DECIZIE Nr.
148 din 21 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 10 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 211 din 19 martie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marilena Mincă - procuror
Florentina Geangu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură
penală, excepţie invocată de Ştefan Movilă în Dosarul nr. 1.064/275/2006 al
Judecătoriei Mediaş.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
apărătorul ales, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepţiei,
prin avocat, reiterează, pe scurt, argumentele expuse în scris în motivarea
excepţiei şi solicită, pentru aceleaşi motive, admiterea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, textele de
lege criticate fiind în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 6 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 2.217/105/2007, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor
art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan Movilă într-o cauză în care instanţa de
judecată, rejudecând în fond, după casare, a admis plângerea petentului Vasile
Tripon şi a reţinut cauza
spre judecare, a desfiinţat în parte ordonanţa procurorului, urmând a se
pronunţa sub aspectul infracţiunii de înşelăciune.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate, se susţine, în esenţă, că art. 2781 alin.10 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile
constituţionale care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi accesul
liber la justiţie, întrucât exclude posibilitatea atacării cu recurs a soluţiei
de admitere a plângerii formulate împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor
procurorului de netrimitere în judecată, cu reţinerea cauzei spre judecare.
Tribunalul Prahova - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstitutionalitate invocată este
neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale, aşa
cum a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege
criticat nu contravine prevederilor constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, conform cărora „Hotărârea
instanţei pronunţată potrivit alin. 8 lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs
de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana faţă de care s-a
dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau
încetarea urmăririi penale, precum şi de orice altă persoană ale cărei interese
legitime sunt vătămate."
Dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate
sunt cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea cetăţenilor în
faţa legii şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia astfel cum a fost formulată, se
constată că aceasta este neîntemeiată. Stabilirea de către legiuitor, prin
dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, a regulii potrivit căreia
sunt susceptibile de recurs numai hotărârile instanţei pronunţate potrivit art.
2781 alin. 8 lit.
a) şi b) din Codul de procedură penală, iar nu şi hotărârea pronunţată în
temeiul alin. 8 lit. c) al aceluiaşi articol, nu este de natură să aducă
atingere dispoziţiilor art. 21 din Constituţie. Aceasta întrucât, în situaţia
admiterii plângerii cu reţinerea cauzei spre judecare, dispoziţiile privind
judecarea în primă instanţă şi căile de atac se aplică în mod corespunzător şi,
prin urmare, nu este restrâns în niciun fel dreptul părţii de a se adresa
instanţei, de a formula apărări
şi de a se prevala de toate garanţiile ce caracterizează un proces echitabil.
Mai mult, după pronunţarea unei hotărâri de către instanţa de fond care a
reţinut cauza pentru judecată în primă instanţă, se pot exercita căile de atac
prevăzute de lege, partea având posibilitatea să îşi exercite neîngrădită
dreptul de acces liber la justiţie.
De asemenea, stabilirea competenţei, precum şi
reglementarea utilizării căilor de atac împotriva rezoluţiilor sau a
ordonanţelor procurorului sunt atributul exclusiv al legiuitorului.
Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală faţă de art. 16 alin. (1)
din Constituţie, se constată că textul de lege criticat este deopotrivă
aplicabil tuturor persoanelor care se află în ipoteza acestuia, fără privilegii
sau discriminări.
In sensul celor de mai sus,
Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 13 din 10 ianuarie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 134 din 13 februarie 2006.
In plus, criticile formulate vizează extinderea
prevederilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură şi la alte
situaţii neprevăzute de acestea. Acceptarea unor astfel de critici ar echivala
cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator
pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit
căruia „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării".
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.11 alin. (1)
lit. A.d) şi ai art.29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de
Ştefan Movilă în Dosarul nr. 1.064/275/2006 al Judecătoriei Mediaş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu