DECIZIE Nr.
1541 din 25 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (4) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 30 din 13 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă nr.
209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
si alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Iosif Pomor în
Dosarul nr. 2.692/111/2009 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
La apelul' nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
1.354D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. V din Ordonanţa de urgenţă a' Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri
financiar-bugetare, excepţie ridicată de Gheorghe Stuparu în Dosarul nr.
559/90/2010 al 'Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate
ridicate în dosarele sus-menţio'nate, din oficiu, pune în discuţie conexarea
Dosarului nr. 1.354D/2010 la Dosarul nr. 1.348D/2010.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
măsura conexării.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.354D/2010 la Dosarul nr.
1.348D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 2 martie 2010 si 6 aprilie 2010,
pronunţate în Dosarele nr. 2.692/111/2009 şi nr. 559/90/2010, Tribunalul
Bihor - Secţia civilă şi Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă au sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II
din Ordonanţa de urgenţă nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
respectiv cu cele ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009
privind unele masuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Iosif Pomor
şi Gheorghe Stuparu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de
recalculare a pensiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate încalcă egalitatea în
drepturi, discriminând categorii de cetăţeni în funcţie de data pensionării
acestora. Totodată, se arată că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată cu
încălcarea art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, afectând dreptul
constituţional la pensie.
Tribunalul Bihor - Secţia civilă şi Tribunalul
Vâlcea - Secţia civilă apreciază că 'excepţia de
neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, arătând că atribuţia de a
stabili condiţiile şi criteriile de acordare a drepturilor prevăzute de art.
1651 din Legea nr. 19/2000, inclusiv modalităţile de calcul a
cuantumului lor, revine legiuitorului.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului'şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, în
Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.354D/2010, apreciază că textul legal
criticat este constituţional. In Dosarul nr. 1.348D/2010 nu a comunicat punctul
său de vedere.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat în cele două dosare, îl constituie dispoziţiile art. II din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9
decembrie 2008, şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
114/2009 privind unele măsuri'financiar-bugetare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009. In realitate,
Curtea constată că art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009
este un text modificator al celui de bază, si anume al Ordonanţei de urgentă a
Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr.'19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, mai exact, modifică
art. II din această ordonanţă de urgenţă; totodată, se observă că prezenta
critică de neconstituţionalitate vizează numai alineatul final al acestui
articol. In aceste condiţii, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi
văzând prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, obiect al excepţiei
de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (4) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, astfel cum au fost modificate
prin art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009; în consecinţă,
textul criticat are următorul cuprins:
- Art. II alin. (4): „Drepturile de pensie rezultate
în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) se acordă beneficiarilor
începând cu luna ianuarie 2011".
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin.
(2) referitoare la dreptul de pensie, ale art. 73 alin. (3) lit. p) referitoare
la domeniile legii organice şi ale art. 115 alin. (4)-(6) privind delegarea
legislativă.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
1. Referitor la încălcarea art. 115 alin. (4)-(6)
coroborate cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, se observă că instanţa
constituţională a mai analizat o critică similară chiar cu privire ia
prorogarea intrării în vigoare a prevederilor art. 1651 din Legea
nr. 19/2000. Curtea, prin Decizia nr. 1.278 din 12 octombrie 2010, nepublicată
încă la data pronunţării deciziei, a statuat că legiuitorul este suveran să
decidă momentul intrării în vigoare a unei măsuri reparatorii. De asemenea,
Curtea a mai avertizat că „prorogarea repetată a intrării în vigoare a
prevederilor art. 1651 din Legea nr. 19/2000 nu este de dorit,
întrucât ar putea înfrânge, în final, chiar esenţa dreptului la pensie, ceea ce
este inadmisibil". In cauza de faţa, însă, Curtea constată că, datorită
situaţiei economice şi financiare deosebite în care se află statul, acesta este
îndrituit să adopte o atare măsură; de altfel, Guvernul, în expunerea de motive
a ordonanţei de urgenţă modificatoare, a arătat că, în lipsa unor asemenea
măsuri, s-ar crea „dezechilibre macroeconomice de natură să ducă la
imposibilitatea relansării economice".
Cu privire la eventuala afectare negativă a dreptului
la pensie, Curtea constată că o atare susţinere este neîntemeiată.
O afectare - negativă - a dreptului la pensie în sensul
art. 115 alin. (6) din Constituţie poate avea loc doar când asemenea prorogări
îndeplinesc cel puţin două condiţii, şi anume: devin o regulă pentru
legiuitorul delegat, fără a exista b justificare obiectivă şi rezonabilă, şi
ating substanţa dreptului la pensie; însă, în cazul de faţă] se constată că, în
mod excepţional, aplicarea măsurii de recalculare a fost prorogată, ca urmare a
situaţiei economice a ţării, fără a afecta dreptul la pensie în esenţa sa.
In fine, în aceste condiţii, Curtea observă că
prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie nu au incidenţă în cauză,
dispoziţiile criticate fiind introduse printr-o ordonanţă de urgenţă, care, cu
respectarea exigenţelor art. 115 alin. (6) din Constituţie, poate reglementa în
domeniul legilor organice.
2. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art.
16 din Constituţie, Curtea constată că cele două categorii de pensionari la
care se referă autorii excepţiei se află în situaţii juridice diferite. Astfel,
Curtea, prin Decizia nr. 20/2000, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat că „respectarea egalităţii în
drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile
art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a
tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în
decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în
raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare.
Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe
determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate". De
asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, a
stabilit că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de
reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu
poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră
egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi
discriminări".
Având în vedere considerentele enunţate, Curtea observă
că cei ce au ieşit la pensie după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 209/2008 sunt într-o situaţie diferită faţă de cei care s-au pensionat
anterior acestei reglementări, din moment ce principiul egalităţii se aplică în
raport cu persoanele care au ieşit la pensie în baza anumitor prevederi legale
şi nu în raport cu persoanele care au ieşit la pensie într-un cadru legislativ
diferit. Şi, totuşi, legiuitorul, pentru a nu se ajunge la situaţii
inechitabile, a stabilit ca şi acestora să li se aplice creşterile menţionate,
ca măsură de justiţie socială distributivă. Insă, prin prisma principiului
egalităţii, legiuitorul poate prevedea diferite momente de aplicare a măsurii
pentru cele două categorii de persoane. Este vorba de o egalitate materială
instituită, deci de o egalitate văzută prin prisma rezultatului la care se
doreşte a se ajunge, iar legiuitorul este în drept să aprecieze momentul
rezonabil al distribuirii părţilor de acordat.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. II alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Iosif Pomor în
Dosarul nr. 2.692/111/2009 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă şi de Gheorghe
Stuparu în Dosarul nr. 559/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly