ORDONANTA   Nr. 43 din 30 ianuarie 2000

privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 45 din 31 ianuarie 2000

    In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. K pct. 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

    Guvernul Romaniei emite prezenta ordonanta.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Prezenta ordonanta reglementeaza protejarea patrimoniului arheologic prin definirea regimului juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice.
    Art. 2
    In intelesul prezentei ordonante:
    a) prin regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice se intelege ansamblul de masuri stiintifice, juridice, administrative, financiar-fiscale si tehnice menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea si restaurarea, asigurarea pazei, intretinerea si punerea in valoare a bunurilor arheologice, precum si a terenurilor in care se gasesc acestea, in vederea cercetarii sau, dupa caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;
    b) prin patrimoniu arheologic se intelege ansamblul bunurilor arheologice format din:
    (i) siturile arheologice clasate in Lista cuprinzand monumentele istorice situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: structuri, constructii, grupuri de cladiri, precum si terenurile cu potential arheologic reperat, instituite conform legii;
    (ii) bunurile mobile, obiecte sau urme ale manifestarilor umane, impreuna cu terenul in care acestea au fost descoperite;
    c) prin cercetare arheologica se intelege ansamblul de masuri cu caracter stiintific si tehnic menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice, investigarea, recoltarea, inregistrarea si valorificarea stiintifica, inclusiv publicarea, a patrimoniului arheologic.
    Cercetarea arheologica se realizeaza in conditiile prezentei ordonante de catre personalul de specialitate atestat si inregistrat in Registrul arheologilor.
    Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice sta la baza stabilirii statutului juridic de protectie a descoperirilor arheologice sau, dupa caz, descarcarii de sarcina arheologica a zonei;
    d) prin descoperire arheologica se intelege evidentierea, prin intermediul sapaturii arheologice, a vestigiilor, obiectelor si urmelor manifestarilor umane, care constituie marturii ale epocilor si civilizatiilor disparute;
    e) prin descoperire arheologica intamplatoare se intelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica;
    f) prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat se intelege terenul in care, ca urmare a cercetarii arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevazute la art. 2 lit. b);
    g) prin sit arheologic declarat zona de interes national se intelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului unitatii administrativ-teritoriale ce cuprinde acele situri arheologice a caror cercetare stiintifica, protejare si punere in valoare este de importanta exceptionala pentru istoria si cultura nationala prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, ce fac parte sau sunt propuse sa faca parte din categoria "Tezaur al patrimoniului cultural national mobil" sau, respectiv, fac parte ori sunt propuse sa fie incluse in categoria monumentelor istorice aflate in Lista patrimoniului mondial.
    Zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, in baza cercetarii stiintifice de specialitate si potrivit documentatiilor specifice de urbanism sau, dupa caz, de amenajare a teritoriului.
    La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante zonele de interes arheologic prioritar sunt cele cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta;
    h) prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se intelege terenul delimitat conform legii, in care urmeaza sa se efectueze cercetari arheologice pe baza informatiilor sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana sau subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa faca parte din patrimoniul cultural national.
    Pana la finalizarea cercetarii arheologice si luarea masurilor corespunzatoare de protectie si punere in valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protectie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodata si zone cu potential arheologic reperat;
    i) prin zona cu potential arheologic evidentiat intamplator se intelege terenul delimitat conform legii, in care existenta de bunuri de patrimoniu arheologic se evidentiaza in mod neprevazut, ca urmare a:
    (i) actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica, cum ar fi: lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrari agricole, precum si alte tipuri de lucrari si cercetari efectuate subteran sau subacvatic;
    (ii) actiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seism, alunecari de teren, inundatii, eroziunea solului si altele;
si in cazul carora este necesara o cercetare arheologica in vederea inregistrarii si valorificarii stiintifice a acestora.
    Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator se delimiteaza in jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, dupa caz, astfel:
    (i) pe toata suprafata terenului care face obiectul autorizarii de construire;
    (ii) pe o raza de 50 metri fata de locul descoperirii, in cazul in care descoperirea s-a facut ca urmare a lucrarilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de autorizatie de construire;
    (iii) pe toata suprafata terenului afectat de actiunea factorilor naturali.

    CAP. 2
    Protejarea patrimoniului arheologic

    Art. 3
    (1) Statul garanteaza si asigura protejarea patrimoniului arheologic in conditiile stabilite prin prezenta ordonanta.
    (2) Ministerul Culturii este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate care raspunde de elaborarea strategiilor si normelor specifice de cercetare in vederea protejarii patrimoniului arheologic si care urmareste aplicarea acestora.
    (3) Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, institutiile de specialitate subordonate acestora si autoritatile administratiei publice locale colaboreaza si raspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.
    Art. 4
    (1) Bunurile de patrimoniu arheologic pot fi parte integranta a patrimoniului cultural national si pot fi clasate si protejate ca bunuri de patrimoniu cultural national mobil sau ca monumente istorice, conform legii.
    (2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii in patrimoniul cultural national mobil, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de titularul autorizatiei de cercetare serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, in conformitate cu Regulamentul sapaturilor arheologice.
    (3) Persoana descoperitoare sau proprietarul ori administratorul terenului in care s-a facut descoperirea arheologica intamplatoare este obligat sa anunte acest fapt primarului localitatii, in termen de 72 de ore de la descoperire.
    Art. 5
    (1) Prin protejarea bunurilor si terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. h) si i) se intelege adoptarea masurilor stiintifice, administrative si tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetarii arheologice pana la clasarea bunurilor respective sau pana la finalizarea cercetarii arheologice, prin instituirea de obligatii in sarcina proprietarilor, administratorilor sau a titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care contin sau au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum si prin reglementarea sau interzicerea activitatilor umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
    (2) Descarcarea unei zone de sarcina arheologica este confirmata prin Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, care reprezinta actul administrativ, emis in conditiile prezentei ordonante, prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior.
    (3) In cazul zonelor cu potential arheologic cunoscut si cercetat, regimul de protectie este reglementat de legislatia in vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice si a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural national.
    (4) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate si instituite conform legii, beneficiaza de protectia acordata zonelor protejate, precum si de masurile specifice de protectie prevazute de prezenta ordonanta.
    (5) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, in interiorul delimitarii prevazute la art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, in vederea cercetarii si stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o perioada ce nu poate depasi 12 luni, regimul de protectie pentru bunurile arheologice si zonele cu potential arheologic.
    (6) Sapatura arheologica si activitatile umane intreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectueaza numai pe baza si in conformitate cu autorizatia emisa de Ministerul Culturii, in conditiile legii.
    (7) Utilizarea detectoarelor de metale in situri arheologice, in zonele de interes arheologic prioritar si in zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisa numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii.
    (8) Pana la descarcarea de sarcina arheologica terenul care face obiectul cercetarii este protejat ca sit arheologic, conform legii.
    (9) Autorizarea lucrarilor de construire sau desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aproba numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii.
    (10) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, in conditiile prevederilor alin. (5), pana la descarcarea de sarcina arheologica, autorizarea de construire se suspenda sau, dupa caz, primarul localitatii dispune intreruperea oricarei alte activitati, in conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, si se instituie regimul de supraveghere sau sapatura arheologica.
    Art. 6
    In cazul lucrarilor de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare, subterane si subacvatice, excavari, exploatari de cariere, investitorii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sau ordonatorii de credite ai institutiilor publice finantatoare, dupa caz, au obligatia de a finanta:
    a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate a investitiei, a masurilor tehnice ce urmeaza sa fie detaliate prin proiectul tehnic si a necesarului de fonduri pentru cercetarea si protejarea patrimoniului arheologic sau, dupa caz, a descarcarii de sarcina arheologica din zona afectata de lucrari;
    b) activitatea de supraveghere arheologica pe intreaga durata a lucrarilor, avand drept scop luarea masurilor necesare pentru protectia patrimoniului arheologic si a descoperirilor arheologice intamplatoare;
    c) orice modificari ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor arheologice.
    Art. 7
    (1) Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, oficiile din subordinea sa si, dupa caz, oficiile de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol au obligatia sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza listei cuprinzand zonele cu patrimoniu arheologic reperat, in planurile cadastrale si in hartile topografice.
    (2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se includ in cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale si construite.
    Art. 8
    (1) Proprietarii, administratorii sau titularii de alte drepturi reale asupra terenurilor in care se afla situri arheologice sau pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligatia de a permite accesul personalului autorizat, in conditiile prezentei ordonante, in vederea cercetarii arheologice si protejarii patrimoniului arheologic, precum si asigurarii masurilor de protectie si de paza a bunurilor de patrimoniu arheologic.
    (2) Proprietarii sau administratorii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice si pentru perioada in care se desfasoara acestea, in cuantumurile si conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare a Guvernului.
    (3) Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de catre finantatorul sapaturii arheologice in termen de 60 de zile de la data inceperii cercetarii arheologice.
    (4) Aducerea terenului la conditia sa initiala revine finantatorului cercetarii arheologice.
    Art. 9
    Proprietarii terenurilor agricole sunt scutiti de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafetele afectate de cercetarile arheologice pe intreaga durata a efectuarii acestora.

    CAP. 3
    Institutii si organisme de specialitate cu atributii in protejarea patrimoniului arheologic

    Art. 10
    In domeniul protejarii patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii indeplineste direct sau prin institutiile sale subordonate urmatoarele atributii:
    a) asigura aplicarea strategiei nationale, elaborarea normelor si metodologiilor specifice si urmareste respectarea prevederilor legale din domeniu;
    b) asigura indeplinirea angajamentelor asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Romania este parte;
    c) reprezinta statul in relatia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai constructiilor din zonele cu patrimoniu arheologic si din zonele in care se evidentiaza descoperiri arheologice;
    d) elibereaza autorizatia de sapatura arheologica in baza deciziei Comisiei Nationale de Arheologie;
    e) instituie Regulamentul sapaturilor arheologice;
    f) instituie lista cuprinzand zonele de patrimoniu arheologic reperat, precum si metodologia de avizare a lucrarilor din aceste zone;
    g) administreaza baza de date care alcatuieste Repertoriul arheologic national;
    h) instituie Registrul arheologilor;
    i) finanteaza sau cofinanteaza, impreuna cu autoritatile si institutiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic;
    j) asigura editarea anuarului Comisiei Nationale de Arheologie, precum si a altor publicatii de specialitate;
    k) organizeaza sesiunea anuala de rapoarte arheologice.
    Art. 11
    Serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii indeplinesc, in domeniul protejarii patrimoniului arheologic, urmatoarele atributii:
    a) supravegheaza sapaturile arheologice efectuate in unitatea administrativ-teritoriala, urmarind respectarea autorizatiei emise de Ministerul Culturii;
    b) avizeaza, pe baza referatelor de specialitate, lucrarile ce urmeaza sa fie efectuate in zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
    c) raspund de supravegherea din punct de vedere stiintific a lucrarilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice intamplatoare, declansand, dupa caz, procedurile de clasare prevazute de lege;
    d) emit Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, pe baza deciziei Comisiei Nationale de Arheologie, in cazul sapaturilor arheologice sau pe baza raportului de supraveghere arheologica, in cazul descoperirilor intamplatoare.
    Art. 12
    (1) Se reorganizeaza Comisia Nationala de Arheologie, ca organism stiintific de specialitate, fara personalitate juridica, cu rol consultativ in domeniul patrimoniului arheologic, pe langa Ministerul Culturii. Comisia Nationala de Arheologie functioneaza sub autoritatea stiintifica a Academiei Romane.
    (2) Comisia Nationala de Arheologie este formata din specialisti in domeniu care isi desfasoara activitatea in institutele de profil arheologic, muzee, precum si in alte institutii.
    (3) Comisia Nationala de Arheologie elaboreaza strategiile, avizeaza programele nationale de cercetare, metodologiile, normativele si reglementarile tehnico-stiintifice din domeniul cercetarii arheologice.
    (4) Comisia Nationala de Arheologie are 31 de membri si functioneaza in conformitate cu regulamentul sau de organizare si functionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante.
    (5) Functionarea Comisiei Nationale de Arheologie este asigurata de Ministerul Culturii.
    (6) Conducatorul compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii este de drept secretarul Comisiei Nationale de Arheologie.
    Art. 13
    (1) Componenta nominala a Comisiei Nationale de Arheologie este aprobata prin ordin al ministrului culturii, din randul specialistilor in domeniu propusi in conformitate cu prevederile prezentului articol. La data numirii lor, membrii Comisiei Nationale de Arheologie au un mandat de 3 ani ce poate fi reinnoit, consecutiv, o singura data.
    (2) Membrii Comisiei Nationale de Arheologie sunt propusi de:
    a) Comisia Nationala de Arheologie;
    b) Academia Romana, prin institutele sale de specialitate;
    c) facultatile si institutele de cercetare de specialitate din domeniul educatiei nationale;
    d) Ministerul Culturii;
    e) muzeele si asociatiile profesionale in domeniu,
conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii.
    (3) Propunerile Comisiei Nationale de Arheologie se vor face incepand cu al doilea mandat de la data reorganizarii.
    (4) Presedintele Comisiei Nationale de Arheologie este propus ministrului culturii de catre membrii acesteia prin vot secret si are, la data alegerii sale, un mandat de 5 ani.
    (5) Ministrul culturii aproba prin ordin propunerea Comisiei Nationale de Arheologie cu privire la presedintele acesteia sau o poate respinge, motivat, o singura data. Daca prin votul a doua treimi din numarul membrilor sai Comisia Nationala de Arheologie isi mentine propunerea initiala, ministrul culturii are obligatia sa o aprobe prin ordin. Daca nu sunt intrunite cele doua treimi, ministrul culturii solicita Comisiei Nationale de Arheologie o noua propunere.
    Art. 14
    Comisia Nationala de Arheologie are urmatoarele atributii principale:
    a) elaboreaza strategia nationala in domeniul cercetarii arheologice;
    b) avizeaza planul anual al cercetarilor arheologice finantate sau cofinantate prin bugetul Ministerului Culturii;
    c) avizeaza normele si metodologiile din domeniul cercetarii arheologice;
    d) elaboreaza Regulamentul sapaturilor arheologice;
    e) emite avizele pentru eliberarea autorizatiilor de sapaturi arheologice indiferent de sursa lor de finantare;
    f) propune clasarea siturilor arheologice;
    g) avizeaza criteriile de atestare a specialistilor si expertilor din domeniul cercetarii arheologice, inregistrati in Registrul arheologilor;
    h) avizeaza documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
    i) avizeaza studiile de fundamentare care urmaresc definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate de patrimoniu care cuprind patrimoniu arheologic;
    j) formuleaza prioritatile cercetarii arheologice in vederea fundamentarii sumelor necesare ce urmeaza sa fie alocate in acest scop de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, si avizeaza prioritatile de finantare din fondurile aprobate Ministerului Culturii prin bugetul de stat;
    k) propune Ministerului Culturii achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
    l) analizeaza contestatiile din domeniul sau de competenta;
    m) avizeaza programele de pregatire a specialistilor si planurile de specializare in domeniul cercetarii arheologice;
    n) reprezinta Romania in cadrul organismelor internationale de specialitate similare;
    o) avizeaza planul cercetarilor arheologice efectuate de misiunile arheologice romane pe teritoriul altor state, precum si protocoalele de colaborare cu parteneri straini privind cercetarile arheologice din Romania;
    p) indeplineste si alte atributii din domeniu, in conditiile legii.
    Art. 15
    (1) Se instituie Repertoriul arheologic national, administrat de Ministerul Culturii, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante.
    (2) Repertoriul arheologic national cuprinde imagini, date cartografice, topografice si stiintifice, precum si orice alte informatii privitoare la:
    a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic necercetat si, pe masura ce acestea devin cunoscute, zonele al caror potential arheologic devine cunoscut intamplator;
    b) monumentele, ansamblurile si siturile istorice in care s-au efectuat sau sunt in curs de desfasurare cercetari arheologice;
    c) date provenite din fisele de evidenta a bunurilor mobile descoperite in zonele sau la monumentele istorice prevazute la lit. a) si b).
    Art. 16
    Monumentele, ansamblurile si siturile arheologice inregistrate in Repertoriul arheologic national sunt cuprinse in lista cuprinzand monumentele istorice.

    CAP. 4
    Atributiile autoritatilor administratiei publice locale

    Art. 17
    In vederea protejarii patrimoniului arheologic si a respectarii prevederilor legale in acest domeniu, autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii principale:
    a) coopereaza cu organismele si institutiile publice cu responsabilitati in domeniul protejarii patrimoniului arheologic pentru punerea in aplicare si urmarirea respectarii deciziilor acestora;
    b) asigura protejarea patrimoniului arheologic si a descoperirilor arheologice intamplatoare aflate in domeniul public sau privat al unitatilor administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare in acest scop;
    c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finantarea cercetarii si punerea in valoare a descoperirilor arheologice;
    d) finanteaza cercetarea arheologica in vederea descarcarii de sarcina arheologica a terenurilor pe care se efectueaza lucrari publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevazand distinct sumele necesare in acest scop in bugetele lucrarilor pe care le finanteaza;
    e) cuprind in programele de dezvoltare economico-sociala si urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic, aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism in conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii si sunt obligate sa elaboreze sau sa modifice astfel de documentatii in scopul stabilirii masurilor de protejare a patrimoniului arheologic evidentiat intamplator, potrivit legii;
    f) colaboreaza cu serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii, transmitand acestora informatii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire in zonele de patrimoniu arheologic reperat;
    g) precizeaza in certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate in zone cu patrimoniu arheologic reperat;
    h) iau masurile administrative corespunzatoare si notifica proprietarilor si titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligatiile ce le revin pentru prevenirea degradarii descoperirilor arheologice intamplatoare.
    Art. 18
    In domeniul protejarii patrimoniului arheologic aflat in teritoriul sau administrativ de competenta, primarul are urmatoarele atributii specifice:
    a) dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricaror lucrari de construire sau desfiintare de constructii in situatia descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare, anunta in cel mai scurt timp serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii si, dupa caz, la solicitarea serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare;
    b) elibereaza autorizatia de construire sau de desfiintare pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum si pentru lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator;
    c) asigura paza si protectia descoperirilor arheologice aflate in proprietate publica, semnaland de urgenta serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii orice nerespectare a legii.

    CAP. 5
    Zone de interes arheologic prioritar

    Art. 19
    (1) Dezvoltarea durabila a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes national, iar protejarea si punerea in valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone constituie, in conditiile legii, cauza de utilitate publica.
    (2) Finantarea cercetarii arheologice, a conservarii, a restaurarii si a punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se va face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii.
    (3) Cheltuielile necesare in vederea cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, in conditiile legii, din bugetele autoritatilor administratiei publice locale pe al caror teritoriu se afla aceste situri.
    Art. 20
    (1) Autoritatile administratiei publice locale pe al caror teritoriu se gasesc zonele de interes arheologic prioritar au obligatia de a prevedea masurile administrative si tehnice necesare pentru protejarea patrimoniului arheologic si punerea sa in valoare prin integrarea acestuia in planurile de dezvoltare economica, sociala si teritoriala a localitatilor.
    (2) In acest scop, autoritatile prevazute la alin. (1) isi prevad in bugetele proprii fondurile necesare pentru asigurarea:
    a) elaborarii si, dupa caz, modificarii documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, in vederea includerii masurilor necesare de protectie si punere in valoare a patrimoniului arheologic;
    b) elaborarii reglementarilor speciale de protectie in zona;
    c) marcarii limitelor zonei de interes arheologic prioritar si informarii publicului cu privire la regimul special de protectie a zonei.
    (3) Pentru indeplinirea atributiilor ce le revin autoritatile administratiei publice locale pot beneficia de transferuri cu destinatie speciala din bugetul de stat, in conditiile legii, precum si de cofinantare de la bugetul Ministerului Culturii si Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului pentru elaborarea documentatiilor prevazute la alin. (2).
    (4) Avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de Ministerul Culturii si de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
    Art. 21
    Guvernul, la propunerea Ministerului de Interne, Ministerului Culturii si a Ministerului Functiei Publice, va aproba, prin hotarare, metodologia de organizare si pregatire a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar si modul de finantare a acestor masuri.
    Art. 22
    (1) Proprietarii, administratorii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligatia de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii in vederea cercetarii arheologice si protejarii patrimoniului arheologic si de a asigura masurile de protectie si de paza a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.
    (2) Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, in conditiile prevederilor art. 20, proprietarii sau administratorii de terenuri, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice si pentru perioada in care se desfasoara acestea, in cuantumurile si in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare a Guvernului.
    (3) Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei indreptatite de catre finantatorul sapaturii arheologice, in termen de 60 de zile de la data inceperii cercetarii arheologice.

    CAP. 6
    Contraventii si sanctiuni

    Art. 23
    Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante atrage, dupa caz, raspunderea civila, administrativa, materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.
    Art. 24
    (1) Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte:
    a) desfasurarea, fara autorizatia emisa in conditiile prezentei ordonante, de cercetari arheologice, precum si orice alte activitati umane intreprinse asupra patrimoniului arheologic, care afecteaza integritatea sau pun in pericol conservarea acestuia;
    b) neanuntarea descoperirilor arheologice in termenul prevazut la art. 4 alin. (2) de catre titularul autorizatiei de cercetare si, respectiv, de persoanele prevazute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice intamplatoare;
    c) incalcarea prevederilor art. 6 lit. a) si b);
    d) nerespectarea avizului Ministerului Culturii sau emiterea autorizatiei de construire in absenta acestuia pentru lucrarile de construire sau desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
    e) neluarea masurilor prevazute la art. 11 lit. a) si c);
    f) desfasurarea de activitati de cercetare arheologica de catre persoane neatestate, precum si folosirea detectoarelor de metale in alte conditii decat cele prevazute la art. 5 alin. (7);
    g) incalcarea prevederilor art. 8 alin. (1) si ale art. 22 alin. (1).
    (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b), d) si g) se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele de la alin. (1) lit. a), c), e) si f) se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei, care se fac venit la bugetul de stat.
    Art. 25
    (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre:
    a) specialistii serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii;
    b) imputernicitii Ministerului Culturii;
    c) inspectorii teritoriali ai inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului;
    d) organele de politie.
    (2) Pentru contraventiile prevazute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) si g) constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se pot face si de catre primar, presedintele consiliului judetean si imputernicitii acestora.
    Art. 26
    Contraventiilor prevazute la art. 24 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 25 - 27.
    Art. 27
    (1) Desfiintarea, distrugerea partiala sau degradarea monumentelor istorice se sanctioneaza conform legii penale.
    (2) In cazul degradarii monumentelor istorice se aplica si masura corelativa a obligarii faptuitorului la refacerea partilor de constructie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevazute in prezenta ordonanta.

                  PRIM-MINISTRU
            MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

                       Contrasemneaza:
                       Ministrul culturii,
                       Ion Caramitru

                       p. Ministrul functiei publice,
                       Ioan Onisei

                       p. Ministrul lucrarilor publice
                       si amenajarii teritoriului,
                       Laszlo Borbely,
                       secretar de stat

                       Ministrul finantelor,
                       Decebal Traian Remes

    ANEXA 1
                              LISTA
cuprinzand zonele de interes arheologic prioritar
______________________________________________________________________
Nr.
crt.          Situl arheologic            Comuna             Judetul
______________________________________________________________________
  1. Histria                              Istria             Constanta
  2. Cetatile dacice din Muntii Orastiei  Orastioara de Sus  Hunedoara
                                          Bosorod            Hunedoara
                                          Banita             Hunedoara
                                          Sasciori           Alba
  3. Ulpia Traiana Sarmizegetusa          Sarmizegetusa      Hunedoara
  4. Targsor                              Targsorul Vechi    Prahova
  5. Orasul de Floci                      Giurgeni           Ialomita
______________________________________________________________________