ORDONANTA   Nr. 58 din 24 august 1999

pentru aderarea Romaniei la Conventia privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim, modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 413 din 30 august 1999

    In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. C pct. 1 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:

    Art. 1
    Romania adera la Conventia privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim, modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994.
    Art. 2
    In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei ordonante, Ministerul Transporturilor impreuna cu Ministerul Finantelor, Ministerul de Interne si cu Ministerul Sanatatii vor elabora si vor supune spre aprobare Guvernului norme metodologice de punere in aplicare a prevederilor conventiei prevazute la art. 1, precum si standardele si procedurile specifice Romaniei.
    Art. 3
    Ministerul Afacerilor Externe va depune la Organizatia Maritima Internationala instrumentele de aderare, insotite de standardele si de procedurile specifice Romaniei.

                PRIM-MINISTRU
                 RADU VASILE

                      Contrasemneaza:
                      Ministrul transporturilor,
                      Traian Basescu

                      p. Ministrul afacerilor externe,
                      Mihai Rasvan Ungureanu,
                      secretar de stat

                      Ministrul finantelor,
                      Decebal Traian Remes

                      p. Ministru de interne
                      Liviu Popescu,
                      secretar de stat

                      Ministrul sanatatii,
                      Hajdu Gabor

                                 CONVENTIE
privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim, modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si 1994*)

    *) Traducere.

    Guvernele contractante,
    dorind sa faciliteze traficul maritim prin simplificarea si prin reducerea la minimum a procedurilor, formalitatilor si documentelor cerute la intrarea, stationarea in porturi si plecarea navelor angajate in voiaje internationale,
    au convenit dispozitiile urmatoare:

    Art. 1
    In conformitate cu prevederile prezentei conventii si ale anexei la aceasta, guvernele contractante se angajeaza sa adopte toate masurile corespunzatoare pentru a facilita si grabi traficul maritim international si pentru a preveni intarzierile inutile ale navelor, persoanelor si proprietatii, care se gasesc la bord.
    Art. 2
    (1) Guvernele contractante se angajeaza sa coopereze, in conformitate cu prevederile prezentei conventii, pentru formularea si aplicarea masurilor destinate facilitarii intrarii, stationarii in porturi si plecarii navelor. Astfel de masuri vor fi la nivelul cel mai complet aplicabil, dar nu mai putin favorabile decat cele care sunt in vigoare pe alte moduri de transport international; totusi aceste masuri pot diferi prin cerintele specifice fiecarui mod de transport.
    (2) Masurile pentru facilitarea traficului maritim international in conformitate cu prevederile prezentei conventii si ale anexei la aceasta se vor aplica in egala masura navelor statelor de coasta si celorlalte state, ale caror guverne sunt parti la prezenta conventie.
    (3) Prevederile prezentei conventii nu se aplica navelor militare si ambarcatiunilor de agrement.
    Art. 3
    Guvernele contractante se angajeaza sa coopereze pentru asigurarea celui mai inalt grad de uniformizare a procedurilor, a formalitatilor si a cerintelor documentare, in toate domeniile in care o astfel de uniformizare poate facilita si ameliora traficul maritim international, mentinand la minimum orice modificari necesare pentru a raspunde exigentelor speciale de ordin intern.
    Art. 4
    In vederea realizarii scopurilor stabilite in articolele precedente ale prezentei conventii, guvernele contractante se angajeaza sa coopereze intre ele sau prin intermediul Organizatiei Maritime Internationale (denumita in continuare organizatie) in problemele referitoare la proceduri, formalitati si cerinte documentare, precum si la aplicarea lor in traficul maritim international.
    Art. 5
    (1) Nici o prevedere din prezenta conventie sau din anexa la aceasta nu trebuie interpretata ca un obstacol in calea aplicarii oricaror facilitati mai largi pe care le acorda un guvern contractant sau le va putea acorda in viitor cu privire la traficul maritim international, in conformitate cu legislatia sa nationala sau cu prevederile oricarui alt acord international.
    (2) Nici o prevedere din prezenta conventie sau din anexa la aceasta nu va fi interpretata ca ar impiedica un guvern contractant sa aplice masuri temporare, considerate de acel guvern ca fiind necesare pentru pastrarea moralitatii, securitatii si ordinii publice, sau care pot preveni raspandirea infectiei ori pestei care risca sa afecteze sanatatea publica sau sa atace animalele sau plantele.
    (3) Toate problemele care nu sunt prevazute in mod expres in aceasta conventie raman supuse legislatiei guvernelor contractante.
    Art. 6
    In scopul prezentei conventii si al anexei la aceasta se definesc:
    a) standarde sunt acele masuri considerate posibil si necesar a fi aplicate uniform de catre guvernele contractante, in conformitate cu aceasta conventie, in scopul facilitarii traficului maritim international;
    b) practici recomandate sunt acele masuri a caror aplicare de catre guvernele contractante este de dorit pentru facilitarea traficului maritim international.
    Art. 7
    (1) Anexa la prezenta conventie poate fi modificata de guvernele contractante fie la initiativa unuia dintre ele, fie prin convocarea unei conferinte in acest scop.
    (2) Orice guvern contractant poate propune un amendament la anexa, prin inaintarea unui proiect al amendamentului secretarului general al organizatiei (denumit in continuare secretar general):
    a) orice amendament propus in conformitate cu acest paragraf este examinat de catre comitetul organizatiei de simplificarea formalitatilor, cu conditia ca acesta sa fi fost difuzat cu cel putin 3 luni inainte de intrunirea comitetului mentionat. Daca a fost adoptat de doua treimi din numarul guvernelor contractante prezente si care voteaza in comitet, amendamentul va fi comunicat de catre secretarul general tuturor guvernelor contractante;
    b) orice amendament la anexa, adoptat in conformitate cu acest paragraf, intra in vigoare la 15 luni de la comunicarea propunerii de catre secretarul general tuturor guvernelor contractante, cu exceptia cazului in care, in termen de 12 luni de la comunicare, cel putin o treime din numarul guvernelor contractante au trimis o notificare secretarului general, in care ele specifica ca nu accepta propunerea;
    c) secretarul general va informa toate guvernele contractante despre toate notificarile primite in conformitate cu subparagraful b) si despre data intrarii in vigoare;
    d) guvernele contractante care nu accepta un amendament si nu sunt interesate de acel amendament vor trebui sa urmeze procedura stabilita la art. VIII al prezentei conventii.
    (3) Conferinta guvernelor contractante va fi convocata de catre secretarul general pentru dezbaterea amendamentelor la anexa, la cererea a cel putin unei treimi din numarul acestor guverne. Orice amendament adoptat de o astfel de conferinta printr-o majoritate de doua treimi din numarul guvernelor contractante prezente si care voteaza intra in vigoare la 6 luni de la data la care secretarul general va notifica guvernelor contractante amendamentul adoptat.
    (4) Secretarul general va notifica prompt tuturor guvernelor semnatare asupra adoptarii si intrarii in vigoare a tuturor amendamentelor adoptate in conformitate cu acest articol.
    Art. 8
    (1) Orice guvern contractant care considera ca este imposibil sa se conformeze oricarui standard prin armonizarea deplina a propriilor sale formalitati, cerinte documentare si proceduri sau care apreciaza, din motive speciale, ca fiind necesara adoptarea unor formalitati, cerinte documentare si proceduri ce difera de cele prevazute de acel standard trebuie sa informeze secretarul general despre aceasta situatie si sa-i trimita o notificare privind diferentele dintre practica sa proprie si un astfel de standard. O astfel de notificare va fi facuta cat de curand posibil, dupa data intrarii in vigoare a prezentei conventii, pentru guvernul implicat sau dupa adoptarea altor formalitati, cerinte documentare si proceduri diferite de prevederile standardului.
    (2) In cazul unui amendament la un standard sau la un standard nou-adoptat, existenta unor diferente trebuie sa fie transmise secretarului general cat mai curand posibil, dupa data intrarii in vigoare a standardului amendat sau a noului standard ori de la data adoptarii unor astfel de formalitati, cerinte documentare si proceduri diferite. Orice guvern contractant poate notifica in acelasi timp masurile pe care el le propune pentru a fi luate in scopul adaptarii formalitatilor, cerintelor documentare si procedurilor, in conformitate cu cerintele standardului amendat sau cu cele ale noului standard.
    (3) Guvernele contractante sunt indemnate, in masura in care este posibil, sa-si intocmeasca formalitatile, cerintele documentare si procedurile in conformitate cu practicile recomandate. Indata ce un guvern contractant isi aliniaza propriile formalitati, cerinte documentare si proceduri in conformitate cu orice practica recomandata, el va notifica secretarului general in legatura cu aceasta.
    (4) Secretarul general va informa guvernele contractante despre toate notificarile primite in conformitate cu paragrafele precedente ale acestui articol.
    Art. 9
    Secretarul general va convoca o conferinta a guvernelor contractante pentru revizuirea sau amendarea prezentei conventii, la cererea a cel putin unei treimi din numarul guvernelor contractante. Dispozitiile revizuite sau amendamentele conventiei vor fi adoptate cu doua treimi din majoritatea voturilor conferintei, apoi aceste dispozitii vor fi certificate si comunicate de catre secretarul general tuturor guvernelor contractante, pentru acceptarea lor. La un an de la acceptarea dispozitiilor de revizuire sau a amendamentelor de catre doua treimi din numarul guvernelor contractante, acestea vor intra in vigoare pentru toate guvernele contractante, cu exceptia acelor guverne care, inainte de intrarea in vigoare, fac o declaratie in care specifica ca nu accepta respectivele dispozitii de revizuire sau amendamente. Conferinta poate, printr-o majoritate de doua treimi din numarul voturilor, sa stabileasca, la data adoptarii oricarei dispozitii de revizuire sau amendament, ca aceasta este de o astfel de natura ca orice guvern care a facut o alta astfel de declaratie si care nu accepta dispozitia de revizuire sau amendamentul, in timpul perioadei de un an de la data intrarii in vigoare a revizuirii sau a amendarii, sa inceteze la sfarsitul acestei perioade sa mai fie parte la conventie.
    Art. 10
    (1) Prezenta conventie va ramane deschisa pentru semnare pe o perioada de 6 luni de la aceasta data si apoi va ramane deschisa pentru aderare.
    (2) Guvernele statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, de la una din oricare dintre institutiile specializate sau de la agentia internationala de energie atomica, sau partile cu statut de la Curtea Internationala de Justitie pot deveni parti la prezenta conventie prin:
    a) semnatura fara rezerve, pentru aprobare;
    b) semnatura fara rezerve, pentru aprobare, urmata de aprobare; sau
    c) aderare.
    Aprobarea sau aderarea va fi efectuata prin depunerea unui instrument la secretarul general.
    (3) Guvernul oricarui stat care nu este indreptatit sa devina parte in conformitate cu paragraful (2) al acestui articol poate cere secretarului general sa devina parte si va fi admis ca parte in conformitate cu paragraful (2), cu conditia ca cererea sa sa fi fost aprobata de doua treimi din numarul membrilor organizatiei, altii decat membrii asociati.
    Art. 11
    Prezenta conventie va intra in vigoare la 60 de zile de la data la care guvernele a cel putin zece state, au semnat aceasta conventie fara rezerve pentru aprobare ori au depus instrumentele pentru aprobare sau aderare. Ea intra in vigoare, pentru oricare guvern care a aprobat sau care a aderat ulterior, la 60 de zile dupa data depunerii instrumentelor de aprobare sau de aderare.
    Art. 12
    Pana la 3 ani dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii pentru un guvern contractant, un astfel de guvern poate denunta aceasta conventie printr-o notificare in scris adresata secretarului general, care, la randul sau, va notifica tuturor guvernelor contractante continutul si data primirii oricarei notificari de acest fel. Aceasta denuntare intra in vigoare dupa un an sau dupa o perioada mai lunga, ce poate fi specificata in notificare, de la data primirii acesteia de catre secretarul general.
    Art. 13
    (1) a) Natiunile Unite, in cazurile in care isi asuma responsabilitatea administrarii unui teritoriu, sau orice guvern contractant insarcinat cu relatiile internationale pe un teritoriu trebuie, cat mai curand posibil, sa se consulte cu un astfel de teritoriu si sa depuna eforturi de extindere a aplicarii prezentei conventii pe acel teritoriu si pot oricand, printr-o notificare scrisa, adresata secretarului general sa declare ca aceasta conventie va fi extinsa pe un astfel de teritoriu.
    b) Aplicarea prezentei conventii se va extinde pe teritoriul mentionat in notificare, de la data primirii sau de la o alta data care poate fi indicata in notificare.
    c) Prevederile art. VIII al prezentei conventii se vor aplica pe orice teritoriu in care conventia este incheiata in conformitate cu prezentul articol; in acest scop expresia propriile ei formalitati, cerinte documentare sau proceduri le vor include pe acelea in vigoare in acel teritoriu.
    d) Prezenta conventie va inceta sa se extinda pe vreun teritoriu, la un an dupa primirea de catre secretarul general a unei notificari in acest sens sau la o data ulterioara, dupa cum se poate specifica in aceasta.
    (2) Secretarul general va informa toate guvernele contractante despre extinderea prezentei conventii in orice teritoriu, in conformitate cu paragraful (1) al acestui articol, declarand in fiecare caz data de la care conventia s-a extins astfel.
    Art. 14
    Secretarul general va informa toate guvernele semnatare, toate guvernele contractante si pe toti membrii organizatiei despre:
    - semnaturile aplicate pe prezenta conventie si datele lor;
    - depunerea instrumentelor de aprobare si de aderare, impreuna cu datele lor de depunere;
    - data la care conventia intra in vigoare in conformitate cu prevederile art. XI;
    - orice notificare primita in conformitate cu prevederile art. XII si XIII si data acesteia;
    - convocarea oricarei conferinte in conformitate cu prevederile art. VII sau IX.
    Art. 15
    Prezenta conventie si anexa la aceasta vor fi depuse la secretarul general, care va transmite copii certificate de pe acestea guvernelor semnatare si guvernelor care sunt in proces de aderare. Indata ce prezenta conventie intra in vigoare, acest fapt va fi inregistrat de secretarul general in conformitate cu art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.
    Art. 16
    Prezenta conventie si anexa la aceasta vor fi stabilite in limbile engleza si franceza, ambele texte fiind egal autentice. Traducerile oficiale vor fi redactate in limbile rusa si spaniola si vor fi depuse actele originale semnate.
    Ca martori la aceasta, subsemnatii, fiind imputerniciti in acest scop de respectivele lor guverne, au semnat prezenta conventie.
    Adoptata la Londra la 9 aprilie 1965.

    ANEXA 1

    Sectiunea 1
    Definitii si prevederi generale
    A. Definitii
    In spiritul prevederilor acestei anexe, termenilor listati li se vor atribui urmatoarele intelesuri:
    - instalatiile si echipamentele navei - articolele, altele decat piesele de schimb ale navei, aflate la bordul acesteia pentru utilizare proprie, care sunt mijloace mobile, dar nu de natura consumabila, inclusiv accesoriile, cum ar fi: barci de salvare, materiale de salvare, mobilier si alte articole de echipare a navei;
    - armator - proprietarul sau cel care opereaza o nava, fie ca este persoana fizica sau juridica, precum si orice persoana care actioneaza in numele proprietarului sau al celui care opereaza nava;
    - permis de coborare la uscat - permisiunea acordata unui membru al echipajului de a avea acces la uscat pe perioada stationarii navei in port, in cadrul limitelor de timp si geografice, daca exista, asa cum sunt decise de autoritatile publice;
    - bagaje insotitoare ale pasagerilor - proprietate, care poate include si banii, transportata pe aceeasi nava cu pasagerul, care poate fi sau nu in posesia lui, cu conditia ca ea sa nu fie transportata pe baza unui contract de transport sau a unui alt acord similar;
    - marfa - orice bunuri, marfuri si articole de orice tip, indiferent cum vor fi transportate pe o nava, altele decat posta, proviziile navei, piesele de schimb pentru nava, echipamentul navei, efectele echipajului si bagajele insotitoare ale pasagerilor;
    - document - suportul informational cu inregistrari de date;
    - document de transport - documentul ce atesta fie un contract de transport intre un armator si un expeditor, fie o scrisoare de transport maritim, fie un conosament sau un document de transport multimodal;
    - efectele echipajului - imbracaminte, articole de utilizare zilnica si orice alte articole care pot include bani, apartinand echipajului si aflate la bordul navei;
    - ora sosirii - ora la care o nava se opreste la ancora sau la chei intr-un port;
    - membru al echipajului - orice persoana angajata efectiv pentru a indeplini sarcini la bord, pe perioada unui voiaj, in functionarea sau serviciul pe o nava si care este inclus in lista cuprinzand echipajul;
    - masuri de siguranta - masuri aprobate la nivel international pentru imbunatatirea conditiilor de siguranta la bordul navelor si in zonele portuare in scopul prevenirii actelor ilicite impotriva pasagerilor si echipajelor de la bordul navelor;
    - nava de croaziera - o nava intr-un voiaj international, care transporta pasageri care participa la un program de grup organizat si care sunt cazati la bord, fac escale temporare, urmand un plan determinat, in unul sau mai multe porturi diferite. In timpul voiajului, in principiu, nava nu trebuie:
    a) sa imbarce sau sa debarce alti pasageri;
    b) sa incarce sau sa descarce nici o marfa.
    - pasager in tranzit - un pasager care soseste pe o nava dintr-o tara straina in scopul continuarii calatoriei pe acea nava sau pe orice alte mijloace de transport catre o tara straina;
    - posta - corespondenta si alte obiecte incredintate prin administratiile postale si cu scopul de a fi remise administratiilor postale;
    - autoritati publice - organismele sau oficialitatile unui stat, responsabile pentru aplicarea legilor si a reglementarilor acelui stat referitoare la orice aspect al standardelor si practicilor recomandate, cuprinse in aceasta anexa;
    - proviziile navei - bunurile de utilizare pe nava, inclusiv bunuri de consum, bunuri transportate pentru vanzare catre pasageri si membrii echipajului, combustibilii si lubrifiantii, excluzand echipamentul navei si piesele de schimb ale acesteia;
    - suport de date - suportul destinat sa primeasca inregistrarea informatiilor.
    B. Prevederi generale
    Tinand seama de paragraful (2) al art. V din conventie, prevederile acestei anexe nu vor impiedica autoritatile publice sa ia masuri corespunzatoare, inclusiv obtinerea de informatii suplimentare, dupa cum poate aparea necesitatea in cazul suspectarii de frauda sau in tratarea problemelor speciale care constituie pericol grav pentru ordinea publica, securitatea sau sanatatea publica, la fel ca si pentru actele ilegale contra securitatii traficului maritim si traficului ilegal de stupefiante si substante psihotrope sau pentru prevenirea introducerii ori raspandirii infectiei sau a pestei, care afecteaza animalele sau plantele.
    1.1. Standard. Autoritatile publice vor cere in toate cazurile sa li se furnizeze numai informatii esentiale si numarul acestora sa fie redus la minimum.
    Intrucat in prezenta anexa este stabilita o lista a informatiilor, autoritatile publice vor cere sa li se furnizeze numai pe cele pe care ei le considera esentiale.
    1.1.1. Practica recomandata. Autoritatile publice impreuna cu armatorii si cu toate celelalte parti interesate trebuie sa ia in considerare efectul pe care il poate avea aplicarea tratamentului automat si tehnicile de transmitere automata a datelor pentru simplificarea formalitatilor.
    Procedurile de control si cerintele informationale existente trebuie sa fie simplificate si atentia trebuie sa fie indreptata in scopul obtinerii compatibilitatii cu alte sisteme informationale relevante.
    1.2. Practica recomandata. In ciuda faptului ca, in anumite scopuri, unele documente pot fi prevazute si cerute separat in aceasta anexa, autoritatile publice avand in vedere interesul celor carora li se cere sa completeze documente, trebuie sa prevada fuziunea intr-unul singur a doua sau mai multe documente in toate cazurile in care este posibil si daca va rezulta o simplificare apreciabila.
    1.3. Practica recomandata. Masurile si procedurile impuse de guvernele contractante in scopul de a face securitatea sau controlul stupefiantelor eficiente, acolo unde este posibil, vor pune in aplicare tehnici digitale, precum si tratamentul automat al informatiilor (TAI). Aceste masuri si proceduri trebuie sa se aplice intr-o maniera care sa afecteze la minimum navele, persoanele si bunurile care se gasesc la bord, evitandu-se sa li se impuna intarzieri inutile.
    C. Tehnici de prelucrare electronica a informatiilor
    1.4. Practica recomandata. Daca se adopta tehnici de prelucrare electronica a informatiilor si de schimb de date informatizat pentru facilitarea derularii formalitatilor privind navele, guvernele contractante trebuie sa incurajeze autoritatile publice si partile private interesate sa procedeze la schimb de informatii prin mijloace electronice conform standardelor internationale.
    1.5. Standard. Autoritatile publice accepta orice document cerut pentru derularea formalitatilor privitoare la nave, care este stabilit prin tehnici de prelucrare electronica a informatiei sau prin schimb de date informatizat conform standardelor internationale, sub rezerva ca el sa fie lizibil, comprehensiv si sa contina informatiile cerute.
    1.6. Standard. Autoritatile publice care adopta tehnici de prelucrare electronica a datelor si schimb de date informatizat pentru derularea formalitatilor privitoare la nave limiteaza informatiile pe care ele le cer acestora la acele informatii care sunt prevazute in dispozitiile pertinente din prezenta anexa.
    1.7. Practica recomandata. Daca se are in vedere adoptarea sau modificarea tehnicilor de prelucrare electronica a informatiilor sau de schimb de date informatizat pentru derularea formalitatilor privitoare la nave, autoritatile publice vor trebui:
    a) sa dea ocazia, de la inceput, tuturor partilor interesate sa participe la consultari;
    b) sa evalueze procedurile existente si sa le elimine pe acelea care sunt inutile;
    c) sa determine procedurile care trebuie sa fie informatizate;
    d) sa aplice in practica in toate cazurile cand aceasta este posibil, recomandarile Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) si standardele pertinente ISO;
    e) sa adopte acele tehnici care au ca rezultat aplicatii multimodale; si
    f) sa ia masurile dorite pentru reducerea la minimum a costurilor de punere in functiune a acestor tehnici pentru utilizatori si pentru alte parti private.
    1.8. Standard. Autoritatile publice care adopta tehnici de prelucrare electronica a informatiilor si schimb de date informatizat pentru derularea formalitatilor privitoare la nave incurajeaza, dar nu pot cere folosirea lor de catre operatorii maritimi sau de alte parti interesate.

    Sectiunea a 2-a
    Intrarea, stationarea si plecarea navei
    Aceasta sectiune cuprinde prevederi referitoare la formalitatile cerute armatorilor de catre autoritatile publice la intrarea, stationarea si plecarea navei si nu trebuie sa fie interpretate ca ar exclude vreo cerinta de prezentare la inspectia autoritatilor corespunzatoare, a certificatelor si a altor documente aflate la bordul navei cu privire la inmatriculare, dimensiuni, siguranta, la echipaj si la alte asemenea probleme.
    A. Dispozitii generale
    2.1. Standard. Autoritatile publice nu vor cere, pentru a fi retinute la intrarea sau la plecarea navelor pentru care se aplica conventia, alte documente decat cele care sunt cuprinse in prezenta sectiune.
    Documentele cerute sunt:
    - declaratia generala;
    - declaratia de marfa;
    - declaratia privind proviziile navei;
    - declaratia privind efectele si marfurile echipajului;
    - lista cuprinzand echipajul;
    - lista cuprinzand pasagerii;
    - documentul cerut in conformitate cu conventia postala universala pentru posta;
    - Declaratia maritima de sanatate.
    B. Continutul si scopul documentelor
    2.2. Standard. Declaratia generala este documentul de baza la sosire si la plecare, care furnizeaza informatiile cerute de autoritatile publice, referitoare la nava.
    2.2.1. Practica recomandata. Aceeasi forma a declaratiei generale trebuie sa fie acceptata atat la intrarea, cat si la plecarea navei.
    2.2.2. Practica recomandata. Referitor la declaratia generala, autoritatile publice nu trebuie sa ceara mai mult decat urmatoarele informatii:
    - numele si descrierea navei;
    - nationalitatea navei;
    - informatii privind inmatricularea;
    - informatii privind tonajul;
    - numele comandantului;
    - numele si adresa agentului navei;
    - descrierea sumara a marfii;
    - numarul membrilor echipajului;
    - numarul pasagerilor;
    - informatii pe scurt privind voiajul;
    - data si ora sosirii sau data plecarii;
    - portul de sosire sau de plecare;
    - pozitia navei in port.
    2.2.3. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia generala fie ca este datata si semnata de comandant, agentul navei sau de orice alta persoana competenta, autorizata corespunzator de catre comandant, fie ca este autentificata intr-un mod considerat acceptabil de respectiva autoritate publica.
    2.3. Standard. Declaratia de marfa este documentul de baza pe care figureaza informatiile despre marfa, cerute de catre autoritatile publice la intrare la fel ca si la plecare. Totusi, pentru marfurile periculoase aceste informatii pot fi cerute separat.
    2.3.1. Practica recomandata. Referitor la declaratia de marfa autoritatile publice nu trebuie sa ceara mai mult decat urmatoarele informatii:
    a) la intrare:
    - numele si nationalitatea navei;
    - numele comandantului;
    - portul de unde a sosit;
    - portul unde este facut raportul;
    - marcajele si numerotarea; numarul si tipul pachetelor; cantitatea si descrierea bunurilor;
    - numarul documentului de transport pentru cantitatea de marfa care va fi descarcata in portul respectiv;
    - porturile in care marfa ramasa la bord va fi descarcata;
    - primele porturi de imbarcare a marfurilor cuprinse in documentele de transport multimodal sau direct in conosamente;
    b) la plecare:
    - numele si nationalitatea navei;
    - numele comandantului;
    - portul de destinatie;
    - marcajul si numerotarea pentru bunurile incarcate in portul respectiv;
    - numarul si tipul pachetelor; cantitatea si descrierea marfurilor;
    - numerele documentelor cu privire la cantitatea de marfa incarcata in portul respectiv.
    2.3.2. Standard. In ceea ce priveste marfa ramasa la bord, autoritatile publice nu trebuie sa ceara decat informatii sumare la un numar minim de puncte esentiale.
    2.3.3. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia de marfa fie ca este datata si semnata de comandant, agentul navei sau de orice alta persoana autorizata corespunzator de catre comandant, fie ca este autentificata intr-un mod considerat acceptabil de catre autoritatile publice.
    2.3.4. Standard. Autoritatile publice pot accepta in locul declaratiei de marfa un exemplar din manifestul navei, cu conditia ca acesta sa contina cel putin cerintele prevazute de practica recomandata 2.3.1 si de standardul 2.3.2 si sa fie semnata sau autentificata si datata, asa cum este prevazut in standardul 2.3.3.
    2.3.4.1. Practica recomandata. Ca o alternativa la standardul 2.3.4 autoritatile publice pot accepta un exemplar al documentului de transport semnat sau autentificat, asa cum este prevazut in standardul 2.3.3, ori o copie autentificata, daca natura si cantitatea marfii permit aceasta si daca orice informatie prevazuta de practica recomandata 2.3.1 si de standardul 2.3.2, care nu apar in astfel de documente, sunt prevazute in alta parte si sunt certificate corespunzator.
    2.3.5. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa permita ca pachetele nedeclarate in manifest si aflate in posesia comandantului sa nu figureze in declaratia de marfa, cu conditia ca informatii referitoare la acestea sa fie prevazute separat.
    NOTA: Detalii despre pachetele nedeclarate in manifest trebuie sa fie furnizate pe un formular distinct, reluand partile pertinente din informatiile cerute in mod normal in declaratia de marfa. Se poate utiliza in acest scop declaratia de marfa model OMI, modificand titlul si inlocuindu-l, de exemplu, cu "listele pachetelor nedeclarate in manifest".
    2.4. Standard. Declaratia privind proviziile navei este documentul de baza la intrare si la plecare, care contine informatiile referitoare la proviziile navei, cerute de autoritati la intrare si la plecare.
    2.4.1. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia privind proviziile navei, fie ca este datata si semnata de comandant sau de orice alt ofiter al navei autorizat corespunzator de comandant si care are cunostinte personale referitoare la proviziile navei, fie ca este autentificata intr-un mod considerat ca acceptabil de catre autoritatea publica implicata.
    2.5. Standard. Declaratia privind efectele si marfurile echipajului este documentul de baza pe care sunt inscrise informatiile cerute de autoritatile publice referitoare la efectele si marfurile echipajului. Aceasta nu va fi ceruta la plecare.
    2.5.1. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia privind efectele si marfurile echipajului, fie ca este datata si semnata de comandant sau de orice alt ofiter al navei autorizat corespunzator de comandant, fie ca este autentificata intr-un mod considerat acceptabil de catre autoritatea publica implicata. Autoritatile publice pot, de asemenea, sa ceara fiecarui membru sa isi aplice semnatura sau, daca el nu este capabil de acest lucru, sa isi lase amprenta pe declaratia referitoare la efectele si la marfurile sale.
    2.5.2. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, in mod normal, sa ceara informatii despre efectele si marfurile echipajului numai in cazul in care sunt pasibile de drept sau sunt supuse interzicerilor sau restrictiilor.
    2.6. Standard. Lista cuprinzand echipajul este documentul de baza care furnizeaza autoritatilor publice informatii referitoare la numarul si la componenta echipajului la intrarea si la plecarea unei nave.
    2.6.1. Standard. Referitor la lista cuprinzand echipajul, autoritatile publice nu vor cere mai mult decat urmatoarele informatii:
    - numele si nationalitatea navei;
    - numele de familie;
    - prenumele;
    - nationalitatea;
    - gradul sau functia;
    - data si locul nasterii;
    - seria si numarul cartii de identitate;
    - portul si data sosirii;
    - de unde vine.
    2.6.2. Standard. Autoritatile publice vor accepta lista cuprinzand echipajul, fie ca este datata si semnata de comandant sau de orice alt ofiter al navei autorizat corespunzator de comandant, fie ca este autentificata intr-un mod considerat acceptabil de catre autoritatea publica implicata.
    2.6.3. Standard. Autoritatile publice nu vor cere in mod normal ca lista cuprinzand echipajul sa fie prezentata la fiecare escala in cazurile in care o nava opereaza pe o linie regulata si reface escala in acelasi port cel putin o data la 15 zile si al carei echipaj nu a fost modificat. In acest caz, o declaratie care sa ateste ca nu au avut loc modificari va fi prezentata intr-o maniera pe care autoritatile publice implicate o considera acceptabila.
    2.6.4. Practica recomandata. In conditiile mentionate in standardul 2.6.3, daca au avut loc schimbari minore in componenta echipajului, autoritatile publice nu trebuie, in mod normal, sa ceara o noua lista completa cuprinzand echipajul, dar trebuie sa accepte o lista pe care se vor indica modificarile intervenite.
    2.7. Standard. Lista cuprinzand pasagerii este documentul de baza care furnizeaza autoritatilor publice informatii referitoare la pasageri, la intrarea si la plecarea unei nave.
    2.7.1. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara listele cuprinzand pasagerii pentru transportul maritim pe distante scurte sau combinat naval feroviar intre tarile vecine.
    2.7.2. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara, suplimentar listelor cuprinzand pasagerii, carti de imbarcare sau debarcare a pasagerilor ale caror nume apar in acele liste. Totusi, cand autoritatile publice au probleme speciale care constituie un pericol grav pentru sanatatea publica, ele pot cere unei persoane, in cadrul unui voiaj international, sa se dea in scris, la sosire, adresa de destinatie.
    2.7.3. Practica recomandata. Referitor la lista cuprinzand pasagerii, autoritatile publice nu trebuie sa ceara mai mult decat urmatoarele informatii:
    - numele si nationalitatea navei;
    - numele de familie;
    - prenumele;
    - nationalitatea;
    - data nasterii;
    - locul nasterii;
    - portul de imbarcare;
    - portul de debarcare;
    - portul si data intrarii navei.
    2.7.4. Practica recomandata. O lista redactata de companiile de navigatie pentru utilizare proprie trebuie sa fie acceptata in locul listei cuprinzand pasagerii, sub rezerva ca ea contine cel putin informatiile prevazute de practica recomandata 2.7.3 si ca ea sa fie datata si semnata in conformitate cu standardul 2.7.5.
    2.7.5. Standard. Autoritatile publice accepta lista cuprinzand pasagerii fie ca este datata si semnata de comandant, agentul navei sau de orice alta persoana indreptatita, autorizata de comandant, fie autentificata intr-o maniera considerata acceptabila de catre autoritatile publice implicate.
    2.7.6. Standard. Autoritatile publice trebuie sa vegheze ca armatorii sa notifice, la intrarea navei, prezenta tuturor pasagerilor clandestini descoperiti la bord.
    NOTA: Se poate notifica prezenta pasagerilor clandestini punand o mentiune, de exemplu, in casuta "observatii" de la declaratia generala sau, daca numarul acestora este mare, utilizand un formular de lista cuprinzand pasagerii sau echipajul, dar, in acest caz, titlul va fi inlocuit cu "lista cuprinzand pasagerii clandestini".
    2.7.6.1. Practica recomandata. Daca un pasager clandestin are documente necorespunzatoare, autoritatile publice trebuie, daca este posibil si in masura in care aceasta practica este compatibila cu legislatia nationala si cu cerintele de securitate, sa emita o scrisoare explicativa care sa fie insotita de o fotografie a pasagerului clandestin, precum si orice alte informatii importante. Aceasta scrisoare care autorizeaza intoarcerea pasagerului clandestin fie in tara sa de origine, fie in punctul de unde acesta si-a inceput voiajul, dupa cum este cazul, prin orice mijloc de transport, si specifica toate celelalte conditii impuse de catre autoritatile publice trebuie sa fie remisa exploatantului imputernicit cu redirijarea pasagerilor clandestini. Ea trebuie sa furnizeze informatiile solicitate de catre autoritatile competente la punctele de tranzit si/sau la punctele de debarcare.
    NOTA: Prezenta recomandare nu are ca scop impiedicarea autoritatilor publice de a supune pasagerii clandestini la formalitati mai detaliate in vederea unei eventuale traduceri in justitie si/sau inapoieri. De asemenea, nici o dispozitie a prezentei recomandari nu trebuie sa fie interpretata ca ar fi impotriva dispozitiilor Conventiei Natiunilor Unite relativa la statutul refugiatilor, adoptata la 28 iulie 1951, si ale protocolului Natiunilor Unite relativ la statutul refugiatilor adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la interdictia de a expulza sau de a comprima un refugiat.
    2.8. Standard. Autoritatile publice nu vor cere la intrarea sau la plecarea unei nave nici o declaratie scrisa pentru posta, alta decat cea prevazuta in Conventia Postala Universala.
    2.9. Standard. Declaratia maritima de sanatate este documentul de baza care furnizeaza autoritatilor sanitare ale portului informatii referitoare la starea de sanatate la bordul unei nave in timpul voiajului si la intrarea in port.
    C. Documente la intrare
    2.10. Standard. La intrarea unei nave intr-un port, autoritatile publice nu vor cere mai mult de:
    - 5 exemplare ale declaratiei generale;
    - 4 exemplare ale declaratiei de marfa;
    - 4 exemplare ale declaratiei privind proviziile navei;
    - 2 exemplare ale declaratiei privind efectele si marfurile echipajului;
    - 4 exemplare ale listei cuprinzand echipajul;
    - 4 exemplare ale listei cuprinzand pasagerii;
    - 1 exemplar al declaratiei maritime de sanatate.
    D. Documente la plecare
    2.11. Standard. La plecarea unei nave din port autoritatile publice nu vor cere mai mult de:
    - 5 exemplare ale declaratiei generale;
    - 4 exemplare ale declaratiei de marfa;
    - 3 exemplare ale declaratiei privind proviziile navei;
    - 2 exemplare ale listei cuprinzand echipajul;
    - 2 exemplare ale listei cuprinzand pasagerii.
    2.11.1. Standard. La plecarea unei nave dintr-un port nu trebuie ceruta o noua declaratie de marfa, care sa se refere la marfa care a fost declarata la sosirea in acel port si care a ramas la bord.
    2.11.2. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara o declaratie separata privind proviziile navei, nici pentru proviziile care au fost declarate la sosire, nici pentru proviziile care au fost imbarcate in port si care sunt cuprinse intr-un document vamal prezentat in acel port.
    2.11.3. Standard. Intrucat autoritatile publice cer la plecare informatii speciale referitoare la echipajul unei nave, exemplarul listei cuprinzand echipajul prezentat la intrare, este acceptat la plecare, daca a fost semnat din nou si au fost aduse toate modificarile cu privire la numarul si componenta echipajului sau daca s-a precizat ca nu s-a efectuat nici o modificare.
    2.12. Numerotarea seriei 2.12 va fi utilizata ulterior.
    E. Escale succesive in doua sau mai multe porturi ale aceluiasi stat
    2.13. Practica recomandata. Luand in considerare procedurile ce trebuie indeplinite la sosirea unei nave in primul port de escala de pe teritoriul unui stat, formalitatile si documentele cerute de autoritatile publice din orice port ulterior de escala din acea tara, vizitat de nava fara o escala intermediara intr-un port dintr-o alta tara, trebuie reduse la minimum.
    F. Completarea documentelor
    2.14. Practica recomandata. Autoritatile publice, in limita posibilitatilor, trebuie sa accepte documentele prevazute in aceasta anexa, cu exceptia prevederilor standardului 3.7, indiferent de limbajul in care este furnizata informatia ceruta; cand se considera necesar, ele pot cere o traducere orala sau scrisa intr-unul din limbajele oficiale ale tarilor organizatiei.
    2.15. Standard. Autoritatile publice accepta toate informatiile transmise intr-o maniera lizibila si comprehensiva, inclusiv documente scrise de mana in cerneala sau creion care nu se sterge ori executate prin tehnici de procesare automata a informatiilor.
    2.15.1. Standard. Autoritatile publice vor accepta o semnatura, daca se considera necesar, scrisa de mana, trimisa prin fax, aplicata prin perforare sau tamponare vizibila, stampilata, sub forma de simbol sau executata prin orice mijloace mecanice sau electronice, daca o astfel de acceptare este in conformitate cu legislatia nationala. Autentificarea informatiilor care nu sunt transmise pe hartie poate fi acceptata de autoritatile publice implicate.
    2.16. Standard. Autoritatile publice ale unui port de sosire, in care nava descarca sau tranziteaza, nu vor cere ca documentele referitoare la nava, incarcatura, provizii, pasageri sau la echipaj, care sunt mentionate in aceasta sectiune, sa fie legalizate, verificate, autentificate. Aceasta nu va fi interpretata ca va exclude vreo cerinta cu privire la prezentarea pasaportului sau a altui document de identitate al pasagerilor ori membrilor de echipaj pentru verificarea vizei sau pentru scopuri similare.
    G. Erori in documente; sanctiuni
    2.17. Standard. Autoritatile publice vor autoriza, fara sa provoace intarzieri la plecarea navei, corectarea erorilor din orice document mentionat in prezenta anexa, atunci cand ele considera ca erorile au fost comise prin inadvertente, ca sunt fara gravitate, ca nu sunt facute din neglijente repetate si ca sunt comise fara intentia de a incalca legile sau reglementarile si cu conditia ca asa-numitele erori au fost aduse la cunostinta inainte de efectuarea controlului documentelor si ca ele vor fi rectificate fara intarziere.
    2.18. Standard. In cazul erorilor constatate in documentele care sunt mentionate in prezenta anexa si care au fost semnate fie de armator, de comandant sau in numele lor, fie au fost autentificate in alt fel nu se vor aplica sanctiuni inainte ca autoritatile publice sa ii fi pus pe acestia sa probeze ca erorile au fost comise prin inadvertenta si ca ele sunt fara gravitate, ca ele nu au fost facute ca neglijente repetate si ca ele au fost comise fara intentia de a incalca legile sau reglementarile.
    H. Masuri speciale pentru simplificarea formalitatilor in favoarea navelor care fac escale in porturi pentru a debarca membri de echipaj, pasageri sau alte persoane bolnave ori ranite, care necesita un tratament medical de urgenta
    2.19. Standard. Autoritatile publice se angajeaza sa coopereze cu armatorii pentru a asigura ca, in momentul in care navele care intentioneaza sa faca escale in porturi pentru simplul scop de a debarca persoane bolnave sau ranite care necesita un tratament medical de urgenta, comandantii sa anunte cat mai curand posibil autoritatile publice despre intentia lor si sa furnizeze informatii cat mai complete posibil despre imbolnavire sau ranire, precum si despre identitatea si statutul acestor persoane.
    2.20. Standard. Autoritatile publice vor informa comandantul ori de cate ori este posibil, prin radio, dar in orice caz prin cele mai rapide canale disponibile, inainte de sosirea navei, despre documentele ce trebuie furnizate si procedurile ce trebuie urmate pentru debarcarea expeditiva la tarm a persoanelor bolnave sau ranite, pentru ca voiajul navei sa se deruleze fara intarziere.
    2.21. Standard. In ceea ce priveste navele care fac escale in porturi in acest scop si care au intentia plecarii imediate, autoritatile publice le vor da prioritate la acostare, daca starea persoanei bolnave sau conditiile maritime nu permit debarcarea in siguranta in rada sau in apropierea portului.
    2.22. Standard. In ceea ce priveste navele care fac escale in porturi in acest scop si care au intentia plecarii imediate, autoritatile publice, in mod normal, nu vor cere documentele mentionate in standardul 2.1, cu exceptia declaratiei maritime de sanatate si a declaratiei generale, daca aceasta este indispensabila.
    2.23. Standard. In cazul in care autoritatile publice cer prezentarea declaratiei generale, acest document nu trebuie sa contina alte informatii decat cele mentionate in practica recomandata 2.2.2 si, ori de cate ori este posibil, trebuie sa cuprinda cat mai putine informatii.
    2.24. Standard. In cazul in care autoritatile publice aplica masuri de control referitoare la intrarea unei nave inainte de debarcarea persoanelor bolnave sau ranite, tratamentul medical de urgenta si masurile pentru protectia sanatatii publice trebuie sa aiba prioritate inaintea acestor masuri de control.
    2.25. Standard. In cazul in care trebuie furnizate garantii sau angajamente in ceea ce priveste costul tratamentului sau pentru definitivarea transportului ori pentru repatrierea persoanelor interesate, tratamentul medical de urgenta nu trebuie sa fie nici amanat, nici intarziat pe perioada de obtinere a acestor garantii sau angajamente.
    2.26. Standard. Tratamentul medical de urgenta si masurile pentru protectia sanatatii publice au prioritate asupra oricaror masuri de control pe care autoritatile publice le pot aplica in cazul debarcarii persoanelor bolnave sau ranite.

    Sectiunea a 3-a
    Intrarea si plecarea persoanelor
    Aceasta sectiune cuprinde dispozitii referitoare la formalitatile cerute de catre autoritatile publice in privinta echipajului si a pasagerilor, la intrarea sau la plecarea unei nave.
    A. Conditii si formalitati la intrare si la plecare
    3.1. Standard. Pasaportul valabil este documentul de baza care furnizeaza autoritatilor publice informatii referitoare la pasager, la intrarea sau la plecarea navei.
    3.1.1. Practica recomandata. Guvernele contractante, in masura posibilului, trebuie sa convina, prin acorduri bilaterale sau multilaterale, acceptarea documentelor oficiale de identitate in locul pasapoartelor.
    3.2. Standard. Autoritatile publice trebuie sa ia masuri in virtutea carora pasapoartele pasagerilor sau alte documente oficiale de identitate care le tin locul; sa fie controlate de autoritatile de imigrare numai o data la intrare si o data la plecare. Prezentarea pasapoartelor sau a altor documente oficiale de identitate care le tin locul poate, de altfel, sa fie ceruta la sfarsitul controlului de identificare, in cadrul formalitatilor vamale sau al altor formalitati, la intrare si la plecare.
    3.3. Standard. Dupa prezentarea pasapoartelor sau a altor documente oficiale de identitate care le tin locul, autoritatile publice trebuie sa inapoieze imediat dupa verificare aceste documente si nu trebuie sa le retina suplimentar pana la sfarsitul controlului, in afara cazurilor in care anumite obstacole se opun pentru admiterea unui pasager pe teritoriul respectiv.
    3.3.1. Standard. Fiecare guvern contractant va veghea asupra sesizarilor autoritatilor publice fata de documentele de voiaj frauduloase, falsificate sau false, care se afla in posesia persoanelor neadmisibile. Aceste documente vor fi retrase din circulatie si retrimise autoritatilor competente, daca aceasta este posibil. Pentru inlocuirea unui document pentru care s-a facut sesizare, statul care retrimite o persoana neadmisibila va emite o scrisoare explicativa la care va atasa o fotocopie de pe documentele false de calatorie, daca este posibil, si, de asemenea, orice alte informatii importante. Scrisoarea explicativa si piesele care o insotesc sunt remise armatorului care este responsabil cu reindreptarea persoanei neadmisibile. Aceasta scrisoare va servi la informarea autoritatilor de la punctele de tranzit si/sau la punctul de imbarcare initial.
    NOTA: Standardul de mai sus nu trebuie sa fie interpretat ca interventie asupra dreptului autoritatilor publice ale guvernelor contractante de a determina pentru fiecare caz daca posesia unui document fraudulos constituie un motiv in sine pentru a refuza admiterea si de expulzare imediata de pe teritoriul statului interesat. Nici o dispozitie a standardului nu trebuie sa fie interpretata ca fiind contrara dispozitiilor Conventiei Natiunilor Unite relative la statutul refugiatilor, adoptata la 28 iulie 1951, si a Protocolului Natiunilor Unite relativ la statutul refugiatilor, adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la interdictia expulzarii sau comprimarii unui refugiat.
    3.3.2. Standard. Guvernele contractante trebuie sa accepte la sfarsitul verificarii unei persoane care a fost comprimata de la punctul sau de debarcare, dupa ce a fost calificata neadmisibila, daca aceasta persoana s-a imbarcat atunci cand se afla pe teritoriul lor. Guvernele contractante nu trebuie sa retrimita aceasta persoana in tarile in care a fost considerata anterior ca neadmisibila.
    NOTA 1: Aceasta dispozitie nu are ca scop impiedicarea autoritatilor publice de a supune unor verificari mai detaliate persoanele neadmisibile care au fost comprimate cu scopul de a determina daca ele pot fi in final admise pe teritoriul statului sau de a lua masuri in vederea transferarii acestora, de a le retrimite sau de a le expulza catre un stat a carui nationalitate o are sau in care ele sunt admisibile. Daca o persoana socotita ca neadmisibila a pierdut sau a distrus titlul sau de calatorie, guvernul contractant interesat va accepta ca acesta sa poata fi inlocuit cu un document care sa ateste circumstantele imbarcarii si de intrare, eliberat de autoritatile publice ale guvernului contractant in al carui stat aceasta persoana a fost socotita neadmisibila.
    NOTA 2: Dispozitiile standardului sau ale notei 1 nu trebuie sa fie interpretate ca fiind contrare prevederilor Conventiei Natiunilor Unite din 28 iulie 1951 relative la statutul refugiatilor si ale Protocolului Natiunilor Unite relativ la statutul refugiatilor, adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la interdictia expulzarii sau comprimarii unui refugiat.
    3.3.3. Standard. Obligatia care cade in sarcina armatorului, de a transporta o persoana in afara teritoriului unui stat, inceteaza de indata ce acea persoana este admisa efectiv in acel stat.
    3.3.4. Standard. Guvernele contractante si armatorii trebuie, in masura posibilului, sa coopereze pentru stabilirea valabilitatii si autenticitatii pasapoartelor si vizelor.
    3.4. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara pasagerilor care se imbarca sau se debarca ori armatorilor care actioneaza in numele lor informatii suplimentare in scris, altele decat cele prevazute in pasapoartele lor sau in documentele de identitate oficiale ori care le tin locul, ci numai cele destinate pentru completarea documentelor prevazute in aceasta anexa.
    3.5. Practica recomandata. Autoritatile publice care cer informatii suplimentare, altele decat cele necesare pentru a completa documentele prevazute in aceasta anexa, la imbarcarea sau debarcarea pasagerilor, trebuie sa limiteze cerintele pentru identificarea completa a pasagerilor la articolele prevazute in practica recomandata 3.6 (carte de imbarcare-debarcare). Autoritatile publice mentionate trebuie sa accepte cartea de imbarcare-debarcare completata de pasager si nu trebuie sa ceara ca aceasta sa fie completata sau verificata de armator.
    Scrierea de mana, lizibila, pe carte, trebuie sa fie acceptata, cu exceptia cazului in care formularul specifica imprimarea. De la fiecare pasager trebuie sa fie cerut numai un exemplar din cartea de imbarcare-debarcare, care poate include, daca este cazul, copii obtinute prin duplicare.
    3.6. Practica recomandata. In cartea de imbarcare-debarcare autoritatile publice nu trebuie sa ceara sa fie prevazute mai mult decat urmatoarele informatii:
    - numele de familie;
    - prenumele;
    - nationalitatea;
    - numarul pasaportului sau al altui document oficial de identitate;
    - data nasterii;
    - locul nasterii;
    - profesia;
    - portul de imbarcare sau de debarcare;
    - sexul;
    - adresa de destinatie;
    - semnatura.
    3.7. Standard. In cazurile in care pentru persoanele care se gasesc la bord este ceruta dovada protectiei impotriva holerei, frigurilor galbene sau variolei, autoritatile publice vor accepta certificatul international de vaccinare sau revaccinare sub forma prevazuta in regulamentele internationale de sanatate.
    3.8. Practica recomandata. Examenul medical al persoanelor de la bord sau al persoanelor care se debarca de pe nave, trebuie sa fie limitat in mod normal la acele persoane care sosesc dintr-o zona infectata de maladii care necesita carantina in cursul perioadei de incubatie (asa cum este specificat in regulamentele internationale de sanatate). Examinarea medicala suplimentara poate sa fie ceruta totusi, in conformitate cu regulamentele internationale de sanatate.
    3.9. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, in mod normal, la intrare, sa efectueze inspectiile vamale ale pasagerilor insotiti de bagaje, numai prin sondaj sau control selectiv. Nu trebuie, pe cat posibil, sa se ceara o declaratie scrisa pentru pasagerii cu bagaje.
    3.9.1. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, la plecare, in masura in care este posibil, sa renunte la inspectia bagajelor, tinand seama de posibilitatea impunerii de masuri certe de siguranta corespunzatoare.
    3.9.2. Practica recomandata. In cazul in care la plecare nu se poate renunta complet la inspectia bagajelor care insotesc pasagerii, o astfel de inspectie trebuie, in mod normal, sa fie realizata sumar si selectiv.
    3.10. Standard. Documentul de identitate al navigatorului aflat in perioada de valabilitate, sau pasaportul constituie documentul de baza care furnizeaza autoritatilor publice informatii referitoare la fiecare membru al echipajului la intrarea sau la plecarea unei nave.
    3.10.1. Standard. In documentul de identitate al navigatorului autoritatile publice nu vor cere sa fie prevazute mai mult decat urmatoarele informatii:
    - numele de familie;
    - prenumele;
    - data si locul nasterii;
    - nationalitatea;
    - semnalmentele;
    - fotografia de identificare (autentificata);
    - semnatura;
    - data expirarii (daca este cazul);
    - autoritatea publica care l-a eliberat.
    3.10.2. Standard. In situatia in care un navigator intra sau iese dintr-o tara in calitate de pasager, prin orice mijloace de transport, pentru:
    a) a reveni pe nava sa sau pentru a se imbarca pe o alta nava;
    b) a trece in tranzit, in scopul de a se intoarce pe nava sa intr-o alta tara ori in tara sa sau pentru orice alt scop aprobat de autoritatile tarii respective,
    autoritatile publice vor accepta de la navigator, in locul unui pasaport, documentul de identitate valabil al navigatorului, atunci cand acest document garanteaza readmiterea purtatorului in tara care a eliberat documentul.
    3.10.3. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie, in mod normal, sa ceara pentru completarea documentelor de identitate ale navigatorilor prezentarea documentelor individuale de identitate sau informatii suplimentare, altele decat cele prevazute in lista echipajului.
    B. Masuri care faciliteaza derularea formalitatilor referitoare la marfa, pasageri, echipaj si bagaje
    3.11. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, in cooperare cu armatorii si cu autoritatile portuare, sa ia toate masurile corespunzatoare in scopul accelerarii derularii formalitatilor atat pentru pasageri, cat si pentru echipaje si bagaje si sa prevada pentru aceasta personal si instalatii suficiente, acordandu-se o atentie speciala dispozitivelor de incarcare, de descarcare si de dirijare a bagajelor (inclusiv utilizarea sistemelor mecanizate) in locurile in care pasagerii risca cel mai mult sa fie in intarziere. Trebuie luate masuri in scopul de a permite, atunci cand este necesar, circulatia pasagerilor sau a echipajului pe sub adapost, de la nava la punctul de control. Aceste masuri si instalatii trebuie sa fie asezate flexibil si sa poata fi dezvoltate de asa maniera incat sa raspunda nevoilor ce decurg din intarirea masurilor de siguranta care se impun in caz de amenintare crescuta.
    3.11.1. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie:
    a) in cooperare cu armatorii si cu administratiile portuare sa ia masuri corespunzatoare, cum ar fi:
    (i) o metoda de indreptare individuala si continua a pasagerilor si bagajelor;
    (ii) un sistem care sa permita pasagerilor sa identifice si sa obtina cu usurinta bagajele lor, inregistrate acolo unde sunt depozitate si unde se pot face reclamatii;
    (iii) sa se asigure ca instalatiile si serviciile raspund nevoilor pasagerilor in varsta sau ale persoanelor cu handicap;
    b) sa se asigure ca administratiile portuare iau toate masurile, astfel incat:
    (i) sa se prevada facilitati in scopul asigurarii accesului pasagerilor si al bagajelor acestora la mijloacele de transport local;
    (ii) sa se prevada ca locurile in care echipajul poate fi chemat sa se adune in vederea diferitelor controale sa fie usor accesibile si, pe cat posibil, apropiate unele de altele.
    3.11.2. Practica recomandata. Autoritatile publice, in scopul derularii prompte a formalitatilor, trebuie sa aiba in vedere adoptarea de sisteme cu circuit dublu pentru controlul pasagerilor si al vehiculelor rutiere apartinand acestora.
    3.12. Standard. Autoritatile publice trebuie sa ceara armatorilor sa vegheze ca personalul navei sa ia toate masurile pentru a favoriza indeplinirea rapida a formalitatilor la intrare si care se refera la pasageri si echipaj. Aceste masuri se refera la:
    a) trimiterea catre autoritatile publice interesate a unui mesaj care sa indice, in avans, ora prevazuta de intrare, precum si informatii privind toate modificarile orare, care trebuie sa fie cuprinse in itinerarul voiajului, in cazul in care aceste informatii pot afecta desfasurarea controlului;
    b) nava sa aiba documentele pregatite pentru inspectia rapida;
    c) pregatirea scarilor de urcare sau a altor mijloace de acostare, atunci cand nava se duce la cheu sau la ancorare;
    d) organizarea rapida a adunarii in ordine si prezentarea la control a persoanelor de la bord cu documentele necesare, avandu-se in vedere scutirea membrilor de echipaj de sarcinile lor esentiale in sala masinilor sau in alta parte.
    3.13. Practica recomandata. Numele de familie trebuie sa fie inscris primul pe documentele referitoare la pasageri si la echipaj. In cazul in care se utilizeaza atat numele de familie al tatalui, cat si al mamei, numele de familie al tatalui trebuie trecut primul. In cazul femeilor casatorite, daca se utilizeaza numele de familie al sotului si numele de familie al sotiei, numele de familie al sotului se trece primul.
    3.14. Standard. Autoritatile publice trebuie, fara intarziere nejustificata, sa execute controlul pasagerilor si al echipajului pentru accesul acestora pe teritoriul statului, in cazul in care este cerut acest control.
    3.15. Standard. Autoritatile publice nu vor impune nici o penalitate armatorilor, daca ele considera insuficiente documentele prezentate de un pasager si daca, dupa control, acel pasager nu poate fi admis pentru acel motiv pe teritoriul statului respectiv.
    3.15.1. Standard. Autoritatile publice trebuie sa invite armatorii sa ia toate masurile corespunzatoare pentru ca pasagerii sa detina toate documentele de control cerute de guvernele contractante.
    3.15.2. Practica recomandata. In scopul facilitarii si accelerarii traficului maritim international, autoritatile publice trebuie sa utilizeze, sau daca aceasta problema nu intra in jurisdictia lor, trebuie sa recomande partilor interesate din tarile lor sa utilizeze in terminalele maritime si la bordul navelor semnele si simbolurile standardizate la scara internationala, emise sau acceptate de organizatie in colaborare cu alte organizatii internationale implicate, si, daca este posibil, acestea sa fie comune tuturor modurilor de transport.
    C. Instalatii si servicii speciale pentru transportul pe mare al pasagerilor batrani si cu handicap
    3.16. Practica recomandata. Trebuie luate masuri pentru asigurarea ca toate informatiile necesare cu privire la transport si siguranta sunt suficient de usor comprehensibile pentru cei care nu aud si care nu vad bine.
    3.17. Practica recomandata. Amplasamentele rezervate pentru stationarea sau primirea batranilor ori a persoanelor cu handicap in terminalele maritime trebuie sa fie situate in imediata vecinatate a intrarii principale. Ele trebuie sa fie foarte clar semnalizate prin marcaje corespunzatoare. Traiectele de acces trebuie sa fie libere de orice fel de obstacole.
    3.18. Practica recomandata. Daca accesul la transportul public este limitat, trebuie facute toate eforturile pentru a oferi servicii de transport de suprafata accesibile, la preturi rezonabile, prin adaptarea serviciilor existente sau prevazand ori oferind servicii de transport speciale pentru pasagerii care au o incapacitate locomotorie.
    3.19. Practica recomandata. Instalatii corespunzatoare care sa permita imbarcarea si debarcarea in deplina securitate a persoanelor in varsta sau a persoanelor cu handicap trebuie sa fie prevazute in terminalele maritime si la bordul navelor, potrivite cu acestea.
    D. Atribuirea de facilitati pentru navele de croaziera sau pentru pasagerii acestora
    3.20. Standard. Autoritatile publice trebuie sa acorde, prin radio, libera practica unei nave de croaziera, pe baza informatiilor primite de la aceasta inainte de intrarea in port si daca autoritatile sanitare ale portului de destinatie nu considera ca prin intrarea navei s-ar introduce sau s-ar raspandi o boala contagioasa.
    3.21 Standard. Pentru navele de croaziera declaratia generala, lista cuprinzand pasagerii si lista cuprinzand echipajul vor fi cerute numai la intrarea in primul port si la plecarea din ultimul port, al unei tari, in situatia in care nu au intervenit schimbari pe parcursul voiajului.
    3.22. Standard. Pentru navele de croaziera declaratia privind proviziile navei si declaratia privind efectele echipajului vor fi cerute numai la intrarea in primul port de escala dintr-o tara.
    3.23. Standard. Pasapoartele si alte documente oficiale de identitate trebuie sa ramana in permanenta in posesia pasagerilor.
    3.24. Practica recomandata. Pasagerii in croaziera nu trebuie tinuti sa obtina viza de intrare, daca o nava de pasageri ramane intr-un port mai putin de 72 de ore, cu exceptia conditiilor speciale definite de catre autoritatile publice interesate.
    NOTA: Scopul acestei practici recomandate este ca fiecare guvern contractant sa poata emite pentru pasageri sau sa accepte de la acestia, la sosire, un formular care sa indice ca ei au permisiunea de intrare pe teritoriul statului respectiv.
    3.25. Standard. Pasagerii in croaziera nu trebuie sa sufere intarzieri fara motiv la procedura de control exercitata de autoritatile publice.
    3.26. Standard. In general, functionarii serviciilor de imigrare nu trebuie sa interogheze pasagerii in croaziera decat in scopuri de siguranta si in scopul verificarii identitatii si al admisibilitatii lor.
    3.27. Standard. Daca o nava de croaziera face escale consecutive in mai multe porturi din cadrul aceleiasi tari, in general, pasagerii nu trebuie sa fie supusi examinarii de catre autoritatile publice decat la intrarea in primul port si la plecarea din ultimul port.
    3.28. Practica recomandata. Pentru a facilita debarcarea pasagerilor in croaziera, acestia trebuie, in masura posibilului, sa fie supusi formalitatilor de intrare la bordul navelor si inaintea sosirii la locul de debarcare.
    3.29. Practica recomandata. Pasagerii in croaziera care se debarca intr-un port si revin pe aceeasi nava intr-un alt port din aceeasi tara trebuie sa se bucure de aceleasi facilitati ca si pasagerii care se debarca si revin pe nava de croaziera in acelasi port.
    3.30. Practica recomandata. Declaratia maritima de sanatate trebuie sa fie singura formalitate sanitara impusa pasagerilor in croaziera.
    3.31. Standard. Pe timpul stationarii navei in port proviziile navei trebuie sa fie scutite de taxele vamale, ramanand la dispozitia pasagerilor aflati in croaziera la bordul navei.
    3.32. Standard. Pasagerii in croaziera nu trebuie sa fie tinuti sa furnizeze o declaratie scrisa pentru efectele lor personale. Totusi, in cazul articolelor care pun in discutie sume ridicate ale dreptului de vama sau alte taxe cerute si drepturi, se poate cere ca acestia sa dea in scris o declaratie si sa depuna o garantie.
    3.33. Practica recomandata. Pasagerii in croaziera nu trebuie sa fie supusi unui control asupra devizelor.
    3.34. Standard. Pasagerilor in croaziera nu trebuie sa li se ceara carti de imbarcare sau de debarcare.
    3.35. Practica recomandata. Cu exceptia cazului in care controlul pasagerilor este bazat numai pe lista cuprinzand pasagerii, autoritatile publice nu trebuie sa ceara decat completarea acesteia cu urmatoarele informatii:
    - nationalitatea (coloana 6);
    - data si locul nasterii (coloana 7);
    - portul de imbarcare (coloana 8);
    - portul de debarcare (coloana 9).
    E. Masuri speciale pentru alinierea formalitatilor pentru pasagerii in tranzit
    3.36. Standard. Un pasager in tranzit, care ramane la bordul navei pe care a sosit si cu care pleaca, nu trebuie in mod normal sa fie supus controlului de rutina de catre autoritatile publice decat pentru ratiuni de securitate.
    3.37. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit trebuie sa i se permita sa isi retina pasaportul sau alt document de identitate.
    3.38. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit nu trebuie sa i se ceara sa completeze o carte de imbarcare-debarcare.
    3.39. Practica recomandata. Un pasager in tranzit, care isi continua calatoria din acelasi port la bordul aceleiasi nave, trebuie, in mod normal, sa fie autorizat, daca doreste sa coboare la uscat pentru o perioada limitata, in timpul cat nava face escala in port.
    3.40. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit, care isi continua calatoria din acelasi port la bordul aceleiasi nave, nu trebuie sa i se ceara sa aiba aplicata viza, cu exceptia cazurilor speciale stabilite de autoritatile publice interesate.
    3.41. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit, care isi continua calatoria plecand din acelasi port la bordul aceleiasi nave, nu trebuie, in mod normal, sa i se ceara sa dea o declaratie in scris la vama.
    3.42. Practica recomandata. Un pasager in tranzit, care se debarca intr-un port si revine la bordul aceleiasi nave intr-un alt port din aceeasi tara, trebuie sa se bucure de aceleasi facilitati ca si pasagerii care se debarca si revin pe aceeasi nava in acelasi port.
    F. Masuri de aliniere a formalitatilor pentru navele utilizate in scopuri stiintifice
    3.43. Practica recomandata. O nava angajata in scopuri stiintifice transporta la bordul sau personal angajat in mod necesar pentru misiunea stiintifica care face obiectul voiajului. Personalul astfel identificat trebuie sa beneficieze de facilitati cel putin la fel de favorabile cu cele acordate membrilor echipajului navei.
    G. Alte masuri de aliniere a formalitatilor cerute strainilor care apartin navelor care executa voiaje internationale. Autorizarea de a cobori la tarm
    3.44. Standard. Strainii, membri ai echipajului, sunt autorizati de catre autoritatile publice sa coboare la tarm pe perioada cat face escala in port, cu conditia ca formalitatile de intrare a navei sa fie indeplinite si ca autoritatile publice sa nu aiba motive sa refuze permisiunea de coborare la uscat din motive de sanatate publica, siguranta publica sau de ordine publica.
    3.45. Standard. Membrilor echipajului nu trebuie sa li se ceara sa detina viza in scopul de a fi autorizati deplasarii pe uscat.
    3.46. Practica recomandata. Membrii echipajului, inainte de plecarea sau intoarcerea de pe uscat, nu trebuie, in mod normal, sa fie supusi verificarilor individuale.
    3.47. Standard. Membrilor echipajului nu trebuie sa li se ceara pentru a fi autorizati sa coboare pe uscat sa detina un permis special, cum ar fi un permis de deplasare la tarm.
    3.48. Practica recomandata. In cazul in care membrilor echipajului li se cere sa aiba asupra lor documente de identitate pe perioada deplasarii la tarm, aceste documente trebuie sa se limiteze la cele mentionate in standardul 3.10.
    3.49. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa prevada un sistem care sa permita echipajelor navelor care fac escala regulata in porturile lor obtinerea, inainte de sosire, a autorizatiei de coborare temporara la uscat. Atunci cand nava nu are un dosar nefavorabil in materie de imigrare si atunci cand este reprezentata local de catre un armator sau de catre un agent care are o buna reputatie, autoritatile publice, dupa ce au constatat ca informatiile cerute inainte de sosirea navei sunt satisfacatoare, trebuie in mod normal sa il autorizeze sa se duca direct la locul sau de ancorare si sa nu se supuna altor formalitati obisnuite de imigrare, cu exceptia unei decizii contrare din partea lor.

    Sectiunea a 4-a
    Intrarea, stationarea in port si plecarea marfurilor si a altor articole
    Prezenta sectiune cuprinde dispozitii relative la formalitatile pe care autoritatile publice le impun armatorilor, agentilor acestora sau comandantilor navelor.
    A. Dispozitii generale
    4.1. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie ca, in cooperare cu armatorii si cu autoritatile portuare, sa vegheze ca durata imobilizarilor in port sa fie redusa la minimul necesar si, in acest scop, sa prevada dispozitive satisfacatoare pentru derularea diverselor operatiuni. De asemenea, trebuie ca, pe de alta parte, sa se reexamineze frecvent toate masurile relative la intrarea si la plecarea navelor cuprinzand dispozitii privitoare in special la imbarcare, debarcare, incarcare, descarcare si intretinerea curenta, la fel ca si masurile conexe de securitate. Trebuie sa fie luate, de asemenea, masuri pentru ca formalitatile de taxare la intrare si la iesire pentru nave si incarcatura lor sa se efectueze, in masura posibilului, in zonele de incarcare si de descarcare.
    4.2. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie ca, in cooperare cu armatorii si cu autoritatile portuare, sa vegheze ca sa fie luate masuri satisfacatoare pentru derularea diferitelor operatiuni in vederea simplificarii si facilitarii administrarii si a formalitatilor de obtinere a liberei practici a marfurilor. Aceste dispozitii trebuie sa se refere la toate operatiunile, incepand de la intrarea navei la cheu: descarcare, autorizarea de catre autoritatea publica si, daca are loc, inmagazinarea sau reexpedierea. Trebuie sa fie amenajat un acces comod si direct intre magazia de marfuri si zona autoritatilor publice, care trebuie sa se situeze de o parte si de alta a cheului, si trebuie sa se utilizeze, daca este posibil, mijloace mecanice.
    4.3. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa incurajeze proprietarii si/sau operatorii de cheuri si de magazii de marfuri sa prevada instalatii speciale de inmagazinare pentru marfurile pentru care exista un risc ridicat de furt si sa protejeze zonele unde aceste marfuri trebuie sa fie depozitate fie temporar, fie pentru perioade mai indelungate, inainte de a fi reindreptate sau livrate local, de asa maniera, incat persoanele neautorizate sa nu poata avea acces.
    4.4. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa prevada proceduri simplificate pentru a asigura derularea rapida a formalitatilor care se refera la colete cu cadouri particulare si esantioane comerciale a caror valoare sau cantitate sa nu depaseasca o anumita cifra care trebuie sa fie fixata la un nivel cat mai ridicat posibil.

    B*). Libera practica pentru marfurile destinate exportului
------------
    *) Textul este in pregatire.

    C. Libera practica pentru marfurile destinate importului
    4.5. Standard. Autoritatile publice, sub rezerva tuturor interdictiilor sau a restrictiilor nationale si a tuturor masurilor necesare pentru securitatea porturilor si controlul stupefiantelor, vor acorda prioritate derularii formalitatilor cu privire la animale vii, marfuri perisabile si la alte incarcaturi de natura urgenta.
    4.6. Practica recomandata. Guvernele contractante trebuie sa faciliteze admiterea temporara a materialelor, de administrare a marfurilor care sosesc la bordul navelor si sunt utilizate la uscat in porturi pentru incarcarea, descarcarea si administrarea incarcaturii.
    4.7. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa elaboreze proceduri care pot include schimburi de date informatizate (EDI) pentru a permite receptionarea informatiilor inaintea sosirii incarcaturii si pentru a oferi astfel posibilitatea utilizarii tehnicilor selective care cuprind analize de risc, in scopul facilitarii obtinerii liberei practici.
    D. Conteinere si palete
    4.8. Standard. Cu conditia ca acestea sa fie conforme cu legislatia lor respectiva, autoritatile publice trebuie sa autorizeze importul temporar de conteinere si palete, fara a cere plata de drepturi pentru vama si nici a altor taxe sau redevente, si sa faciliteze utilizarea lor in traficul maritim.
    4.9. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa prevada in legislatia lor, mentionata in standardul 4.8, dispozitii care privesc acceptarea unei simple declaratii, potrivit carora conteinerele si paletele care sunt importate cu titlu temporar vor fi reexportate intr-o perioada de timp fixata de catre statul interesat.
    4.10. Standard. Autoritatile publice vor autoriza conteinerele si paletele care intra pe teritoriul unui stat, in virtutea dispozitiilor de la standardul 4.8, sa paraseasca limitele portului de sosire pentru a permite obtinerea liberei practici pentru marfurile importate si/sau incarcarea marfurilor destinate exportului, simplificand procedurile de control si reducand la minimum documentele.
    4.11. Standard. Guvernele contractante vor autoriza importul temporar de elemente pentru conteinere fara sa perceapa drepturi vamale si nici alte taxe si redevente, daca elementele sunt necesare pentru repararea conteinerelor deja admise in virtutea standardului 4.8.
    E. Incarcaturi nedescarcate in portul de destinatie
    4.12. Standard. Atunci cand toata sau o parte din incarcatura mentionata in declaratia de marfa nu a fost descarcata in portul de destinatie prevazut, autoritatile publice trebuie sa permita ca aceasta declaratie sa fie modificata si sa nu impuna sanctiuni, daca ele au certitudinea ca incarcatura in cauza nu a fost de fapt incarcata la bordul navei sau ca ea a fost incarcata ori descarcata in alt port.
    4.13. Standard. Daca dintr-o eroare sau din cauza oricarui motiv viabil toata sau o parte din incarcatura a fost descarcata intr-un port, altul decat cel prevazut, autoritatile publice vor facilita reexpedierea acesteia la destinatia sa. Aceasta dispozitie nu se aplica marfurilor periculoase, prohibite sau supuse restrictiilor.
    F. Limitarea responsabilitatii armatorilor
    4.14. Standard. Autoritatile publice nu vor cere armatorilor sa prezinte pe documentele de transport sau pe copiile de pe acestea informatii speciale pentru uzul lor, in afara cazului in care armatorul este sau actioneaza in numele importatorului sau al exportatorului.
    4.15. Standard. Autoritatile publice nu vor tine armatorul responsabil pentru prezentarea sau acuratetea documentelor care sunt cerute de importator sau de exportator in vederea obtinerii liberei practici pentru marfa, in afara cazului in care armatorul este sau actioneaza in numele importatorului sau al exportatorului.

    Sectiunea a 5-a
    Igiena, servicii medicale si carantine, servicii veterinare si fitosanitare
    5.1. Standard. Autoritatile publice ale unui stat care nu este parte la regulamentul sanitar international trebuie sa se straduiasca sa aplice in navigatia internationala prevederile relevante ale acestui regulament.
    5.2. Practica recomandata. Guvernele contractante care au interese comune in ceea ce priveste conditiile sanitare, geografice, sociale sau economice trebuie sa incheie acorduri speciale in conformitate cu art. 98 din Regulamentul sanitar international, in cazul in care astfel de acorduri faciliteaza aplicarea acestui regulament.
    5.3. Practica recomandata. Atunci cand pentru expedierea anumitor animale, plante sau produse care deriva din acestea sunt cerute certificate sanitare sau alte documente de acest tip, aceste certificate trebuie sa fie simple si sa fie larg difuzate. Guvernele contractante trebuie sa colaboreze in vederea standardizarii acestor documente.
    5.4. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, dupa caz, sa autorizeze acordarea liberei practici prin radio unei nave, pe baza informatiilor primite de la aceasta inainte de intrarea ei in port si daca autoritatile sanitare considera ca sosirea ei nu va introduce sau nu va raspandi vreo boala contagioasa. Autoritatile sanitare trebuie, in masura in care este posibil, sa se urce la bord inainte de intrarea navei in port.
    5.4.1. Standard. Autoritatile publice trebuie sa coopereze cu armatorii pentru a asigura respectarea tuturor cerintelor, astfel incat imbolnavirea pe o nava sa fie raportata prompt prin radio autoritatilor sanitare ale portului in care urmeaza sa soseasca nava, pentru a facilita trimiterea, la sosirea acesteia, a personalului medical specializat si a aparaturii necesare investigatiilor sanitare.
    5.5. Standard. Autoritatile publice trebuie sa ia masuri pentru ca toate agentiile de voiaj sau alte organisme sa poata furniza pasagerilor cu suficient timp in avans listele cuprinzand vaccinarile cerute de autoritatile publice ale tarilor in cauza precum si formularele certificatelor cerute in conformitate cu Regulamentul sanitar international. Autoritatile publice trebuie sa ia toate masurile posibile ca persoanele care procedeaza la vaccinari sa utilizeze certificatele internationale de vaccinare sau revaccinare, pentru a se asigura o acceptare uniforma.
    5.6. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, intr-un numar cat mai mare de porturi posibil, sa asigure facilitati pentru completarea certificatelor internationale de vaccinare sau revaccinare, precum si facilitati pentru vaccinare.
    5.7. Standard. Autoritatile publice trebuie sa se asigure ca masurile sanitare si formalitatile de sanatate sunt initiate la locul respectiv, completate fara intarziere si aplicate fara discriminare.
    5.8. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa mentina in cat mai multe porturi posibile instalatii si servicii suficiente pentru a permite aplicarea eficienta a masurilor sanitare si fitosanitare sau veterinare.
    5.9. Standard. Pentru a se asigura ajutor corespunzator de urgenta echipajelor si pasagerilor trebuie sa existe aparatura medicala, accesibila fara dificultate, in masura in care este rezonabil si posibil, in cat mai multe porturi din cadrul unui stat.
    5.10. Standard. Cu exceptia cazurilor de urgenta, care constituie un grav pericol pentru sanatatea publica, autoritatile sanitare ale unui port nu trebuie ca, din motivul unei alte boli epidemice, sa impiedice o nava care nu este infectata sau nu este suspectata ca fiind infectata cu o boala contagioasa, sa descarce sau sa incarce marfa ori provizii sau sa se alimenteze cu combustibil ori apa.
    5.11. Practica recomandata. Transportul animalelor, al produselor primare animaliere, produselor animaliere brute, produselor alimentare de origine animala si al produselor vegetale, care necesita carantina, trebuie sa fie permis numai in conditii speciale, daca este insotit de un certificat de carantina in forma convenita de statele implicate.

    Sectiunea a 6-a
    Dispozitii diverse
    A. Angajamente si alte forme de garantie
    6.1. Practica recomandata. In cazul in care autoritatile publice cer de la armatori angajamente sub forma de depozite sau sub alte forme de garantie, pentru a acoperi responsabilitatile decurgand din respectarea legilor referitoare la formalitatile vamale, imigratie, sanatate publica, protectie fitosanitara sau veterinara ori la alte legi si reglementari similare ale unui stat, aceste autoritati publice trebuie sa permita, in masura in care este posibil, utilizarea unui singur angajament cuprinzator sau a unei alte forme de securitate.
    B. Servicii in porturi
    6.2. Practica recomandata. Serviciile uzuale efectuate de autoritatile publice intr-un port trebuie sa fie gratuite in cadrul programului normal de lucru. Autoritatile publice trebuie sa isi stabileasca program normal de lucru pentru serviciile in porturi, corespunzator perioadelor in care volumul de munca este substantial incarcat.
    6.3. Standard. Guvernele contractante vor lua toate masurile posibile pentru a organiza servicii normale ale autoritatilor publice in porturi, pentru a se evita intarzierile nejustificate ale navelor dupa sosirea lor sau cand sunt gata de plecare, pentru a reduce la minimum perioada de completare a formalitatilor, in situatia in care notificarea duratei estimate a sosirii sau a plecarii este depusa la autoritatile publice in timp util.
    6.4. Standard. Autoritatile sanitare nu vor pretinde nici un fel de plata pentru vizita medicala si nici pentru examenele complementare, bacteriologice sau altele efectuate in orice moment, fie ca se efectueaza ziua sau noaptea, care ar putea fi necesare pentru cunoasterea starii de sanatate a persoanei examinate; ele nu vor percepe, de asemenea, drepturi banesti pentru vizita si inspectia navei cu scopul carantinei, exceptie facand inspectia care are ca obiect eliberarea unui certificat de deratizare sau a unui certificat de exceptare de la deratizare. Nu se vor pretinde drepturi persoanelor care sosesc cu nava pentru efectuarea oricarui fel de vaccinare si nici pentru eliberarea unui certificat de vaccinare. Totusi, atunci cand se iau alte masuri decat cele indicate mai sus pentru nava, pentru pasagerii acesteia sau pentru echipaj, iar cheltuielile au fost suportate de catre autoritatile sanitare, aceste sume vor fi calculate in conformitate cu un singur tarif care va fi uniform pe teritoriul respectiv. Aceste drepturi vor fi percepute fara discriminare in ceea ce priveste nationalitatea, domiciliul sau rezidenta persoanei in cauza ori nationalitatea, pavilionul sau portul de inregistrare a navei.
    6.5. Practica recomandata. in cazut in care autoritatile publice efectueaza servicii in afara programului normal de lucru la care s-a facut referire in practica recomandata 5.4, ele trebuie sa perceapa taxe rezonabile, care sa nu depaseasca costul actual al serviciilor oferite.
    6.6. Standard. In cazul in care volumul traficului justifica aceasta, autoritatile publice trebuie sa vegheze ca sunt asigurate serviciile in scopul indeplinirii formalitatilor privind marfa si bagajele, indiferent de valoarea si de tipul lor.
    6.7. Practica recomandata. Guvernele contractante trebuie sa ia masuri pentru ca un guvern sa ii permita altui guvern anumite facilitati, inainte sau in timpul voiajului, pentru a-i inspecta navele, pasagerii, echipajul, bagajele, marfa si documentele vamale, de imigrare, sanatate publica si de protectie fitosanitara si veterinara, pentru ca astfel de actiuni sa faciliteze indeplinirea formalitatilor la sosirea pe teritoriul celui de-al doilea stat.
    C. Activitati de siguranta in caz de catastrofa naturala
    6.8. Standard. Autoritatile publice vor facilita intrarea si plecarea navelor angajate in actiuni de siguranta in caz de catastrofa, in lupta contra poluarii mediului marin sau in prevenirea acesteia, in alte operatiuni de urgenta necesare asigurarii sigurantei maritime, sigurantei populatiei sau protectiei mediului marin.
    6.9. Standard. Autoritatile publice vor facilita, in masura posibilului, procedurile de intrare si derularea formalitatilor pentru persoanele, marfa, materialele si echipamentele cerute pentru a face fata situatiilor descrise in standardul 6.8.
    6.10. Standard. Autoritatile publice vor prevedea o procedura rapida de libera practica pentru materialele speciale necesare implementarii masurilor de siguranta.
    D. Comisii nationale pentru simplificarea formalitatilor
    6.11. Practica recomandata. Fiecare guvern contractant trebuie ca, atunci cand considera astfel de masuri necesare si corespunzatoare, sa stabileasca un program national de simplificare a formalitatilor in transportul maritim international, bazat pe cerintele de simplificare a formalitatilor continute in prezenta anexa, si sa vegheze ca obiectivul programului sau national de simplificare a formalitatilor sa fie adoptarea masurilor posibile pentru facilitarea miscarii navelor, marfurilor, echipajelor, pasagerilor, a postei si a proviziilor de la bord, prin inlaturarea obstacolelor si a intarzierilor inutile.
    6.12. Practica recomandata. Fiecare guvern contractant trebuie sa creeze o comisie nationala de simplificare a formalitatilor de transport maritim sau un organism national analog, in vederea incurajarii adoptarii si punerii in practica a masurilor de simplificare intre diferite ministere, institutii, alte organisme care se ocupa sau sunt imputernicite cu diverse aspecte ale traficului maritim international, autoritati portuare si armatori.
    NOTA: La crearea unei comisii nationale de simplificare a formalitatilor in traficul maritim international sau a unui organism national analog, guvernele contractante sunt invitate sa tina seama de directivele enuntate in Circulara FAL 5/Circulara 2.