DECIZIE Nr.
1492 din 18 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea
fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 61 din 25 ianuarie 2011
Augustin Zegrean -
preşedinte
Aspazia
Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Daniela Ramona Mariţiu -
magistrat-asistent
Cu participarea
reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Dorel Gheorghe Harna în
Dosarul nr. 20.623/245/2008 al Tribunalului laşi - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 20.623/245/2008, Tribunalul laşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua
din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie
ridicată de Dorel Gheorghe Harna într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a
face".
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că reglementarea criticată instituie un
tratament discriminatoriu între persoanele care s-au aflat în aceeaşi situaţie
juridică, şi anume aceea de angajaţi în unităţile agricole integrate sistemului
de organizare a activităţii în agricultura românească. Faptul că numai
persoanele angajate în cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile
cooperatiste beneficiază de constituirea dreptului de proprietate pentru o
suprafaţă de 5.000 mp constituie o discriminare pozitivă în raport cu cei care,
lucrând tot în agricultură, dar în sectorul de stat, sunt discriminaţi în mod
negativ.
Calificarea acestei reglementări ca fiind
discriminatorie este justificată, deoarece ambele categorii de angajaţi din
agricultură se află în situaţii similare - locul de muncă, natura activităţii,
valoarea şi recunoaşterea socială a muncii lor erau aceleaşi şi pentru unii şi
pentru ceilalţi - şi, cu toate acestea, sunt instituite regimuri juridice
diferite pentru persoanele cărora li se aplică.
Tribunalul Iaşi -
Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că
excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. In acest sens,
consideră că reglementarea criticată nu instituie nicio discriminare între
persoanele din cooperativă sau asociaţiile cooperatiste şi cele care au lucrat
în agricultură, dar în sectorul de stat, dat fiind faptul că aceste persoane nu
se află în situaţii identice sau similare cu primele.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 18/1991 sunt
constituţionale. In acest sens, arată că reglementarea criticată nu aduce
atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât se aplică
tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice,
fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl
constituie prevederile art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar
nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din
5 ianuarie 1998, care au următorul conţinut: „Membrilor cooperatori activi
care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren
mai puţin de 5.000 m2, precum şi celor care, neavând calitatea de - cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociaţii
cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute
la art. 18, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate şi
nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuită în
proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul
solicitanţilor şi de suprafaţa atribuită celor care au adus pământ în
cooperativa agricolă de producţie."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16
alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că Legea fondului funciar reglementează şi constituirea dreptului de
proprietate pentru terenuri arabile unor categorii de persoane care au lucrat
sub diferite forme în C.A.P.- uri, din raţiunea evidentă de a asigura
exploatarea terenurilor arabile în caz de excedent de teren, pentru a le
asigura realizarea veniturilor agricole în zonele
preponderent rurale.
Art. 19 din Legea nr. 18/1991 stabileşte condiţiile pe
care trebuie să le îndeplinească cei care solicită să li se constituie un drept
de proprietate asupra terenurilor care s-au aflat în patrimoniul C.A.P.-
urilor, respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C.A.P- uri
şi să nu fi adus teren în cooperativă, ori să fi adus mai puţin de 5.000 mp.,
indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi, să îşi stabilească domiciliul în localitatea respectivă şi să nu aibă teren
în proprietate în acea localitate. Dispoziţiile textului de lege nu sunt
aplicabile salariaţilor din fostele întreprinderi de stat care şi-au desfăşurat
activitatea în agricultură. Regimul juridic al terenurilor proprietate de stat
este reglementat de capitolul III din Legea nr. 18/1991, iar reconstituirea sau
constituirea dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptăţite se face în
condiţiile prevăzute de aceste reglementări legale.
In jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, în
considerarea obiectului de reglementare al legii criticate - fondul funciar al
României - şi a scopului reparator declarat al acesteia, reglementarea condiţiilor în care
prevederile acestei legi devin aplicabile, sub aspectul persoanelor
îndreptăţite la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor, constituie opţiuni ale legiuitorului, în acord cu politica
economică a statului în această materie.
Aşa fiind, Curtea constată că nu poate fi primită
susţinerea autorului excepţiei referitoare la pretinsa încălcare a art. 16 din
Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, deoarece
reglementarea criticată este aplicabilă în cazul tuturor persoanelor aflate în
situaţia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Dorel Gheorghe Harnaîn
Dosarul nr. 20.623/245/2008 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu