REGULAMENT    din  1992

de organizare si functionare a Curtii Constitutionale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 190 din  7 august 1992

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Curtea Constitutionala se organizeaza si functioneaza in baza art. 140-145 din Constitutia Romaniei, a Legii nr. 47 din 22 mai 1992 si a prezentului regulament, emis potrivit dispozitiilor acestei legi. Art. 2
    Prezentul regulament stabileste reguli complementare de procedura, atributiile personalului de specialitate si administrativ, precum si reguli de disciplina si de raspundere disciplinara.
    Art. 3
    Dispozitiile regulamentului se interpreteaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si ale celorlalte dispozitii legale aplicabile judecatorilor si functionarilor publici.

    CAP. 2
    Plenul si presedintele Curtii Constitutionale

    Art. 4
    Plenul Curtii Constitutionale indeplineste atributiile care, potrivit legii, se pot realiza numai prin acte adoptate cu votul majoritatii judecatorilor.
    De asemenea, plenul Curtii Constitutionale ia orice masura necesara pentru buna desfasurare a activitatii Curtii.
    Art. 5
    Cvorumul pentru plenul Curtii Constitutionale este, potrivit legii, de doua treimi din numarul judecatorilor.
    In exercitarea atributiilor prevazute de Constitutie si de Legea nr. 47/1992, plenul adopta acte cu votul majoritatii judecatorilor, iar in toate celelalte cazuri, cu votul majoritatii din cvorumul prevazut de alin. 1.
    Solutiile adoptate in plen, in materie jurisdictionala, se inscriu in condica sedintelor de judecata, iar in celelalte cazuri, se consemneaza, pentru fiecare sedinta in parte, intr-un registru special, tinut de secretarul sef.
    Sedintele plenului se convoaca de presedintele Curtii Constitutionale, din proprie initiativa sau la cererea altui judecator. Convocarea se face cu anuntarea ordinii de zi, care se adopta in plen, la inceputul sedintei.
    Art. 6
    Presedintele Curtii Constitutionale indeplineste atributiile prevazute in sarcina sa de Legea nr. 47/1992, precum si urmatoarele atributii:
    a) ia masuri, in cazul in care controlul constitutionalitatii este de competenta plenului, pentru comunicarea sesizarii Curtii, autoritatilor publice prevazute de lege, incunostintarea judecatorilor asupra punctelor de vedere sau a altor acte justificative primite, desemnarea judecatorilor raportori sau a celor care vor redacta decizia Curtii;
    b) dispune, potrivit legii, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei si comunicarea actelor Curtii;
    c) instiinteaza Presedintele Romaniei in situatia prevazuta de art. 33 alin. (2) din Legea nr. 47/1992;
    d) conduce aparatul functional al Curtii, alcatuit din corpul magistratilor-asistenti si Secretariatul Curtii, si aproba delegarile de atributii;
    e) incheie si desface, in conditiile legii, contractele de munca ale personalului de specialitate si administrativ din aparatul Curtii;
    f) repartizeaza magistratii-asistenti pe langa completele de judecata si pentru efectuarea lucrarilor necesare plenului;
    g) stabileste procedura audientelor la nivelul Curtii Constitutionale;
    h) face informari periodice, cel putin o data pe semestru, plenului Curtii Constitutionale, asupra activitatii acesteia;
    i) exercita autoritatea disciplinara in conditiile prezentului regulament;
    j) organizeaza concursurile pentru angajarea personalului Curtii;
    k) aproba concediile de odihna ale judecatorilor, magistratilor-asistenti si secretarului sef, dupa consultarea acestora, concediile fara plata ale personalului sau concedii de 2-4 zile pe an, platite, pentru evenimente deosebite si dispune rechemarile din concediu;
    l) aproba cheltuielile necesare functionarii Curtii pe baza referatelor prezentate de judecatori, magistrati-asistenti si secretarul sef, cu avizul directorului Directiei economice.
    In problemele privind personalul, delegarea de atributii si administratia Curtii, presedintele emite ordine.

    CAP. 3
    Functionarea Curtii

    Sectiunea 1
    Registrele Curtii
    Art. 7
    Registrele Curtii Constitutionale in materie jurisdictionala sunt urmatoarele:
    a) registrele de dosare, in care se trec, in ordinea intrarii, toate actele de sesizare a Curtii; numarul de inregistrare al fiecarui act de sesizare formeaza numarul de dosar, la care se adauga o litera de la A-I, in functie de incadrarea sesizarii in categoriile de atributii prevazute de art. 144 din Constitutie; sub acelasi numar se vor inregistra si toate cererile depuse ulterior sau adresele trimise de Curte in legatura cu cauza respectiva;
    b) opisul alfabetic, in care se trec denumirea organului sau numele persoanei care a facut sesizarea si numarul dosarului; in cazul in care actul de sesizare apartine unui grup de deputati sau de senatori, in opisul alfabetic se va trece numai numele primului deputat, respectiv senator;
    c) registrul informativ, in care se mentioneaza, pentru fiecare dosar: primul termen de judecata si termenele urmatoare acordate de Curte; data iesirii dosarului din arhiva si persoana careia i s-a predat; data reintrarii dosarului in arhiva; numarul si data deciziei, hotararii sau avizului si solutia pe scurt;
    d) registrul de termene al arhivei, in care se trec toate dosarele, pe termenele de judecata fixate; exista registre distincte pentru activitatea in plen si pentru judecata in complete;
    e) condica sedintelor de judecata, in care se trec, separat pentru plen, completele de 3 sau de 5 judecatori, toate dosarele din sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor, solutia si numele judecatorilor;
    f) registrele de evidenta a redactarii actelor Curtii, in care se trec - in ordine si separat, in functie de distinctia facuta de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - toate deciziile si hotararile pronuntate, precum si avizele emise; data redactarii se considera data depunerii la mapa a deciziei, hotararii sau avizului in forma dactilografiata.
    La sfarsitul fiecarui an, dupa ultima operatiune din fiecare registru, se va intocmi un proces-verbal de inchidere, care va fi semnat de presedintele Curtii si de secretarul sef, aplicandu-se sigiliul. Inscrierile se vor face in aceleasi registre, reincepindu-se numerotarea, daca este cazul.
    Art. 8
    In functie de necesitatile compartimentelor Curtii, la propunerea magistratilor-asistenti si a secretarului sef, presedintele Curtii poate aproba si existenta altor registre decat cele prevazute in articolul precedent.
    Art. 9
    Modelul registrelor folosite de Curte se aproba de plenul acesteia.
    Sectiunea a 2-a
    Activitatea premergatoare sedintelor de dezbateri
    Art. 10
    Actele de sesizare a Curtii, sosite prin posta sau curier, se depun la registratura, unde - in aceeasi zi - primesc data certa, dupa care se predau presedintelui Curtii, avand atasate si plicurile.
    Celelalte cereri si acte, de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta sau curier, se inregistreaza mai intai in registrele corespunzatoare, iar apoi se prezinta, dupa caz, presedintelui sau secretarului sef, impreuna cu plicurile in care au fost trimise.
    Actele si cererile prezentate direct presedintelui primesc data certa la prezentarea lor, dupa care se predau arhivarului-registrator, care le inregistreaza.
    In cazul in care Curtea se sesizeaza din oficiu asupra constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei, actul prin care se declanseaza procedura jurisdictionala este incheierea prin care plenul a hotarat acest lucru.
    Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curtii, sub semnatura, dupa care se ataseaza la dosar, arhivarul-registrator atestand despre aceasta pe conceptul de citare.
    Corespondenta cu caracter secret se prezinta, nedesfacuta, direct presedintelui Curtii, fiind evidentiata intr-un registru special.
    Plicurile care poarta mentiunea "confidential" se inregistreaza in registrul prevazut la alineatul precedent numai cu aceasta mentiune, fara a fi desfacute, dupa care se predau destinatarului.
    Art. 11
    Presedintele Curtii, primind actul de sesizare in cazurile prevazute de art. 144 lit. a), b), d), e), f), g) si h) din Constitutie, fixeaza termenul de dezbateri, astfel incat sa existe cel mult 30 de zile de la sesizare, daca legea nu prevede altfel. La fixarea termenului, presedintele va avea in vedere natura cauzei, alcatuirea unor sedinte echilibrate si necesitatea depunerii punctelor de vedere si memoriilor formulate in aparare sau a efectuarii unor investigatii, potrivit dispozitiilor Legii nr. 47/1992.
    Presedintele desemneaza unu sau mai multi magistrati-asistenti, in vederea pregatirii dezbaterilor, urmarind o repartizare egala intre magistratii-asistenti. Daca apreciaza ca este necesar, presedintele poate numi raportor un judecator, care va referi asupra punctelor de vedere si relatiilor cerute, solutiilor din doctrina si jurisprudenta romana si straina, precum si a oricaror alte elemente necesare dezbaterilor.
    Dupa luarea acestor masuri, actele de sesizare se restituie la registratura unde, in aceeasi zi, primesc numarul din registrul de dosare si se inscriu, totodata, in registrele prevazute de art. 7 lit. b), c) si d); dosarele se predau magistratului-asistent desemnat si se pastreaza in arhiva.
    Art. 12
    Daca actul de sesizare vizeaza atributia Curtii prevazuta de art. 144 lit. c) din Constitutie, presedintele va stabili completul de judecata, alcatuit din 3 judecatori, presedintele acestuia, precum si magistratul-asistent care va pregati dezbaterile, dupa care va dispune formarea dosarului si inregistrarea sesizarii in registrele prevazute de art. 7 lit. a) si b).
    Magistratul-asistent stabilit pentru pregatirea dezbaterilor va preda dosarul presedintelui completului de judecata, care va desemna pe unul dintre judecatorii completului ca raportor.
    Judecatorul raportor verifica daca sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, iar in cazul in care constata ca incheierea nu este motivata ori ca nu cuprinde punctele de vedere sau sustinerile partilor, ori probele depuse de parti sau socotite necesare de catre instanta, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind si termenul in care instanta sa raspunda. Daca judecatorul raportor sau, ulterior, completul de judecata apreciaza ca este necesar, se va solicita instantei trimiterea dosarului in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate.
    Judecatorul raportor, ajutat de magistratul-asistent, va efectua si investigatiile pe care le considera necesare, astfel incat, in cel mult 60 de zile, sa poata prezenta un raport preliminar presedintelui completului de judecata, in cazul in care isi gasesc aplicare dispozitiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Presedintele este obligat ca in cel mult 10 zile sa convoace completul de judecata.
    Daca completul de judecata hotaraste, cu unanimitate de voturi, sa respinga exceptia, fara citarea partilor, se va pronunta o decizie, supusa recursului in conditiile art. 25 din Legea nr. 47/1992.
    In cazul in care nu sunt aplicabile prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, judecatorul raportor va indeplini obligatiile ce-i revin potrivit art. 24 alin. (3) din lege, stabilind termenul pentru comunicarea punctelor de vedere la care face referire textul, care poate fi de cel mult 60 de zile. Tinand seama de investigatiile efectuate si de actele trimise Curtii, judecatorul va intocmi un raport, pe baza caruia presedintele completului va stabili termenul de judecata si va dispune inregistrarea dosarului in registrele prevazute de art. 7 lit. c) si d).
    Art. 13
    In cazul in care Curtea este sesizata cu recurs, in conditiile art. 25 din Legea nr. 47/1992, presedintele Curtii va fixa completul de judecata potrivit acestui text, iar apoi va proceda potrivit art. 11 din prezentul regulament.
    Art. 14
    Daca actul de sesizare vizeaza atributiile Curtii prevazute de art. 144 lit. f) si i) din Constitutie, presedintele va stabili, dupa caz, 3 judecatori sau un judecator, ca raportori, dupa care se va dispune formarea dosarului si inregistrarea sesizarii in registrele prevazute de art. 7 lit. a) si b).
    In cazul contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic, judecatorul raportor va indeplini de indata obligatiile ce-i revin potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    Judecatorii raportori, ajutati de magistratii-asistenti, vor face toate investigatiile necesare, intocmind raportul in cel mult 30 de zile de la numire, in cazul lit. f), si in cel mult 90 de zile, in cazul lit. i). Raportul se depune in dosar.
    Indata dupa depunerea raportului, presedintele stabileste termenul de dezbateri si dispune inregistrarea dosarului in registrele prevazute de art. 7 lit. c) si d).
    Daca sesizarea s-a facut in temeiul art. 144 lit. f) din Constitutie, termenul de dezbateri se va stabili in cel mult 15 zile de la data raportului, aducindu-se de indata la cunostinta Presedintelui Romaniei.
    In cazul prevazut de art. 144 lit. i) din Constitutie, termenul de dezbateri se va stabili in cel mult 45 de zile de la data raportului.
    Art. 15
    Pe coperta dosarului se va mentiona numai: denumirea Curtii, numarul dosarului, denumirea organului sau numele persoanei care a facut sesizarea, obiectul cauzei, termenul de judecata.
    Dosarul trebuie sa aiba toate filele cusute si numerotate: dupa solutionarea definitiva se va proceda la snuruire si aplicarea sigiliului, iar pe fata interioara a ultimei coperti arhivarul-registrator va certifica numarul filelor, in cifre si in litere.
    Scoaterea din incinta Curtii Constitutionale a dosarelor, actelor si lucrarilor este interzisa.
    Dosarele vor fi puse la dispozitia partilor pentru studiu numai in arhiva, dupa identificarea si notarea de catre arhivarul-registrator a prenumelui si numelui persoanelor care le solicita, verificindu-se actele de identitate, procurile sau delagatiile, precum si integritatea dosarului la restituire.
    Art. 16
    Magistratul-asistent, indata dupa primirea dosarelor, intocmeste conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare in fata Curtii si comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmareste primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevazute de lege si asigura aducerea la indeplinire a tuturor lucrarilor dispuse de presedinte sau de judecatorul raportor, dupa caz.
    Totodata, magistratul-asistent ia masuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecatori, a actului de sesizare, a punctelor de vedere primite si a raportului.
    Expedierea corespondentei se face numai pe cale oficiala, prin posta, agent sau curier.
    Chemarea in fata Curtii se poate face si telefonic sau prin telegrama, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmand sa se faca mentiune despre procedeul folosit, data si ora comunicarii.
    Art. 17
    Magistratul-asistent preia dosarele de la arhiva, prin semnatura in registrul de termene, cu cel putin 48 de ore inaintea sedintei, dupa care:
    a) intocmeste si afiseaza lista cauzelor cu minimum 24 de ore inaintea termenului de dezbateri;
    b) completeaza condica de sedinta, potrivit art. 7 lit. e);
    c) verifica daca au sosit la Curte si s-au atasat la dosar dovezile de inmanare sau de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte procedurale, precum si memoriile formulate in aparare, punctele de vedere, actele si relatiile solicitate de presedintele Curtii sau al completului de judecata, ori de judecatorul raportor;
    d) verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar.
    Despre toate masurile luate, ca si despre neregulile procedurale constatate, magistratul-asistent informeaza, dupa caz, presedintele Curtii sau presedintele completului de judecata, iar apoi preda acestora toate dosarele stabilite pentru termenul respectiv.
    Verificarile mentionate la lit. c) si d) se fac si inaintea inceperii dezbaterilor.
    Art. 18
    Presedintele Curtii asigura persoanelor implicate in mod direct in solutionarea cauzei studierea din timp a dosarelor, cu exceptia cauzelor precizate la art. 144 lit. c) din Constitutie.
    In cazurile in care, potrivit Legii nr. 47/1992, participarea Ministerului Public este obligatorie, acestuia i se comunica actul de sesizare, o data cu citatia.
    In cazurile privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, dosarele pot fi consultate de parti sau de avocatii acestora, pe baza de delegatie.
    Sectiunea a 3-a
    Activitatea in timpul sedintelor de dezbateri
    Art. 19
    La sedintele de plen participa toti judecatorii Curtii, afara de situatiile in care sunt implicati in mod justificat.
    Sedintele in plen sunt conduse de presedintele Curtii sau de inlocuitorul acestuia.
    La sedintele in plen participa, in mod obligatoriu, magistratul-asistent desemnat de presedinte, iar in cazurile prevazute de lege, reprezentantul Ministerului Public si alte persoane sau autoritati, citate in acest scop.
    In cazurile in care legea prevede ca dezbaterile au loc pe baza actelor aflate la dosar, presedintele poate invita, pentru relatii, persoanele socotite necesare.
    Art. 20
    Sedintele se desfasoara in complet de 3 judecatori, in cazul in care Curtea hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor ori a ordonantelor si in complet de 5 judecatori, cand se solutioneaza recursurile exercitate, potrivit legii, impotriva deciziilor pronuntate in aceasta materie.
    Judecatorii care au facut parte din completul de 3 nu pot lua parte la judecarea aceleiasi cauze in recurs.
    Dezbaterile sunt conduse de presedintele completului.
    Dispozitiile art. 19 alin. 4 sunt aplicabile.
    Art. 21
    Sedintele de judecata in situatiile prevazute de art. 144 lit. c), d), e) si i) din Constitutie sunt publice, afara de cazul in care, in conditiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-a hotarat sedinta secreta.
    Accesul publicului este limitat la numarul de locuri din sala de sedinta.
    In scopul asigurarii solemnitatii sedintei, utilizarea in sala de sedinta a aparatelor ce permit inregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvantului ori a imaginii este admisa numai inainte de inceperea dezbaterilor si cu autorizarea prealabila a presedintelui care conduce sedinta de judecata.
    Este interzis cu desavarsire ca in sala de sedinta sa se faca propaganda de orice fel, prin viu grai ori prin afise, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sanctiunea evacuarii din sala si a sesizarii organelor de politie, daca presedintele apreciaza ca fapta are caracter grav.
    Dispozitiile art. 122 si 123 Cod procedura civila sunt aplicabile.
    Art. 22
    In timpul sedintelor publice judecatorii, magistratii-asistenti si procurorul poarta roba.
    Art. 23
    Magistratul-asistent care a pregatit dezbaterile intra in sala de sedinta inaintea completului, verifica respectarea dispozitiilor art. 21 din regulament si asigura prezenta la usa a aprodului.
    Aprodul anunta publicului din sala intrarea, dupa caz, a plenului sau a completului de judecata.
    Art. 24
    Dupa deschiderea dezbaterilor de catre presedinte, cauzele sunt strigate, in ordinea stabilita prin lista de sedinta, de catre magistratul-asistent.
    In fiecare cauza, daca este cazul, magistratul-asistent face apelul partilor si al celorlalte organe sau persoane citate, dupa care refera asupra modului in care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor sau organelor chemate la proces si daca s-au indeplinit celelalte masuri dispuse de Curte, refera pe scurt asupra obiectului cauzei si a stadiului in care se afla judecata acesteia si, cand este cazul, anunta numele judecatorului desemnat ca raportor.
    Art. 25
    Dezbaterile au loc oral, daca legea nu prevede altfel. Daca a fost desemnat raportor, dezbaterile incep prin expunerea raportului, cu exceptia situatiei in care toate partile prezentate declara, in mod expres, ca au luat cunostinta de raport si nu mai este necesara expunerea.
    Daca este cazul, se administreaza probele propuse de parti si gasite concludente de Curte. In situatia in care administrarea probei nu poate avea loc la termenul respectiv, Curtea va stabili un nou termen.
    Dupa expunerea raportului sau darii de seama si, eventual, a administrarii probelor, presedintele da cuvantul partilor pentru a-si expune concluziile.
    Procurorul, cand participa, potrivit legii, la dezbateri, ia cuvantul ultimul.
    In cazul in care se acorda termen, partile prezente si procurorul iau termenul in cunostinta si nu vor mai fi citate.
    Art. 26
    Odata sesizata, Curtea procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului.
    In cazul in care completul de 3 judecatori sau completul de 5 judecatori doreste sa se indeparteze de interpretarea juridica continuta intr-o decizie a plenului sau intr-o decizie definitiva a unui complet, se va adresa plenului, acordand termen in cauza pe care o dezbate. Interpretarea data de plen cu votul majoritatii judecatorilor este obligatorie pentru completul de judecata.
    Art. 27
    In cursul sedintei, magistratul-asistent va consemna in registrul de note, numerotat si sigilat, numarul dosarului, sustinerile orale ale partilor si procurorului, masurile dispuse de Curte, precum si toate celelalte aspecte rezultand din desfasurarea dezbaterilor.
    Registrul se vizeaza de presedinte dupa fiecare sedinta si, pe baza lui, magistratul-asistent va intocmi incheierea de dezbateri. Registrul se pastreaza in arhiva Curtii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.
    Art. 28
    Daca Curtea ramane in pronuntare, presedintele anunta la sfarsitul sedintei ziua si ora stabilite pentru pronuntarea rezultatului deliberarii. Amanarea pronuntarii nu va depasi, de regula, 10 zile. In condica de sedinte se va trece, in momentul pronuntarii, si termenul la care au avut loc dezbaterile.
    Sectiunea a 4-a
    Activitatea ulterioara incheierii dezbaterilor
    Art. 29
    Curtea nu statueaza decat asupra problemelor de drept.
    Art. 30
    Deliberarea se face in secret si la ea vor fi prezenti numai judecatorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregatit dezbaterile si a participat la ele poate fi consultat.
    Judecatorul cel mai tinar voteaza primul, apoi ceilalti judecatori si, la sfarsit, presedintele.
    Daca a fost desemnat judecator raportor, acesta voteaza primul, apoi se urmeaza ordinea stabilita in alineatul precedent.
    In situatia in care un judecator cere sa se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul dezbaterii si presedintele sau cel putin o treime din judecatorii plenului sau completului considera cererea justificata, se va amana pronuntarea pentru o alta data, tinand seama de urgenta cauzei.
    Daca in procesul deliberarii se constata necesitatea lamuririi suplimentare a unor aspecte, presedintele poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luand masurile procesuale necesare.
    Art. 31
    Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care se certifica de judecatorii care au participat la sedinta si de magistratul-asistent.
    Magistratul-asistent va trece de indata in condica de sedinte solutiile date, iar daca au avut loc dezbateri orale, presedintele le va da citire in sedinta publica.
    Art. 32
    Deciziile, hotararile si avizele se redacteaza in scris de catre magistratul-asistent care a participat la dezbateri, urmand ca dupa aceea sa se definitiveze in sedinta judecatorilor care le-au pronuntat. Termenul de redactare este de cel mult 20 de zile, iar in cazul deciziilor date in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie nu poate depasi 2 luni de la pronuntare.
    Actele Curtii, mentionate in alineatul precedent, se vor redacta in numarul de exemplare necesar, spre a asigura pastrarea la dosar si in mape speciale la arhiva si biblioteca Curtii, comunicarea acestora tuturor persoanelor sau organelor pentru care legea prevede comunicarea si trimiterea, daca este cazul, spre publicare.
    Deciziile, hotararile si avizele se certifica de presedintele Curtii sau al completului si de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc numar in ordinea inscrierii lor in condica de sedinte, insa separat pentru decizii, hotarari si avize.
    Actele pronuntate de Curte se comunica si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in conditiile stabilite prin Legea nr. 47/1992. De asemenea, Curtea editeaza culegeri de hotarari, decizii si alte acte si organizeaza sistematizarea jurisprudentei.
    Dupa intocmirea procedurilor de comunicare a deciziilor, a hotararilor sau avizelor, magistratul-asistent va preda dosarele arhivarului-registrator, sub semnatura.
    La arhiva se pastreaza si cate un exemplar din fiecare act pronuntat de Curte, in mape speciale de decizii, hotarari si avize, grupate in ordine numerica, pe ani.
    Art. 33
    In cazul in care s-a dispus amanarea dezbaterilor, magistratul-asistent va trece in condica de sedinte termenul fixat si motivele amanarii, iar in termen de 48 de ore va intocmi incheierea de amanare, conceptele de citare pentru termenul urmator, adresele si celelalte masuri dispuse de Curte.
    Dupa redactarea si semnarea incheierilor, magistratul-asistent preda dosarele amanate arhivarului-registrator, care semneaza de primirea lor pe lista de procese.

    CAP. 4
    Secretariatul Curtii Constitutionale

    Art. 34
    Secretariatul Curtii Constitutionale are in structura sa Serviciul de documentare, cercetare si informatica, Serviciul de relatii cu publicul, relatii externe, registratura, secretariat si Directia economica.
    Secretariatul asigura conditiile organizatorice, informationale si materiale pentru buna desfasurare a activitatii Curtii.
    Art. 35
    Secretariatul Curtii Constitutionale este condus de secretarul sef, care are urmatoarele atributii:
    a) asigura pregatirea si organizarea lucrarilor Curtii;
    b) conduce compartimentele secretariatului si ia masuri pentru realizarea la termen si in mod corespunzator a lucrarilor ce le revin;
    c) prezinta si asigura fundamentarea actelor ce se supun aprobarii plenului Curtii sau presedintelui acesteia, cu exceptia deciziilor, hotararilor si avizelor prevazute de art. 13 din Legea nr. 47/1992;
    d) pastreaza documentele si actele cu caracter secret sau confidential;
    e) stabileste regulile de acces al publicului la serviciile Curtii si asigura respectarea acestora.
    Art. 36
    Serviciul de documentare, cercetare si informatica urmareste realizarea si prelucrarea fondului documentar necesar activitatii Curtii, efectuarea de studii si informari la solicitarea presedintelui Curtii, a presedintilor completelor de judecata sau a judecatorilor raportori, evidenta si informarea operativa asupra practicii Curtii. In acest scop, personalul serviciului indeplineste urmatoarele atributii:
    a) seful serviciului coordoneaza, indruma si controleaza activitatea salariatilor din subordine si repartizeaza lucrarile intre acestia, in functie de specialitatea lor; principalele lucrari, stabilite ca atare de secretarul sef, se realizeaza nemijlocit de seful serviciului sau sub conducerea sa;
    b) cercetatorul stiintific efectueaza studiile si informarile dispuse de presedintele Curtii, intocmeste documentatii, rapoarte si alte materiale necesare Curtii, asigurand, daca este cazul, traducerea lor intr-o limba de circulatie internationala;
    c) expertul efectueaza studii si informari dispuse de presedintele completului de judecata sau de judecatorul raportor, asigura evidenta si informarea operativa asupra practicii Curtii, furnizeaza sistemului informational datele primare necesare functionarii acestuia, participa la intocmirea corespondentei cu strainatatea, inclusiv a documentatiilor, actelor sau altor materiale elaborate in cadrul Oficiului de relatii externe si cu publicul;
    d) informaticienii proiecteaza sistemul informational necesar documentarii Curtii, il implementeaza, furnizeaza datele necesare si informeaza judecatorii Curtii, magistratii-asistenti, cercetatorii stiintifici, expertii sau consilierii pentru relatii externe si cu publicul, la solicitarea acestora;
    e) bibliotecarul gestioneaza, prelucreaza si tine evidenta bibliotecii, intocmeste fisierul acesteia si informeaza personalul Curtii asupra lucrarilor de specialitate primite.
    Studiile si informarile elaborate de cercetatorii stiintifici sau experti se intocmesc, daca este cazul, impreuna cu magistratii-asistenti.
    Art. 37
    Serviciul de relatii cu publicul, relatii externe, registratura si secretariat are in structura sa Oficiul de relatii externe si cu publicul si Oficiul de pregatire a lucrarilor, registratura si secretariat.
    Seful serviciului coordoneaza, indruma si controleaza activitatea tuturor salariatilor din subordine si este, in cazurile stabilite de presedinte, purtatorul de cuvant al Curtii.
    Art. 38
    Oficiul de relatii externe si cu publicul asigura traducerea, intocmirea si expedierea corespondentei cu strainatatea, indeplinirea obligatiilor ce revin Curtii in cadrul relatiilor internationale, organizarea raporturilor cu presa, radioul, televiziunea si organizatii sociale, cu exceptia celor legate de desfasurarea sedintelor de judecata. In acest scop, personalul oficiului indeplineste urmatoarele atributii:
    a) organizeaza actiunile de protocol ale Curtii, inclusiv intalniri cu presa, radioul si televiziunea; supune spre aprobare, la inceputul anului, o data cu bugetul Curtii, planul de actiuni externe pentru anul urmator;
    b) consilierul pentru probleme externe si relatii cu publicul executa lucrari repartizate de seful serviciului, asigura obtinerea vizelor si protocolul pentru deplasarile in strainatate, primeste si insoteste delegatiile straine si urmareste realizarea activitatilor legate de relatiile externe ale Curtii.
    Art. 39
    Oficiul de pregatire a lucrarilor, registratura si secretariat asigura efectuarea lucrarilor la cabinete, dactilografierea actelor si documentatiilor Curtii, activitatea de evidenta primara, arhiva, expeditie, realizarea unor servicii auxiliare necesare judecatii. In acest scop, personalul oficiului indeplineste urmatoarele atributii:
    a) referentul executa lucrarile stabilite de judecatorul pe langa care este repartizat si asigura functionarea cabinetului acestuia, potrivit programului stabilit de judecator;
    b) dactilografa executa lucrari de dactilografiere, potrivit repartizarii sefului de oficiu;
    c) grefierul, sub indrumarea magistratului-asistent, intocmeste si comunica citatiile si efectueaza alte lucrari necesare sedintei, executa lucrari repartizate de seful oficiului;
    d) arhivarul-registrator executa lucrarile de arhiva si de inregistrare la arhiva, asigura pastrarea si consultarea dosarelor;
    c) aprodul, sub conducerea presedintelui, asigura intrarea persoanelor convocate de Curte, contribuie la pastrarea ordinii sedintei, indeplineste alte sarcini stabilite de seful oficiului;
    f) curierul expediaza si, daca este cazul, transporta corespondenta si indeplineste alte sarcini stabilite de seful oficiului.
    Art. 40
    Directia economica, avand in structura sa Compartimentul financiar-contabil, salarizare, personal si Compartimentul aprovizionare, transport, administrativ, asigura elaborarea, fundamentarea si executarea bugetului Curtii si a celorlalte lucrari financiar-contabile, exercitarea, de catre presedinte, a calitatii sale de ordonator de credite, lucrari de personal, salarizare, administrarea bunurilor din patrimoniul Curtii, activitatea de aprovizionare si transport, realizarea altor prestatii administrative de care depinde functionarea Curtii. In acest scop, personalul directiei indeplineste urmatoarele atributii:
    a) directorul, indeplineste si functia de contabil sef, coordoneaza activitatea compartimentelor in subordine;
    b) economistul in domeniul financiar si de contabilitate indeplineste atributiile specifice acestei functii din ministere;
    c) economistul pentru aprovizionare si investitii asigura, cu respectarea prevederilor bugetare, executarea lucrarilor pentru aprovizionarea si realizarea cheltuielilor de capital;
    d) referentul pentru probleme de personal - salarizare executa lucrarile privind angajarea personalului, eliberarea legitimatiilor, evidenta cartilor de munca, aplicarea sanctiunilor disciplinare, incetarea relatiilor de serviciu si altele asemenea, stabilite de director;
    e) administratorul asigura gestionarea, potrivit legii, a bunurilor din patrimoniul Curtii;
    f) casierul executa operatiunile de casa ale Curtii si alte lucrari repartizate de director;
    g) tehnicianul la aparatul de multiplicat executa lucrari de multiplicare, la dispozitia presedintelui Curtii, a unui judecator sau secretarului sef, precum si unele lucrari de intretinere a aparatului de multiplicat;
    h) bufetierul executa activitati specifice de servicii pentru protocol;
    i) soferul asigura realizarea programului de lucru stabilit de judecatorul pe care il deserveste sau, in ce priveste autovehiculul de folosinta comuna, de presedintele Curtii ori de secretarul sef.
    Art. 41
    Secretarul sef detaliaza, prin fisa postului, atributiile personalului Secretariatului Curtii Constitutionale, in termen de 10 zile de la angajarea acestuia, cu exceptia personalului Directiei economice, unde aceasta operatiune se face de directorul directiei, precum si a referentilor si soferilor de la cabinetele judecatorilor Curtii, care nu pot indeplini alte sarcini decat cele stabilite de judecatori.

    CAP. 5
    Raspunderea disciplinara

    Art. 42
    Judecatorii Curtii Constitutionale raspund disciplinar pentru incalcarea, cu vinovatie, a dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
    Magistratii-asistenti si ceilalti salariati ai Curtii Constitutionale raspund disciplinar pentru incalcarea, cu vinovatie, a dispozitiilor Legii nr. 47/1992 si ale prezentului regulament.
    Art. 43
    Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecatorilor Curtii Constitutionale si aplicarea sanctiunilor sunt, potrivit legii, de competenta exclusiva a plenului Curtii Constitutionale.
    Pornirea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor Curtii Constitutionale se poate face numai pe baza unei sesizari scrise si semnate.
    Primind sesizarea, presedintele Curtii Constitutionale numeste o comisie de cercetare disciplinara, formata din 3 judecatori, pentru a examina cele sesizate.
    Daca sesizarea priveste pe presedintele Curtii Constitutionale, desemnarea celor 3 judecatori revine plenului Curtii si se face prin tragere la sorti.
    Unul dintre cei 3 judecatori va fi desemnat ca presedinte al comisiei de cercetare disciplinara.
    Ascultarea celui invinuit in fata comisiei de cercetare este obligatorie.
    In situatia in care comisia considera ca sesizarea este neintemeiata, cauza se claseaza, cu aprobarea organului care a numit comisia de cercetare disciplinara.
    In cazul in care comisia considera ca sesizarea este intemeiata, va intocmi un raport care impreuna cu dosarul, se prezinta plenului Curtii Constitutionale.
    Art. 44
    Plenul Curtii Constitutionale poate aplica judecatorilor, in functie de gravitatea abaterii, urmatoarele sanctiuni disciplinare:
    a) mustrare;
    b) avertisment sever;
    c) incetarea mandatului de judecator al Curtii Constitutionale.
    Sanctiunile se aplica prin hotarare, adoptata cu votul majoritatii judecatorilor.
    Art. 45
    Stabilirea abaterilor disciplinare savarsite de catre magistratii-asistenti ori de secretarul sef si aplicarea sanctiunii sunt de competenta presedintelui Curtii sau a unui consiliu de disciplina, format dintr-un judecator al Curtii Constitutionale, care este si presedintele consiliului de disciplina, si 2 magistrati-asistenti, ca membri.
    Consiliul de disciplina se numeste de presedintele Curtii Constitutionale.
    Cel sanctionat se poate plinge impotriva sanctiunii, in termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui colegiu de disciplina, format din 3 judecatori numiti de plen.
    Art. 46
    Stabilirea si sanctionarea abaterilor disciplinare savarsite de salariatii din compartimentele Secretariatului Curtii Constitutionale sunt de competenta presedintelui Curtii sau a unui consiliu de disciplina, alcatuit din 3 magistrati-asistenti, numiti de presedinte. La numire se va desemna si presedintele consiliului de disciplina.
    Cel sanctionat se poate plinge impotriva sanctiunii, in termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui colegiu de disciplina, format dintr-un judecator, ca presedinte, si 2 magistrati-asistenti, numiti de plenul Curtii.
    Art. 47
    Numirea comisiei de cercetare disciplinara, a consiliului si a colegiului de disciplina se face pentru fiecare caz in parte. Dupa pronuntare, acestea isi inceteaza activitate.
    Lucrarile de secretariat vor fi aduse la indeplinire de un magistrat-asistent, desemnat de presedintele Curtii.
    Dosarele privind sanctiunile disciplinare se pastreaza de referentul pentru probleme de personal-salarizare.
    Art. 48
    Daca in aceeasi cauza sunt implicate persoane ce fac parte din categorii diferite de salariati ai Curtii Constitutionale, competenta de stabilire si sanctionare a abaterilor disciplinare revine autoritatii disciplinare corespunzatoare celei mai inalte functii.
    Art. 49
    Consiliul si colegiul de disciplina iau hotarari, cu votul majoritatii membrilor ce le compun. Hotararile trebuie sa fie motivate si inregistrate intr-un registru special, tinut de referentul pentru probleme de personal-salarizare.
    Art. 50
    Pentru abaterile disciplinare savarsite de magistratii-asistenti si ceilalti salariati se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare:
    a) avertismente;
    b) reducerea salariului si a indemnizatiei de conducere cu 10-15%, pentru o durata de cel mult 3 luni;
    c) retrogradarea din functie sau categorie din cadrul aceleiasi profesiuni, pentru o durata de cel mult 3 luni;
    d) destituirea din functie.

    CAP. 6
    Dispozitii finale si tranzitorii

    Art. 51
    In situatii exceptionale, cand urgenta se impune, presedintele Curtii Constitutionale poate dispune ca termenele prevazute in prezentul regulament sa fie mai scurte.
    Art. 52
    Presedintele completului de judecata sau judecatorul raportor va semnala ministrului justitiei cazurile in care sesizarea Curtii Constitutionale de catre o instanta judecatoreasca s-a facut cu nerespectarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 47/1992.
    Art. 53
    Judecatorii pot solicita consultatii de specialitate unor personalitati sau institutii, cu aprobarea prealabila a presedintelui Curtii, in scopul incadrarii in limitele bugetare stabilite.
    Art. 54
    Modelul robei judecatorilor si a magistratilor-asistenti se aproba de plenul Curtii Constitutionale.
    Art. 55
    Activitatea Curtii este confidentiala, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii sau prezentului regulament, are caracter public.
    Nerespectarea acestor dispozitii atrage raspunderea disciplinara.
    Art. 56
    Pana la numirea magistratilor-asistenti, actele Curtii in materie jurisdictionala se certifica numai de presedintele Curtii.
    Art. 57
    Agentii autoritatilor de ordine publica nu pot intra in sediul Curtii decat cu aprobarea presedintelui Curtii sau la solicitarea presedintelui completului de judecata.
    Art. 58
    Regulamentul privind concediile se aproba de plenul Curtii, cu votul majoritatii judecatorilor.
    Art. 59
    Prezentul regulament a fost adoptat de plenul Curtii Constitutionale, cu unanimitate de voturi, in sedinta din 18 iunie 1992, si intra in vigoare in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                 PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
                      prof. dr. VASILE GIONEA