DECIZIE Nr.
115 din 12 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 177 din 14 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45
alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Horodniceanu în
Dosarul nr. 6.153/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal răspunde reprezentantul autoarei
excepţiei, avocat, cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul
şi în Dosarul nr. 2.116D/2006, excepţie ridicată de Elena Horodniceanu în
Dosarul nr. 5.297/302/2006 al
Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Răspunde autoarea excepţiei, prin avocat, cu delegaţie
la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
2.415D/2006. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena
Horodniceanu în Dosarul nr. 5.277/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, prin
avocat, cu delegaţie la dosar, precum şi părţile Ion Verzescu şi Dumitra
Verzescu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 2.415D/2006, nr.
2.116D/2006 şi nr. 2.101 D/2006
au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public
sunt de acord cu măsura conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.415D/2006 şi nr. 2.116D/2006
la Dosarul nr. 2.101 D/2006, care a fost primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul pe fond.
Reprezentantul autoarei excepţiei susţine
neconstituţionalitatea prevederilor art. 45 alin. (5), astfel cum a fost motivată în faţa instanţei de judecată, şi
solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe în ce măsură prevederile legale
criticate sunt aplicabile unui contract de vânzare-cumpărare încheiat sub
imperiul Legii nr. 85/1992 privind
vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile
statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat. De
asemenea, depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând practica în materie a
Curţii Constituţionale. In ceea ce priveşte solicitarea autoarei excepţiei,
arată că aceasta nu este o problemă de constituţionalitate, ci una de
interpretare şi aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 14 septembrie 2006, din 11
septembrie 2006 şi din 6
noiembrie 2006, pronunţate în dosarele nr. 6.153/300/2006, nr. 5.297/302/2006 şi nr. 5.277/302/2006, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi Judecătoria
Sectorului 5 Bucureşti
au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepţia a fost ridicată de Elena Horodniceanu în cauze
având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui contract de
vânzare-cumpărare a unui imobil-construcţie.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se susţine că textul de lege
criticat contravine principiului constituţional al neretroactivităţii legii, cu
excepţia legii penale mai favorabile, deoarece declară prescriptibil dreptul la
acţiune în materia constatării nulităţii absolute şi validează în acest mod
acte juridice încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că textul de lege criticat este neconstituţional.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că textele de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens
jurisprudenta Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29
din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din
2 septembrie 2005, potrivit cărora: „Prin derogare
de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se
prescrie în termen de un an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi."
In opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie referitoare la
neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de
constituţionalitate şi, prin mai multe decizii, s-a statuat că acesta este
constituţional.
Astfel, prin Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, Curtea a
reţinut că dispoziţiile legale criticate recunosc dreptul titularului la
exercitarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice de
înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv şi asigură posibilitatea de valorificare a acestuia
în cadrul unui termen instituit în scopul evitării unor stări de incertitudine
prelungite în ceea ce priveşte raporturile juridice civile, precum şi pentru
asigurarea stabilităţii şi securităţii acestora, cu atât mai mult cu cât au ca
obiect dreptul de proprietate. De asemenea, se arată că imprescriptibilitatea,
consfinţită cu titlu de principiu în legislaţia civilă, nu este consacrată ca
atare de Constituţie. Aşa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor
raţiuni majore, să deroge de la acest principiu, aşa cum a procedat prin norma
dedusă controlului, fără a îndreptăţi calificarea reglementării respective ca
fiind neconstituţională.
De asemenea, prin Decizia nr. 730 din 24 octombrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, analizând
textul de lege criticat prin raportare, între alte dispoziţii constituţionale,
şi la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, şi cu o motivare identică, Curtea a constatat că
aceste susţineri nu sunt întemeiate, pentru considerentele acolo reţinute.
Soluţiile pronunţate în deciziile anterior menţionate,
precum şi considerentele ce au stat la baza acestora îşi menţin valabilitatea
şi în prezenta cauză, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a
determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
In prezenta cauză, autoarea excepţiei solicită Curţii
Constituţionale să stabilească în ce măsură prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 sunt
aplicabile unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi
spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile
unităţilor economice sau bugetare de stat.
Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Sunt neconstituţionale
prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care
încalcă dispoziţiile sau principiile
Constituţiei", astfel încât cererea nu intră
în sfera controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţelor de
judecată, singurele în măsură a realiza interpretarea şi aplicarea legii în
speţa dedusă judecăţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie
ridicată de Elena Horodniceanu în Dosarul nr. 6.153/300/2006
al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi în dosarele nr. 5.297/302/2006
şi nr. 5.277/302/2006 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie