DECIZIE Nr. 22 din 12
ianuarie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 1 si 2, art. 16 lit. g) si
art. 26 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 134 din 13 februarie 2006
Ioan Vida -
presedinte
Nicolae Cochinescu -
judecator
Aspazia Cojocaru -
judecator
Constantin Doldur -
judecator
Acsinte Gaspar -
judecator
Kozsokar Gabor -
judecator
Petre Ninosu -
judecator
Ion Predescu -
judecator
Florentina Balta -
procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se afla
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 1
si 2, art. 16 lit. g) si art. 26 din Legea notarilor publici si a activitatii
notariale nr. 36/1995, exceptie ridicata de Stoian Cristache in Dosarul nr.
538/CAF/2005 al Curtii de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si
fiscal.
La apelul nominal
raspunde, pentru partea Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania,
consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, lipsind autorul exceptiei, fata de
care procedura de citare este legal indeplinita.
Avand cuvantul,
reprezentantul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, depunand la
dosarul cauzei note scrise in acest sens.
Reprezentantul
Ministerului Public, referindu-se la jurisprudenta Curtii Constitutionale in
materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca
neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si
lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 13
septembrie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 538/CAF/2005, Curtea de Apel Galati
- Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 1 si 2, art. 16
lit. g) si art. 26 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii
notariale, exceptie ridicata de Stoian Cristache in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei
de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca textele de lege criticate
incalca prevederile din Legea fundamentala invocata, prin aceea ca nu permit
militarilor cu studii juridice sa profeseze ca notari publici si
"anuleaza" militarilor cu studii juridice dreptul conferit de
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 779/1961, constand in echivalarea
stagiului efectuat in serviciul militar, cu stagiul in specialitatea pentru
care au pregatirea dovedita prin acte oficiale. Se incalca astfel normele
constitutionale privind suprematia Constitutiei si a legilor, desfasurarea
activitatii asociatiilor profesionale in conditiile legii, reglementarea
statutului cadrelor militare prin lege organica, respectiv cele privind
conflictul temporal de legi. Se considera ca refuzul Uniunii Nationale a
Notarilor Publici din Romania, intemeiat pe textele de lege criticate, de a
recunoaste un drept legal, creeaza discriminare in cadrul aceleiasi categorii
de cetateni, cea a militarilor trecuti in rezerva, precum si incalcarea
dreptului de asociere, a liberei initiative, a dreptului la exercitarea unei
profesii.
Curtea de Apel Galati -
Sectia contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu
limiteaza dreptul de alegere a profesiei sau a ocupatiei, ci conditioneaza
exercitarea profesiei de notar public de indeplinirea unor conditii prin care
sa fie garantata calitatea serviciilor notariale.
In conformitate cu
dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca
exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege
criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autorul
exceptiei.
Avocatul Poporului,
referindu-se si la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, considera
ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Presedintii celor doua
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala
a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.
d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 15 alin. 1 si 2, art. 16
lit. g) si ale art. 26 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale
nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din
16 mai 1995.
Ulterior sesizarii
Curtii Constitutionale, dispozitiile art. 16 lit. g) din Legea nr. 36/1995 au
fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 190/2005 pentru
realizarea unor masuri necesare in procesul de integrare europeana, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005,
astfel incat, in prezent, textele de lege criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 15 alin. 1 si 2:
"In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe
birouri de notari publici. Numarul notarilor publici si al birourilor in care
acestia isi desfasoara activitatea se stabileste de ministrul justitiei, la
propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
Numarul de notari
publici se actualizeaza anual de catre ministrul justitiei, potrivit
propunerilor Camerelor Notarilor Publici si, cu prioritate, in raport cu
numarul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.";
- Art. 16 lit. g):
"Notar public poate fi cel care indeplineste urmatoarele conditii:
[...] g) a indeplinit
timp de 2 ani functia de notar stagiar si a promovat examenul de notar public
sau a exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau
o alta functie de specialitate juridica si dovedeste cunostintele necesare
functiei de notar public, prin promovarea unui concurs organizat, potrivit
regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul Uniunii Nationale a
Notarilor Publici.";
- Art. 26: "In
circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cate o Camera a Notarilor
Publici, cu personalitate juridica.
Din Camera fac parte
toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de apel.
Camera Notarilor
Publici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un
vicepresedinte si 3 - 5 membri. Colegiul director este ales de adunarea
generala a membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii
publici.
Presedintele Colegiului
director va primi o indemnizatie al carei cuantum se va stabili de adunarea
generala.
Colegiul director va
avea un secretar salarizat si personal auxiliar, in numarul si in structura
stabilite de adunarea generala a notarilor publici din judetele ce compun
circumscriptia Camerei.
Colegiul director al
Camerei Notarilor Publici are urmatoarele atributii:
a) rezolva plangerile
partilor impotriva notarilor publici si a notarilor stagiari, luand masurile
corespunzatoare si aducandu-le la cunostinta Uniunii Nationale a Notarilor
Publici;
b) deleaga, in cazuri
exceptionale, pentru o perioada determinata, un notar public, din aceeasi
circumscriptie a judecatoriei, care sa asigure functionarea unui alt birou de
notar public, cu incunostintarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici.
Cheltuielile cu delegarea se suporta din veniturile biroului notarului public
la care este delegat;
c) informeaza Uniunea
Nationala a Notarilor Publici in legatura cu activitatea birourilor notarilor
publici, asupra necesarului de notari publici si notari stagiari si face
recomandari cu privire la persoanele ce urmeaza sa fie propuse de uniune pentru
numirea lor in functia de notar public de catre ministrul justitiei;
d) reprezinta Camera in
relatiile cu tertii la nivelul circumscriptiei Curtii de apel;
e) intocmeste
documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curenta a notarilor
publici;
f) tine evidenta
veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contributiei membrilor sai;
g) procura datele si
lucrarile necesare pentru Buletinul Notarilor Publici si asigura difuzarea
acestuia;
h) indeplineste alte
atributii prevazute de lege si de regulament."
In motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate se invoca prevederile constitutionale cuprinse in art. 1
alin. (5), privind suprematia Constitutiei si a legilor, in art. 9, privind
sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, in art. 16, care consacra
egalitatea in drepturi, in art. 40, privind dreptul de asociere, in art. 41
alin. (1), privind munca si protectia sociala a muncii, in art. 45, referitoare
la libertatea economica, in art. 53, referitoare la restrangerea exercitiului
unor drepturi sau al unor libertati, in art. 118 alin. (2) si (3), referitoare
la fortele armate, si in art. 154, privind conflictul temporal de legi.
Examinand exceptia de
neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
In fapt, autorul
exceptiei a chemat in judecata Uniunea Nationala a Notarilor Publici din
Romania, solicitand obligarea acesteia la recunoasterea dreptului de a profesa
ca notar public, drept pe care l-a dobandit, in opinia sa, in temeiul Hotararii
Consiliului de Ministri nr. 779/1961 privind echivalarea stagiului efectuat in
functii militare de catre ofiterii si subofiterii de rezerva, proveniti din
activitate, cu stagiul specific functiilor administrative, tehnice si economice
din economia nationala. Asadar, in realitate, criticile formulate in motivarea
exceptiei vizeaza modul de interpretare a prevederilor art. 15 alin. 1 si 2,
art. 16 lit. g) si art. 26 din Legea nr. 36/1995, prin raportare la
dispozitiile Hotararii Consiliului de Ministri nr. 779/1961 si ale
Instructiunilor date in aplicarea acestei hotarari, in sensul acordarii
dreptului de a profesa ca notar public. Or, asa cum a statuat Curtea in
jurisprudenta sa, de exemplu in Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie
2004, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere
compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins
incalcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale intre ele si
raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori
principii ale Constitutiei. Procedandu-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la
concluzia ca, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionala,
numai coexistenta lor ar pune in discutie constitutionalitatea uneia dintre
ele. In ceea ce priveste cenzurarea modului de interpretare si de aplicare a
legii in raport cu situatiile de fapt, aceasta nu intra in competenta Curtii
Constitutionale, ci se realizeaza de catre instantele judecatoresti in cadrul
cailor de atac prevazute de lege.
De altfel, nu se poate
retine nici o contradictie intre textele de lege criticate si prevederile
constitutionale referitoare la dreptul de asociere si asociatiile profesionale.
Aceasta, intrucat libertatea de asociere, consacrata de art. 40 din Legea
fundamentala, nu inseamna ca orice persoana, indiferent de statutul sau civil
si profesional, poate face parte din orice tip de asociatie. Legiuitorul are
libertatea fundamentata pe dispozitiile art. 9 teza intai din Constitutie,
potrivit carora "Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se
constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile
legii", de a reglementa conditiile in care pot fi constituite, organizate
si in care functioneaza diferite tipuri si forme de asociatie, inclusiv sa
dispuna constituirea obligatorie a unor asociatii pentru exercitarea unor
profesii ori indeplinirea unor atributii de interes public.
De asemenea,
prevederile legale ce fac obiectul exceptiei nu aduc atingere dreptului la
munca, astfel cum este acesta consacrat de dispozitiile cuprinse in art. 41 din
Constitutie, intrucat libertatea alegerii profesiei, a meseriei si a locului de
munca nu inseamna ca orice persoana, oricand si in orice conditii, poate
exercita profesia sau meseria pe care o doreste. Alegerea profesiei si a
meseriei presupune, inainte de toate, pregatirea si calificarea corespunzatoare
in vederea exercitarii acestora. Aceasta libertate este conditionata sau limitata
si de alte criterii legale, justificate constitutional, cum ar fi, de exemplu:
starea sanatatii, aptitudinea si altele, determinate de specificul profesiei,
meseriei ori al locului de munca.
Nu poate fi retinuta
nici pretinsa incalcare, prin textele de lege criticate, a principiului
egalitatii in drepturi, intrucat acestea se aplica tuturor persoanelor aflate
in ipoteza normei legale, fara discriminari pe considerente arbitrare.
Intrucat art. 15 alin.
1 si 2, art. 16 lit. g) si art. 26 din Legea notarilor publici si a activitatii
notariale nr. 36/1995 nu stabilesc restrangeri ale exercitiului unor drepturi
sau libertati, ci doar reglementeaza conditii de exercitare a unei profesii,
respectiv de functionare a unei asociatii profesionale, nu poate fi retinuta
pretinsa incalcare a prevederilor art. 53 din Constitutie.
In ceea ce priveste
dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (5), privind suprematia
Constitutiei si a legilor, in art. 45, referitoare la libertatea economica, in
art. 118 alin. (2) si (3), referitoare la fortele armate, si in art. 154,
privind conflictul temporal de legi, invocate, de asemenea, de autorul
exceptiei in motivarea acesteia, se constata ca nu au relevanta in cauza.
Curtea constata,
totodata, ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa asupra constitutionalitatii
dispozitiilor alin. 1 si 2 ale art. 26 din Legea notarilor publici si a
activitatii notariale nr. 36/1995, in acest sens fiind Decizia nr. 233 din 25
mai 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 5
iulie 2004, a carei solutie de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate,
precum si considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile si in prezenta
cauza, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine
schimbarea jurisprudentei Curtii.
Pentru cele aratate mai
sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie,
precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1)
si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 1 si 2, art. 16 lit. g) si
ale art. 26 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995,
exceptie ridicata de Stoian Cristache in Dosarul nr. 538/CAF/2005 al Curtii de
Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general
obligatorie.
Pronuntata in sedinta
publica din data de 12 ianuarie 2006.
PRESEDINTELE CURTII
CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN
VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta