DECIZIE   Nr. 248 din 17 septembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 alin. (1), (2) si (3), precum si ale art. 11 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 758 din 17 octombrie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 alin. (1), (2) si (3), precum si ale art. 11 din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Silex Impex" - S.R.L. Ostrov in Dosarul nr. 1.099/2001 al Tribunalului Buzau - Sectia comerciala.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. Se arata ca instituirea prin lege a judecatorului-sindic nu are semnificatia infiintarii unei instante extraordinare. Acesta indeplineste, in fapt si in drept, atributiile presedintelui instantei. Totodata se arata ca dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutie nu sunt incalcate, in conditiile in care acest text nu prevede numarul cailor de atac.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 octombrie 2001 Tribunalul Buzau - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 alin. 1, 2 si 3, precum si ale art. 11 din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Silex Impex" - S.R.L. Ostrov intr-un dosar avand ca obiect solutionarea actiunii introduse de lichidatorul Societatea Comerciala "Expert General" - S.R.L. pentru anularea unui contract de concesiune, in urma declararii falite a Societatii Comerciale "Agroindustriala Piatra-Ostrov" - S.A.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 125, privind instantele judecatoresti, ale art. 15 alin. (1), privind universalitatea, ale art. 21, privind accesul liber la justitie, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca prevederile legale criticate "creeaza tertilor aflati in relatii juridice cu societatile comerciale si persoanele fizice impotriva carora s-a deschis procedura falimentului o situatie discriminatorie in ceea ce priveste accesul la justitie, compunerea completului de judecata, privarea de caile de atac, in cazul cand o asemenea cerere s-ar solutiona pe calea dreptului comun, facand inoperant controlul exercitat prin instantele superioare". In conceptia autorului exceptiei, prin stabilirea in competenta judecatorului-sindic a procedurilor prevazute de Legea nr. 64/1995, republicata, "s-a creat o instanta extraordinara cu competenta ce excede dreptului comun, incalcandu-se prevederile art. 125 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie". In ceea ce priveste art. 7 din Legea nr. 64/1995, republicata, autorul exceptiei considera ca textul acestuia contravine drepturilor si libertatilor prevazute de art. 21 din Constitutie. De asemenea, este contrar si dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia privind apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, "prin instituirea unui singur grad de jurisdictie si a unei singure cai de atac, desi in mod obisnuit un asemenea litigiu suporta jurisdictia normala".
    Totodata, se arata in motivarea exceptiei, "prin art. 11 din aceeasi lege se instituie inca o bariera artificiala in exercitarea drepturilor prevazute" [...], intrucat judecatorul-sindic pronunta o hotarare definitiva si executorie "a carei suspendare de catre instanta de recurs este interzisa, in mod discriminatoriu, de dispozitiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 64/1995, republicata".
    Tribunalul Buzau - Sectia comerciala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca "prevederile art. 6 din Legea nr. 64/1995 se refera la competenta judecatorului-sindic desemnat intr-o cauza de faliment, in ceea ce priveste toata procedura nu numai cu referire la hotararile pe care aceasta le pronunta la solutionarea diverselor cereri legate de aceasta procedura".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In fundamentarea acestui punct de vedere se arata ca instituirea prin lege a judecatorului-sindic nu are semnificatia infiintarii unei instante extraordinare, competenta sa reprezentand, in fapt si in drept, competenta tribunalului. In ceea ce priveste extinderea competentei judecatorului-sindic la solutionarea altor cereri si actiuni incidente decat cele de judecare a procedurii propriu-zise, se considera ca aceasta este justificata de necesitatea solutionarii cu eficienta si celeritate a actiunii principale.
    Conform aprecierii Guvernului, dreptul la aparare nu este afectat de aceasta extindere a competentei judecatorului-sindic, intrucat solutionarea cererilor incidente se face in conformitate cu regulile generale de procedura. Lipsa caii de atac a apelului nu constituie o incalcare a dreptului la aparare, deoarece "in materie comerciala regula o constituie dublul grad de jurisdictie (fond si recurs)". Pe de alta parte, considera Guvernul, reglementarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti se face prin lege, potrivit art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie. In acest sens se face referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a stabilit ca nici Constitutia, nici Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu impun existenta mai multor grade de jurisdictie in solutionarea cauzelor de natura civila.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 6, ale art. 7 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 11 din Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999 [art. 7 alin. (2) si (3), precum si art. 11 din Legea nr. 64/1995, republicata, au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002], care au urmatorul continut:
    - Art. 6: "Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art. 7, sunt de competenta exclusiva a tribunalului in jurisdictia caruia se afla sediul debitorului, care figureaza in registrul comertului, si sunt exercitate de un judecator-sindic desemnat de catre presedintele tribunalului, in conditiile art. 8.";
    - Art. 7 alin. (1), (2) si (3): "(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotararile date de judecatorul-sindic, in baza art. 10.
    (2) Recursul va fi judecat in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel.
    (3) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila, hotararile judecatorului-sindic, cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului - facuta in temeiul art. 31 alin. (5) - si a celei prin care se decide intrarea in faliment - pronuntata in conditiile art. 77 -, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.";
    - Art. 11: "Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. In conditiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs."
    Textele constitutionale invocate de autorul exceptiei, in sustinerea acesteia, au urmatorul cuprins:
    - Art. 15 alin. (1): "Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 125: "(1) Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    (2) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
    (3) Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege."
    A fost, de asemenea, invocata si incalcarea prevederilor art. 6 paragraful 1, cu privire la "dreptul la un proces echitabil", din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, text care are urmatorul continut: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
    Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Critica de neconstitutionalitate a textelor de lege mentionate se bazeaza, in esenta, pe sustinerea potrivit careia instituirea judecatorului-sindic are semnificatia infiintarii unei instante extraordinare, iar prin reglementarea numai a caii de atac a recursului se incalca principiul liberului acces la justitie, partile fiind private de calea de atac ordinara a apelului, ceea ce contravine si dreptului la un proces echitabil inscris in paragraful 1 al art. 6 din Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca Legea nr. 64/1995, republicata, instituie o procedura speciala aplicabila comerciantilor - persoane fizice si societati comerciale - aflati in insolventa.
    Faptul ca intre organele care aplica procedura reorganizarii si lichidarii judiciare (conform cap. II din lege) este prevazut, alaturi de instantele judecatoresti, si judecatorul-sindic, cu rol important in aplicarea acestei proceduri, nu poate avea semnificatia instituirii unor instante extraordinare interzise de art. 125 alin. (2) din Constitutie. In conceptia Legii nr. 64/1995, republicata, precum si a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, judecatorul-sindic - numit in aceasta calitate de presedintele tribunalului - are statutul juridic al unui judecator al tribunalului, care indeplineste si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata. De altfel, asa cum prevede alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 64/1995, republicata, curtea de apel este instanta de recurs pentru hotararile date de judecatorul-sindic in executarea atributiilor sale prevazute de art. 10.
    In ceea ce priveste critica privind pretinsa incalcare a accesului liber la justitie, prin aceea ca legea stabileste aceasta procedura speciala fara sa prevada si calea de atac ordinara a apelului impotriva hotararilor date de judecatorul-sindic, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Sub acest aspect, prevederile legale criticate nu numai ca nu contravin dispozitiilor constitutionale, ci sunt in conformitate cu acestea, care, de altfel, lasa la latitudinea legiuitorului stabilirea competentei instantelor, a procedurii de judecata, precum si a cailor de atac, asa cum prevad dispozitiile art. 125 alin. (3) si ale art. 128 din Constitutie. De asemenea, nu sunt incalcate nici dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Astfel, din continutul acestui text nu rezulta obligativitatea existentei mai multor grade de jurisdictie sau a mai multor cai de atac impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate. Jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale a stabilit, prin mai multe decizii, ca accesul liber la justitie nu presupune in toate cazurile accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea retine ca si aceasta este neintemeiata. In realitate, textul invocat al conventiei nu prevede necesitatea unei cai de atac in fata unei instante superioare.
    Dispozitiile art. 6 si 7 din Legea nr. 64/1995, republicata, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 286 din 30 octombrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2002, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate referitoare la art. 6 din Legea nr. 64/1995, republicata, iar prin Decizia nr. 18 din 24 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 21 martie 2002, a respins exceptia privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 64/1995, republicata. Solutia si considerentele deciziilor mentionate sunt valabile si in prezenta cauza, intrucat nu au fost aduse in discutie elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.
    In legatura cu sustinerile autorului exceptiei privind incalcarea dispozitiilor art. 15 din Constitutie, Curtea constata ca aceste prevederi constitutionale nu sunt incidente in cauza, intrucat, asa cum s-a aratat, nu se pune problema incalcarii unui drept constitutional sau a principiului neretroactivitatii legii civile.

    In consecinta, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6, art. 7 alin. (1), (2) si (3), precum si ale art. 11 din Legea nr. 64/1995, republicata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Silex Impex" - S.R.L. Ostrov in Dosarul nr. 1.099/2001 al Tribunalului Buzau - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 17 septembrie 2002.

         PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
             prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                             Magistrat asistent,
                             Mihai Paul Cotta