DECIZIE Nr. 218 din 21 aprilie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1298 teza
a doua din Codul civil
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 481 din 7 iunie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 1298 teza a doua din Codul civil, exceptie ridicata de
Gabriel Corin Ilderim Klein Kiritescu in Dosarul nr. 1.413/2004 al Curtii de
Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
La apelul nominal sunt prezente partile.
Autorul exceptiei solicita admiterea acesteia, pentru motivele pe care le-a
invocat cu ocazia ridicarii exceptiei in fata instantei de judecata. De
asemenea considera ca prevederile legale criticate contravin art. 77 alin. 1
din Constitutia Europeana. In sustinere depune note scrise.
Partea Simona Hodos solicita respingerea exceptiei, invocand motive care
privesc situatii de fapt ale litigiului aflat pe rolul instantei de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata. In acest sens arata ca textul
de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale, fiind o expresie
a exercitarii cu buna credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 16 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
1.413/2004, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1298
teza a doua din Codul civil, exceptie ridicata de Gabriel Corin Ilderim Klein
Kiritescu intr-un proces avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa tina
loc de act de vanzare-cumparare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine,
in esenta, ca teza a doua a art. 1298 din Codul civil contravine principiului
constitutional al garantarii proprietatii. Considera ca, din interpretarea
textelor constitutionale si a actelor internationale invocate, sanctiunea
prevazuta de teza intai a acestui articol este suficienta, fara a mai fi
necesara teza a doua a aceluiasi articol.
Instanta de judecata considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata. In acest sens arata ca
dispozitiile cu caracter special prevazute de Codul civil pentru diferite
categorii de contracte trebuie interpretate in corelare cu dispozitiile din
acelasi cod care reglementeaza teoria generala a obligatiilor. Astfel, Guvernul
considera ca textul criticat nu ingradeste dreptul de proprietate privata,
garantata si ocrotita in mod egal de Constitutie, ci da expresie principiului
exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale,
prevazut de art. 57, fiind si in concordanta cu art. 1 alin. (3) din
Constitutie.
Avocatul Poporului considera ca textul criticat este constitutional si nu
contravine dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie,
potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite
de lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Exceptia are ca obiect prevederile art. 1298 teza a doua din Codul civil,
text care are urmatorul continut: "[...] daca partea care nu este in culpa
nu ar alege mai bine sa ceara executarea vinderii."
Autorul exceptiei considera ca sunt incalcate prevederile art. 44 alin.
(1), (2) si (3) din Constitutie.
De asemenea, in dezbaterile din fata Curtii Constitutionale acesta a
sustinut ca sunt incalcate si prevederile art. 77 alin. 1 din Constitutia
Europeana.
Cu privire la extinderea criticii de neconstitutionalitate in raport cu
aceste din urma prevederi, Curtea constata ca nu este legal sesizata, deoarece
in cererea prin care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate in fata
instantei, precum si in incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale nu a
fost invocata incalcarea acestor prevederi, iar potrivit art. 146 lit. d) din
Legea fundamentala, Curtea "hotaraste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata
instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial;". Totodata, conform
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, "Sesizarea Curtii Constitutionale
se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere
ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile
depuse de parti. [...]"
Asadar, Curtea va analiza dispozitiile legale criticate doar in raport de
urmatoarele prevederi:
- Art. 44 alin. (1), (2) si (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum
si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.";
- Art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea
bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza
de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile
generale ale dreptului international."
Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea
sunt neintemeiate pentru considerentele ce urmeaza:
Art. 1298 din Codul civil reglementeaza situatia in care, in cazul vanzarii
prin dare de arvuna, potrivit art. 1297 din acelasi cod, una dintre parti nu
isi executa obligatiile. In acest caz poate fi vorba fie de cumparatorul care
nu isi va putea recupera arvuna data, in situatia in care nu isi executa
obligatiile rezultate din contract, fie de vanzatorul care a primit arvuna si
care, in situatia neexecutarii obligatiilor ce ii revin, va restitui dublul
arvunei primite de la cumparator (art. 1298 teza intai).
Pe langa aceste posibilitati, Codul civil mai prevede, potrivit
principiului executarii in natura a obligatiilor, reglementat de art. 1073 si
urmatoarele, si pe aceea ca partea care nu este in culpa sa ceara executarea
obligatiei de a incheia in viitor contractul de vanzare, ce este o obligatie de
a face. Aceasta din urma solutie se poate realiza in cazul prevazut de teza a
doua a art. 1298 din Codul civil. Posibilitatea uneia dintre parti de a cere,
atunci cand doreste, incheierea contractului de vanzare in cazul prevazut de
teza a doua reprezinta alternativa la sanctiunea ce se poate aplica potrivit
tezei intai a aceluiasi articol. Prin urmare aceste prevederi speciale din
Codul civil trebuie interpretate in acord cu prevederile privind teoria
generala a obligatiilor.
Curtea constata ca textul de lege criticat nu incalca dreptul de
proprietate, ci reglementeaza unul dintre mijloacele juridice pe care
creditorul le are la dispozitie in cazul cand cealalta parte nu isi
indeplineste obligatia asumata prin contract. In consecinta, critica autorului
exceptiei de neconstitutionalitate, referitoare la incalcarea dispozitiilor
constitutionale privind garantarea si ocrotirea proprietatii private, nu poate
fi primita, aceste dispozitii constitutionale fiind in concordanta si cu
dispozitiile art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
De altfel, Curtea constata ca textul legal criticat este expresia
exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale,
principiu proclamat de art. 57 din Constitutie.
Curtea mai retine ca, daca s-ar lua in considerare nemultumirea autorului
exceptiei, in opinia caruia ipoteza "executarii vinderii" n-ar mai
trebui a fi reglementata de text, intrucat sanctiunea prevazuta de teza intai
este suficienta, acest lucru ar insemna ca, depasindu-si competenta sa, Curtea
sa poata modifica prevederea legala supusa controlului, ceea ce este contrar
atat Constitutiei, cat si art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4)
din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1298 teza a
doua din Codul civil, exceptie ridicata de Gabriel Corin Ilderim Klein
Kiritescu in Dosarul nr. 1.413/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a
civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 aprilie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Maria Bratu