DECIZIE Nr. 294 din 1 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin.
(3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului
din organele autoritatii judecatoresti, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 21 din 16 ianuarie 2002
Costica Bulai - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si
alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, exceptie
ridicata de Dragos Panaitescu in Dosarul nr. 7.685/2001 al Judecatoriei
Sectorului 5 Bucuresti, in contradictoriu cu Ministerul Justitiei.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, Dragos Panaitescu, lipsind
cealalta parte, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Autorul solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, sustinand ca
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi
ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, astfel
cum a fost modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000
incalca prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 49 alin. (1) si (2) din
Constitutie, deoarece magistratilor nu le sunt aplicabile dispozitiile art. 33
alin. (1) si (2) din aceeasi lege si astfel se restrange in mod nejustificat
dreptul acestora la sporul de vechime cuvenit pana la intrarea in vigoare a
ordonantei. Autorul invoca in motivarea exceptiei sale Decizia Curtii
Constitutionale nr. 83 din 25 mai 1999, prin care Curtea a statuat ca
restrangerea exercitiului unui drept trebuie sa aiba un caracter temporar, or,
in cazul de fata, Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 nu instituie perioada in
care opereaza restrangerea dreptului la sporul de vechime, ci inlatura
definitiv acest drept.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand in acest sens
jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 168
din 10 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
77 din 24 februarie 1999. In sustinerile sale procurorul ridica problema
asimilarii magistratilor cu persoanele care ocupa functii de demnitate publica
si invedereaza Curtii necorelarile legislative din acest domeniu, aratand ca,
in acest sens, se asteapta propuneri de lege ferenda.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 iunie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 7.685/2001,
Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr.
50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele
autoritatii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, exceptie ridicata de Dragos Panaitescu in dosarul acelei instante,
avand ca obiect pretentii pentru plata unor drepturi salariale.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate oral in fata
instantei judecatoresti autorul ei a sustinut ca dispozitiile art. 33 alin. (3)
din Legea nr. 50/1996, republicata, modificata si completata prin Ordonanta
Guvernului nr. 83/2000, cu privire la neacordarea sporului de vechime
magistratilor, sunt neconstitutionale, fara a motiva aceasta sustinere si fara
a indica dispozitia constitutionala incalcata.
Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, exprimandu-si opinia, apreciaza ca
exceptia ridicata este intemeiata, deoarece "sporul pentru vechime in
munca stabilit in functie de vechimea in munca este un drept general recunoscut
de legislatia muncii pentru toti salariatii bugetari, mai putin
magistratilor". Se mai arata ca "privarea de sporul de vechime a
acelor magistrati care au o vechime indelungata in munca, dar insuficienta in
magistratura, pentru a beneficia de sporul de stabilitate in magistratura,
contravine principiului egalitatii in drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1)
din Constitutie, si incalca, totodata, dreptul la protectia sociala a muncii,
prevazut de art. 38 alin. (2) din Legea fundamentala".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia ridicata nu este
intemeiata, intrucat dispozitiile legale criticate nu incalca principiul
egalitatii in fata legii, magistratii fiind intr-o situatie diferita fata de
alte categorii de salariati, fapt ce justifica si tratamentul juridic diferit,
dupa cum a statuat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 168 din 10
decembrie 1998. Salarizarea magistratilor, in urma modificarii Legii nr.
50/1996 prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, a fost corelata cu dispozitiile
Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in
sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de
demnitate publica. Astfel, magistratii "sunt salarizati in aceleasi
conditii cu membrii autoritatilor legislativa si executiva, cu indemnizatii
care reprezinta unica forma de remunerare a acestora". Se apreciaza in
continuare ca dispozitiile legale criticate nu sunt contrare nici prevederilor
art. 38 alin. (2) din Constitutie, referitoare la protectia sociala a muncii,
intrucat chiar si un magistrat stagiar are salariul mult mai mare decat
salariul minim pe economie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor
art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2,
3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Analizand modul cum a fost ridicata exceptia (oral, in fata instantei, fara
a fi motivata de catre autor, ci de catre instanta prin incheierea de sedinta),
Curtea Constitutionala constata ca sunt indeplinite cele doua conditii de
admisibilitate prevazute de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
republicata, potrivit caruia "Sesizarile trebuie facute in forma scrisa si
motivate". Astfel, forma scrisa este realizata prin insusi actul de sesizare,
incheierea de sedinta, iar motivarea, prin indicarea de catre instanta de
judecata a dispozitiilor constitutionale considerate ca fiind incalcate de
textul de lege criticat.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
33 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale
personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, introdus prin
art. I pct. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 50/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000. Aceste dispozitii au urmatorul
continut: "(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu sunt aplicabile magistratilor."
Alin. (1) si (2) din legea sus-mentionata prevad acordarea unui "spor
de vechime pana la 25%, calculat la salariul de baza brut corespunzator
timpului efectiv lucrat in program normal de lucru", diferentiat pe transe
de vechime, care "se plateste cu incepere de la data de intai a lunii
urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca".
Dispozitiile constitutionale considerate ca fiind incalcate sunt
urmatoarele:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 38 alin. (2): "Salariatii au dreptul la protectia sociala a
muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de
munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie,
repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii
grele, precum si alte situatii specifice.";
- Art. 49: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa ca
principiul egalitatii in fata legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din
Constitutie, nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale
trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul
juridic nu poate fi decat diferit (de exemplu: Decizia nr. 168 din 10 decembrie
1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 24
februarie 1999).
Curtea Constitutionala mai constata ca salarizarea magistratilor, in urma
modificarii Legii nr. 50/1996 prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, a fost
corelata cu dispozitiile Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a
salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane
care ocupa functii de demnitate publica, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998. Conform prevederilor art. 19 si
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, "Persoanele care ocupa functii
de demnitate publica au dreptul, pentru activitatea desfasurata, la o
indemnizatie lunara", care "este unica forma de remunerare a
activitatii corespunzatoare functiei [...]". Astfel, art. 1^1 alin. (1)
teza intai, introdus in Legea nr. 50/1996 prin Ordonanta Guvernului nr.
83/2000, prevede: "Indemnizatiile pentru magistrati si salariile de baza
pentru celelalte categorii de personal din organele autoritatii judecatoresti
se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala prevazute de lege pentru
functiile de demnitate publica alese si numite din cadrul autoritatilor
legislativa si executiva." Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 50/1996,
modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, "Magistratii au dreptul,
pentru activitatea desfasurata, la o indemnizatie de incadrare lunara,
stabilita pe functii, in raport cu nivelul instantelor si parchetelor si cu
vechimea in magistratura", care se stabileste in baza unor coeficienti de
multiplicare. Alin. (3) al aceluiasi articol prevede ca "Indemnizatia
prevazuta la alin. (1) si (2) este unica forma de remunerare lunara a
activitatii corespunzatoare functiei de magistrat si reprezinta baza de calcul
pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu
venitul salarial".
Curtea mai observa ca potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din aceeasi
lege, modificata, "Magistratii beneficiaza de un adaos la indemnizatia de
incadrare lunara, in raport cu vechimea efectiva in functiile prevazute la art.
42 si art. 43 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, calculate in procente la indemnizatia bruta de
incadrare, dupa cum urmeaza: [...]".
In consecinta, Curtea retine ca instituirea unor reglementari juridice
diferentiate in privinta drepturilor si obligatiilor unor categorii de cetateni
care se afla in situatii diferite nu este contrara art. 16 alin. (1) din
Constitutie.
In ceea ce priveste sustinerea referitoare la incalcarea dispozitiilor art.
38 alin. (2) si ale art. 49 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constata
ca aceste prevederi constitutionale nu sunt incidente in cauza, intrucat
dreptul la salariu, drept ce deriva din dreptul la munca reglementat de art. 38
din Constitutie, nu este ingradit sub nici o forma prin dispozitiile legale
care fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin.
(3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului
din organele autoritatii judecatoresti, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, exceptie ridicata de Dragos Panaitescu in Dosarul nr.
7.685/2001 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 noiembrie 2001.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Laurentiu Cristescu