Decizia Nr.287 din 27.04.2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ioan Dobrică în Dosarul nr. 1.083/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.365D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că se impune menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din 18 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.083/93/2017, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare în ceea ce priveşte modificarea art. 29 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan Dobrică într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate, prin care s-a modificat integral art. 29 din Legea nr. 223/2015, introducându-se şi alin. (3), creează o discriminare între militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime cumulată de până la 25 de ani [art. 29 alin. (2) din lege] şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au vechime de cel puţin 10 ani (adică tot vechime cumulată de până la 25 ani) şi nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data trecerii în rezervă sau la data când le încetează raporturile de muncă, militari a căror situaţie este reglementată la art. 19 şi 26 din lege. Alin. (3) al art. 29 din Legea nr. 223/2015 conţine discriminarea mai sus arătată, întrucât face diferenţiere între militarii cu vechime cumulată de până la 25 de ani [pentru care modul de calcul al pensiei este reglementat la art. 29 alin. (2) din lege] şi cei prevăzuţi la art. 19 şi 26 din lege. Astfel, militarii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data trecerii în rezervă sau la data când le încetează raporturile de muncă şi care beneficiază de drepturi de pensie conform art. 19 din lege, având vechime de cel puţin 10 ani (adică vechime cumulată de până la 25 de ani), nu beneficiază de acelaşi mod de calcul al acestor drepturi ca cei care ies la pensie la împlinirea vârstei de pensionare şi au aceeaşi vechime cumulată de până la 25 de ani, a căror situaţie este reglementată la art. 29 alin. (2) din lege.6. În opinia autorului excepţiei, faptul că pentru militarii cu statut special cu vechimea de cel puţin 10 ani (adică până la 25 de ani), prevăzuţi la art. 19 din lege, s-a introdus un mod special de calcul al pensiei, peste reglementarea de la art. 29 alin. (2), care vizează în mod clar tot militarii cu statut special, care au vechimea de până la 25 de ani, reprezintă o discriminare. Existenţa acestei discriminări este de neînţeles, cu atât mai mult cu cât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu a fost aprobată de Parlament, dar modifică o lege organică şi introduce această diferenţă discriminatorie între categoriile de militari arătate, cu încălcarea principiilor înscrise în Legea nr. 223/2015, respectiv: principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege - art. 2 lit. b) din lege; principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei - art. 2 lit. f) din lege.7. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. Reţine că reglementarea legală criticată se aplică unei întregi categorii de beneficiari ai pensiilor militare, astfel că aceasta nu încalcă art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Prevederile art. 40 pct. 5, care modifică art. 29 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, au următorul cuprins: „(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:a)militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;b)pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2)."12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, sau Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate. 14. Curtea a reţinut că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. 15. De asemenea, Curtea a reţinut că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-şi această opţiune legislativă pe principiul „recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei", principiu pe care îl menţionează în art. 2 lit. f) din actul normativ menţionat. Cu toate acestea, simpla calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ori desfăşurarea muncii în condiţiile pe care aceste profesii le presupun nu sunt suficiente pentru a obţine dreptul la pensie militară de stat, esenţială fiind îndeplinirea cerinţelor de vârstă şi de vechime, prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2019). 16. Curtea a mai reţinut că modalitatea de determinare a cuantumului pensiilor prevăzute de art. 19 din Legea nr. 223/2015, respectiv proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, nu doar că nu este discriminatorie, ci reprezintă o manieră prin care legiuitorul a ţinut seama de diferenţele obiective dintre diversele categorii de pensionari reglementate de Legea nr. 223/2015. 17. Distinct de aceste considerente, Curtea observă că cele două categorii de pensionari beneficiari ai pensiei militare de stat, invocate de autorul excepţiei, se află în ipoteze juridice distincte, respectiv: militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, vizaţi de dispoziţiile art. 19 şi ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, vizaţi de dispoziţiile art. 29 alin. (2) din acelaşi act normativ. În aceste condiţii, reţinând că principiul egalităţii nu interzice reguli specifice în cazul unor diferenţe de situaţii, Curtea constată că situaţia diferită a celor două categorii de pensionari justifică instituirea unor reguli distincte privind determinarea cuantumului pensiilor militare de stat în aceste cazuri. Astfel, stabilirea condiţiilor pentru acordarea pensiilor militare de stat şi a modului de determinare a cuantumului acestor pensii pentru diferite categorii de beneficiari se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a avea semnificaţia unei discriminări, contrară dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. 18. În consecinţă, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Dobrică în Dosarul nr. 1.083/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin