DECIZIE Nr. 209 din 4 mai 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 din
Codul penal si ale art. 4, art. 6 alin. 4 si ale art. 173 alin. 1 teza a doua
din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 520 din 9 iunie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 213 din Codul penal si ale art. 4, art. 6 alin. 4 si ale
art. 173 alin. 1 teza a doua din Codul de procedura penala, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Seba Industrial" - S.R.L. din Bucuresti in
Dosarul nr. 10.154/2003 al Tribunalului Cluj - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Avand cuvantul pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii
de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 din
Codul penal ca fiind inadmisibila, apreciind ca din motivarea exceptiei rezulta
ca autorul este nemultumit, de fapt, de interpretarea data de instanta acestor
prevederi legale. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4, art. 6 alin. 4 si ale art. 173 alin. 1 teza a doua din
Codul de procedura penala, pune concluzii de respingere a acesteia ca neintemeiata,
apreciind ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale
invocate de autorul exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 ianuarie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
10.154/2003, Tribunalul Cluj - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 din Codul penal
si ale art. 4, art. 6 alin. 4 si ale art. 173 alin. 1 teza a doua din Codul de
procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Seba
Industrial" - S.R.L. din Bucuresti, parte vatamata recurenta in dosarul
mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine,
in ceea ce priveste dispozitiile art. 213 din Codul penal, referitoare la
infractiunea de abuz de incredere, ca acestea sunt contrare prevederilor
constitutionale referitoare la teritoriul statului roman (art. 3 din
Constitutie, republicata), la dreptul persoanei vatamate de o autoritate
publica (art. 52 din Constitutie, republicata) si la restrangerea exercitiului
unor drepturi sau al unor libertati (art. 53 din Constitutie, republicata). Se
motiveaza ca dispozitiile criticate nu disting care bunuri pot constitui
obiectul infractiunii de abuz de incredere, prima instanta apreciind ca aceste
prevederi "nu se aplica si bunurilor mobile corporale cu o valoare
intrinseca patrimoniala" si ca "obiectul material al infractiunii de
abuz de incredere nu il constituie biletul la ordin", astfel ca acest
inscris poate face obiectul unui litigiu comercial, si nu al unei plangeri
penale.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 4, art. 6 alin. 4 si ale art. 173
alin. 1 teza a doua din Codul de procedura penala, autoarea exceptiei sustine
ca acestea ar fi contrare prevederilor constitutionale referitoare la teritoriu
(art. 3 din Constitutie, republicata), la dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil [art. 21 alin. (3) din
Constitutie, republicata], precum si celor referitoare la dreptul la aparare
[art. 24 alin. (1) din Constitutie, republicata], la dreptul persoanei vatamate
de o autoritate publica (art. 52 din Constitutie, republicata) si la
restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati [art. 53 alin.
(1) din Constitutie, republicata]. Se motiveaza ca, la judecata in prima
instanta, autoarei exceptiei nu i-a fost respectat dreptul la aparare,
aparatorul acesteia fiind indepartat din sala de sedinta.
Tribunalul Cluj - Sectia penala considera ca exceptia este neintemeiata.
Astfel, in ceea ce priveste art. 213 din Codul penal, se arata ca este de
competenta instantei interpretarea acestui text de lege, respectiv ce bunuri
pot constitui obiectul acestei infractiuni. Cu privire la dispozitiile art. 4,
art. 6 alin. 4 si ale art. 173 alin. 1 teza a doua din Codul de procedura
penala, instanta apreciaza ca aceste dispozitii nu incalca dreptul la aparare
al partilor, acestea avand posibilitatea sa isi angajeze aparatori in tot
cursul procesului penal, iar limitarea sau restrangerea rolului activ al
instantei, in conditiile in care aceasta este obligata, conform art. 287 din
Codul de procedura penala, sa isi exercite in mod activ atributiile in vederea
aflarii adevarului, ar fi nejustificata si inoportuna.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si
functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost
solicitat punctul de vedere al acestei institutii.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila
in ceea ce priveste art. 213 din Codul penal si neintemeiata in privinta art.
4, art. 6 alin. 4 si art. 173 alin. 2 din Codul de procedura penala. In
motivarea acestei opinii se arata, cu referire la dispozitiile art. 213 din
Codul penal, ca ceea ce reclama autorul exceptiei este presupusa eroare de
interpretare si aplicare a acestei norme de incriminare de catre instanta de
judecata, care a statuat ca art. 213 din Codul penal nu se aplica
"bunurilor mobile corporale cu o valoare intrinseca patrimoniala".
Or, sub acest aspect, exceptia este inadmisibila, intrucat, potrivit
dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea
Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare
a legii. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 4, art. 6 alin. 4 si
art. 173 alin. 2 din Codul de procedura penala, Guvernul apreciaza ca exceptia
este neintemeiata, aratand ca dreptul la aparare nu este un drept absolut, ci
un drept procesual care, alaturi de alte drepturi procesuale garantate de
Constitutie, poate fi exercitat numai in conditiile legii. Masura indepartarii
din sala de sedinta a aparatorului partii, la care face referire autoarea
exceptiei, ca urmare a savarsirii de catre acesta a unei abateri judiciare,
este proportionala cu situatia care a determinat-o si nu aduce atingere
existentei dreptului la aparare, cata vreme partea se afla in continuare in
sala de sedinta, exercitandu-si drepturile procesuale, iar aparatorul acesteia
are posibilitatea exercitarii apararii la sedinta de judecata care urmeaza ori
prin depunerea de concluzii scrise.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 213 din Codul penal, fata de dispozitiile art. 52 din
Constitutie, republicata, este neintemeiata, intrucat sustinerile autoarei
exceptiei se refera la modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale
criticate. Referitor la pretinsa neconstitutionalitate a art. 4 din Codul de
procedura penala fata de prevederile art. 24 alin. (1) din Constitutie,
republicata, se apreciaza ca aceasta nu poate fi sustinuta, intrucat
infaptuirea justitiei nu este posibila fara cunoasterea situatiei de fapt
reale, iar aceasta cunoastere nu poate exista decat daca instanta de judecata
are rol activ. Cat priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 6 si art. 173 alin. 1 teza a doua din Codul de procedura penala, fata de
prevederile art. 21 alin. (3) si art. 24 alin. (1) din Constitutie,
republicata, se mentioneaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat textele
criticate nu opresc partile interesate de a se prevala de toate garantiile
procesuale care conditioneaza desfasurarea unui proces echitabil, ci garanteaza
tocmai dreptul la aparare al invinuitului, inculpatului si al celorlalte parti
in tot cursul procesului penal. Criticile formulate de autorul exceptiei, in
raport cu prevederile art. 3, 52 si 53 din Constitutie, republicata, sunt
apreciate de Avocatul Poporului ca fiind neintemeiate, deoarece respectivele
prevederi nu au incidenta in cauza. In concluzie, Avocatul Poporului considera
ca exceptia este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 213 din Codul penal si
ale art. 4, art. 6 alin. 4 si ale art. 173 alin. 1 teza a doua din Codul de
procedura penala, avand urmatorul cuprins:
- Art. 213 din Codul penal: "Insusirea unui bun mobil al altuia,
detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de
a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.
Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este
in intregime sau in parte al statului, actiunea penala se pune in miscare la
plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura
raspunderea penala.";
- Art. 4 din Codul de procedura penala: "Organele de urmarire penala
si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea
procesului penal.";
- Art. 6 alin. 4 din Codul de procedura penala: "Orice parte are
dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal.";
- Art. 173 alin. 1 teza a doua din Codul de procedura penala:
"Aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii responsabile
civilmente [...] poate formula cereri si depune memorii."
Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile art. 213 din Codul penal
contravin prevederilor constitutionale cuprinse in art. 3, 52 si 53, iar in
ceea ce priveste dispozitiile art. 4, art. 6 alin. 4 si ale art. 173 alin. 1 teza
a doua din Codul de procedura penala, sustine ca acestea ar fi contrare
prevederilor constitutionale cuprinse in art. 3, art. 21 alin. (3), art. 24
alin. (1), art. 52 si in art. 53 alin. (1), care au urmatoarea redactare:
- Art. 3: "(1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.
(2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea
principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase
si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate
populatii straine.";
- Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la aparare este garantat.";
- Art. 52: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un
interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si
repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu
inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta
sau grava neglijenta.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca
aceasta este neintemeiata si urmeaza sa o respinga pentru urmatoarele
considerente:
I. In ceea ce priveste invocarea, in sustinerea criticii de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 din Codul penal, a prevederilor
constitutionale cuprinse in art. 3 (referitoare la teritoriul Romaniei), art.
52 (referitoare la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica) si in
art. 53 (referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati), Curtea constata ca acestea sunt nerelevante, intrucat nu au nici o
legatura cu textul criticat. Dispozitiile art. 213 nu pun in discutie in vreun
fel problema teritoriului Romaniei sau cea a dreptului persoanei vatamate de o
autoritate publica. De asemenea, textul criticat nu restrange exercitiul
vreunui drept ori al vreunei libertati, ci, dimpotriva, asigura exercitarea
deplina a dreptului de proprietate prin incriminarea comportarii incorecte,
abuzive si pagubitoare a celui care detine un bun ce i-a fost incredintat de
altul pentru a-l pastra sau pentru a-i da o anumita intrebuintare si care, in
dispretul increderii ce i s-a acordat, trece acel bun in propria stapanire.
II. Nu poate fi primita nici critica de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4, art. 6 alin. 4 si ale art. 173 alin. 1 teza a doua din
Codul de procedura penala in raport de prevederile constitutionale cuprinse in
art. 21 alin. (3) si in art. 24 alin. (1), intrucat aceste norme nu opresc
partile interesate de a se adresa instantelor judecatoresti, de a fi aparate si
de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o
societate democratica, desfasurarea unui proces echitabil.
Contrar celor sustinute de autoarea exceptiei - care critica de fapt masura
indepartarii din sala de sedinta a aparatorului sau, masura cu privire la care
pretinde ca ar incalca dreptul de aparare -, textele legale criticate
garanteaza dreptul la aparare prin reglementarea dreptului partilor in proces
de a fi asistate de aparator in tot cursul procesului penal (art. 6 alin. 4 din
Codul de procedura penala), respectiv a dreptului aparatorului partii de a
formula cereri si a depune memorii (art. 173 alin. 1 teza a doua din Codul de
procedura penala). In ceea ce priveste rolul activ al instantelor judecatoresti
(art. 4 din Codul de procedura penala), acesta este indispensabil infaptuirii
justitiei in mod echitabil, in concordanta cu prevederile constitutionale
invocate, cunoasterea situatiei de fapt reale deduse judecatii presupunand un
demers activ atat din partea organelor de urmarire penala, cat si a instantelor
judecatoresti.
Referitor la critica acelorasi texte legale, in raport de dispozitiile
constitutionale ale art. 3, 52 si 53, aceasta nu poate fi primita, intrucat
aceste prevederi constitutionale nu au incidenta in cauza.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 din
Codul penal si ale art. 4, art. 6 alin. (4) si ale art. 173 alin. 1 teza a doua
din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Seba Industrial" - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. 10.154/2003
al Tribunalului Cluj - Sectia penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 mai 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu