Decizia Nr.252 din 06.05.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 533 din 17 iulie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Valentina Bărbăţeanu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Nicuşor Daniel Dan în Dosarul nr. 22.635/3/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 524D/2013 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Arată că, în opinia sa, neconstituţionalitatea textelor de lege criticate derivă din coroborarea acestora, respectiv interdicţia pentru candidaţii independenţi de a se asocia, în condiţiile existenţei unui prag electoral. Precizează că Legea nr. 67/2004 a menţinut această regulă, instituită prin Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, modificată prin Legea nr. 25/1996, deşi reglementarea iniţială, cuprinsă în Decretul-lege nr. 92/1990, permitea candidaţilor independenţi să se asocieze pe liste comune. Susţine că în cadrul dezbaterilor parlamentare care au avut loc cu prilejul adoptării Legii nr. 25/1996 au existat vii reacţii împotriva interdicţiei menţionate şi a consecinţelor coroborării celor două texte de lege supuse controlului de constituţionalitate. Depune, în acest sens, la dosarul cauzei, un document în care sunt redate dezbaterile parlamentare amintite.4. În conformitate cu prevederile art. 216 alin. (5) din Codul de procedură civilă şi art. 14 din Legea nr. 47/1992, domnul judecător Puskás Valentin Zoltán, prin intermediul preşedintelui Curţii Constituţionale, adresează autorului excepţiei o întrebare, şi anume, în ipoteza în care un anumit număr de candidaţi independenţi s-ar asocia pe o listă comună, cum ar urma să se stabilească rezultatele obţinute de fiecare candidat în parte, de vreme ce electoratul va vota lista în ansamblu. Autorul excepţiei răspunde că în funcţie de ordinea stabilită de aceştia în prealabil pe listă.5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra textelor de lege ce formează obiectul prezentei excepţii. Arată că reglementarea sistemului electoral este atributul legiuitorului, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie. În ce priveşte nemulţumirea autorului excepţiei referitoare la imposibilitatea asocierii pe liste a candidaţilor independenţi, reaminteşte cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009, în sensul că „Opţiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic“. Totodată, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în Hotărârea din 2 martie 1987, pronunţată în Cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei, a reţinut că, în ordinea lor internă, statele contractante pot supune dreptul de vot şi pe cel de a candida unor condiţii a căror stabilire nu este, în principiu, interzisă de art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la organizarea alegerilor (paragraful 52).CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Decizia civilă nr. 2.931 din 21 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 22.635/3/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicată de Nicuşor Daniel Dan într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă acţiunea introdusă de acesta în vederea anulării unui proces-verbal emis în anul 2012 de Biroul electoral al Circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti referitor la centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor pentru funcţia de consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, în absenţa art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, candidaţii independenţi ar fi avut posibilitatea să formeze liste, astfel încât ar fi existat un prag electoral identic cu cel prevăzut pentru partidele politice în art. 96 alin. (1) şi (2). Într-o astfel de ipoteză, lista candidaţilor independenţi ar fi putut beneficia, în cazul depăşirii pragului electoral, de numărul de mandate repartizat, în condiţii de egalitate cu partidele politice. De asemenea, lista candidaţilor independenţi ar fi putut trece pragul electoral, întrucât numărul votanţilor unei liste este, în mod logic, mai mare decât numărul votanţilor fiecărui candidat independent. Or, din algoritmul prevăzut de art. 96 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 67/2004 rezultă că, pentru a obţine un mandat de consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, un candidat independent trebuie să obţină un număr de voturi cu care orice partid ar obţine cel puţin două mandate.8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 985 din 30 iunie 2009, prin care s-a constatat că prevederile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt constituţionale. Consideră că raţionamentul elaborat de recurentul-reclamant şi referirea la art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 nu sunt suficiente pentru schimbarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională. Precizează, de asemenea, că „raţiunea nepermiterii listelor de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier local se explică prin însuşi scopul legii de a permite participarea la alegeri ca şi candidat independent. În cazul în care s-ar admite astfel de liste, în mod evident nu s-ar mai pune problema unei candidaturi independente“.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale care impun şi candidaţilor independenţi întrunirea pragului electoral pentru repartizarea mandatelor de consilier nu încalcă principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât, pe de o parte, reprezintă opţiunea legiuitorului care apreciază asupra modalităţii de repartizare a mandatelor de consilier şi asupra întinderii pragului electoral necesar pentru candidaţii independenţi, iar, pe de altă parte, se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale. În plus, „instituirea unui prag electoral pentru candidaţii independenţi pentru a participa la repartizarea mandatelor de consilier alături de partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale asigură o evitare a fragmentării repartizării mandatelor de consilieri şi o reprezentare adecvată a opţiunilor majoritare“. Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei în sensul că instituirea unui prag electoral identic pentru un candidat independent şi pentru un partid constituie o restricţie nerezonabilă în dreptul de a alege şi de a fi ales, consideră că este o problemă de reglementare prin lege, de competenţa exclusivă a Parlamentului. Arată că, în acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 985 din 30 iunie 2009 şi nr. 606 din 20 mai 2008.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi documentele depuse de acesta, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, care au următorul conţinut:

– Art. 48 alin. (3): „(3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.“;

– Art. 96 alin. (1) şi (2): „(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.
(2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1).“14. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 4 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, şi celor ale art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, care consacră principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în ce priveşte art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, a pronunţat Decizia nr. 606 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate, observând că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Curtea a mai reţinut că gruparea pe o listă de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier în administraţia publică locală nu este posibilă fără preexistenţa unei asociaţii legal constituite, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000. Or, la competiţia electorală nu pot participa aceste asociaţii, ci doar partidele politice - ca asociaţii cu caracter politic -, candidaţii independenţi şi organizaţiile minorităţilor naţionale, ceea ce echivalează cu existenţa unui sistem electoral unic pentru toţi competitorii electorali. 16. De asemenea, cu privire la prevederile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, Curtea a constatat constituţionalitatea acestora prin Decizia nr. 985 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 28 iulie 2009. Cu acel prilej, critica a fost formulată din perspectiva discriminării generate de faptul că un mandat de consilier local, care ar trebui repartizat candidatului independent doar pe baza coeficientului electoral obţinut, revine, în realitate, unui alt candidat aflat pe lista unui partid politic care a întrunit pragul electoral, dar care, individual, a obţinut un număr mai mic de voturi decât acel candidat independent. În cazul examinat de Curtea Constituţională prin decizia menţionată, autorul excepţiei a susţinut că ar trebui să fie eliminată condiţia întrunirii pragului electoral de către candidaţii independenţi la alegerile locale, aşa cum aceasta lipseşte la repartizarea mandatelor de europarlamentar, unde singurul criteriu pentru această categorie de participanţi la alegeri este atingerea coeficientului electoral. Curtea a reţinut că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, astfel că nu se poate pretinde ca tratamentul juridic aplicabil unui candidat independent la alegerile locale să fie acelaşi cu cel al unui alt candidat, dar care aparţine unei formaţiuni politice, dat fiind faptul că aceştia se află în situaţii cu totul diferite sub aspectul statutului fiecăruia dintre ei: independent, respectiv reprezentant al unui partid politic. 17. Curtea a mai reţinut că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral este reglementat prin lege organică, astfel încât legiuitorul este liber să aprecieze şi să stabilească modalităţile concrete de exercitare a drepturilor electorale în cadrul alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, în limitele cadrului constituţional. Ca atare, legiuitorul a stabilit, prin dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 67/2004, două condiţii pentru ca unui candidat la alegerile locale să-i fie repartizat un mandat de consilier local. Indiferent că este vorba despre un candidat independent sau o formaţiune politică, acesta/aceasta trebuie, mai întâi, să atingă, prin numărul de voturi obţinut, pragul electoral de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în acea circumscripţie; în lipsa îndeplinirii acestei condiţii, candidatul nu participă la repartizarea mandatelor. A doua condiţie este specifică etapei de repartizare a mandatelor de consilier şi o reprezintă îndeplinirea coeficientului electoral de către aceiaşi candidaţi care au atins mai întâi pragul electoral. Numărul total al voturilor valabil exprimate pentru această categorie de candidaţi se împarte la numărul mandatelor de consilier ce revin acelei circumscripţii, astfel fiind determinat coeficientul electoral, adică numărul de voturi valabil exprimate necesar unui candidat - independent sau listă cu membri ai unui partid politic - pentru a obţine un mandat de consilier local. Curtea a constatat că aceste criterii obiective, succesive, eliminatorii şi cumulative nu sunt de natură să încalce principiile egalităţii şi nediscriminării. 18. Soluţia pronunţată cu acele prilejuri şi considerentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi care să determine reconsiderarea acestei jurisprudenţe. 19. În plus faţă de cele reţinute prin deciziile menţionate, Curtea constată că opţiunea legiuitorului în sensul de a nu permite candidaţilor independenţi să participe la alegerile locale pe liste comune şi, consecutiv, condiţionarea acestora de atingerea în mod individual a pragului electoral de 5%, stabilit la art. 96 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 se justifică prin necesitatea asigurării unui grad de reprezentativitate la nivelul electoratului a viitorilor consilieri locali, care să certifice că aceştia vor promova în cadrul consiliului local interesele unui număr suficient de important de cetăţeni care, la momentul votului, au apreciat că aceştia pot susţine în mod corespunzător interesele comunităţii locale. 20. Curtea reţine că instituirea obligativităţii depăşirii unui anumit prag nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât comparaţia se face, în acest caz, între un candidat independent şi un partid politic, adică între o persoană fizică şi o entitate asociativă constituită în baza unei legi speciale - Legea partidelor politice nr. 14/2003 -, care, potrivit art. 8 alin. (2) din Constituţie contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. În condiţiile în care, potrivit art. 2 din Legea nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, este de netăgăduit că anvergura acţiunilor pe care partidul politic este capabil să le desfăşoare, prin însăşi forma de organizare bazată pe exercitarea dreptului de liberă asociere, nu poate fi comparată cu cea pe care un singur individ, candidat independent, le poate întreprinde, fiind mult mai amplă. De aceea, este firesc ca legiuitorul să fi condiţionat participarea candidaţilor independenţi la repartizarea mandatelor de atingerea pragului electoral menţionat, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora. Într-un astfel de context, susţinerea autorului în sensul că ar fi justificată obligativitatea atingerii pragului de 5% în situaţia în care candidaţilor independenţi li s-ar permite să formeze liste care să fie votate de alegători, este lipsită de finalitate practică, de vreme ce legea le permite asocierea acestora, în calitate de cetăţeni, în partide politice. De altfel, prin formarea de liste comune, idee sugerată de autorul excepţiei, noţiunea de candidatură independentă îşi denaturează semnificaţia, transformându-se într-o participare colectivă, în care cei care iniţial intenţionau să candideze ca independenţi îşi pierd individualitatea, urmând să fie votaţi în mod nediferenţiat, devenind astfel parte a unei asocieri sui-generis, care nu va permite departajarea acestora pe criterii obiective, în funcţie de opţiunile reale ale electoratului. 21. În acelaşi sens, Curtea Constituţională reţine şi cele statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a remarcat, în Hotărârea din 2 martie 1987, pronunţată în Cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei, că sistemele electorale încearcă să îndeplinească obiective care sunt uneori puţin compatibile unele cu altele: pe de o parte, să reflecte în mod corect opinia cetăţenilor şi, pe de altă parte, să canalizeze curentele de gândire astfel încât să promoveze emergenţa suficient de clară şi coerentă a voinţei politice. În aceste circumstanţe, fraza cuprinsă în art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căreia „[Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret] în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ“ nu presupune, în mod necesar, că toate voturile trebuie să aibă valoare egală în ce priveşte rezultatul alegerilor sau că toţi candidaţii trebuie să aibă şanse egale la victorie (paragraful 54). Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicuşor Daniel Dan în Dosarul nr. 22.635/3/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 48 alin. (3) coroborat cu art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu