DECIZIE Nr.
1395 din 26 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 si 8 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 843 din 16 decembrie 2010
Augustin Zegrean - presedinte
Aspazia Cojocaru -judecator
Acsinte Gaspar -judecator
Petre Lazaroiu -judecator
Mircea Stefan Minea -judecator
Ion Predescu -judecator
Puskas Valentin Zoltan -judecator
Tudorel Toader -judecator
Afrodita Laura Tutunaru -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 si 8 din
Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Federalcoop Constanta în
Dosarul nr. 17.740/212/2009 (nr. 17.741/212/2009) al Tribunalului Constanta -
Sectia penala.
Dezbaterile au avut loc în ziua de 12 octombrie 2010 si
au fost consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, când, Curtea având
nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea pentru 19 octombrie 2010
si mai apoi pentru 26 octombrie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata
urmatoarele:
Prin Incheierea din 16 decembrie 2009, pronuntata în
Dosarul nr. 17.740/212/2009 (nr. 17.741/212/2009), Tribunalul Constanta -
Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 2 si 8 din
Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Federalcoop Constanta.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale mentionate contravin
dispozitiilor constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în
drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie si art.
24 referitoare la Dreptul la aparare, deoarece nu exista nicio sanctiune
disciplinara asupra primului-procuror care nu solutioneaza plângerile în
termen.
Tribunalul Constanta - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie
dispozitiile art. 2781 alin. 2 si 8 din Codul de procedura penala cu
denumirea marginala Plângerea în fata judecatorului împotriva rezolutiilor
sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata, care are
urmatorul continut:
„In cazul în care prim-procurorul parchetului sau,
dupa caz, procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel,
procurorul sef de sectie al Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si
Justitie ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul
prevazut în art. 277, termenul prevazut în alin. 1 curge de la data expirarii
termenului initial de 20 de zile.
Judecatorul pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) respinge plângerea, prin sentinta, ca tardiva sau
inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata, mentinând rezolutia sau ordonanta
atacata;
b) admite plângerea, prin sentinta, desfiinteaza
rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului, în vederea
începerii sau redeschiderii urmaririi penale, dupa caz. Judecatorul este obligat
sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodata
faptele si împrejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace
de proba;
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinteaza
rezolutia sau ordonanta atacata si, când probele existente la dosar sunt
suficiente, retine cauza spre judecare, în complet legal constituit,
dispozitiile privind judecata în prima instanta si caile de atac aplicându-se
în mod corespunzator."
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului sau
din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntarii Deciziei
nr. 524 din 11 octombrie 2005, publicata în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 965 din 31 octombrie 2005, Curtea Constitutionala a respins
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1
din Codul de procedura penala, statuând ca „art. 2781 din Codul de
procedura penala reprezinta un raspuns la necesitatea consacrarii legale
exprese a dreptului persoanei de a se adresa instantei de judecata competente
atunci când este nemultumita de solutia data plângerii sale contra actelor
procurorului, asadar o concretizare a dispozitiilor constitutionale privind
dreptul de acces liber la justitie. In vederea garantarii dreptului la un
proces echitabil, solutionat într-un termen rezonabil, legiuitorul a prevazut
în mod expres, în cuprinsul art. 2781 din Codul de procedura penala,
dreptul persoanei vatamate de a formula plângere direct la instanta de judecata
în cazul în care procurorul nu se conformeaza prevederilor art. 277 din Codul
de procedura penala, potrivit carora «procurorul este obligat sa rezolve
plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de
îndata persoanei care a facut plângerea modul în care a fost rezolvata».
Astfel, în conformitate cu art. 2781 alin. 2 din Codul de procedura
penala, «în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul
general al parchetului de pe lânga curtea de apel, procurorul sef de sectie al
Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie ori procurorul ierarhic
superior nu a solutionat plângerea în termenul de 20 de zile prevazut în art.
277, termenul de 20 de zile prevazut în alin. 1 curge de la data expirarii
termenului de 20 de zile». Asa fiind, este neîntemeiata critica potrivit careia
eventuala nesolutionare a plângerii de catre procuror sau solutionarea cu
întârziere a acesteia ar avea drept consecinta împiedicarea accesului la
justitie, câta vreme termenul de formulare a plângerii la instanta curge, în
ipotezele aratate, de la data expirarii termenului legal de solutionare a
acesteia de catre procuror".
De asemenea, prin Decizia nr. 1.212 din 24 septembrie
2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 14
octombrie 2009, Curtea Constitutionala a respins exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de
procedura penala, statuând ca „prevederile legale criticate se aplica fara
privilegii ori discriminari tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legal
criticate si nu sunt de natura a afecta în vreun fel exercitiul vreunui drept
ori al unei libertati.
[...] Curtea constata ca accesul la justitie al
persoanelor nemultumite de solutiile date de procuror în faza de urmarire
penala a procesului penal este asigurat, partile având posibilitatea sa îsi
apere drepturile si interesele în cursul judecatii prin mijloacele prevazute de
lege si cu respectarea tuturor garantiilor procesuale. Astfel, prevederile art.
2781 din Codul de procedura penala sunt menite tocmai sa asigure
accesul la justitie în cauzele în care parchetul a emis acte de netrimitere în
judecata, iar pe de alta parte, în plângerea formulata împotriva rezolutiilor
sau ordonantelor procurorului nu se judeca însasi cauza, ci doar temeinicia si
legalitatea solutiilor pronuntate de procuror (si nicidecum temeinicia si
legalitatea actelor prin care procurorul ierarhic superior a solutionat ori nu
plângerea), pe baza probelor administrate în cursul urmaririi penale si a
eventualelor probe scrise, înfatisate instantei de partile în proces.
In limitele obiectului acestor categorii de cauze,
partile, depunând un minim de diligenta pentru prezervarea dreptului conferit
de textul legal criticat, se pot plânge împotriva ordonantei sau rezolutiei de
netrimitere în judecata, având, iata, posibilitatea sa demonstreze atât
caracterul incomplet al urmaririi penale, cât si aprecierea eronata a probelor
pe care s-a întemeiat solutia emisa de procuror".
Deoarece pâna în prezent nu au intervenit elemente noi
de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele
deciziilor mai sus mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata,
inclusiv sub aspectul consecintelor privitoare si la art. 2781 alin.
8 din Codul de procedura penala cât priveste posibilitatea judecatorului de a
respinge plângerea ca tardiva.
Distinct de acestea, Curtea mai constata urmatoarele:
Faptul ca prim-procurorul parchetului sau, dupa caz,
procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel, procurorul sef de
sectie al Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie ori
procurorul ierarhic superior nu a solutionat plângerea în termenul prevazut în
art. 277 nu este un neajuns al textului criticat, întrucât prin aceasta
reglementare legiuitorul a urmarit sa dea eficienta dreptului de acces liber la
justitie, sens în care partea, neprimind vreun raspuns în termenul prevazut de
lege, se poate adresa judecatorului cu plângere împotriva solutiei de netrimitere.
In plus, nu poate fi primita teza potrivit careia justitiabilul nu poate
cunoaste momentul din care începe sa curga termenul de decadere instituit de
art. 2781 alin. 1 din Codul de procedura penala, întrucât tocmai în
alineatul 2 a statuat univoc acest lucru. In sfârsit, prin reglementarea
contestata s-a urmarit, printre altele, sa nu se tergiverseze în mod
nejustificat solutionarea unei cauze penale, asa încât o eventuala nerespectare
a dispozitiilor legale potrivit carora procurorul este obligat sa rezolve
plângerea în termen de 20 de zile de la primire sa nu se transforme într-o
sanctiune pentru justitiabil, care, într-o atare situatie, este obligat sa
astepte sine die o comunicare din partea celui obligat sa rezolve
plângerea sa.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiata exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 2 si 8 din
Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Federalcoop Constanta în
Dosarul nr. 17.740/212/2009 (nr. 17.741/212/2009) al Tribunalului Constanta -
Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata în sedinta publica din data de 26 octombrie
2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru