DECIZIE Nr. 3 din 16 ianuarie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 din
Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu
destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 128 din 14 martie 2001

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei
juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea
statului, exceptie ridicata de Sorin Barbu in Dosarul nr. 11.021/1999 al
Judecatoriei Brasov.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind
neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale
referitoare la constitutionalitatea textului criticat.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 octombrie 1999, pronuntata in Dosarul nr.
11.021/1999, Judecatoria Brasov a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte,
trecute in proprietatea statului, exceptie ridicata de Sorin Barbu intr-o cauza
avand ca obiect constatarea nulitatii partiale a contractului de
vanzare-cumparare a unui imobil.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 9 din
Legea nr. 112/1995 contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece
"chiriasii majori care nu mai formeaza familie cu titularul de contract
sunt prejudiciati de lege", desi de "prevederile capitolului III din
Legea nr. 112/1995, inclusiv de art. 9, trebuie sa beneficieze toti chiriasii
care au drepturi locative proprii si care au capacitatea de a incheia acte
juridice".
Judecatoria Brasov, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece nu se poate "retine
discriminarea chiriasului titular de contract de ceilalti chiriasi cu drepturi
locative proprii".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata. In sustinerea acestui punct de vedere se
arata ca "art. 9 din Legea nr. 112/1995 este un text de protectie in
favoarea chiriasilor titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie
in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora". In ceea ce
priveste categoria persoanelor care pot cumpara apartamentele in care locuiesc
in calitate de chirias se apreciaza ca "dreptul locativ se dobandeste nu
numai de catre titularul contractului, dar si de catre alte persoane prevazute
in contract care urmeaza sa locuiasca cu titularul", persoane in favoarea
carora legea prevede "si beneficiul continuarii raportului de locatiune
chiar si in lipsa titularului". In sprijinul acestor sustineri se invoca
Decizia nr. 485 din 2 decembrie 1997, prin care Curtea Constitutionala s-a
pronuntat cu privire la constitutionalitatea art. 9 din Legea nr. 112/1995.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile
cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, prevederi al caror
continut este urmatorul: "Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor
ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora
pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14, pentru cumpararea
acestor apartamente cu plata integrala sau in rate a pretului.
De prevederile alineatului precedent beneficiaza si chiriasii care ocupa
spatii locative realizate prin extinderea spatiului initial construit.
In cazul vanzarii apartamentelor cu plata in rate, la incheierea
contractului se va achita un avans de minimum 30% din pretul apartamentului.
Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor esalona pe o
perioada de maximum 15 ani, cu o dobanda reprezentand jumatate din dobanda de
referinta stabilita anual de Banca Nationala a Romaniei.
Tinerii casatoriti, in varsta de pana la 30 de ani, precum si persoanele
trecute de 60 de ani vor plati un avans de 10%, iar plata in rate lunare se
esaloneaza pe o perioada de maximum 20 de ani.
Comisionul cuvenit unitatilor specializate care evalueaza si vand
apartamente este de 1% din valoarea acestora.
Fac exceptie de la prevederile alin. 1 chiriasii titulari sau membrii
familiei lor - sot, sotie, copii minori - care au dobandit sau au instrainat o
locuinta proprietate personala dupa 1 ianuarie 1990, in localitatea de
domiciliu.
Chiriasii care nu dispun de posibilitati materiale pentru a cumpara
apartamentul in care locuiesc pot sa ramana in continuare in spatiul locativ
respectiv, platind chiria stabilita prin lege.
Apartamentele dobandite in conditiile alin. 1 nu pot fi instrainate 10 ani
de la data cumpararii."
Autorul exceptiei considera ca textul de lege criticat contravine
dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala
constata ca prevederile art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea
situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in
proprietatea statului, au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate
in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, text potrivit caruia Curtea
"hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti
privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor". Astfel, prin
Decizia nr. 485 din 2 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998, Curtea Constitutionala,
respingand exceptia de neconstitutionalitate a art. 9 din Legea nr. 112/1995, a
statuat ca aceste dispozitii nu contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Pentru a pronunta aceasta solutie Curtea a retinut ca textul de lege criticat
"acorda posibilitatea tuturor chiriasilor titulari ai unor contracte de
inchiriere a apartamentelor in care locuiesc de a opta intre a cumpara aceste
apartamente, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14 din lege, sau de a
ramane in continuare chiriasi".
Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin decizia mentionata
isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
Cu referire la categoria persoanelor care pot cumpara apartamentele in care
locuiesc, Curtea Constitutionala constata ca, in conditiile legii, toti membrii
familiei dobandesc, in baza contractului de inchiriere, drepturi locative
proprii si egale cu ale titularului contractului de inchiriere. Prin urmare,
dreptul de a cumpara apartamentele il au, deopotriva, toti chiriasii care
indeplinesc conditiile prevazute de lege in acest sens.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 din Legea
nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu
destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, exceptie ridicata de
Sorin Barbu in Dosarul nr. 11.021/1999 al Judecatoriei Brasov.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 ianuarie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
*
OPINIE SEPARATA
Consideram ca solutia care se impunea in speta era cea de respingere a
sesizarii Curtii Constitutionale ca fiind inadmisibila, iar nu cea de
respingere ca fiind neintemeiata.
Potrivit art. 2 alin. (3) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997): "[...] Curtea
Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare
a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei."
De aceea nu intra in competenta Curtii Constitutionale realizarea, precum
in speta, a controlului asupra corectitudinii interpretarii restrictive ori a
celei extensive a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995, asadar spre a
decide fie ca numai titularul contractului de inchiriere are dreptul sa cumpere
apartamentul in care locuieste cu chirie (interpretarea restrictiva), fie ca au
acest drept, pe langa titularul contractului de inchiriere, si celelalte
persoane carora legea le recunoaste drepturi locative proprii si egale asupra
locuintei detinute cu chirie (interpretarea extensiva).
Prin decizia la care se refera prezenta opinie separata Curtea
Constitutionala se pronunta asupra unei probleme de control al
constitutionalitatii (daca sunt ori nu sunt constitutionale dispozitiile art. 9
din Legea nr. 112/1995), si anume tragandu-se concluzia caracterului
constitutional al textului de lege controlat, dar numai dupa ce este
solutionata - de aceasta data prin depasirea atributiilor Curtii
Constitutionale - si o problema de drept civil (determinarea sferei persoanelor
care au dreptul sa dobandeasca proprietatea asupra locuintei detinute cu
chirie, pe calea prevazuta de art. 9 din Legea nr. 112/1995), si anume
optandu-se pentru interpretarea extensiva (pentru care, de altfel, opteaza in
opinia separata formulata si domnul judecator Kozsokar Gabor, dar tragandu-se,
sub aspectul controlului de constitutionalitate, alta concluzie decat cea a
deciziei pronuntate cu majoritate de voturi). In realitate insa solutionarea
problemei de drept civil enuntate intra in competenta celor insarcinati sa
aplice dispozitiile legale mentionate, ceea ce in speta - avand in vedere ca
s-a declansat un litigiu aflat pe rolul unei instante judecatoresti - are
semnificatia ca instanta judecatoreasca insasi trebuia sa procedeze la interpretarea
dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995 (optand, prin hotararea pe care
urmeaza sa o pronunte, intre argumentele care sprijina interpretarea
restrictiva si cele care sprijina interpretarea extensiva), iar nu sa admita
cererea uneia dintre partile procesului pentru sesizarea Curtii Constitutionale
in cadrul procedurii prevazute la art. 144 lit. c) din Constitutie.
Fata de cele de mai sus rezulta ca, intrucat in speta sesizarea Curtii
Constitutionale s-a facut in privinta unui domeniu care nu intra in competenta
Curtii, stabilita expres si limitativ prin art. 144 din Constitutie, aceasta
sesizare trebuia respinsa de Curtea Constitutionala ca fiind inadmisibila, la
fel cum in jurisprudenta sa constanta Curtea a procedat ori de cate ori a fost
sesizata de instantele judecatoresti prin incalcarea dispozitiilor art. 2 alin.
(3) teza finala din Legea nr. 47/1992, republicata, dispozitii care nu permit
Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra modului de interpretare a
dispozitiilor legale.
Lucian Mihai
Florin Bucur Vasilescu
OPINIE SEPARATA
Apreciem ca solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate,
adoptata cu votul majoritatii membrilor Curtii, este gresita sub doua aspecte:
1. Critica de neconstitutionalitate a fost formulata impotriva intregului
art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor
imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, iar
solutia Curtii Constitutionale s-a pronuntat cu privire la acest articol, dar
in realitate au fost vizate doar dispozitiile alin. 1 al art. 9, privind
determinarea chiriasilor care pot opta pentru cumpararea apartamentelor
locuite.
Raportand solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate la
considerentele deciziei la care se refera prezenta opinie separata, potrivit
carora "Cu referire la categoria persoanelor care pot cumpara
apartamentele in care locuiesc, Curtea Constitutionala constata ca, in
conditiile legii, toti membrii familiei dobandesc, in baza contractului de
inchiriere, drepturi locative proprii si egale cu ale titularului contractului
de inchiriere. Prin urmare, dreptul de a cumpara apartamentele il au,
deopotriva, toti chiriasii care indeplinesc conditiile prevazute de lege in
acest sens", observam ca aceasta decizie constituie o solutie de
interpretare a textului de lege supus controlului de constitutionalitate,
adoptata contrar dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr.
47/1992, republicata, potrivit carora "De asemenea, Curtea Constitutionala
nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci
numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei".
Interpretarea data textului de lege examinat este una extensiva si contrara
intelesului real al textului, care acorda dreptul de optiune pentru cumpararea
apartamentului sau pentru inchirierea in continuare a acestuia unei singure
persoane, respectiv titularului contractului de inchiriere. Curtea, pentru a
ajunge la concluzia ca textul de lege examinat este constitutional, a
considerat ca toti membrii familiei au drepturi egale cu cele ale titularului
contractului de inchiriere si in privinta optiunii de a cumpara apartamentul,
interpretare contrara intelesului real al textului.
2. Consideram ca alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 112/1995 are un inteles
contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacra
egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice si interzic orice
fel de privilegii sau discriminari, motiv pentru care se impunea constatarea
neconstitutionalitatii textului de lege criticat prin exceptia ridicata.
Formal, fiecare contract de inchiriere are un titular, persoana care
reprezinta familia sau care a obtinut repartitia pentru apartament din cota
unitatii sau a institutiei la care era angajata. Aceasta calitate de titular al
contractului de inchiriere a reprezentantului familiei nu ii confera o situatie
privilegiata. Toate celelalte persoane inscrise in contract in calitate de
membri ai familiei si de locatari principali au drepturi locative egale. Prin
urmare, in mod real, titularul contractului de inchiriere si ceilalti locatari
principali se afla intr-o situatie identica, sunt subiecti ai aceluiasi raport
juridic, fapt ce impune si un tratament juridic identic.
Dispozitiile alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 112/1995, acordand dreptul de
a opta pentru cumpararea apartamentului numai titularului contractului de
inchiriere, instituie un tratament juridic inegal, discriminatoriu,
privilegiindu-l pe titular in detrimentul celorlalti beneficiari ai aceluiasi
contract. Pentru aceste motive dispozitiile legale mentionate sunt contrare
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Kozsokar Gabor