DECLARATIE SOLEMNA din 1 decembrie 1990
Declaratia solemna a Parlamentului tarii cu prilejul aniversarii Zilei
Nationale a Romaniei, 1 Decembrie
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 133 din 2 decembrie 1990
Sarbatorim astazi, aici la Alba Iulia, pentru prima oara in istoria
neamului, 1 Decembrie ca Zi Nationala a Romaniei. Intre restituirile
remarcabile de dupa Revolutia din decembrie 1989 se afla si aceea a asezarii
marilor evenimente istorice in locul lor firesc.
In devenirea noastra milenara, Ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a
marcat incheierea unui intreg trecut de lupte si jertfe ale poporului nostru
pentru a trai in cadrul unuia si aceluiasi stat - Romania. De aceea Parlamentul
tarii a decis ca aceasta data sa devina Ziua Nationala a Romaniei.
1 Decembrie sintetizeaza o intreaga evolutie istorica a poporului roman,
care secole de-a rindul a trebuit sa lupte pentru pastrarea fiintei sale
etnice, pentru a trai liber si neatirnat pe pamintul stramosesc. Aspiratia spre
unitate statala si-a gasit o stralucita intruchipare in fapta lui Mihai
Viteazul, care in anul 1600 a reusit sa realizeze pentru prima oara unirea
Tarii Romanesti, Transilvaniei si Moldovei.
Prin stradaniile patriotice ale revolutionarilor din generatia de la 1848
si prin lupta poporului roman s-a infaptuit in anul 1859 unirea Moldovei si
Munteniei si s-au pus astfel bazele statului roman modern, care la 9 mai 1877
si-a proclamat independenta deplina.
La sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, lupta de
eliberare a romanilor din Transilvania, Bucovina si Basarabia, puternic
sprijiniti de cei din Regat, a intrat in faza finala.
Participarea Romaniei la primul razboi mondial, decisa de regele Ferdinand
I si de guvernul condus de Ion C. Bratianu, sprijinit de intregul popor, a avut
ca obiectiv eliberarea Transilvaniei si Bucovinei, unirea acestor stravechi
teritorii romanesti cu patria mama. Prin lupta si sacrificiul lor, ostasii
romani au contribuit la realizarea acestui mare deziderat national.
Pe fundalul evenimentelor ce marcau deznodamintul primului razboi mondial
s-au prabusit cele doua mari imperii vecine - tarist si habsburgic - creindu-se
conditiile pentru realizarea statului national unitar roman.
In ziua de 27 martie (9 aprilie) 1918, Sfatul Tarii din Basarabia a decis
unirea acesteia cu Romania, iar la 28 noiembrie Congresul general din Bucovina
a hotarit unirea ei cu patria mama.
Doua zile mai tirziu, la 1 decembrie 1918, Adunarea Nationala, intrunita la
Alba Iulia, a adoptat rezolutia prin care - in numele "tuturor romanilor
din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca" - decreta "unirea acelor
romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania".
Pentru prima data de-a lungul istoriei sale milenare, poporul roman isi
vedea realizat idealul national. Vointa unanima exprimata la Alba Iulia a
darimat si ultimul hotar care despartea fratii de frati. Din acel moment,
romanii isi aveau statul lor national unitar. 1 Decembrie 1918 este ziua
izbinzii nepieritoare a poporului roman de a fi el insusi, de a trai liber si
demn in patria sa unica si unitara - Romania.
Actele Unirii au avut un caracter plebiscitar; deputatii au fost alesi de
masele de cetateni, ei reprezentind vointa unanima a acestora; la infaptuirea
lor au participat sute de mii de oameni, veniti sa le sustina si sa le aprobe.
Proclamatia ce consfintea Unirea dovedea o profunda deschidere democratica
si intelegere fata de problematica minoritatilor nationale si conditiile
convietuirii lor in viitorul stat roman unitar. Acestora li s-au asigurat
posibilitati de a-si promova cultura si invatamintul proprii, de a se bucura de
aceleasi drepturi si libertati ca si natiunea romana majoritara. Principiile
enuntate la 1 Decembrie 1918 au anticipat in mod stralucit ideile democratice
si cele privitoare la drepturile omului si ale minoritatilor, care se afirma si
isi gasesc o recunoastere tot mai larga in Europa de azi.
Ca si in alte imprejurari din zbuciumata sa istorie, si in acel memorabil
an 1918, romanii au avut in fruntea lor mari personalitati, precum Vasile
Goldis, Gheorghe Pop de Basesti, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod, Take
Ionescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ion Flueras si altii, care au stiut
sa-si conjuge eforturile, sa conlucreze strins si sa puna interesele nationale
fundamentale deasupra celor de grup, de partid sau categorie sociala.
Actul istoric de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia are o puternica rezonanta
in contemporaneitate.
Astazi, la aproape un an de la Revolutia din decembrie 1989, Romania se
gaseste in fata unui proces innoitor care cuprinde toate laturile existentei
sale. Rasturnind regimul comunist totalitar, revolutia a deschis larg calea
procesului de democratizare a tarii, afirmarii libertatii si demnitatii umane,
triumfului principiilor si normelor pluralismului politic in societatea
romaneasca, exprimarii libere a optiunilor - politice, culturale, religioase -
ale diferitelor categorii si grupuri socio-profesionale si ale minoritatilor
nationale.
Se afla la primii sai pasi o reforma economica profunda, a carei substanta
o constituie tranzitia de la economia supercentralizata, mostenita de la
regimul comunist, la o economie moderna de piata, deschisa nevoilor umane.
Infaptuirea acestor transformari cere acum si va cere si in viitor eforturi
deosebite, o incordare puternica a energiilor intregului popor, pentru a pune
astfel bazele unei economii sanatoase, rational corelata cu resursele materiale
si umane ale tarii, cu necesitatile unei vieti demne si imbelsugate.
Nevoi spirituale, reprimate decenii la rind, isi cer dreptul la afirmare si
implinire. Invatamintul romanesc se confrunta cu exigenta de a fi conceput si
organizat intr-o perspectiva noua, in pas cu tendintele de dezvoltare ale lumii
contemporane. Obiective similare se pun si in fata stiintei din tara noastra,
avind in vedere rolul si functiile ei primordiale in dezvoltarea si
modernizarea oricarei societati din zilele noastre. Se adincesc si se
diversifica trebuintele culturale ale oamenilor, cresc cerintele si interesele
lor de cunoastere si informare. Din toate acestea rezulta nevoia de a trata cu
toata atentia problematica intelectualitatii si de a crea conditii optime pentru
cresterea inriuririi ei asupra ansamblului proceselor dezvoltarii sociale.
Intr-un proces atit de amplu si dificil - in care societatea isi croieste
un alt model de existenta, in concordanta cu valorile universale ale
democratiei si cu cerintele de dezvoltare general umana - apar, inerent,
greutati si contradictii. Este vital ca societatea noastra sa-si gaseasca
sursele launtrice pentru a le depasi. Pentru aceasta, cetatenii tarii -
indiferent de originea lor etnica, de statut social sau afiliere politica -
trebuie sa gaseasca drumul intelegerii, al inlaturarii dezbinarilor, al unirii
eforturilor in vederea conlucrarii lor si a infaptuirii concordiei nationale. O
mare importanta are in acest sens grija fata de problematica minoritatilor
nationale, care trebuie sa-si gaseasca rezolvarea pe baze consecvent
democratice.
Un rol hotaritor revine, in acest context, partidelor si formatiunilor
politice care, pe deasupra intereselor si optiunilor politice specifice,
trebuie sa tina seama de imperativele nationale ale momentului: stabilitatea
politica si sociala a tarii, continuarea si adincirea procesului
transformarilor inceput o data cu Revolutia din decembrie 1989. Acesta este
dezideratul major al timpului si reprezinta unica sansa ce ni se deschide pentru
a opri degradarea vietii economice si sociale in tara, escaladarea conflictelor
si neintelegerilor. Spre acest tel ne indeamna nu numai nevoile stringente ale
prezentului, ci si marea lectie a Unirii de acum 72 de ani, pe care o
sarbatorim in chiar locul in care s-a infaptuit.
In aceste momente de sarbatoare, Parlamentul adreseaza poporului roman,
formatiunilor politice, tuturor organizatiilor chemarea de a contribui din
toate puterile la reconstructia democratica si la prosperitatea Romaniei.
Fie ca ziua de 1 Decembrie 1990 sa constituie, pentru toti cetatenii
Romaniei, un indemn la unitate si munca spornica! Fie ca urmasii nostri sa
poata spune ca generatia Revolutiei din decembrie 1989 si-a facut datoria fata
de Patrie!
Aceasta Declaratie solemna a fost prezentata in sesiunea solemna a
Parlamentului Romaniei, care a avut loc la Alba Iulia la 1 decembrie 1990.
PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN