E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 93 din 23 iulie 1998

pentru aprobarea instructiunilor tehnice elaborate in vederea aplicarii unitare a dispozitiilor Legii minelor nr. 61/1998

ACT EMIS DE: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 330 bis  din  1 septembrie 1998


SmartCity3


    Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
    avand in vedere prevederile art. 40 alin. 1 lit. k) din Legea minelor nr. 61/1998,
    in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 221/1995 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, cu modificarile ulterioare,
    emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba urmatoarele instructiuni tehnice elaborate in vederea aplicarii unitare a dispozitiilor Legii minelor nr. 61/1998:
    1. Continutul-cadru al studiului de fezabilitate;
    2. Continutul-cadru al documentatiilor de evaluare a resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile;
    3. Continutul-cadru al documentatiilor tehnice pentru delimitarea si fundamentarea perimetrelor de prospectiune/explorare pentru substante minerale utile;
    4. Continutul-cadru al documentatiilor tehnice pentru delimitarea si fundamentarea perimetrelor de dezvoltare-exploatare pentru resurse minerale;
    5. Continutul-cadru al documentatiilor tehnice pentru fundamentarea si instituirea perimetrelor de protectie hidrogeologica pentru zacaminte de ape subterane, de namoluri si turbe terapeutice;
    6. Continutul-cadru al planului de dezvoltare a exploatarii miniere;
    7. Permisul de exploatare;
    8. Clasificarea si evaluarea resurselor minerale/rezervelor de substante minerale solide.
    Art. 2
    Prezentele instructiuni tehnice intra in vigoare la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei.
    Art. 3
    Documentatiile tehnice anterioare isi mentin valabilitatea pe termen limitat, urmand a fi revizuite conform prevederilor prezentelor instructiuni tehnice. Durata valabilitatii se va stabili prin actele de concesionare a activitatilor miniere.
    Art. 4
    Pentru activitatile miniere proiectate a fi realizate in perimetre noi ce vor fi concesionate aplicarea prevederilor prezentelor instructiuni tehnice este obligatorie.
    Art. 5
    Compartimentele de resort din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si agentii economici din industria miniera si geologie vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

                           Presedintele
            Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
                           Mihail Ianas

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

           CONTINUTUL-CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE
               Instructiunea tehnica nr. 85-01/1998

    Obiectului studiului

    I. Prezentarea generala a agentului economic

    1. localizare, infrastructura;
    2. istoricul si actele juridice ale agentului economic;
    3. documentatii care stau la baza intocmirii studiului;
    4. date privind capacitatea financiara si tehnica a agentului economic.

    II. Situatia resurselor minerale/rezervelor

    1. situatia resurselor minerale;
    2. conditii tehnico-economice de valorificare.
    2.1. Conditii de zacamant
    a) asezarea, forma si dimensiunile corpurilor, zacamintelor de substante minerale utile;
    b) grosimea minima a corpurilor de substante minerale utile;
    c) grosimea maxima a intercalatiilor sterile sau extinderea maxima a zonelor sterile sau necorespunzatoare calitativ;
    d) adancimea maxima de exploatare la zi si in subteran;
    e) proprietatile fizico-mecanice ale minereului si rocilor inconjuratoare;
    f) cantitatea minima a resurselor minerale identificate, masurate si/sau indicate, a celor valorificabile conjunctural sau potential;
    g) coeficientul de decopertare maxim pentru zacamintele exploatate la zi;
    h) coeficientul de mineralizare minim pe unitate de calcul, in cazul existentei intercalatiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse in procesul de exploatare;
    i) conditiile hidrogeologice ale formatiunilor acvifere, raportul lor cu grosimea si cu caracteristicile rocilor din culcusul si acoperisul fiecarui corp de substante minerale utile;
    j) alte conditii naturale care pot influenta negativ valorificarea substantei minerale utile.
    2.2. Conditii de calitate si tehnologice
    a) continutul mediu minim sau limita de exploatabilitate;
    b) continutul mediu maxim in cenusa la combustibilul anhidru, pentru carbuni;
    c) continuturi minime limita in componenti utili echivalenti, pentru conturarea rezervelor exploatabile dovedite si/sau probabile, respectiv ale resurselor masurate si ale celor valorificabile conjunctural si/sau potential;
    d) continuturile medii minime limita in component util echivalent pe unitatea de calcul, pentru rezervele exploatabile dovedite si probabile, pentru cele identificate, masurate si/sau indicate si valorificabile conjunctural si potential;
    e) continutul mediu maxim in componenti daunatori pe unitatea de calcul;
    f) continutul mediu minim in elemente auxiliare valorificabile;
    g) continutul mediu in componenti utili al intercalatiilor sterile si/sau al rocilor din imediata vecinatate a corpului mineralizat din culcusul si acoperisul acestuia;
    h) continutul mediu minim in component util echivalent pe totalul rezervelor si al resurselor minerale evaluate;
    i) conditii limitative din punct de vedere tehnologic;
    j) criterii de separare a sorturilor industriale de substante minerale utile;
    k) randamentul sau coeficientul de extractie;
    l) pierderi de exploatare si dilutii;
    m) la zacamintele tabulare de minereuri metalifere si de substante nemetalifere cu grosimea mai mica decat latimea minima exploatabila, in locul grosimii minime si al continuturilor medii minime pe unitatea de calcul, pentru rezervele exploatabile dovedite si probabile, pentru cele identificate masurate si/sau indicate si cele valorificabile conjunctural si potential se va stabili puterea minima. Puterea se defineste ca fiind produsul dintre grosime si continut;
    n) conditiile de calitate pentru majoritatea rocilor utile sunt cele stabilite prin standarde de stat si prin norme. De precizat ca prevederile acestor acte normative se refera la productia-marfa. Ca urmare, ori de cate ori este necesar, conditiile calitative prevazute in standarde sau in norme se vor reevalua la conditiile de zacamant, tinandu-se seama de modificarea calitatii substantei minerale utile in procesul de exploatare.
    2.3. Rezerve de substante minerale utile
    a) coeficientii de transformare a resurselor minerale in rezerve;
    b) situatia rezervelor pe sorturi industriale, pe corpuri de substante minerale utile, pe zacamant sau perimetru, clasificate in categorii;
    c) variante cu calculul rezervelor;
    d) analiza gradului de precizie a evaluarilor cantitative si calitative ale rezervelor substantelor minerale utile, fie direct, prin metode statistice si geostatistice, fie prin compararea rezultatelor obtinute prin indesirea retelei lucrarilor ori prin compararea rezervelor de substante minerale utile cu rezultatele probelor tehnologice, ale exploatarilor experimentale sau ale exploatarii curente; interpretarea rezultatelor analizelor de control intern, extern si ale probelor exceptionale;
    e) justificarea clasificarii in categorii a rezervelor calculate pe unitati de calcul, sorturi industriale, perimetre, zacamant;
    f) evolutia si miscarea resurselor minerale/rezervelor, comparativ cu cele luate in evidenta anterior;
    g) justificarea modificarilor survenite pentru fiecare unitate de calcul si gruparea lor in functie de principalele cauze care le-au determinat: extractie, pierderi, identificari, promovari si retrogradari, recalculari datorate modificarilor parametrilor de calcul si scoateri din evidenta (abandonari).

    III. Indicatori tehnico-economici privind deschiderea, pregatirea si exploatarea

    1. propuneri privind metodele de deschidere, pregatire si exploatare;
    2. analiza economica a metodelor de deschidere, pregatire si exploatare;
    3. alegerea metodei de exploatare;
    4. structura capitalului, volumul investitiilor;
    5. structura costurilor in functie de solutiile tehnice alese;
    6. costuri de mediu;
    7. valoarea reactualizata a investitiilor;
    8. rata interna de rentabilitate;
    9. concluzii privind rentabilitatea exploatarii.

    IV. Capacitati de productie si structura acesteia

    V. Situatia personalului si cheltuieli cu munca vie

    VI. Analiza produselor si a pietei

    1. produse si servicii;
    2. activitate interna si export;
    3. studii de piata;
    4. clienti;
    5. distributia produselor;
    6. promovare si concurenta.

    VII. Analiza de risc (subventii)

    VIII. Organizare si management

    IX. Concluzii (indicatorii tehnico-economici si financiari pe varianta propusa)

    Anexe la text
    Anexele la text vor cuprinde documentatiile si materialele necesare pentru justificarea, completarea si detalierea datelor prezentate in studiu, astfel:
    1. documentatia cu calculul resurselor minerale/rezervelor;
    2. documentatia tehnica pentru delimitarea si fundamentarea perimetrului de exploatare;
    3. documentatia de instituire a pilierilor de siguranta, daca este cazul;
    4. tabele centralizatoare cu rezervele calculate pe sorturi industriale, corpuri de substanta minerala utila, pe perimetre si zacamant, clasificate in categorii;
    5. tabele cu calculul resurselor minerale imobilizate in pilieri;
    6. tabel centralizator cu indicatorii tehnico-economici pe unitate de calcul, sort industrial, corp de substanta minerala utila, perimetru, zacamant;
    7. alte tabele (grad de confirmare calitativ-cantitativ, grad de oxidare etc.).

    Materiale grafice
    Planuri/elevatii geologico-miniere cu situatia rezervelor de substante minerale utile, care cuprind conturul acestora pe unitati de calcul, corpuri de substante minerale utile, zacamant, la scara 1:1.000, 1;2.000 sau 1:5.000.

    NOTA:
    Prezentele norme de continut sunt aplicabile si la elaborarea studiilor de prefezabilitate.

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

             CONTINUTUL-CADRU AL DOCUMENTATIILOR DE EVALUARE
    A RESURSELOR MINERALE SI A REZERVELOR DE SUBSTANTE MINERALE UTILE

                 Instructiunea tehnica nr. 85-02/1998

    Documentatiile de evaluare a resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile solide sunt constituite din text, anexe la text si din materiale grafice si sunt anexa la Studiul de fezabilitate.

    A. Textul documentatiilor
    Textul documentatiilor de evaluare a resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile va cuprinde, de regula, o introducere si capitolele: Geologia regiunii, Metodica de cercetare folosita, Geologia zacamantului, Hidrogeologia zacamantului, Caracterizarea calitativa a substantei minerale utile, Informatii cu privire la conditiile tehnico-economice de exploatare, preparare sau prelucrare si de valorificare a substantei minerale utile, Evaluarea resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile, Concluzii.

    Introducere
    Partea introductiva a documentatiei va cuprinde, succint, date cu privire la:
    - obiectul si scopul documentatiei;
    - date de geografie fizica si economica;
    - localizarea administrativa a zacamantului sau a perimetrului;
    - obiectul si scopul lucrarilor geologice executate si ipotezele geologice care au stat la baza proiectarii si executarii lor;
    - perioada in care s-au executat lucrarile, volumul fizic si valoric al acestora;
    - evolutia cercetarilor geologice si a exploatarii;
    - situatia resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile evaluate si luate in evidenta anterior si a celor evaluate in documentatie.

    CAP. 1
    Geologia regiunii

    Se va preciza unitatea structurala majora in care se situeaza zacamantul si se va face o descriere succinta a stratigrafiei, petrografiei, tectonicii si a evolutiei geologice a regiunii, astfel:
    - stratigrafia: succesiunea formatiunilor geologice, limite geologice, repere stratigrafice, scurta caracterizare litologica;
    - tectonica: descrierea structurii, accidente tectonice majore, fazele in care acestea au avut loc;
    - alte substante minerale utile cunoscute in regiune.

    CAP. 2
    Metodica de cercetare folosita

    Se vor prezenta metodica lucrarilor de cercetare si modul de obtinere a datelor de cunoastere din zacamant, astfel:
    - metodica de cercetare folosita: prospectiuni geologice, geochimice, geofizice, lucrari de explorare generala, detaliata, precum si de exploatare, motivarea metodicii de cercetare aplicate;
    - lucrarile de cercetare executate;
    - motivarea distantelor dintre lucrarile de cercetare;
    - devierile sondelor, recuperare in util si steril;
    - lucrarile executate in zacamant, care nu au fost luate in considerare in calculul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile, si motivarea excluderii lor;
    - metodologia de probare, numarul, locul, caracterul reprezentativ al probelor, prelucrarea lor, felul analizelor si determinarilor (mineralogice, petrografice, paleontologice, chimice, fizico-mecanice etc.).

    CAP. 3
    Geologia zacamantului

    Acest capitol se va elabora pe baza datelor obtinute in lucrarile de prospectiune, explorare si de exploatare si va cuprinde:
    - stratigrafia: descrierea detaliata a formatiunilor cercetate, impartite in subunitati, in ordinea formarii lor, din punct de vedere litologic, mineralogic si paleontologic:
    - petrografia: descrierea detaliata a formatiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive in care este localizat zacamantul sau care au legatura genetica cu acesta. Descrierea va cuprinde structura, textura, compozitia mineralogica, zonele de metamorfism etc.;
    - tectonica: descrierea detaliata si caracterizarea completa a structurii in care este cuprins zacamantul, cu evidentierea directiei si inclinarii straturilor, cutelor, faliilor, sariturilor faliilor si blocurilor tectonice;
    - regimul gazo-dinamic;
    - substanta minerala utila: compozitia chimica, mineralogica si petrografica, parageneza, structura si textura substantei minerale utile, forma si pozitia corpurilor de substanta minerala utila, natura limitelor acestora, variatia principalelor caracteristici ale zacamantului cu privire speciala asupra conturului si grosimii, descrierea petrografica a rocilor din culcus si acoperis;
    - geneza: descrierea conditiilor si proceselor geologice care au dus la formarea zacamantului.

    CAP. 4
    Hidrogeologia zacamantului

    Acest capitol se va elabora in masura in care constituie o problema pentru valorificarea zacamantului. In cazul in care apar probleme legate de conditiile hidrogeologice, documentatia va cuprinde:
    - metodica cercetarilor hidrogeologice, lucrarile executate si motivarea distantelor dintre lucrari;
    - formatiunile acvifere, caracteristicile lor: numar, grosime, adancime, pozitie fata de zacamant, alcatuire litologica, granulatie, continut in argila, prezenta gazelor etc.;
    - parametrii hidrogeologici: porozitate, coeficient de filtratie, coeficient de cedare, debit, presiune, nivel hidrostatic, directie de curgere etc.;
    - sursa de alimentare a formatiunilor acvifere;
    - nivelul apelor freatice stabilit cu ajutorul forajelor si al puturilor;
    - posibilitatile de asecare pe baza rezultatelor obtinute in cercetarile experimentale;
    - concluzii privind gradul de cunoastere a conditiilor hidrogeologice.

    CAP. 5
    Caracterizarea calitativa a substantei minerale utile

    Acest capitol se va elabora pe baza rezultatelor analizelor si determinarilor de laborator si tehnologice, obtinute pe materialul recoltat din lucrarile executate pana la data la care se calculeaza resursele minerale si rezervele de substante minerale utile, astfel:
    - compozitia mineralogica si petrografica exprimata in procente, variatia acesteia in cuprinsul zacamantului pe directie si inclinare; marimea granulelor mineralelor utile si gradul de concrestere a acestora cu minerale nevalorificabile; etapele de depunere sau de formare a mineralelor utile, fenomene de alterare;
    - compozitia chimica exprimata, dupa caz, in procente sau g/t, variatia acesteia in cuprinsul zacamantului pe directie si inclinare, insistandu-se asupra componentilor utili principali si pe accesoriile valorificabile, precum si asupra componentilor daunatori, pentru fiecare corp de substanta minerala utila;
    - compozitia chimica se prezinta detaliat numai pentru substantele minerale utile din care se valorifica anumiti componenti sau pentru substantele a caror valorificare este conditionata de indeplinirea anumitor conditii de compozitie chimica, stabilite prin standarde de stat sau prin norme;
    - caracteristicile fizice si mecanice ale substantei minerale utile si variatia lor in cuprinsul zacamantului, determinate pe baza prevederilor standardelor de stat si ale normelor in care se stabilesc conditii tehnice pentru anumite domenii de valorificare; masura in care rezultatele determinarilor individuale si ale valorilor medii se incadreaza in prevederile standardelor de stat si ale normelor;
    - concluzii privind gradul de cunoastere a caracteristicilor calitative.

    CAP. 6
    Conditii tehnico-economice de exploatare, preparare sau prelucrare si de valorificare a substantelor minerale utile

    Capitolul va cuprinde conditiile tehnico-miniere si tehnologia de exploatare, conditiile tehnice si tehnologia de preparare-prelucrare si conditiile economice de valorificare a substantei minerale utile, tinandu-se seama de rezultatele exploatarilor experimentale, ale cercetarilor tehnologice de preparare-prelucrare efectuate sau de cele obtinute din valorificarea curenta.

    CAP. 7
    Evaluarea resurselor minerale/rezervelor

    Acest capitol va cuprinde datele de baza care fundamenteaza calculul si situatia resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile, astfel:
    - metoda de calcul adoptata si motivarea ei, in functie de forma zacamantului, de amplasarea lucrarilor de cercetare si de gradul de cunoastere obtinut;
    - metodele de determinare a parametrilor de calcul: conturarea si evaluarea suprafetelor de calcul; justificarea distantelor de extrapolare, determinarea grosimii in punctele de cunoastere, justificarea grosimilor minime luate in considerare, metoda de determinare a grosimilor medii; metoda de determinare a greutatii volumetrice; metodele de determinare a caracteristicilor calitative sau a continuturilor medii; coeficientii de corectie utilizati, motivarea lor.

    VII.1. Evaluarea resurselor

    - situatia resurselor minerale pe corpuri de substanta minerala utila, sorturi industriale si pe zacamant sau perimetru, clasificate in categorii si grupe;
    - analiza gradului de precizie a cantitatii si calitatii resurselor minerale, stabilit fie direct, fie prin metode statistice si geostatistice, fie prin compararea rezultatelor obtinute prin indesirea retelei lucrarilor ori prin compararea resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile cu rezultatele abatajelor experimentale, ale probelor tehnologice sau ale exploatarii curente, interpretarea rezultatelor analizelor de control intern, extern si ale probelor exceptionale.

    VII.2. Evaluarea rezervelor

    In acest subcapitol, avandu-se in vedere conditiile tehnico-economice de exploatare, preparare-prelucrare si de valorificare, se fac propuneri privind promovarea resurselor minerale in categoria rezerve, astfel:
    - situatia rezervelor pe corpuri de substanta minerala utila, sorturi industriale si pe zacamant sau perimetru, clasificate in categorii si grupe;
    - analiza gradului de precizie a cantitatii si calitatii rezervelor de substante minerale utile, stabilit fie direct, prin metode statistice si geostatistice, fie prin compararea rezultatelor obtinute prin indesirea retelei lucrarilor ori prin compararea rezervelor de substante minerale utile cu rezultatele abatajelor experimentale, ale probelor tehnologice sau ale exploatarii curente, interpretarea rezultatelor analizelor de control intern si extern;
    - conditiile tehnico-economice care au stat la baza propunerii de clasificare a rezervelor;
    - justificarea clasificarii in categorii a rezervelor propuse, calculate pe unitati de calcul, corpuri de substanta minerala utila, sorturi industriale, perimetre, zacamant;
    - evolutia si miscarea resurselor minerale si a rezervelor propuse; compararea acestora cu resursele minerale/rezervele evaluate anterior, precum si cu cele luate in evidenta de stat centralizata;
    - justificarea modificarilor survenite pentru fiecare unitate de calcul si gruparea lor in functie de principalele cauze care le-au determinat: extractie, pierderi, identificari, promovari si retrogradari, recalculari datorate modificarii parametrilor de calcul si scoateri din evidenta (abandonari de rezerva).

    CAP. 8
    Concluzii

    Principalele concluzii privind gradul de cunoastere a:
    - conturului, formei, grosimii, continuitatii, pozitiei in spatiu, caracteristicilor rocilor din culcus si acoperis si hidrogeologiei zacamantului;
    - compozitiei mineralogice, caracteristicilor calitative, continuturilor in componenti utili si daunatori, precum si a variatiilor acestora;
    - conditiilor tehnico-economice de exploatare, preparare si valorificare.
    Propuneri privind:
    - luarea in evidenta a resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile calculate cantitativ si calitativ, clasificate in categorii;
    - continuarea activitatii de cercetare geologica pentru marirea cantitatii resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile si adancirea gradului de cunoastere a acestora.

    B. Anexe la text
    Anexele la text vor cuprinde materialele necesare pentru justificarea, completarea si detalierea datelor prezentate in textul documentatiilor, astfel:
    - descrierea aflorimentelor, dezvelirilor, santurilor, puturilor, galeriilor, planurilor inclinate, niselor, carotelor obtinute in foraje etc. in zonele in care au traversat corpurile de substanta minerala utila;
    - rezultatele masuratorilor hidrogeologice;
    - tabele cu calculul devierii forajelor;
    - tabel cu coordonatele topogeodezice ale lucrarilor de cercetare si de exploatare, care fundamenteaza evaluarea resurselor minerale si a rezervelor;
    - tabel sinoptic cu rezultatele (carotaj mecanic si geofizic) forajelor executate in perimetru (numai pentru carbuni);
    - tabele cu rezultatele analizelor si ale determinarilor pe probe;
    - tabele cu rezultatele analizelor si ale determinarilor de control intern si extern si prelucrarea lor;
    - studii elaborate de agentii economici specializati privind situatia hidrogeologica, compozitia mineralogica, respectiv petrografica, caracteristicile fizico-mecanice, conditiile tehnico-economice de exploatare, preparare-valorificare;
    - tabele cu stabilirea valorilor medii ale parametrilor de calcul si tabele cu evaluarea resurselor minerale si a rezervelor de substanta minerala utila pe unitati de calcul;
    - tabele centralizatoare cu resursele/rezervele calculate pe sorturi industriale, corpuri de substanta, minerala, pe perimetre, clasificate in categorii;
    - tabele cu calculul resurselor minerale imobilizate in pilieri sau documentatia pilierilor de siguranta.

    C. Materiale grafice
    - harta administrativa cu localizarea zacamantului;
    - harta geologica a regiunii la scara: 1:10.000, 1:25.000 sau 1:50.000, care va cuprinde principalele lucrari de prospectiune, explorare si exploatare executate;
    - sectiuni geologice transversale si longitudinale prin regiunea zacamantului, la scara hartii;
    - planul cu situatia geologica a zacamantului la scara 1:1.000, 1:5.000 sau 1:25.000, cu amplasamentele lucrarilor executate;
    - sectiuni geologice transversale si longitudinale la scara planurilor de situatie;
    - planul de ansamblu al minei pentru zacamintele in exploatare sau explorate, cu lucrari miniere executate la mai multe orizonturi, la scara 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000;
    - planuri geologico-miniere de orizont si/sau de felie de exploatare, la scara 1:2.000, 1:500, pentru zacamintele in exploatare sau explorate, cu lucrari miniere la mai multe orizonturi, cuprinzand si caracteristicile calitative pe probe;
    - planuri cu situatia resurselor minerale si/sau rezervelor de substante minerale utile, care cuprind conturul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile pe unitati de calcul, corpuri de substanta minerala utila, pe categorii de resurse minerale/rezerve, la scara 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000;
    - sectiuni transversale si longitudinale prin corpurile de substanta minerala utila necesare pentru calculul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile, la scara planurilor cu situatia resurselor minerale si a rezervelor de substante minerale utile;
    - harti cu izolinii, pe baza carora s-au conturat resursele minerale si/sau rezervele.
    In cazul zacamintelor stratiforme cu pozitie orizontala sau cu inclinare mica, cu un singur corp de substanta minerala utila, situat aproape de suprafata, conturul resurselor minerale/rezervelor poate fi trasat pe planul cu situatia geologica a zacamantului.
    Pe planurile si sectiunile cu calculul resurselor minerale si al rezervelor de substante minerale utile se vor indica, prin hasuri, zonele exploatate, pe ani:
    - profilurile geologice si hidrogeologice ale forajelor;
    - diagrafiile carotajelor geofizice;
    - cartarile desfasurate ale lucrarilor miniere.

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

               CONTINUTUL-CADRU AL DOCUMENTATIILOR TEHNICE
           PENTRU DELIMITAREA SI FUNDAMENTAREA PERIMETRELOR DE
          PROSPECTIUNE/EXPLORARE PENTRU SUBSTANTE MINERALE UTILE

                 Instructiunea tehnica nr. 85-03/1998

    1. Perimetrul de prospectiune-explorare pentru resurse minerale se defineste ca aria corespunzatoare proiectiei la suprafata, in sistemul de referinta "Stereografic 1970", a conturului partii din scoarta terestra, in interiorul careia, pe un interval de adancime determinat, se realizeaza lucrari de prospectiune-explorare.
    2. Documentatia de delimitare a perimetrelor de prospectiune-explorare constituie anexa la programul de lucrari propus de solicitantul perimetrului de prospectiune-explorare si se compune din urmatoarele:
    a) Piese scrise:
    1. Memoriu justificativ, care va cuprinde:
    - denumirea perimetrului, care se stabileste in functie de unitatea administrativa pe raza caruia este situat;
    - resursa minerala;
    - date privind localizarea geografica a perimetrului, descrierea reliefului, vegetatiei, caile de comunicatie etc. din zona;
    - denumirea si coordonatele punctelor de sprijin din reteaua geodezica de stat in sistemul de referinta "Stereografic 1970", folosite la masuratorile topografice, si coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul.
    2. Nota de constatare a inspectoratului zonal (sectiei) al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind confirmarea datelor din memoriu, in cazul perimetrelor de explorare.
    b) Piese desenate:
    - fisa-tip a perimetrului de explorare, la scara cuprinsa intre 1:25.000 - 1:200.000, conform modelului (anexa).

    ANEXA
 ___________________________________________________________________________
|                                                                           |
|                FISA PERIMETRULUI DE PROSPECTIUNE/EXPLORARE                |
|                                                                           |
|    In acest spatiu (1/2 A4) se reprezinta, la scara, zona in care se afla |
| localizat perimetrul.                                                     |
|                                                                           |
|    Se vor figura: caroiajul rectangular in sistemul de referinta          |
| "Stereografic 1970", conturul perimetrului solicitat, la scara 1:25.000 - |
| 1:200.000, elemente de toponimie si de relief (drumuri, localitati,       |
| constructii, diguri, cai ferate, reteaua hidrografica, perimetrele vecine |
| si denumirea lor, puncte din reteaua geodezica, directia nord etc.).      |
|                                                                           |
|    Consultati: Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996; |
| Hotararea Guvernului nr. 834/1991, cu modificarile ulterioare, si         |
| criteriile de aplicare; Normele tehnice privind executarea lucrarilor de  |
| cadastru general, stabilite prin Ordinul nr. CP. 186/1997 al presedintelui|
| Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.                  |
|                                                                           |
|    Pentru relatii:                                                        |
|                Agentia Nationala pentru Resurse Minerale -                |
|              Directia generala gospodarire resurse minerale               |
|       Fondul national de perimetre concesionabile, carti miniere          |
|                             si petroliere;                                |
|                                                                           |
|                   tel. 01/659.55.04, interior 125                         |
|___________________________________________________________________________|
| 1. Localizarea perimetrului         | 2.  Date privind perimetrul         |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.1 Coordonatele de delimitare      | 2.1 Denumirea perimetrului:         |
|     a perimetrului                  |                                     |
|_____________________________________|_____________________________________|
| Pct. |       X      |       Y       | 2.2 Numarul TOPO:                   |
|______|______________|_______________|_____________________________________|
|                                     | 2.3 Substanta:                      |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | 2.4 Faza lucrarilor:                |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | 2.5 Numarul licentei:               |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | Observatii:                         |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.2 Sistem de referinta: |                                     |
|     "Stereografic 1970"             |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.3 Limita in adancime: z =       m |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.4 Suprafata:          s =      ha |                                     |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.5 Localizare administrativ-teritoriala:                                 |
|___________________________________________________________________________|

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

                  CONTINUTUL-CADRU AL DOCUMENTATIILOR TEHNICE
              PENTRU DELIMITAREA SI FUNDAMENTAREA PERIMETRELOR DE
                 DEZVOLTARE-EXPLOATARE PENTRU RESURSE MINERALE

                     Instructiunea tehnica nr. 85-04/1998

    1. Perimetrul de exploatare pentru resurse minerale se defineste ca aria corespunzatoare a proiectiei la suprafata, in sistemul de referinta "Stereografic 1970", a conturului partii din scoarta terestra, in interiorul careia, pe un interval de adancime determinat, este permisa extragerea resurselor/rezervelor minerale. In cadrul perimetrului astfel determinat pot fi incluse si suprafetele de teren necesare organizarii activitatilor de extractie si prelucrare, situate in afara zacamantului.
    2. Documentatia de delimitare si fundamentare a perimetrelor de exploatare constituie anexa la studiul de fezabilitate prevazut la art. 10 din Legea minelor nr. 61/1998.
    3. Documentatia pentru delimitarea si fundamentarea perimetrelor de exploatare se compune din urmatoarele:
    a) Piese scrise:
    1. Memoriu justificativ, care va cuprinde:
    - denumirea perimetrului, care se stabileste in functie de unitatea administrativa pe raza caruia este situat;
    - substanta extrasa;
    - date privind localizarea geografica a perimetrului, descrierea reliefului, vegetatiei, caile de comunicatie, constructii etc. din zona;
    - denumirea si coordonatele punctelor de sprijin din reteaua geodezica de stat in sistemul de referinta "Stereografic 1970", folosite la masuratorile topografice, si coordonatele punctelor care delimiteaza perimetrul;
    - date si documente necesare realizarii cadastrului minier (terenuri cu folosinta miniera detinute in cadrul perimetrului, destinatia acestora, suprafata, numarul cadastral, acte legale de detinere etc.);
    - date de cunoastere a formatiunilor purtatoare de substante minerale utile si justificarea limitelor perimetrului solicitat;
    - precizarea obiectivelor de la suprafata, care se apreciaza a fi protejate, si masurile care se impun pentru protejarea acestora, stabilite de comun acord cu factorii interesati in protejarea lor (pilieri);
    - enumerarea documentatiei grafice, existenta in limitele perimetrului solicitat (harti, planuri topografice ale suprafetei si subteranului etc.), anul executiei, sistemul de referinta, scara si executantul;
    - masuri necesare pentru protectia zacamantului si a lucrarilor miniere (pilieri).
    2. Nota de constatare a inspectoratului zonal (sectiei) al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind confirmarea datelor din memoriu.
    b) Piese desenate:
    - fisa-tip a perimetrului de exploatare, la scara cuprinsa intre 1:25.000 - 1:200.000, conform modelului (anexa);
    - planul topografic de ansamblu al perimetrului de exploatare, executat in sistemul de referinta propriu bazinului minier in care este inclus, cu elemente de racordare la sistemul de referinta "Stereografic 1970", pe care se vor reprezenta:
      - conturul perimetrului solicitat;
      - conturul resurselor/rezervelor ce urmeaza a se extrage din zacamant;
      - locatiile lucrarilor de cercetare geologica si a altor lucrari miniere executate;
      - curbe de nivel corespunzatoare scarii de intocmire a planului;
      - suprafetele de teren detinute, indiferent de modul dobandirii;
      - lucrarile si constructiile miniere principale de la suprafata si subteran, existente la data solicitarii licentei.

    ANEXA
 ___________________________________________________________________________
|                                                                           |
|                     FISA PERIMETRULUI DE EXPLOATARE                       |
|                                                                           |
|    In acest spatiu (1/2 A4) se reprezinta, la scara, zona in care se afla |
| localizat perimetrul.                                                     |
|                                                                           |
|    Se vor figura: caroiajul rectangular in sistemul de referinta          |
| "Stereografic 1970", conturul perimetrului solicitat, la scara 1:25.000 - |
| 1:200.000, elemente de toponimie si de relief (drumuri, localitati,       |
| constructii, diguri, cai ferate, reteaua hidrografica, perimetrele vecine |
| si denumirea lor, puncte din reteaua geodezica, directia nord etc.).      |
|                                                                           |
|    Consultati: Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996; |
| Hotararea Guvernului nr. 834/1991, cu modificarile ulterioare, si         |
| criteriile de aplicare; Normele tehnice privind executarea lucrarilor de  |
| cadastru general, stabilite prin Ordinul nr. CP. 186/1997 al presedintelui|
| Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.                  |
|                                                                           |
|    Pentru relatii:                                                        |
|                Agentia Nationala pentru Resurse Minerale -                |
|              Directia generala gospodarire resurse minerale               |
|       Fondul national de perimetre concesionabile, carti miniere          |
|                             si petroliere;                                |
|                                                                           |
|                   tel. 01/659.55.04, interior 125                         |
|___________________________________________________________________________|
| 1. Localizarea perimetrului         | 2.  Date privind perimetrul         |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.1 Coordonatele de delimitare      | 2.1 Denumirea perimetrului:         |
|     a perimetrului                  |                                     |
|_____________________________________|_____________________________________|
| Pct. |       X      |       Y       | 2.2 Numarul TOPO:                   |
|______|______________|_______________|_____________________________________|
|                                     | 2.3 Substanta:                      |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | 2.4 Faza lucrarilor: |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | 2.5 Numarul licentei:               |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | Observatii:                         |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.2 Sistem de referinta: |                                     |
|     "Stereografic 1970"             |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.3 Limita in adancime: z =       m |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.4 Suprafata:          s =      ha |                                     |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.5 Localizare administrativ-teritoriala:                                  |
|___________________________________________________________________________|

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

                  CONTINUTUL-CADRU AL DOCUMENTATIILOR TEHNICE
          PENTRU FUNDAMENTAREA SI INSTITUIREA PERIMETRELOR DE PROTECTIE
                HIDROGEOLOGICA PENTRU ZACAMINTE DE APE SUBTERANE,
                        DE NAMOLURI SI TURBE TERAPEUTICE

                      Instructiunea tehnica nr. 85-05/1998

    1. Perimetrul de protectie hidrogeologica se defineste ca teritoriul necesar protectiei zacamintelor de ape subterane minerale si termominerale, zonele de alimentare si zona de drenare sursa.
    2. Documentatia de instituire este prevazuta la art. 40 lit. i) din Legea minelor nr. 61/1998 si se compune din:
    a) Piese scrise:
    1. Studiu hidrogeologic, care cuprinde:
    - date geomorfologice;
    - date stratigrafice si tectonice;
    - date hidrogeologice, aspectul hidrogeologic general al zacamantului, parametrii hidrogeologici ai surselor din zona respectiva, consideratii hidrochimice si geneza lor.
    b) Piese desenate:
    - harta morfologica, cu delimitarea perimetrului propus;
    - fisa-tip a perimetrului de protectie hidrogeologica, la scara cuprinsa intre 1:100.000 - 1:500.000 (anexa);
    - harta geologico-hidrogeologica a zonei;
    - tabele si grafice privind compozitiile chimice, temperaturile, nivelul hidrostatic, debitele etc.
    c) Propuneri si recomandari speciale, interdictii asupra activitatilor de orice fel, care pot influenta cantitativ si calitativ zacamintele respective.

    ANEXA
 ___________________________________________________________________________
|                                                                           |
|                FISA PERIMETRULUI DE PROTECTIE HIDROGEOLOGICA              |
|                                                                           |
|    In acest spatiu (1/2 A4) se reprezinta, la scara, zona in care se afla |
| localizat perimetrul.                                                     |
|                                                                           |
|    Se vor figura: caroiajul rectangular in sistemul de proiectie          |
| "Stereografic 1970", conturul perimetrului solicitat, la scara 1:100.000 -|
| 1:500.000, elemente de toponimie si de relief (drumuri, localitati,       |
| constructii, diguri, cai ferate, reteaua hidrografica, perimetrele vecine |
| si denumirea lor, puncte din reteaua geodezica, directia nord etc.).      |
|                                                                           |
|    Pentru relatii:                                                        |
|                Agentia Nationala pentru Resurse Minerale -                |
|              Directia generala gospodarire resurse minerale               |
|       Fondul national de perimetre concesionabile, carti miniere          |
|                             si petroliere;                                |
|                                                                           |
|                   tel. 01/659.55.04, interior 125                         |
|___________________________________________________________________________|
| 1. Localizarea perimetrului         | 2.  Avizarea perimetrului           |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.1 Coordonatele de delimitare      | 2.1 Avizul A.N.R.M. nr.: |
|     a perimetrului                  |                                     |
|_____________________________________|_____________________________________|
| Pct. |       X      |       Y       | 2.2 Denumirea perimetrului:         |
|______|______________|_______________|_____________________________________|
|                                     | 2.3 Numarul TOPO:                   |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | 2.4 Substanta:                      |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | 2.5 Faza lucrarilor: |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | 2.6 Numarul licentei:               |
|                                     |_____________________________________|
|                                     | Observatii:                         |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|                                     |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.2 Sistem de referinta: |                                     |
|     "Stereografic 1970"             |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.3 Limita in adancime: z =       m |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.4 Suprafata:          s =      ha |                                     |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.5 Localizare administrativ-teritoriala:                                 |
|___________________________________________________________________________|

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

         CONTINUTUL-CADRU AL PLANULUI DE DEZVOLTARE A EXPLOATARII MINIERE

                     Instructiunea tehnica nr. 85-06/1998

    Preambul
    1. Documentatia Planului de dezvoltare a exploatarii se realizeaza pentru un perimetru de dezvoltare-exploatare, din initiativa titularului. Documentatia va trebui sa evalueze intreaga activitate miniera de cercetare de detaliu, necesara exploatarii, denumita in continuare explorare, de dezvoltare-pregatire-extractie, denumita in continuare exploatare, de prelucrare-preparare, valorificare, respectiv protectia factorilor de mediu si a zacamantului, pe toata durata de valabilitate a licentei. In acest document se adopta strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung si se adopta solutiile care sa asigure viabilitatea economica a activitatilor miniere (continutul-cadru este prezentat in detaliu la pct. 3).
    2. Planul de dezvoltare a exploatarii va fi detaliat, la inceputul si pe parcursul activitatilor miniere, in studii tehnico-economice de exploatare, care vor fi avizate de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.
    3. Activitatea curenta se va conduce pe baza preliminariilor anuale (trimestriale) de productie, care adopta solutii ce deriva din Planul de dezvoltare a exploatarii si proiectele de executie (DDE) pentru toate sectiunile activitatii miniere, la care se adauga proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, deopotriva cu reevaluarea sanselor oferite de mecanismul pietei (continutul-cadru este detaliat prin instructiuni separate).

    Continutul-cadru al planului de dezvoltare a exploatarii
    (cuprinsul este obligatoriu si minimal)

    A. Memoriu tehnic
    1. Prezentarea perimetrului de dezvoltare-exploatare:
    - denumirea perimetrului de dezvoltare-exploatare;
    - localizarea geografico-administrativa, descrierea reliefului, cai de comunicatie etc.;
    - descrierea terenurilor ce vor fi utilizate pentru activitatile miniere; suprafete;
    - delimitarea pilierilor si planseelor de protectie pentru protejarea obiectivelor de la suprafata.
    2. Date geologice asupra zacamantului, situatia resurselor si a rezervelor:
    - aspecte generale privind geologia regiunii si a zacamantului;
    - situatia cantitativa si calitativa a resurselor;
    - prezentarea cantitativa si calitativa a rezervelor;
    - miscarea resurselor si a rezervelor;
    - prezentarea factorilor cu caracter natural, care vor influenta alegerea schemei de deschidere, a metodelor de exploatare si a tehnicilor de preparare: relieful, localizarea spatiala, conturul, forma, tectonica, dimensiunile, unghiurile de inclinare, caracteristicile fizico-mecanice ale corpurilor de substanta minerala utila si ale rocilor inconjuratoare, stabilitatea rocilor, conditiile hidrogeologice si gazodinamice, tendinta la autoaprindere, existenta zonelor sau a intercalatiilor sterile.
    3. Metode si lucrari miniere de deschidere:
    - descrierea schemei de deschidere existente (dupa caz), identificarea principalelor lucrari miniere, starea lucrarilor etc.;
    - variante de deschidere pentru punerea in functiune, mentinerea sau cresterea capacitatii de productie;
    - alegerea variantei optime de deschidere, esalonarea lucrarilor;
    - stabilirea pilierilor pentru protectia lucrarilor miniere principale;
    - dinamica rezervelor deschise, stabilirea gradului de asigurare cu rezerve deschise.
    4. Alegerea metodei de exploatare:
    - grosimea minima de exploatare;
    - prezentarea metodelor de exploatare, care se preteaza situatiei din zacamant si care pot genera capacitatile de productie cerute;
    - criterii de alegere a metodei (metodelor) optime raportate la disponibilitatile tehnice;
    - variante tehnologice;
    - prezentarea metodei (metodelor) optime de exploatare.
    5. Lucrari miniere de pregatire:
    - amplasarea si tipul lucrarilor miniere de pregatire, adaptate metodei de exploatare si conditiilor de zacamant;
    - tehnologii de executie;
    - esalonarea executiei, decalajul fata de celelalte lucrari, cantitatea de util/steril rezultata, ponderea din totalul productiei, rezultata din pregatiri, gradul de asigurare cu rezerve pregatite, dinamica acestor rezerve.
    6. Lucrari miniere de exploatare:
    - amplasarea unitatilor de exploatare (abatajelor);
    - succesiunea normala de exploatare, denivelari (decalaje) maxime pentru evitarea subminarii si limitarea tendintei la autoaprindere;
    - stabilirea productiei pe metode, blocuri, panouri etc.;
    - esalonarea productiei pe metode;
    - calitatea productiei (continuturi in util, cenusa etc.), pierderi de rezerva;
    - masurarea productiei;
    - produs rezidual (steril), halda tehnologica;
    - gradul de folosire a capacitatii.
    7. Indicatori tehnici privind deschiderea, pregatirea, exploatarea si cercetarea de detaliu:
    - consumul de lucrari de deschidere si pregatire (m l/1000 tone, mc/1.000 tone);
    - gradul de asigurare cu rezerve deschise, normat si anticipat;
    - gradul de asigurare cu rezerve pregatite (m l/1.000 tone, mc/1.000 tone);
    - gradul de folosire a capacitatii in exploatare;
    - eficienta lucrarilor de cercetare de detaliu (promovari rezerve/U.M. lucrari);
    - consumuri specifice si efective (materiale, energie electrica, aer comprimat etc.) pe tipuri de activitati miniere.
    8. Capacitati de productie:
    - stabilirea capacitatilor de productie proiectate;
    - verificarea capacitatilor de productie existente si/sau care se vor pune in functiune, fata de sistemul existent de transport, aeraj, evacuarea apelor etc.;
    - esalonarea punerilor in functiune, miscarea capacitatilor.
    9. Lucrari de cercetare geologica de detaliu:
    - variante ale amplasarii si genuri de lucrari (miniere de suprafata, de subteran, foraje, probari etc.) necesare dirijarii exploatarii sau in zona de dezvoltare a perimetrului de exploatare, pentru promovarea de noi resurse valorificabile;
    - alegerea variantei optime, care sa asigure un grad de cunoastere geologica de 90 - 95%;
    - graficul de esalonare a lucrarilor;
    - eficienta lucrarilor in raport cu rezultatele preconizate.
    10. Prelucrare-preparare. Produse finite:
    - tehnologie, capacitate proiectata;
    - input, output (continuturi de util, cenusa etc.), grad de folosire a capacitatii;
    - produsul minier comercializabil;
    - produsul rezidual, halda tehnologica si iazuri de decantare;
    - randamente de preparare, pierderi.
    11. Organizarea suprafetei:
    - utilitati existente.
    12. Transport, telecomunicatii, teledetectie:
    - schema si tipurile de transport in subteran si/sau la suprafata pentru personal, pentru util si steril;
    - capacitatea de transport;
    - masurarea productiei;
    - sistemul de telecomunicatii;
    - sistemul de teledetectie, statii de degazare.
    13. Aeraj, evacuarea apei, alimentarea cu energie, aer comprimat si apa:
    - schema retelelor de aeraj, statii de ventilatoare (capacitate proiectata si efectiva);
    - calculul retelelor de aeraj, raportat la capacitatile si nivelurile de productie, rezistenta, orificiu echivalent etc.;
    - statii de pompare a apei, relee de pompare pana la suprafata, corelari;
    - retele de alimentare cu energie electrica de inalta si joasa tensiune, statii si puncte de transformare, putere instalata etc.;
    - statii de producere a aerului comprimat, retele, necesar etc.;
    - surse si retele de alimentare cu apa potabila si industriala, necesar de apa in caz de incendiu.
    14. Protectia zacamantului si a mediului:
    - capacitatea de haldare si amplasamentul haldelor si al iazurilor de decantare;
    - prognoza afectarii suprafetei;
    - masuri de prevenire a focurilor endogene si a eruptiilor de gaz;
    - masuri pentru prevenirea viiturilor de ape, eruptiilor de borchis si a inundatiilor;
    - masuri pentru prevenirea surparilor si a alunecarilor de teren sau ale haldelor;
    - masuri de urmarire a pilierilor de protectie;
    - constructii si amenajari speciale (statii de epurare, diguri, drenuri, rambleuri etc.);
    - concluziile bilantului de mediu si ale planului de conformare (dupa caz).
    Bibliografie:
    - nominalizarea documentatiilor care au stat la baza intocmirii prezentei instructiuni, a surselor de provenienta si a legalitatii utilizarii lor.

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

                         PERMISUL DE EXPLOATARE

                  Instructiunea tehnica nr. 85-07/1998

    Prezentele instructiuni fac referire si detaliaza art. 18 - 20 din Legea minelor nr. 61/1998, respectiv art. 31 din normele de aplicare a legii.
    1. Permisul de exploatare este actul juridic emis de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, prin care se acorda dreptul de exploatare, pe termen limitat, a unor cantitati determinate de roci utilizabile in constructii, turba si aur aluvionar, care nu indeplinesc conditiile de a fi definite ca zacaminte concesionabile.
    2. Nu intrunesc conditiile de a fi definite ca zacaminte concesionabile acumularile de resurse minerale care nu au fost supuse unui proces de cercetare specifica detaliata si/sau la care nu au fost identificate, calculate si inregistrate rezerve valorificabile in evidentele de resurse minerale nationale, la data solicitarii acordarii permisului de exploatare.
    De asemenea, se pot acorda permise de exploatare si pentru zacamintele concesionabile, care, desi au facut obiectul unui concurs de oferte, nu au fost solicitate pentru concesionare.
    3. Roci utilizabile in constructii sunt rocile care, direct sau prin prelucrare primara, se utilizeaza in constructii; in aceasta categorie se incadreaza: nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, argilele, calcarele, tufurile, travertinele, dolomitele, gnaisurile, amfibolitele, micasisturile, graniturile, riolitele, granodioritele, andezitele, dioritele, porfirele, bazaltele si diabazele.
    4. Exploatarea resurselor minerale prin permis de exploatare se efectueaza, conform prevederilor legii, de catre:
    a) persoanele juridice specializate in desfasurarea unor astfel de activitati sau care se organizeaza in acest scop;
    b) persoanele fizice specializate in desfasurarea unor astfel de activitati sau care se organizeaza in acest scop si care trebuie sa indeplineasca si celelalte prevederi legale privind drepturile si obligatiile cu privire la regimul fiscal din Romania.
    5. Permisul de exploatare se elibereaza, conform legii, primului solicitant, persoana fizica sau juridica. Dreptul la initiativa pentru obtinerea permisului de exploatare se poate exercita oricand pe parcursul anului calendaristic. Solicitarea consta, dupa caz, din: cerere, documentatie tehnica (anexa nr. 1 la prezenta instructiune) si fisa de localizare a perimetrului (anexa nr. 2 la prezenta instructiune).
    6. Notiunea de termen limitat se refera la faptul ca Agentia Nationala pentru Resurse Minerale elibereaza permisele de exploatare pe o perioada de maximum un an, prin negociere cu solicitantul, si le poate reinnoi. Daca pe durata de valabilitate a permisului de exploatare apar solicitari de concesionare a perimetrului respectiv, se urmeaza procedura de concesionare prevazuta de lege.
    Castigatorul concursului de oferta, respectiv concesionarul validat, isi va incepe activitatea in perimetru dupa expirarea valabilitatii permisului de exploatare in exercitiu.
    7. Notiunea de cantitate determinata se refera la cantitatea maximala limita de exploatare, exprimata in metri cubi sau in tone, negociata cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale in baza solicitarii celor interesati.
    8. Eliberarea permiselor de exploatare se face dupa ce operatorii solicitanti prezinta avizele prevazute de legislatia in vigoare in domeniul gospodaririi apelor si in domeniul protectiei mediului, dupa caz.
    9. Pentru obtinerea permisului de exploatare solicitantii sunt obligati la plata taxei pe activitatea de exploatare si a redeventei miniere, in conditiile legii.
    Plata taxei se va face la data eliberarii permisului, iar a redeventei, trimestrial, pe durata valabilitatii permisului de exploatare.
    10. La data emiterii permisului de exploatare, beneficiarii acestuia au obligatia de a depune la organul fiscal de care apartin declaratia de inregistrare ca platitori de taxe si redevente miniere.
    11. Obtinerea permisului de exploatare nu confera operatorilor dreptul ulterior de concesionare directa si nici dreptul de reinnoire obligatorie a permisului de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.
    12. Activitatea desfasurata pe baza permisului de exploatare se va face conform prevederilor din permis, stabilite de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si de operatorul solicitant.
    13. In cazul realizarii unor investitii care necesita excavatii si extractii de resurse minerale din subsolul perimetrului, activitatea miniera desfasurata se va putea face prin obtinerea unui permis de exploatare conform prezentei instructiuni.
    14. Persoanele fizice care pot beneficia de prevederile art. 19 din Legea minelor nr. 61/1998 sunt obligate sa informeze, in scris, cu cel putin 30 de zile inainte, inspectoratele teritoriale ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, in raza carora isi desfasoara activitatea, cu privire la intentia si la cantitatile de resurse minerale pe care le utilizeaza pentru nevoile proprii, respectiv pentru constructii, amenajari gospodaresti si consum casnic.
    Inspectoratele teritoriale ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale au obligatia sa verifice inscrierea in conditiile art. 19 din Legea minelor nr. 61/1998.
    In conditiile aratate, in situatia exploatarii unor cantitati de roci utile si de turba in scopul comercializarii acestora, activitatea se va putea desfasura numai prin obtinerea unui permis de exploatare.
    15. Recuperarea aurului aluvionar de catre persoane fizice se realizeaza in baza unui permis eliberat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. Cererea scrisa pentru acordarea permisului va trebui sa fie insotita de avizul sucursalei judetene a Bancii Nationale a Romaniei. Nu sunt necesare intocmirea unui program anual de productie si acordul de gospodarire a apelor.
    16. In permisul de exploatare se stabilesc cel putin:
    - perioada de valabilitate;
    - localizarea perimetrului;
    - tipul resursei minerale si cantitatea maxima aprobata pentru exploatare;
    - produsele miniere comercializabile;
    - modalitatea de extractie, protectia zacamantului;
    - taxele si redeventele miniere datorate statului si termenele de plata;
    - obligatia respectarii conditiilor impuse de organele de protectie a mediului;
    - drepturile si obligatiile titularului, cu precizarea ca acesta se va supune legislatiei romane din domeniul fiscal.
    17. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale va elibera permisul de exploatare sau va respinge solicitarea in termen de cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor prevazute la pct. 5 din prezenta instructiune.

    ANEXA 1

                      CONTINUTUL-CADRU,
al documentatiei tehnice pentru acordarea permisului de exploatare

    A. Memoriul tehnic:
    1. documentele de inregistrare ale persoanelor juridice sau fizice, conform legii, cu specificatia prevederilor din statutul de organizare si functionare pentru efectuarea de activitati miniere; informatii privind specializarea pentru efectuarea activitatii de exploatare a resurselor minerale prevazute la art. 18 din Legea minelor nr. 61/1998 si/sau posibilitatile de a se organiza in acest scop;
    2. perioada pentru care se solicita permisul de exploatare;
    3. prezentarea resursei minerale pentru care se solicita permis de exploatare, estimarea cantitativa si calitativa a acesteia;
    4. cantitatea si calitatea resursei care va fi exploatata in perioada legala (esalonari);
    5. modalitatea de extractie (metoda de deschidere, pregatire si exploatare, haldarea materialului steril, protectia zacamantului, prelucrarea);
    6. produsele miniere ce urmeaza a fi comercializate, asigurand valorificarea optima a resursei minerale, si pentru care se percep redevente miniere;
    7. deteriorari ale mediului ambiant, ca urmare a executarii lucrarilor propuse, si masuri de refacere pentru mentinerea conditiilor de mediu initiale si pentru utilizarea in circuitul de folosinta.
    B. Anexele scrise:
    1. descrierea si fundamentarea perimetrului temporar de exploatare;
    2. avizele legale de la autoritatile de mediu si de gospodarire a apelor, dupa caz;
    3. nota de constatare a inspectoratului zonal al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.
    C. Anexele grafice:
    1. fisa de localizare a perimetrului de exploatare (anexa nr. 2 la prezenta instructiune), intocmita in sistemul de referinta "Stereografic 1970";
    2. plan de situatie a lucrarilor programate (scara 1:500 - 1:1.000);
    3. profiluri transversale si/sau longitudinale, dupa caz.

    ANEXA 2
 ___________________________________________________________________________
|                                                                           |
|          FISA DE LOCALIZARE A PERIMETRULUI TEMPORAR DE EXPLOATARE         |
|                                                                           |
|    In acest spatiu (1/2 A4) se reprezinta, la scara, zona in care se afla |
| localizat perimetrul.                                                     |
|                                                                           |
|    Se vor figura: caroiajul rectangular in sistemul de referinta          |
| "Stereografic 1970", conturul perimetrului solicitat, la scara 1:25.000 - |
| 1:200.000, elemente de toponimie si de relief (drumuri, localitati,       |
| constructii, diguri, cai ferate, reteaua hidrografica, perimetrele vecine |
| si denumirea lor, puncte din reteaua geodezica, directia nord etc.).      |
|                                                                           |
|    Consultati: Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996; |
| Hotararea Guvernului nr. 834/1991, cu modificarile ulterioare, si         |
| criteriile de aplicare; Normele tehnice privind executarea lucrarilor de  |
| cadastru general, stabilite prin Ordinul nr. CP. 186/1997 al presedintelui|
| Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.                  |
|                                                                           |
|    Pentru relatii:                                                        |
|        Agentia Nationala pentru Resurse Minerale - Directia generala      |
| gospodarire resurse minerale, tel. 01/659.55.04 - 659.30.75               |
|        70169 - Bucuresti, str. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1.           |
|                                                                           |
|___________________________________________________________________________|
| 1. Localizarea perimetrului         | 2.  Descriere                       |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.1 Coordonatele de delimitare      | 2.1 Faza lucrarilor: exploatare in  |
|     a perimetrului                  |     baza art. 18 si 20 din Legea    |
|                                     |     minelor nr. 61/1998             |
|_____________________________________|_____________________________________|
| Pct. |       X      |       Y       | 2.2 Substanta:                      |
|______|______________|_______________|_____________________________________|
|      |              |               | 2.3 Denumirea perimetrului:         |
|      |              |               |_____________________________________|
|      |              |               | 2.4 Numarul permisului de           |
|      |              |               |     exploatare:                     |
|      |              |               |_____________________________________|
|      |              |               |                                     |
|      |              |               |                                     |
|      |              |               |                                     |
|      |              |               |                                     |
|______|______________|_______________|                                     |
| 1.2 Sistem de referinta: |                                     |
|     "Stereografic 1970"             |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.3 Limita in adancime: z =       m |                                     |
|_____________________________________|                                     |
| 1.4 Suprafata:          s =      ha |                                     |
|_____________________________________|_____________________________________|
| 1.5 Localizare administrativ-teritoriala:                                 |
|___________________________________________________________________________|

       AGENTIA NATIONALA
    PENTRU RESURSE MINERALE

            CLASIFICAREA SI EVALUAREA RESURSELOR MINERALE/REZERVELOR
                         DE SUBSTANTE MINERALE SOLIDE

                      Instructiunea tehnica nr. 85-08/1998

    CAP. 1
    Generalitati

    Art. 1
    Instructiunile au ca scop stabilirea principiilor de clasificare si de evaluare a resurselor minerale si rezervelor de substante minerale utile solide, corelabile cu clasificarile internationale in materie si utilizabile pentru toti agentii economici care desfasoara activitati miniere in Romania.
    Art. 2
    Elaborarea instructiunilor s-a facut conform prevederilor art. 40 lit. k) din Legea minelor nr. 61/1998 si avand in vedere recomandarile O.N.U. privind Clasificarea internationala a rezervelor/resurselor pentru combustibili solizi si produse minerale.
    Art. 3
    Obiectul instructiunilor tehnice il constituie urmatoarele resurse minerale: carbunii si sisturile carbunoase, minereurile feroase, neferoase, de metale nobile, radioactive, de pamanturi rare si disperse, de aluminiu si roci aluminifere, substantele utile nemetalifere, rocile utile, namolurile si turbele terapeutice, precum si rocile bituminoase.
    Art. 4
    Termenii folositi in prezentele instructiuni tehnice sunt cei utilizati in Legea minelor nr. 61/1998, astfel:
    - resursa minerala = substanta naturala din scoarta terestra, formata in urma proceselor geologice, utilizabila, ca atare sau prin prelucrare, in activitatea economico-sociala;
    - zacamant = acumulare naturala de resurse minerale, valorificabila din punct de vedere tehnic si economic;
    - rezerva = partea de zacamant, determinata cantitativ si calitativ prin lucrari de explorare si exploatare, avand stabilite conditiile tehnice si economice de valorificare.

    CAP. 2
    Clasificarea resurselor minerale/rezervelor

    II/1. Criterii de clasificare a resurselor minerale/rezervelor

    Art. 5
    Criteriile de clasificare a resurselor minerale/rezervelor sunt urmatoarele:
    - gradul de cunoastere (certitudine) a conditiilor geologice, care corespunde unei anumite faze de cercetare;
    - gradul de cunoastere a indicatorilor tehnici si economici (de exploatare, preparare, prelucrare);
    - viabilitatea valorificarii economice.
    Art. 6
    Gradul de cunoastere a fiecaruia dintre aceste trei criterii este reprezentat si numeric, cifra 1 corespunzand celui mai inalt grad de cunoastere.
    In functie de gradul de cunoastere a fiecaruia dintre aceste trei criterii, se face codificarea numerica a resurselor minerale/rezervelor, printr-un numar format din trei cifre, inscrise in ordinea urmatoare:
    - prima cifra reprezinta economicitatea exploatarii;
    - a doua cifra reprezinta gradul de cunoastere a indicatorilor tehnici si economici de exploatare;
    - a treia cifra reprezinta gradul de cunoastere a conditiilor geologice.
    Art. 7
    Resursele minerale/rezervele se clasifica in grupe, in functie de gradul de cunoastere a posibilitatilor economice de valorificare, si in categorii, in functie de gradul de cunoastere a fiecaruia dintre cele trei criterii. In anexele nr. 1a), 1b), 1c) si 1d) este prezentata schema de clasificare si codificare numerica a rezervelor si resurselor minerale solide.

    II/2. Clasificarea resurselor minerale in grupe

    Art. 8
    In functie de gradul de cunoastere a posibilitatilor economice de valorificare, resursele minerale se clasifica in grupele: identificate si valorificabile.
    Art. 9
    Grupa resurse minerale identificate
    Cuprinde acele resurse minerale evaluate in documentatii (studii) geologice numai pe baza datelor de cunoastere geologica obtinute din lucrarile de cercetare. Aceste resurse sunt considerate interesante din punct de vedere economic, fara a se putea face o apreciere a posibilitatilor economice de valorificare.
    In ordinea crescatoare a gradului de cunoastere a conditiilor geologice, aceste resurse minerale se clasifica in categoriile: posibile, indicate si masurate.
    Art. 10
    Grupa resurse minerale valorificabile
    Cuprinde partea din resursele masurate si/sau indicate, pentru care studiile de fezabilitate sau de prefezabilitate demonstreaza economicitatea punerii in valoare in anumite conditii (conjuncturale) sau aprofundarea cercetarii geologice si/sau tehnologice (potentiale).

    II/3. Clasificarea resurselor minerale in categorii

    Art. 11
    In functie de gradul de cunoastere a fiecaruia dintre cele trei criterii, in ordine crescatoare, resursele minerale se codifica si se clasifica in urmatoarele categorii:
    - resurse minerale identificate:
      - posibile (cod 333);
      - indicate (cod 332);
      - masurate (cod 331);
    - resurse minerale valorificabile:
      - potentiale (cod 221 + 222);
      - conjuncturale (cod 211).
    Art. 12
    Categoria resurse minerale posibile (cod 333)
    Cuprinde acea parte a resurselor minerale al caror grad de cunoastere are un caracter informativ.
    Conturarea si estimarea cantitatii si calitatii acestor resurse se bazeaza pe date geologice si geofizice rezultate din lucrari executate in faze de prospectiune sau prin extrapolarea parametrilor de calcul de la limita resurselor indicate.
    Continuitatea geologica este presupusa. Informatiile obtinute din lucrarile executate la distante foarte mari sau din puncte izolate sunt limitate.
    Estimarea cantitatii si calitatii acestor resurse prezinta un grad scazut de siguranta si un nivel aproximativ de incredere, care permite insa luarea unei decizii privind continuarea cercetarilor geologice.
    Datorita nivelului scazut de incredere al acestei categorii, resursele minerale posibile nu se cumuleaza, la raportare, cu resursele minerale masurate si cu resursele minerale indicate.
    Art. 13
    Categoria resurse minerale indicate (cod 332)
    Cuprinde acea parte a resurselor minerale identificate pe baza rezultatelor explorarii generale, cu caracter preliminar, si evaluate in documentatii (studii) geologice, numai pe baza datelor de cunoastere geologica.
    Lucrarile de cercetare (santuri, puturi, alte lucrari miniere, foraje geologice) sunt suficient de apropiate incat rezultatele obtinute (corelate eventual si cu rezultatele unei cercetari prin metode geofizice) permit presupunerea continuitatii geologice si a calitatii.
    Estimarea formei si a dimensiunilor, a caracteristicilor fizice, a calitatii si continutului prezinta un grad de incredere rezonabil.
    Sunt cunoscute existenta si proportia portiunilor si intercalatiilor sterile sau necorespunzatoare calitativ, a diferitelor sorturi calitative sau a zonelor de alterare; sunt cunoscute, prin interpolare, faliile principale si conturul zonelor de discontinuitate ale corpurilor de substante minerale utile.
    Conditiile hidrogeologice sunt apreciate pe baza observatiilor facute in lucrari de cercetare geologica, completate la carbuni cu 1 - 2 foraje hidrogeologice. Sunt cunoscute, orientativ, valoarea parametrilor hidrogeologici, pozitia suprafetei piezometrice si tipul de acvifer (cu nivel liber sau sub presiune).
    Indicatorii tehnico-economici nu sunt cunoscuti sau sunt insuficient cunoscuti pentru o apreciere a posibilitatilor de valorificare economica; prin cantitatea, calitatea si gradul lor de incredere resursele minerale indicate pot prezenta interes economic si permit luarea unei decizii privind continuarea cercetarilor in vederea cresterii gradului de cunoastere geologica si/sau determinarea conditiilor tehnico-economice de exploatare.
    Increderea in estimarea acestor resurse este mai mica de 70%, iar eroarea maxima admisa in cunoasterea conditiilor geologice si a caracteristicilor fizice si calitative este mai mare de sau egala cu 30% .
    Art. 14
    Categoria resurse minerale masurate (cod 331)
    Cuprinde acea parte a resurselor minerale identificate, studiate complet din punct de vedere al conditiilor geologice, in urma explorarii de detaliu, si evaluate in documentatii (studii) geologice, numai pe baza datelor de cunoastere geologica.
    Estimarea cantitativa (forma si dimensiuni) a caracteristicilor fizice, a calitatii si a continutului mineral ale acestor resurse presupune un grad inalt de incredere.
    Lucrarile de cercetare geologica (santuri, puturi, foraje geologice de suprafata sau din subteran, lucrari miniere subterane sau alte tipuri de lucrari) se afla la distante care confirma (justifica) continuitatea geologica si calitativa.
    Sunt cunoscute raspandirea spatiala si proportia intercalatiilor si portiunilor sterile sau necorespunzatoare calitativ, a sorturilor calitative si a zonelor de alterare. In cazul zacamintelor tectonizate, sunt stabilite pozitia faliilor principale si amplitudinea deplasarii flancurilor acestora, precum si caracteristica generala, orientarea si frecventa lor.
    Conditiile hidrogeologice sunt cunoscute in masura necesara aprecierii influentei apelor subterane asupra procesului de exploatare, stabilirii concluziilor privind posibilitatile de asecare si proiectarea acesteia. Sunt bine cunoscute caracteristicile principale ale formatiunilor acvifere (numar, configuratie, extindere, adancime), pozitia acestora fata de zacamant si relatiile cu alte formatiuni acvifere, parametrii hidrogeologici (porozitate, coeficient de filtrare, transmisivitate, debit specific), suprafata piezometrica, directiile de curgere si caracteristicile fizico-chimice ale apelor.
    Indicatorii tehnico-economici sunt insuficient cunoscuti pentru o apreciere a posibilitatilor de valorificare; prin cantitatea, calitatea si gradul lor de incredere resursele minerale masurate prezinta interes economic si permit luarea unei decizii privind continuarea cercetarilor pentru determinarea conditiilor tehnice si economice de exploatare.
    Increderea in estimarea resurselor minerale din aceasta categorie este de 90 - 95%, iar eroarea maxima admisa in cunoasterea conditiilor geologice si a caracteristicilor fizice si calitative este de 10 - 15% .
    Art. 15
    Categoria resurse minerale valorificabile potential (cod 221 + 222)
    Cuprinde acea parte a resurselor minerale masurate si/sau indicate pentru care studiul de prefezabilitate demonstreaza posibilitatea exploatarii in conditii economice si tehnice specifice ale momentului, ca urmare a completarii cunoasterii tehnice si/sau a conditiilor de zacamant analizate intr-un studiu de fezabilitate.
    Art. 16
    Categoria resurse minerale valorificabile conjunctural (cod 211)
    Aceasta categorie cuprinde acea parte a resurselor masurate complet, cunoscute in ceea ce priveste conditiile geologice si tehnico-economice de valorificare, pentru care studiul de fezabilitate demonstreaza ca la momentul dat nu se justifica exploatarea in conditii economice. Prin imbunatatirea tehnologiei sau prin modificarea conditiilor economice ele pot deveni rezerve dovedite.
    a) Gradul de cunoastere geologica este corespunzator resurselor minerale masurate.
    b) Tehnologia si indicatorii tehnico-economici de exploatare (dilutia, pierderile de exploatare etc.), elementele de calcul ale pretului de cost sunt cunoscute din exploatarea curenta sau experimentala.
    c) Fluxul tehnologic de preparare si prelucrare se cunoaste la scara industriala, iar daca zacamantul nu este in exploatare, toti indicatorii tehnico-economici sunt stabiliti prin teste semiindustriale; la rocile utile se cunoaste modul de comportare in diferite domenii de utilizare a acestora si a produselor obtinute din acestea; la minereurile metalifere, fluxul de preparare si de prelucrare metalurgica este stabilit pentru componentii utili valorificabili.

    II/4. Clasificarea rezervelor

    Art. 17
    Grupa rezervelor (resursele exploatabile)
    Cuprinde acea parte din resursele minerale masurate si/sau indicate, la care este dovedita, printr-un studiu de fezabilitate sau prefezabilitate, posibilitatea exploatarii in conditii economice acceptate. In functie de gradul de cunoastere, in ordine crescatoare, rezervele se clasifica in categoriile: probabile si dovedite.
    Art. 18
    Categoria rezerve probabile (cod 121 + 122)
    Cuprinde acea parte a resurselor minerale masurate si/sau indicate, pentru care studiul de prefezabilitate demonstreaza ca la momentul dat si la parametrii cunoscuti exploatarea poate fi economica.
    a) Conditiile de zacamant se cunosc in masura necesara proiectarii lucrarilor de deschidere si pregatire pentru rezervele masurate sau a celor de explorare de detaliu pentru rezervele indicate. Sunt cunoscute raspandirea spatiala si proportia intercalatiilor si portiunilor sterile sau necorespunzatoare calitativ, a diferitelor sorturi calitative si a zonelor de alterare. In cazul zacamintelor tectonizate, sunt stabilite pozitia fracturilor principale si amplitudinea deplasarii flancurilor acestora, precum si caracteristica generala, orientarea si frecventa lor.
    b) Conditiile hidrogeologice sunt cunoscute in masura necesara aprecierii influentei apelor subterane asupra procesului de exploatare, stabilirii concluziilor privind posibilitatile de asecare si proiectarea acesteia. Sunt bine cunoscute caracteristicile principale ale formatiunilor acvifere (numar, configuratie, extindere, adancime), pozitia acestora fata de zacamant si relatiile cu alte formatiuni acvifere, parametrii hidrogeologici (porozitate, coeficient de filtrare, transmisivitate, debit specific), suprafata piezometrica, directiile de curgere si caracteristicile fizico-chimice ale apelor.
    c) Tehnologia si indicatorii tehnico-economici de exploatare sunt cunoscuti pe baza rezultatelor obtinute din lucrarile geologice sau, dupa caz, din exploatari experimentale (abataje, cariere).
    d) Tehnologia si indicatorii tehnico-economici de preparare-prelucrare sunt cunoscuti pe baza cercetarilor in faza-pilot sau semiindustriala; la rocile utile se cunoaste modul de comportare in diferite domenii de utilizare a acestora si a produselor obtinute din acestea; la minereurile metalifere se cunoaste fluxul tehnologic de preparare si gradul de recuperare in concentrate a elementelor utile valorificabile, precum si tehnologia metalurgica.
    Art. 19
    Categoria rezerve dovedite (cod 111)
    Cuprinde acea parte a resurselor masurate, demonstrate a fi exploatabile economic printr-un studiu de fezabilitate sau de activitatea miniera desfasurata in mod curent in zone explorate in detaliu.
    a) Conditiile geologice, cunoscute la nivelul corespunzator resurselor masurate, permit planificarea lucrarilor de pregatire si exploatare.
    b) Conditiile hidrogeologice sunt complet clarificate; se cunosc implicatiile apelor subterane asupra procesului de exploatare; solutiile de asecare sunt verificate in procesul de exploatare curenta sau experimentala.
    c) Metoda de exploatare, tehnologia si indicatorii tehnico-economici de exploatare (dilutia, pierderile de exploatare), elementele de calcul ale pretului de cost sunt cunoscute din exploatarea curenta sau experimentala.
    d) Fluxul tehnologic de preparare si de prelucrare se cunoaste la scara industriala, iar daca zacamantul nu este in exploatare, toti indicatorii tehnico-economici sunt stabiliti prin teste semiindustriale; la rocile utile se cunoaste modul de comportare in diferite domenii de utilizare a acestora si a produselor obtinute din acestea; la minereurile metalifere fluxul de preparare si de prelucrare metalurgica este stabilit pentru componentii utili valorificabili.

    CAP. 3
    Evaluarea resurselor minerale/rezervelor

    Art. 20
    Evaluarea resurselor minerale/rezervelor se realizeaza prin interpretarea si prelucrarea rezultatelor obtinute din lucrarile de cercetare geologica, inclusiv din determinarile de laborator, din studiile si cercetarile tehnologice si din lucrarile de exploatare.

    III/1. Metodica de cercetare geologica

    III/1.1. Principii de baza privind cercetarea geologica

    Art. 21
    Cercetarea geologica cuprinde ansamblul lucrarilor necesare cunoasterii cantitatii si calitatii resurselor minerale/rezervelor si a conditiilor geologice si tehnico-economice de valorificare a acestora.
    Art. 22
    Metodica de cercetare geologica se stabileste prin negociere in licenta, care va cuprinde programul de lucrari aprobat, precum si drepturile si obligatiile agentilor economici care executa lucrari de cercetare geologica, conform Legii minelor nr. 61/1998 si normelor de aplicare a acesteia.
    Art. 23
    Felul si amplasarea lucrarilor de cercetare geologica depind de complexitatea conditiilor geologice si de gradul de cunoastere propus a fi realizat si care, in general, corespunde unei anumite faze de cercetare. Cercetarea resurselor din perimetrele noi incepe, de regula, prin utilizarea distantelor maxime dintre lucrari.
    Reteaua de lucrari de cercetare geologica, corespunzatoare unei anumite faze de cercetare si necesara realizarii gradului de cunoastere pentru incadrarea resurselor in categorii, pentru fiecare zacamant, poate fi stabilita si justificata si prin studii specifice (analize geostatistice). Aceasta trebuie sa asigure un grad de certitudine de 90 - 95% in cazul explorarii detaliate, de pana la 70% in cazul explorarii generale si pana la 25% in cazul prospectiunii.
    Art. 24
    In cursul cercetarii geologice, in vederea stabilirii cantitatii si calitatii resurselor minerale/rezervelor se vor urmari: localizarea spatiala, conturul si forma corpurilor de substante minerale utile, conditiile hidrogeologice si toti factorii naturali care influenteaza tehnologia de exploatare, preparare, prelucrare si valorificare a substantelor minerale utile; de asemenea, se va stabili existenta zonelor sau intercalatiilor sterile si a diferitelor sorturi calitative, iar in limitele posibilitatilor determinate de conditiile geologice si de gradul de cunoastere realizat, acestea se vor delimita in spatiu si se vor exprima cantitativ.
    Art. 25
    La alegerea felului lucrarilor geologice, la amplasarea si executarea lor se va urmari permanent protectia mediului inconjurator.
    Art. 26
    Cercetarea geologica se executa in etape de lucru, care, de regula, se succed, conducand progresiv la cresterea gradului de cunoastere a resurselor minerale/rezervelor si cuprinde urmatoarele faze: prospectiunea, explorarea generala si explorarea detaliata.

    III/1.2. Prospectiunea geologica

    Art. 27
    Prospectiunea reprezinta ansamblul de studii si lucrari de suprafata care se realizeaza pentru identificarea posibilitatilor existentei unor acumulari de resurse minerale, descifrarea conditiilor geologice generale ale acestora, obtinerea unor date orientative pentru evaluarea resurselor si pentru cunoasterea conditiilor preliminare de valorificare a acestora.
    Art. 28
    Recunoasterea geologica reprezinta prima faza a prospectiunii geologice si consta in interpretarea datelor geologice preexistente (insotita, eventual, si de cercetari indirecte), intocmirea de studii geologice complexe si harti geologice. Recunoasterea geologica are ca scop identificarea zonelor cu un potential de resurse minerale. Pe baza rezultatelor obtinute se evalueaza resursele de prognoza, se stabilesc zonele in care este posibila continuarea prospectiunilor geologice in vederea identificarii unor acumulari de resurse minerale si se intocmesc programele de lucrari necesare.
    Art. 29
    Prospectiunea consta in executarea de cercetari prin cartare geologica, metode geochimice, geofizice (magnetometrie, radiometrie, electrometrie, seismometrie, teledetectie), foraje de la suprafata, lucrari miniere, studii si determinari de laborator pe probe recoltate din lucrarile executate sau din aflorimente.
    Art. 30
    In cadrul prospectiunii se executa si incercari tehnologice de preparare si prelucrare in faza de laborator.
    Art. 31
    Pe baza datelor obtinute din lucrarile de prospectiune se verifica resursele de prognoza si se evalueaza resursele posibile.

    III/1.3. Explorarea geologica

    Art. 32
    Explorarea reprezinta ansamblul de studii si activitati executate pentru identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si pentru stabilirea conditiilor tehnice si economice de valorificare a acestora.
    Art. 33
    Explorarea geologica se realizeaza cu foraje (de suprafata si/sau subterane) si prin lucrari miniere (de suprafata sau subterane), executate separat sau impreuna, in functie de gradul de cunoastere urmarit si de factorii geologici (forma, grosimea si variatiile acesteia, dimensiunile, asezarea in spatiu si gradul de tectonizare a corpurilor de substante minerale utile), tehnico-minieri (relieful, adancimea la care este situat zacamantul, proprietatile fizico-mecanice ale substantei minerale utile si ale rocilor inconjuratoare) si economici (importanta economica a substantei minerale utile, existenta cailor de comunicatie, posibilitatea de alimentare cu energie electrica si apa, costul lucrarilor geologice, existenta fortei de munca etc.).
    Art. 34
    Explorarea prin foraje este indicata in cazul zacamintelor masive sau stratiforme cu inclinare mica sau medie. Forajele sunt predominante la cercetarea zacamintelor de carbuni, sare gema, roci utile si de minereuri cuprifere de diseminare si aproape exclusive la zacamintele exploatabile in cariera.
    Art. 35
    Forajele se executa, de regula, in retea. La amplasarea si executia lor se va urmari ca punctele de interceptare a corpurilor de substanta minerala utila sa respecte distantele proiectate intre lucrari si/sau aliniamente. Reteaua se va adapta la conditiile geologice locale, indesind forajele in portiunile mai complicate si invers.
    Art. 36
    Pentru toate forajele cu adancimi mai mari de 100 m se vor face masuratori de deviere, la intervale de 25 - 50 m.
    Art. 37
    Recuperajul minim la forajele cu carotaj mecanic continuu trebuie sa fie de 90% in util si pe 5 m in culcusul si acoperisul acestuia. Pentru intervalele cu recuperare necorespunzatoare, se va completa cercetarea cu alte metode de investigare. In caz de necesitate, intervalele cu recuperaj nesatisfacator vor fi recarotate.
    La carbuni si la minereurile radioactive este obligatoriu carotajul geofizic la toate forajele de prospectiune si de explorare.
    Art. 38
    Ori de cate ori este rational din punct de vedere tehnic si al calitatii datelor obtinute, carotajul mecanic continuu poate fi inlocuit cu carotajul mecanic intermitent sau cu alte metode de investigare in gaura de sonda, care asigura calitatea datelor necesare evaluarii resurselor minerale.
    Art. 39
    Explorarea prin lucrari miniere subterane (transversale, directionale, suitori, puturi si planuri inclinate) este indicata atat pentru cercetarea zacamintelor tabulare (filoniene, sub forma de lentile sau strat), cu inclinare medie sau mare, situate la adancimi convenabile in regiuni accidentate, cat si pentru verificarea datelor obtinute din foraje, si este necesara la promovarea in categorii superioare a resurselor zacamintelor neuniforme sau cu structura geologica si tectonica foarte complicata.
    Art. 40
    La amplasarea si dimensionarea lucrarilor miniere de explorare geologica, se va tine seama de posibilitatea utilizarii lor in procesul de exploatare.
    Art. 41
    In vederea evitarii imobilizarii unor resurse in pilieri de siguranta de lunga durata, pe tot parcursul executarii lucrarilor de explorare geologica se va urmari stabilirea zonelor in care nu exista acumulari de resurse minerale si in/pe care se pot amplasa lucrari miniere magistrale (de exemplu: puturi de extractie, galerii principale de transport, constructii de suprafata, halde de steril etc.).
    Art. 42
    Pentru cresterea eficientei economice, ori de cate ori este rational din punct de vedere tehnic si al calitatii datelor obtinute, lucrarile miniere se vor executa numai in completarea cercetarii cu foraje de la suprafata si vor fi partial inlocuite cu foraje orizontale si verticale, executate in subteran, rolul lucrarilor miniere reducandu-se la verificarea calitatii datelor obtinute din foraje, la precizarea indicatorilor tehnici si economici de exploatare si la crearea accesului in zacamant.
    De asemenea, lucrarile miniere sau forajele geologice pot fi completate sau inlocuite (substituite) cu orice alte metode de investigare care asigura obtinerea datelor necesare pentru evaluarea resurselor.
    Art. 43
    In vederea scurtarii termenului de la inceperea explorarii pana la intrarea zacamantului in exploatare, a evitarii continuarii lucrarilor de cercetare geologica intr-un zacamant fara posibilitate de valorificare in etapa respectiva, precum si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor pentru intretinerea unor lucrari miniere, explorarea se executa, de regula, in fazele de explorare generala si explorare detaliata. La zacamintele care prezinta conditii naturale evident favorabile valorificarii, cele doua faze se pot suprapune (faza unica de explorare), ca si in cazul explorarii in extinderea zacamintelor, care constituie sau au constituit obiectul unei activitati de exploatare.
    Art. 44
    Explorarea generala are ca scop stabilirea cu caracter preliminar a conturului, formei si structurii corpurilor de substanta minerala utila, precum si estimarea cantitativa si calitativa a potentialului de resurse, furnizand elementele necesare pentru aprecierea posibilitatilor de valorificare a acestuia.
    Art. 45
    In cadrul explorarii generale se efectueaza si cercetari tehnologice de preparare sau de prelucrare in faza de laborator si/sau in faza-pilot.
    Art. 46
    In vederea obtinerii informatiilor necesare stabilirii posibilitatilor de valorificare a substantelor minerale utile si a desimii rationale a lucrarilor de cercetare din faza explorarii detaliate, in cadrul explorarii generale, pe o portiune restransa din zacamant, caracteristica pentru acesta, se pot executa lucrari intr-o retea corespunzatoare unor resurse de categorii superioare.
    Art. 47
    In urma explorarii generale, se intocmeste un studiu (studiu de prefezabilitate) in care se analizeaza conditiile tehnico-economice de valorificare a zacamantului. In cazul concluziilor favorabile ale studiului respectiv, rezultatele lucrarilor de explorare generala servesc la elaborarea programului explorarii detaliate sau in faza unica.
    Art. 48
    Pe baza rezultatelor obtinute din lucrarile de explorare generala, in documentatii (studii) geologice se evalueaza resursele minerale indicate si, prin studii de prefezabilitate, resursele valorificabile potential si/sau rezervele probabile.
    Art. 49
    Explorarea detaliata are ca obiect cunoasterea structurii geologice, a formei si conturului zacamantului, precizarea cantitatii si calitatii resurselor minerale si a rezervelor si furnizarea informatiilor necesare pentru cunoasterea conditiilor tehnico-economice de valorificare, in vederea proiectarii (programarii) lucrarilor de deschidere-pregatire-exploatare si a fluxului tehnologic de preparare.
    Art. 50
    Lucrarile de explorare detaliata se realizeaza, de regula, pe o portiune caracteristica zacamantului sau perimetrului, care se preconizeaza ca va intra in exploatare.
    Art. 51
    In cadrul explorarii detaliate se executa si lucrari de cercetare privind prepararea si/sau prelucrarea in faza-pilot si, de la caz la caz, in faza semiindustriala, precum si exploatarea experimentala.
    Art. 52
    Pe baza rezultatelor obtinute din lucrarile de explorare detaliata, in documentatiile (studiile) geologice se evalueaza resursele minerale masurate, iar prin studii de fezabilitate, resursele valorificabile conjunctural sau potential si/sau rezervele dovedite.
    Art. 53
    Explorarea generala si de detaliu sau in faza unica se executa atat in zacaminte noi, cat si in extinderea zacamintelor in exploatare sau cu activitate sistata (explorare in extindere).

    III/1.4. Probarea zacamintelor

    Art. 54
    Probarea zacamintelor se realizeaza in toate fazele cercetarii geologice si in cursul deschiderii, pregatirii si al exploatarii rezervelor. Probarea zacamintelor cuprinde procesul de recoltare, dupa un anumit sistem si cu un anumit scop, a unor cantitati de material din substanta minerala utila sau din rocile inconjuratoare, numite probe, care sa reprezinte cat mai fidel portiunea de zacamant din care au fost extrase, prelucrarea si reducerea lor, efectuarea analizelor, determinarilor si cercetarilor, precum si interpretarea rezultatelor obtinute.
    Art. 55
    Pentru ca probarea sa fie concludenta, ea trebuie sa fie reprezentativa.
    Art. 56
    In functie de scopul urmarit, principalele tipuri de probare sunt urmatoarele: paleontologica, mineralogica-petrografica, chimica, fizico-mecanica, tehnica si tehnologica.
    Art. 57
    Probarea paleontologica urmareste determinarea varstei formatiunilor sedimentare strabatute, in scopul stabilirii unor repere de corelare a corpurilor de substanta minerala utila si a complexelor productive de origine sedimentara, si este obligatorie in cazul zacamintelor de carbuni. Probele paleontologice se recolteaza din toate lucrarile ce se executa in etapele de prospectiune si explorare generala. Prelucrarea si determinarile pe aceste probe se fac in laboratoare specializate.
    Art. 58
    Probarea mineralogica are ca scop identificarea mineralelor componente, a raportului cantitativ dintre ele, a marimii cristalelor, a gradului lor de cunoastere, a caracterului agregatelor de cristale si a structurii si texturii mineralizatiei, in vederea determinarii gradului optim de sfaramare si a comportarii substantei minerale utile in procesul de preparare. De asemenea, probarea mineralogica urmareste studierea zonelor de alterare a rocilor, relatiile agentilor mineralizatori cu caile de acces, transformarile suferite de zacamant dupa depunerea mineralizatiei si eventualele zone de oxidatie si de cimentare.
    Art. 59
    Probarea petrografica are ca scop stabilirea componentilor petrografici ai substantelor minerale utile si ai rocilor inconjuratoare, precum si variatia acestora in cadrul zacamantului. Recoltarea probelor mineralogice si petrografice se face in etapele de prospectiune si explorare preliminara din cate 1 - 2 lucrari de cercetare pentru fiecare corp si sort de substanta minerala utila sau din mai multe, in functie de necesitati.
    Art. 60
    Probele petrografice se recolteaza sub forma de esantioane. In cazul forajelor, dimensiunile esantioanelor recoltate din proba care ramane martor variaza in functie de diametrul carotelor extrase. Din lucrari miniere se recolteaza, de regula, esantioane de forma paralelipipedica cu dimensiunile de 5 x 10 x 10 cm. Esantioanele se recolteaza din roca proaspata.
    Art. 61
    Prelucrarea si analizarea probelor mineralogice si petrografice se fac in laboratoare specializate.
    Art. 62
    Pe toate esantioanele supuse analizei mineralogice se vor efectua analize si determinari chimice si fizico-mecanice, in scopul stabilirii unei corelatii intre compozitia chimica si proprietatile fizico-mecanice, pe de o parte, si mineralogica-petrografica, pe de alta parte.
    Art. 63
    Probarea chimica si fizico-mecanica urmareste stabilirea continutului in elemente utile si daunatoare si a caracteristicilor calitative care conditioneaza valorificarea substantei minerale utile in diferite domenii si se efectueaza in toate fazele de cercetare geologica si in timpul exploatarii.
    Art. 64
    In procesul recoltarii probelor chimice si fizico-mecanice se vor respecta urmatoarele principii de baza:
    a) toate lucrarile care au interceptat substanta minerala utila se probeaza pe masura executarii lor, cu exceptia cazurilor cand se urmareste evolutia in timp a procesului de alterare, situatie in care probele se recolteaza la anumite intervale de timp;
    b) substanta minerala utila se probeaza impreuna cu intercalatiile sterile sau necorespunzatoare calitativ, daca acestea nu pot fi separate in procesul de exploatare, cu exceptia carbunilor;
    c) din rocile inconjuratoare si din intercalatiile sterile sau necorespunzatoare calitativ, care se pot evita in procesul de exploatare (deci nu se includ in calculul rezervelor), se recolteaza probe informative;
    d) la straturile neomogene de carbuni se recolteaza probe diferentiale (separat din fiecare banc de carbune si din fiecare intercalatie sterila) si probe globale (recoltate pe toata grosimea stratului, atat din carbune, cat si din intercalatiile sterile); in etapele de prospectiune si explorare preliminara probele se recolteaza, de regula, numai din substanta utila, iar probele globale se recolteaza din cel putin 15% din punctele de traversare a straturilor de carbuni;
    e) la minereuri metalifere, in cazul filoanelor mineralizate, cu salbande, probele se recolteaza separat din minereu si din salbande;
    f) in zacaminte fara limite nete, lungimea probelor recoltate spre periferia zacamantului trebuie sa permita estimarea rezervelor in variante de continut limita;
    g) pentru minereurile metalifere care contin elemente rare si disperse legate de anumite minerale se vor recolta, pe langa probele de minereu, si probe monominerale sau de concentrate;
    h) in prezenta mai multor sorturi de substanta minerala utila sau tipuri de roci, probarea se face separat, pe sorturi si tipuri; din acelasi sort de substanta minerala utila sau tip de roca din cadrul unui zacamant, recoltarea probelor se face prin aceeasi metoda, la aceleasi distante intre ele si probele au aceeasi greutate pe unitatea de lungime sau de suprafata probata;
    i) la zacamintele tabulare (filoane, straturi, lentile), liniile de probare trebuie sa aiba o directie cat mai apropiata de normala la planul pe care se proiecteaza corpurile de substanta minerala utila, in vederea evaluarii resurselor;
    j) excavatiile facute pentru recoltarea probelor trebuie sa aiba o sectiune constanta, indiferent de duritatea diferitelor minerale sau de varietatile de roca pe care le cuprinde;
    k) tot materialul excavat in procesul recoltarii probelor trebuie sa ajunga la statia de prelucrare a probelor fara adaos de material strain;
    l) recoltarea probelor din lucrari miniere va fi precedata de pregatirea locului de probare, prin curatarea si netezirea acestuia, astfel ca fiecare proba sa fie taiata pe o suprafata aproape plana.
    Art. 65
    Pentru recoltarea probelor este necesar sa se determine, pentru fiecare zacamant sau portiune cu conditii geologice similare din cadrul zacamantului, metoda de probare (modul de recoltare a probelor), distanta dintre probe si cantitatea minima de material din proba initiala.
    Art. 66
    La adoptarea metodei de probare, se va tine seama de factorii geologici specifici fiecarui zacamant (forma, grosimea corpurilor de substanta minerala utila, variatia calitatii, textura, structura si duritatea substantei minerale utile etc.) si de factorii tehnico-economici (felul lucrarilor geologice, operativitatea si economicitatea probarii etc.). Principalele metode de probare in lucrarile miniere sunt: prin brazde, in retea (prin ciupire), prin razuire, prin gauri de mina si metoda globala. Probarea abatajelor se face, de regula, prin brazde. In cazul forajelor, proba se recolteaza din materialul recuperat.
    Art. 67
    Distanta dintre probe trebuie stabilita la zacamintele probate in lucrari miniere (galerii si suitori) care cuprind in profilul lor mineralizatia pe toata grosimea ei. La adoptarea distantei dintre probe, se va urmari obtinerea calitatii resurselor minerale si a rezervelor cu un grad de cunoastere cat mai ridicat, in conditii economice rationale.
    Art. 68
    Fiecare proba recoltata trebuie sa contina cantitatea minima de material care sa reflecte compozitia chimica si proprietatile fizico-mecanice ale portiunii de zacamant pe care o caracterizeaza calitativ. Cantitatea minima de material se raporteaza la o lungime de 1 m sau la o suprafata de 1 mp probata.
    Art. 69
    Prelucrarea probelor consta in extragerea din proba recoltata a materialului necesar pentru efectuarea analizelor si determinarilor (proba unicat) si pentru pastrarea unei probe-martor (duplicat); schema de prelucrare adoptata va asigura conditii ca probele unicat si duplicat sa reprezinte fidel proba initiala.
    Greutatea minima a probelor rezultate dupa prelucrare depinde de numarul componentilor utili si daunatori, de caracteristicile fizico-mecanice care urmeaza a fi stabilite si de materialul necesar fiecarei determinari in parte.
    Art. 70
    Pe fiecare proba se efectueaza analizele si determinarile de baza pentru toti componentii chimici si toate caracteristicile fizico-mecanice care influenteaza valoarea economica si determina domeniile de utilizare a substantei minerale utile. Pentru componentii utili accesorii, cu o valoare economica redusa, analizele se pot efectua pe probe grupate, obtinute prin amestecarea de material din 5 - 20 probe simple. Caracteristicile calitative care depind statistic de altele (de exemplu: putere calorifica, continut de cenusa la carbuni, Cd-Zn la minereuri polimetalice etc.) pot fi determinate pe un numar redus de probe, dar suficient pentru stabilirea ecuatiilor de regresie corespunzatoare.
    Art. 71
    Pentru verificarea rezultatelor analizelor de baza se executa analize de control intern si extern pentru toate caracteristicile calitative principale (utile si daunatoare). In documentatiile de evaluare a resurselor minerale se va prezenta prelucrarea rezultatelor analizelor de control intern si extern efectuate. In cazul cand analizele de control extern pun in evidenta erori sistematice, se vor efectua analize de arbitraj. Modul de prelucrare si de interpretare a rezultatelor analizelor de control este redat in anexa nr. 2.
    Art. 72
    Fiecare proba va fi documentata grafic, numeric si descriptiv.
    Art. 73
    In anexa nr. 2 se prezinta indicatii metodologice privind probarea chimica si fizico-mecanica a zacamintelor de substante minerale utile solide.
    Art. 74
    Probarea tehnica are ca scop determinarea proprietatilor substantei minerale utile si ale rocilor inconjuratoare, care influenteaza tehnologia de exploatare. De regula, pe probele tehnice se determina compactitatea, porozitatea, taria (duritatea), fisuratia, stabilitatea rocilor in lucrarile de exploatare, rezistenta de rupere la soc, rezistenta de sfaramare, coeficientul de afanare, greutatea volumetrica, umiditatea etc. Pentru zacamintele exploatabile la zi se executa, direct in zacamant sau pe probe, determinari de stabilitate in taluzuri, de forare a gaurilor si de comportare la impuscare. Determinarile se executa pe probe colectate din substanta minerala utila si din rocile inconjuratoare.
    Art. 75
    Probarea tehnologica are ca scop stabilirea fluxului tehnologic de preparare/prelucrare a substantelor minerale utile din care se extrag elemente utile, a retetei de fabricatie si calitatii produselor care se pot obtine din substantele minerale utile ori cu participarea lor.
    Probele se recolteaza pe sorturi de substanta minerala utila, daca acestea pot fi conturate si exploatate separat.

    III.1.5. Cercetarea hidrogeologica
   
    Art. 76
    Cercetarea hidrogeologica se executa in masura in care apele subterane ridica probleme in valorificarea zacamantului si are ca scop formularea concluziilor privind conditiile hidrogeologice ale corpurilor de substanta minerala utila, a posibilitatilor de asecare ale orizonturilor acvifere si proiectarea acesteia.
    Art. 77
    Cercetarile hidrogeologice se executa in etape, prin observatii directe in deschideri naturale sau in lucrari existente, prin foraje si prin lucrari miniere.
    a) Prospectiunea hidrogeologica cuprinde lucrarile efectuate prin observarea directa in deschideri naturale sau lucrari existente (puturi, galerii etc.) si prin foraje singulare, in scopul stabilirii conditiilor hidrogeologice generale ale unei regiuni sau unui perimetru cu resurse posibile.
    b) Explorarea hidrogeologica cuprinde ansamblul lucrarilor efectuate prin foraje hidrogeologice si lucrari miniere, in scopul stabilirii conditiilor hidrogeologice caracteristice unui perimetru. In faza de explorare generala, lucrarile executate trebuie sa asigure cunoasterea caracteristicilor hidrogeologice, in masura necesara clasificarii resurselor in categoria resurse minerale indicate. In faza explorarii de detaliu, lucrarile trebuie sa asigure cunoasterea caracteristicilor, in masura necesara clasificarii resurselor in categoria resurse minerale masurate si proiectarii asecarii necesare pentru asigurarea exploatarii.
    Art. 78
    La amplasarea forajelor hidrogeologice se va tine seama de dezvoltarea complexelor permeabile si de complexitatea conditiilor hidrogeologice ale regiunii. Densitatea forajelor hidrogeologice depinde de nivelul gradului de cunoastere urmarit. In cadrul aceleiasi faze de explorare, densitatea forajelor hidrogeologice poate fi diferita in limitele unui zacamant sau perimetru, daca conditiile hidrogeologice impun acest lucru. Amplasarea forajelor hidrogeologice si densitatea acestora se justifica in programele de cercetare geologica.
    Forajele hidrogeologice care se inscriu in reteaua de cercetare geologica se vor executa cu carotaj mecanic continuu. Pentru celelalte foraje hidrogeologice se va executa carotaj mecanic continuu numai in intervalele poros-permeabile si in cele din util.
    Art. 79
    Cercetarea hidrogeologica se va face separat pentru fiecare orizont acvifer, urmarindu-se ca in fiecare punct sa fie studiate experimental toate orizonturile acvifere intalnite, fie printr-un singur foraj, fie prin mai multe foraje apropiate.

    III/2. Evaluarea resurselor minerale

    III/2.1. Principii generale

    Art. 80
    Resursele minerale se evalueaza pe baza tuturor rezultatelor obtinute din lucrarile de cercetare si exploatare, pe intregul zacamant sau pe perimetre ale acestuia, care constituie sau vor constitui unitati independente de exploatare.
    Art. 81
    In zacamintele la care, pe langa substanta de baza, au fost interceptate si alte substante valorificabile, se vor evalua resursele minerale pentru toate aceste substante, iar in zacamintele cu mai multe elemente utile, se va stabili continutul pentru fiecare element valorificabil. Caracterizarea calitativa a resurselor minerale va cuprinde exprimarea valorii fiecarei caracteristici care influenteaza pozitiv sau negativ valoarea economica si domeniile de utilizare a substantei minerale utile.
    Art. 82
    Pentru fiecare substanta minerala utila, resursele se exprima fie in unitati de masa (tone, kilograme), fie in metri cubi, in functie de modul in care se raporteaza realizarea productiei.
    Art. 83
    Resursele minerale identificate (masurate, indicate sau posibile) se evalueaza asa cum se afla in zacamant, fara a lua in considerare modificarile ce intervin in procesul de exploatare (dilutie, pierderi), cu urmatoarele precizari:
    a) intercalatiile sterile sau necorespunzatoare calitativ, care au grosimea pana la limita maxima admisa prin conditiile industriale, se includ in calculul resurselor minerale;
    b) pentru elementele utile accesorii, care se pot recupera din subproduse (de exemplu: concentrate), se va determina atat continutul in zacamant, cat si in subprodusul respectiv.
    Art. 84
    Resursele minerale care urmeaza sa stea la baza stabilirii conditiilor industriale se vor evalua, dupa caz, in mai multe variante de continut limita, grosime minima etc.
    Art. 85
    La zacamintele exploatabile la zi se va determina si volumul copertei, in variante ale adancimii maxime de exploatare in cariera.
    Art. 86
    Evaluarea resurselor implica, de regula, urmatoarele operatiuni: delimitarea resurselor minerale de rocile sterile, delimitarea resurselor de categorii diferite si impartirea corpurilor de substanta minerala utila in unitati de calcul, evaluarea cantitatii si calitatii resurselor fiecarei unitati de calcul si cumularea acestora.

    III/2.2. Impartirea corpurilor de substanta minerala utila in unitati de calcul

    Art. 87
    Delimitarea in cadrul fiecarui corp de substanta minerala utila a resurselor pe grupe si categorii reda localizarea lor in functie de posibilitatile de valorificare si de gradul de cunoastere realizat. Pentru obtinerea imaginii distributiei spatiale a resurselor si a variatiei calitatii substantei minerale utile, resursele din cadrul aceleiasi grupe si categorii se impart in unitati de calcul, denumite panouri sau blocuri. Modul de impartire in unitati de calcul si dimensiunile acestora depind de forma de zacamant, de gradul de cunoastere realizat si de metoda de exploatare preconizata.
    Art. 88
    Fiecare unitate de calcul va cuprinde resurse clasificate in aceeasi categorie si in acelasi sort de substanta minerala utila; separarea pe sorturi se face ori de cate ori acestea pot fi conturate in spatiu.
    Art. 89
    In faza de explorare preliminara, unitatile de calcul se delimiteaza, de regula, pe criterii geologice si sunt de dimensiuni mari, dar trebuie sa tina seama de variatia caracteristicilor calitative si de structura corpurilor de substanta minerala utila, in masura necesara delimitarii zonei unde urmeaza sa inceapa exploatarea, deci a ariei in care se va desfasura explorarea de detaliu.
    Art. 90
    In faza explorarii de detaliu, pentru resursele de categorii superioare, unitatile de calcul se vor delimita tinandu-se seama de metoda de exploatare preconizata.

    III/2.3. Evaluarea cantitatii si calitatii resurselor minerale pe unitati de calcul

    Art. 91
    Evaluarea resurselor pe unitati de calcul se face prin determinarea volumului lor, iar in cazul in care resursele se exprima in unitati de masa (tone, kilograme), se utilizeaza si greutatea volumetrica. La zacamintele tabulare volumul resurselor se stabileste cu ajutorul suprafetei si al grosimii medii. In cazul zacamintelor in care substanta minerala utila apare sub forma de cuiburi in roca purtatoare de mineralizatie, se evalueaza cantitatea totala de roca, apoi resursele de substanta minerala utila se obtin prin aplicarea coeficientului de mineralizare.
    Art. 92
    Suprafata unitatilor de calcul se contureaza pe un plan, prin proiectie ortogonala. Pozitia planului de proiectie depinde de directia si inclinarea corpurilor de substanta minerala utila.
    Art. 93
    Grosimea se masoara, de regula, in punctele de interceptare prin lucrari. Grosimea medie pe unitatea de calcul este media valorilor din punctele de masurare, proiectate pe normala la planul de proiectie a suprafetelor. Determinarea valorilor medii pe unitatea de calcul se poate face geostatistic, prin metode statistico-matematice, ponderat, dupa lungimea sau suprafata de influenta, precum si ca medie aritmetica simpla.
    Art. 94
    Pentru greutate volumetrica, de regula, se calculeaza cate o valoare medie corespunzatoare fiecarui sort de substanta minerala utila din acelasi zacamant, care se utilizeaza in determinarea resurselor tuturor unitatilor de calcul ale sortului respectiv.
    Art. 95
    In cazul zacamintelor cu alternante de substanta minerala utila si de benzi sterile incluse in calculul resurselor si cu o diferenta semnificativa intre greutatea volumetrica a utilului si a sterilului, se determina intai greutatea volumetrica medie a substantei minerale utile si a rocilor care constituie intercalatiile sterile, pe unitatea de calcul. In fiecare punct de cunoastere se calculeaza greutatea volumetrica corespunzatoare proportiei de util si steril, apoi cu aceste valori se determina greutatea volumetrica medie pentru fiecare unitate de calcul.
    Art. 96
    In vederea stabilirii calitatii resurselor minerale pe unitati de calcul, se determina media fiecarei caracteristici calitative, folosindu-se, de regula, valorile stabilite in fiecare punct de cunoastere apartinand unitatii de calcul respective, precum si in unele puncte exterioare, dar situate aproape de conturul unitatii de calcul. Calculul mediei se poate face geostatistic, prin metode statistico-matematice, si ponderat, dupa grosimea sau lungimea probelor ori dupa suprafata de influenta.
    Se excepteaza de la prevederile prezentului articol urmatoarele situatii:
    a) mediile pe unitati de calcul ale caracteristicilor calitative care depind statistic de altele se stabilesc cu ajutorul ecuatiilor de regresie corespunzatoare;
    b) pentru caracteristicile calitative cu importanta redusa in valoarea economica a substantei minerale utile, la care determinarile s-au efectuat pe un numar redus de probe ori pe probe grupate, precum si in cazul elementelor utile care in zacamant apar in continut sub limita de sensibilitate a metodelor de analiza, dar care pot fi recuperate din subproduse, se poate atribui fiecarei unitati de calcul valoarea medie pe corp de substanta minerala utila.
    Art. 97
    In evaluarea resurselor minerale se pot utiliza coeficienti de corectie in urmatoarele situatii:
    a) in cazul in care analizele de control extern pun in evidenta erori sistematice in activitatea laboratorului de baza, confirmate de analizele de arbitraj, rezultatele analizelor de baza din perioada respectiva vor fi corectate cu coeficientul corespunzator;
    b) valorile caracteristicilor calitative care se determina pe probe uscate in prealabil vor fi corectate tinandu-se seama de umiditatea naturala a substantei minerale utile;
    c) in situatiile in care pe unitati de calcul revine un numar redus de lucrari sau probe chimice si fizico-mecanice, la estimarea caracteristicilor calitative medii este indicat sa se procedeze, in cadrul fiecarui corp de substanta minerala utila, astfel: se estimeaza valorile medii ale caracteristicilor calitative pe fiecare unitate de calcul (Cu); se determina valorile medii ale caracteristicilor calitative pe corp de substanta minerala utila, cu includerea rezervelor exploatate si a probelor aferente acestora, in doua moduri: prin media tuturor probelor (Cp) si prin media ponderata dupa rezerve (Cr) a valorilor medii pe unitati de calcul; se stabileste coeficientul de corectie K = Cp/Cr; pentru fiecare unitate de calcul se adopta media corectata Ccu = K cu; se recomanda estimarea mediei Cp, tinandu-se seama de legea de distributie statistica a fiecarei caracteristici;
    d) in cazul zacamintelor cu o tendinta de variatie a grosimii sau a calitatii resurselor, pentru unitatile de calcul extrapolate de la un aliniament de cercetare ori interpolate intre lucrari cu rezultat pozitiv si negativ, valorile medii ale grosimii sau ale caracteristicilor calitative, stabilite cu datele obtinute din lucrarile de cercetare cu rezultat pozitiv, se vor corecta tinandu-se seama de tendinta in variatia caracteristicilor respective;
    e) in cazul existentei probelor exceptionale la zacamintele de minereuri auro-argentifere si de elemente rare si disperse, precum si la unele zacaminte de minereuri neferoase, continuturile medii ale unitatilor de calcul, determinate fara probele exceptionale, se corecteaza cu coeficientul corespunzator aportului suplimentar de metal, pe corp de minereu, dat de aceste probe.
    In legatura cu probele exceptionale se vor avea in vedere urmatoarele:
    - fiecare proba cu un continut anormal se reanalizeaza. Daca se obtine un continut normal, acesta inlocuieste continutul initial. Daca reanalizarea indica un continut ridicat, proba se retine ca posibil exceptionala;
    - probele cu continut ridicat, confirmat prin reanalizare, se marcheaza pe profilurile de calcul al rezervelor fiecarui corp de minereu;
    - daca in urma examinarii localizarii spatiale a probelor cu continut ridicat se pot contura anumite zone de imbogatire care au si o explicatie genetica, rezervele se calculeaza separat pentru minereul bogat astfel conturat si separat pentru restul minereului. Daca probele cu continut ridicat se distribuie regulat pe intregul corp de minereu, resursele se estimeaza pe unitati de calcul, considerandu-se exceptionale probele al caror continut este de 10 - 15 ori mai mare decat media pe unitatea de calcul stabilita, fara luarea in considerare a probelor cu continut ridicat;
    - in cazul existentei probelor exceptionale, pe fiecare unitate de calcul se determina continutul mediu cu probele exceptionale si fara luarea lor in considerare. Se calculeaza apoi continutul mediu pe resursele totale ale corpului de minereu in cele doua variante: cu probele exceptionale (Ce) si fara ele (C). Se calculeaza coeficientul de corectie K = Ce/C pe corp de minereu, cu care se inmulteste continutul mediu al fiecarei unitati de calcul, stabilit fara probele exceptionale. Aceasta este calitatea adoptata a resurselor.
    Art. 98
    Pe baza resurselor evaluate pe unitati de calcul se determina resursele cumulate, in cadrul fiecarei grupe si categorii, pe orizonturi sau trepte de exploatare, pe corpuri de substanta minerala utila, pe perimetre si pe total zacamant. Calitatea medie a rezervelor cumulate se determina prin ponderare.

    III/3. Evaluarea resurselor valorificabile si a rezervelor

    Art. 99
    Resursele valorificabile si rezervele se evalueaza din resursele minerale identificate (masurate si/sau indicate), luandu-se in considerare conditiile industriale si modificarile ce intervin in procesul de exploatare (dilutie, pierderi de exploatare).
    Art. 100
    Resursele valorificabile si rezervele se evalueaza pe aceleasi unitati de calcul pe care au fost evaluate resursele minerale din care provin, cu precizarea raportului de transformare a acestora in rezerve sau resurse valorificabile.
    Art. 101
    Incadrarea in categorii a resurselor valorificabile si a rezervelor se face pe baza analizarii economicitatii exploatarii, in studii de prefezabilitate sau fezabilitate, si a gradului de cunoastere a criteriilor de clasificare a resurselor minerale/rezervelor si in functie de categoriile de resurse minerale din care provin.

    ANEXA 1a)

    Schema privind codificarea numerica a clasificarii resurselor minerale,
    se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 bis din 1 septembrie 1998, la pagina 22.

    ANEXA 1b)

    Reprezentarea tridimensionala codificata a clasificarii resurselor minerale/rezervelor,
    se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 bis din 1 septembrie 1998, la pagina 23.

    ANEXA 1c)

           SCHEMA CLASIFICARII RESURSELOR MINERALE/REZERVELOR

                          AXA FEZABILITATII
 |------------------------------------------------------------------------>
 |  ___________________
 | |  Recunoastere     |
 | |-------------------|
 | |Resurse de prognoza|
 | |      (334)        |
 | |___________________|
 |           |
 |  _________V_________
 | |  Prospectiunea    |
 | |-------------------|         _____________________
 | |  Resurse minerale |        |Exploatabile economic|
 | |     posibile      |        |---------------------|
 | |      (333)        |        |  Rezerve probabile  |
 | |___________________|        |    (121 + 122)      |
 |            |   _______       |_____________________|
 |  __________V________  |                 ^
 | |Explorare generala | |   Studiu de     |
 | |-------------------| | --------------->| Economic
 | |  Resurse minerale | | prefezabilitate | viabil
 | |      indicate     | |                 |
 | |        (332)      | |       __________v__________
 | |___________________| |      |    Valorificabil    |
 |                       |      |---------------------|   ________________
 |                       .      |   Resurse minerale  |  |  Exploatabile  |
 |                       .      |   valorificabile    |  |    economic    |
 |                       .      |   potential         |  |----------------|
 |                       .      |    (221 + 222)      |  |Rezerve dovedite|
 |                       .      |_____________________|  |     (111)      |
 |                       .                               |________________|
 |                       .                                     ^
 |  ___________________  .                                     |
 | |Explorare detaliata| .                                     |
 | |-------------------| .  Studiu de fezabilitate/            |
 | |  Resurse minerale |-.------------------------------------>| Economic
 | |    masurate       | .  Raport minier                      | viabil
 | |     (331)         | .                                     |
 | |___________________| .                              _______v__________
 |               . . . . .                             |  Valorificabile  |
 |                                                     |------------------|
 |                                                     | Resurse minerale |
 |                                                     | valorificabile   |
 |                                                     | conjunctural     |
 |                                                     |       (211)      |
 |                                                     |__________________|
 V

    ANEXA 1d)

                            CLASIFICAREA
                 resurselor minerale si a rezervelor
 _____________________________________________________________________
| Specificatie  |     Rezerve      |            Resurse               |
|_______________|__________________|__________________________________|
| Grupa         |   Exploatabile   | Valorificabile |  Identificate   |
|               |    economic      |                |                 |
|_______________|__________________|________________|_________________|
| Categorie     |   A   |     B    |  C  |     D    |  E  |  F  |  G  |
|_______________|_______|__________|_____|__________|_____|_____|_____|
| Cod categorie |  111  | 121 + 122| 211 | 221 + 222| 331 | 332 | 333 |
|_______________|_______|__________|_____|__________|_____|_____|_____|

    Semnificatia coloanelor din tabel este urmatoarea:
    A - Dovedite
    B - Probabile
    C - Conjunctural
    D - Potential
    E - Masurate
    F - Indicate
    G - Posibile

    ANEXA 2

                           METODOLOGIA
de probare chimica si fizico-mecanica a zacamintelor de substante minerale utile solide

    Factorii mai importanti care influenteaza reprezentativitatea si obiectivitatea probarii si de care se va tine seama sunt: metoda de probare, cantitatea de material dintr-o proba, pozitia probelor fata de lucrari si fata de zacamant, constanta dimensiunilor probelor.
    Recoltarea probelor se va face din foraje si din lucrari miniere, pe masura executarii acestora.

    1. Metoda de recoltare a probelor
    La alegerea metodei de probare se va tine seama de prevederile art. 66 din prezenta instructiune tehnica privind evaluarea si clasificarea resurselor minerale/rezervelor de substante minerale solide, precum si de faptul ca, in cazul zacamintelor la care practica cercetarii si a exploatarii a confirmat justetea metodei de probare utilizate, aceasta va fi folosita in continuare, deci nu sunt necesare cercetari pentru alegerea metodei de probare.
    In cazul zacamintelor noi, metoda de probare preconizata se justifica in proiectele (programele) geologice, iar justetea celei utilizate se dovedeste in documentatiile de evaluare a resurselor minerale/rezervelor, pe baza compararii rezultatelor obtinute prin experimentarea a 1 - 3 metode.
    Probele se recolteaza din toate lucrarile executate si din toate corpurile de substanta minerala utila, interceptate pe toata grosimea zonei mineralizate, a corpului, stratului etc., cand limita cu roca din culcus si acoperis este transanta. In cazul cand substanta minerala utila este impregnata (dispersata) si nu se poate delimita transant mineralizatia, probarea se face pe grosimi ce variaza de la caz la caz si din culcusul si acoperisul imediat.
    Probarea prin brazde poate fi utilizata, cu rare exceptii, la toate zacamintele.
    In lucrarile miniere, brazdele de probare vor fi orientate pe o directie cat mai apropiata de normala la planul corpului de substanta minerala utila de forma tabulara.
    Sectiunea transversala a brazdelor este, de regula, dreptunghiulara, dar poate fi si triunghiulara.
    In suitori, galerii transversale sau nise si in galeriile executate in corpurile de substanta minerala utila izometrice (volburi, stockuri, masive), brazdele se recolteaza dintr-un perete.
    In mod exceptional, in cazul mineralizatiilor cu o dispersie foarte mare a componentilor utili sau cu un contur extrem de neregulat, se pot proba ambii pereti.
    In cazul zacamintelor tabulare cu inclinare medie si mare, cercetate cu lucrari miniere care cuprind in profilul lor corpul de substanta minerala utila pe toata grosimea sa, probele se recolteaza din tavanul galeriilor directionale si dintr-un perete al suitorilor, brazdele fiind, de regula, transversale.
    In cazul grosimilor foarte mici (pana la 10 cm), brazdele se dispun longitudinal pe tavanul galeriilor directionale sau pe un perete al suitorilor.
    Lungimea brazdelor se justifica in functie de grosimea corpurilor de substanta minerala utila, de gradul de variabilitate a calitatii mineralizatiei si de alternanta diferitelor sorturi de minereu si tipuri de roci.
    In cazul zacamintelor cu grosimea de 0,10 - 1,5 m, lungimea brazdelor este egala cu grosimea corpurilor de substanta minerala utila.
    La zacamintele tabulare cu grosimi mai mari de 1,0 - 1,5 m si in cazul zacamintelor izometrice, lungimea brazdelor este, de regula, de 1 m, cu posibilitatea maririi ei pana la 3 - 5 m, daca componentii mineralogici ai substantei minerale utile sunt distribuiti uniform. Adoptarea unor lungimi de peste 1 m se va argumenta prin recoltarea, pe o lungime de cel putin 100 m, de brazde cu lungimea de 1 m si compararea continutului mediu pe lucrarea probata, calculat pe baza analizarii fiecarei probe de 1 m lungime, cu cel calculat prin analiza chimica sau fizico-mecanica a probelor comasate pe lungimi de 2 m, 3 m etc.
    Probarea prin brazde se face continuu, adica pe aceeasi linie de explorare nu raman intervale neprobate, decat eventualele intercalatii sterile sau necorespunzatoare calitativ, care se pot evita in procesul de exploatare. In primele etape de cercetare, cand nu se cunoaste grosimea minima a intercalatiilor sterile ce pot fi evitate in procesul de exploatare, acestea se vor proba si analiza separat, dupa aceeasi metoda ca utilul, urmand a se decide ulterior necesitatea excluderii lor din calculul rezervelor.
    In cazul zacamintelor de substante minerale utile in care se pot separa macroscopic tipuri sau sorturi, care in procesul de exploatare se vor extrage separat, se recolteaza probe separat din fiecare tip sau sort.
    Probarea in retea (prin ciupire) consta in extragerea aceleiasi cantitati de substanta minerala utila din fiecare punct al unei retele uniforme (de regula rectangulara) de pe suprafata ce urmeaza a fi probata. Amestecul materialului rezultat din toate punctele de pe suprafata probata constituie proba, cu mineralizatia uniforma.
    Probarea prin razuire consta in scoaterea unei felii de substanta minerala utila de aceeasi grosime pe toata suprafata ce constituie o proba.
    Probarea prin razuire este cea mai exacta, dar ea este dificil de executat si foarte costisitoare. Ea este indicata numai in cazul zacamintelor de minereuri metalifere cu grosime mica si cu o repartitie extrem de neuniforma a componentilor utili, precum si ca metoda de control pentru verificarea altei metode de probare. In cazul corpurilor de minereu cu grosimi foarte mici (pana la 10 cm), probarea prin razuire coincide cu probarea prin brazde, amintita mai sus.
    Metoda globala consta in extragerea materialului rezultat in urma executarii in util a catorva metri de lucrare miniera.
    La utilizarea probarii globale se va tine seama de aportul de steril din rocile inconjuratoare.
    Recoltarea probelor globale se va practica ori de cate ori alte metode de probare conduc la rezultate neconcludente.
    Probarea prin gauri de mina este indicata in cazul zacamintelor izometrice, fara goluri in care s-ar putea pierde o parte de material. Aplicarea acestei metode este conditionata de realizarea unui recuperaj de cel putin 90%, in cazul repartitiei neuniforme a componentilor utili si daunatori, si de cel putin 80%, in cazul repartitiei uniforme a acestora.
    La cercetarea prin foraje cu carotaj continuu materialul obtinut din util consta din carota, detritusul depus in tubul de sedimentare si din fragmentele din noroiul de foraj.
    In cazul unui recuperaj in carota de cel putin 80%, proba chimica sau fizico-mecanica este constituita din jumatate de carota, obtinuta prin sectionare axiala, sau din intreaga carota, in cazul diametrelor mici si daca nu este necesar sa se pastreze o parte din carote in alte scopuri.
    Daca recuperajul in carota este sub 80% si in intervalul cercetat nu apar intercalatii sterile care se exclud din calculul rezervelor, pe langa proba din carota se ia si o proba formata din amestecarea materialului din noroiul de foraj cu detritusul, rezultate din acelasi interval cu carota.
    In cazul unor roci cu componente argiloase sau friabile, este necesara verificarea influentei noroiului de foraj asupra carotelor, prin executarea unor lucrari miniere coaxiale de verificare.
    In cazul straturilor neomogene de carbuni, carotele obtinute din fiecare interval de util si steril se prelucreaza (fie prin sectionare axiala, fie prin macinare), in vederea formarii atat a probelor diferentiale, cat si a celei globale.
    In vederea determinarii proprietatilor fizico-mecanice ale unor roci de constructii, se recolteaza esantioane care sa permita confectionarea epruvetelor de forma si marimea prevazute in standardele de stat referitoare la aceste determinari.

    2. Distanta minima dintre probe
    Prin distanta dintre probe, in sensul prezentei instructiuni, se intelege distanta dintre doua linii de probare vecine. O linie de probare este constituita din multimea probelor care se recolteaza de la intrarea pana la iesirea din zacamant si care sunt situate pe aceeasi lucrare geologica sau pe mai multe lucrari executate in prelungire, aproximativ, de-a lungul unei drepte.
    In cazul zacamintelor tabulare, a caror grosime se inscrie in profilul galeriilor directionale si al suitorilor, distanta dintre probe coincide cu distanta dintre doua linii de probare paralele, vecine. Prevederile vizand distanta dintre probe se refera la acest caz si numai la minereurile metalice si la unele substante nemetalifere. In cazul forajelor sau al breselor si transversalelor executate din galerii directionale sau din suitor, distanta dintre probe coincide cu distanta dintre aceste lucrari.
    Pentru asigurarea caracterului obiectiv al probarii este necesar ca din acelasi tip de substanta minerala utila din cadrul unui zacamant probele sa se recolteze la distante egale.
    Pentru fiecare zacamant sau pentru tipuri de zacamant similare se va stabili distanta optima dintre probe, urmarindu-se obtinerea rezervelor cu un grad de cunoastere cat mai ridicat, in conditii economice rationale.
    In vederea stabilirii distantei optime dintre probe se va proceda astfel:
    - pe o lucrare de 50 - 100 m lungime, dintr-o portiune caracteristica a zacamantului se recolteaza probe la o distanta de 1 m intre ele;
    - se considera succesiv setul format din probele (1, 2,......n) apoi cele luate din 2 in 2 m (2 subseturi: 1, 3, 5,....... si 2, 4, 6,......), din 3 in 3 m (3 subseturi: 1, 4, 7,......; 2, 5, 8,...... si 3, 6, 9,......) etc.;
    - pentru fiecare set si subset de probe se determina parametri statistici (valoarea medie, dispersia si corelatia spatiala);
    - se testeaza, succesiv, concordanta parametrilor (medie, dispersie) fiecarui subset de probe cu parametrii setului format din toate probele recoltate din lucrarea pe care se face experimentarea;
    - distanta optima dintre probe este cea mai mare distanta la care parametrii subsetului de probe (medie, dispersie) nu difera semnificativ de cei corespunzatori distantei de 1 m.
    La carbuni distanta dintre probe coincide cu distanta dintre lucrarile ce traverseaza straturile de carbuni, pe toata grosimea lor.

    3. Greutatea optima a probelor recoltate prin brazde
    Greutatea optima a unei probe recoltate, pentru toate zacamintele sau toate tipurile de zacaminte similare probate prin brazde, se va stabili experimental prin determinarea dimensiunilor brazdelor in sectiune transversala, astfel:
    - se aleg cel putin 30 de locuri de probare dintr-o portiune caracteristica a zacamantului, ele putand fi situate pe aceeasi lucrare;
    - din fiecare loc de probare se recolteaza, succesiv, brazde de aceeasi lungime, dar cu sectiunea transversala crescanda (de exemplu: proba 1 de 3x2 cm, proba 2 de 5x3 cm, proba 3 de 7x3 cm, proba 4 de 10x3 cm, proba 5 de 10x5 cm etc.); fiecare proba noua se recolteaza prin adancirea si largirea celei precedente si este constituita din materialul nou recoltat, la care se adauga intregul material obtinut anterior din acelasi loc (mai putin partea consumata prin efectuarea analizelor); prelucrarea fiecarei probe se face pe intregul material din care este constituita;
    - se determina, pentru fiecare loc de probare, compozitia chimica a probei 1, a probei 2, a probei 3 etc., pana la sectiunea maxima;
    - se considera seturile de probe formate din probele 1, probele 2, probele 3 etc. si pentru fiecare set de probe se determina parametrii statistici (media, dispersia);
    - se testeaza, succesiv, concordanta mediei fiecarui set cu media setului corespunzator probelor de dimensiune maxima;
    - greutatea optima a probelor este aceea corespunzatoare dimensiunilor celor mai mici la care media setului respectiv nu difera semnificativ de media setului de probe cu dimensiunile maxime.

    4. Prelucrarea probelor
    Prelucrarea unei probe consta in extragerea din proba recoltata a probei necesare efectuarii analizelor.
    Proba supusa analizelor trebuie sa reprezinte fidel calitatea probei recoltate.
    La sosirea unui lot de probe in statia de prelucrare se vor confrunta etichetele din saci sau lazi cu borderoul care insoteste lotul si se va verifica starea sacilor sau a cutiilor in care au fost aduse probele, iar probele vor fi cantarite inainte de uscare.
    Daca se constata deteriorarea unor saci sau cutii, probele respective nu vor fi prelucrate pana la consultarea personalului geologic, care va decide fie luarea in considerare, fie repetarea recoltarii, dupa compararea greutatii acestor probe cu dimensiunile lor.
    Se vor lua toate masurile necesare pentru ca in procesul prelucrarii probelor sa se reduca la minimum pierderile de material din probe si sa se excluda contaminarea lor cu material strain.
    Prelucrarea probelor chimice se realizeaza prin:
    a) repetarea succesiva a operatiilor de maruntire (sfaramare-macinare), separarea granulometrica (ciuruire-cernere), omogenizare si reducere; adesea aceste operatiuni sunt precedate de uscarea probelor in etuva;
    b) la fiecare operatiune de reducere a probelor se va respecta relatia:

          2
    Q = Kd,

    unde: Q = greutatea minima de material ce trebuie obtinuta dupa reducere, exprimata in kg;
    d = diametrul maxim al granulelor din proba supusa reducerii, exprimat in mm (dimensiunile ochiurilor ciurului sau sitei pe care refuzul ramas reprezinta maximum 5% din proba cernuta);
    K = un coeficient care depinde de caracteristicile substantei minerale utile, avand valori crescande de la 0,05 pentru substantele minerale utile omogene, pana la 2 - 3 pentru minereurile cu o repartitie extrem de neuniforma a componentilor utili;
    c) valoarea coeficientului K se va stabili, experimental, pentru fiecare zacamant, separat pe tipuri de mineralizatie, astfel:
    - se fixeaza in zacamant un numar de puncte de probare suficient (cel putin 3) pentru ca materialul recoltat sa fie reprezentativ pentru tipul mineralizatiei in cauza;
    - din fiecare loc de probare stabilit se recolteaza probe prin metoda adoptata pentru tipul respectiv de mineralizatie, apoi se comaseaza materialul din toate probele, constituindu-se o proba unica pentru experimentarea prelucrarii;
    - proba unica se prelucreaza succesiv, de cel putin cinci ori pentru valori crescande ale coeficientului K, incepand cu o valoare minima (se recomanda sa se adopte pentru valorile 0,05; 0,1; 0,2; 0,3; 0,4 si 0,5, in cazul compozitiei mineralogice simple si al repartitiei uniforme a componentilor chimici, 0,2; 0,4; 0,6; 0,8 si 1, in cazul compozitiei mineralogice complicate si al repartitiei neuniforme a componentilor chimici si 0,5; 1; 1,5; 2; 2,5 si 3, in cazul mineralizatiilor cu o compozitie mineralogica foarte complicata si cu o repartitie foarte neuniforma a componentilor chimici);
    - din proba redusa, pentru fiecare valoare a coeficientului K se recolteaza cel putin 10 probe pe care se fac analize chimice;
    - inaintea trecerii la fiecare K nou se reunifica intregul material din ciclul anterior de prelucrare;
    - pentru coeficientul K se adopta cea mai mica valoare la care continutul mediu si dispersia fiecarui component chimic nu difera semnificativ de dispersia si continutul mediu corespunzator valorii maxime a acestui coeficient;
    d) in functie de valoarea coeficientului K, determinata experimental, si de greutatea initiala a probelor chimice se stabileste schema de prelucrare a probelor, care consta in fixarea treptelor de maruntire, in alegerea aparatelor de maruntire, a ciururilor si sitelor si in adoptarea procedeului de omogenizare si reducere a probelor;
    e) maruntirea de la proba initiala pana la proba supusa analizelor se realizeaza, de regula, in 3 - 4 trepte.
    Se recomanda ca in cadrul fiecarei trepte gradul de maruntire sa fie acelasi.
    Pentru sfaramare se pot utiliza concasoare cu falci (mai rar valturi), iar pentru macinare, mori cu discuri, mori cu bile (sau bare) si mojare (electrice sau manuale).
    Mojarea se face, de regula, in laboratorul care executa analizele, dar se poate efectua si la statia de prelucrare a probelor;
    f) in scopul evitarii introducerii intr-un aparat de maruntire a unui material cu finete mai avansata decat a celui care va rezulta dupa maruntirea respectiva, cat si pentru a exclude posibilitatea obtinerii, dupa maruntire, a unor granule cu dimensiuni mai mari decat cele prevazute, inainte si dupa maruntire se va efectua o ciuruire sau cernere.
    Ciururile si sitele vor avea dimensiunile ochiurilor egale cu diametrul maxim al granulelor rezultate dupa fiecare maruntire.
    Refuzul fiecarui ciur sau site se va reintroduce in aparatul de maruntire corespunzator acestuia, operatiile repetandu-se pana cand refuzul scade sub 5% din greutatea probei supuse prelucrarii;
    g) inaintea fiecarei reduceri, probele se omogenizeaza prin amestecare repetata, efectuata manual sau mecanic;
    h) reducerea probelor se face numai la granulatii corespunzatoare satisfacerii relatiei Q = Kd^2 si operatia se poate realiza manual sau cu ajutorul unor dispozitive (prin sfertuire, cu reductorul Braun, reductorul cu pantaloni, reductorul cu jgheaburi inclinate etc.).
    La aceeasi treapta de maruntire, operatiile de omogenizare si reducere se repeta la nevoie, pana cand greutatea probei supuse reducerii ajunge la aceea a probei reduse in cadrul treptei respective;
    i) dupa ultima treapta de maruntire, din fiecare proba se retine material in doua plicuri, unul servind la efectuarea analizelor (unicat), iar celalalt ca proba-martor (duplicat);
    j) agentii economici care au statii de prelucrare a probelor vor lua toate masurile pentru reducerea la minimum a contaminarii cu praf a atmosferei din incaperile respective.
    La carbuni intregul material care constituie probele pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice va fi supus operatiunii de sfaramare-macinare pana la dimensiunea maxima de 5 mm. Materialul maruntit va fi trecut prin sita cu ochiuri de 5 mm, iar refuzul va fi supus din nou operatiunii de sfaramare-macinare. Procedeul se repeta pana cand refuzul pe sita reprezinta maximum 5% din greutatea initiala a probei supuse prelucrarii.
    Materialul cu granulatia sub 5 mm, rezultat din fiecare interval al straturilor neomogene, va fi impartit in doua parti egale, prin cantarire. O parte va servi la constituirea probei diferentiale, iar a doua parte, la formarea probei globale. Probele astfel constituite, cat si cele din straturile omogene vor fi supuse operatiunii de reducere prin sfertuiri succesive pana la greutatea minima necesara analizelor de baza si de control si a constituirii probei duplicat, in cazul in care prin recoltare a rezultat o cantitate suficienta de material.
    In cazul in care prin carotare s-a obtinut o cantitate mica de roca, atunci intregul material serveste la constituirea cel putin a probelor pentru analizele de baza si control.
    La unele roci de constructii, in vederea determinarii proprietatilor fizico-mecanice, prelucrarea probelor consta din confectionarea epruvetelor pe care se vor face aceste determinari.
    Materialul ramas dupa constituirea probelor unicat si duplicat, la toate substantele minerale utile solide, se lichideaza dupa constituirea eventualei probe tehnologice de laborator.

    5. Analizarea probelor
    Pentru fiecare proba se efectueaza analizele si determinarile de baza pentru stabilirea tuturor componentilor utili si daunatori si a caracteristicilor fizico-mecanice, care influenteaza valoarea economica a substantei minerale respective, luandu-se in considerare valorificarea diversificata si cat mai completa a acesteia.
    Analizele si determinarile se efectueaza de catre laboratoare autorizate, prin metodele prevazute in standardele si in normele interne.
    Laboratoarele care executa analizele de baza vor restitui compartimentelor geologice, o data cu trimiterea buletinelor de analiza, si restul de material ramas dupa analiza.
    Pentru verificarea analizelor de baza se efectueaza analize de control intern si extern.
    Controlul intern se realizeaza in laboratorul de baza si are ca scop depistarea erorilor intamplatoare. Compartimentele geologice vor trimite pentru control intern, imediat dupa primirea rezultatelor analizelor de baza, material din restul probelor, pentru 5 - 10% din numarul acestora, dar nu mai putin de 50 de probe pe semestru. Probele pentru control intern se trimit cu un numar codificat.
    Exceptie fac carbunii utilizati in scopuri energetice, din straturi neomogene, la care controlul intern se realizeaza in faza de explorare de detaliu, prin compararea rezultatelor obtinute din probele diferentiale cu cele obtinute din probele globale.
    Rezultatele analizelor de control intern se examineaza de catre compartimentele geologice, imediat dupa primirea lor. Periodic (cel putin o data pe semestru) se prelucreaza rezultatele analizelor de control intern. Imediat ce se constata erori intamplatoare care depasesc limitele admise prin STAS sau prin normele interne referitoare la metoda de analiza sau determinare este semnalat laboratorul pentru cercetarea si eliminarea cauzelor care le-au produs.
    Daca analizele de control intern pun in evidenta erori intamplatoare ce depasesc limitele admise, probele din perioada la care se refera controlul se reanalizeaza dupa eliminarea cauzelor care le-au produs.
    Controlul extern se realizeaza intr-un laborator specializat in analizele respective si are ca scop depistarea eventualelor erori sistematice in activitatea laboratorului de baza. Pentru controlul extern se trimite material tot din restul ramas dupa efectuarea analizelor de baza (eventual si de control intern) pentru minimum 3 - 5% din numarul analizelor de baza, dar nu mai putin de 30 de probe pe semestru.
    Probele pentru control extern se trimit cel putin o data pe semestru si rezultatele lor se prelucreaza imediat dupa primire.
    In cazul in care analizele de control extern pun in evidenta erori sistematice, acestea trebuie verificate prin analize de arbitraj, efectuate intr-un al treilea laborator, pe cel putin 5 - 10% din numarul analizelor de baza la care se refera controlul extern.
    Depistarea erorilor sistematice se poate realiza si in laboratorul in care s-au efectuat analizele de baza, pe un numar de probe-etalon, echivalent cu 3 - 5% din numarul analizelor de baza. In acest caz, arbitrajul se face tot in laboratorul de baza, pe un numar dublu de probe-etalon.

    6. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor analizelor de control intern si extern
    6.1. Notatii
    X  , X  , X  , X   - valoarea caracteristicilor controlate
     bk   ik   ek   ak   (continut etc.) pe proba k, data de analiza
                         de baza, de control intern, de control extern,
                         respectiv de arbitraj;
    E                  - eroare intamplatoare medie, pusa in evidenta
                         de controlul intern;
    m , m , m          - media analizelor de baza, de control extern,
     b   e   a           respectiv de arbitraj;

    S  , S  , S        - abaterile medii patratice ale mediilor de baza,
     mb   me   ma        de control extern si de arbitraj;

    n                  - numarul probelor supuse controlului;
    r , r              - coeficientul de corelatie dintre analizele de
     e   a               baza si cele de control extern, respectiv de
                         arbitraj;
    t                  - coeficientul de probabilitate al existentei
                         erorii sistematice;
    f , f              - coeficientul de corectie al analizelor de baza,
     e   a               stabilit pe baza analizelor de control extern,
                         respectiv de arbitraj;
    | Z |              - valoarea absoluta a marimii Z, adica luata cu
                         semnul +, indiferent de semnul efectiv.
     n
    SUMA yk = y1 + y2 +.....+ yn (suma valorilor y1, y2, ..., yn)
    k=1

    6.2. Analizele de control intern
    Avand in vedere faptul ca erorile intamplatoare admisibile sunt date pe clase de valori (clase de continut) in STAS si in normele interne, prelucrarea se face separat pe fiecare clasa.
    6.2.1. Prelucrarea rezultatelor analizelor de control intern
    Se separa probele pe clase si in cadrul fiecarei clase c, se determina eroarea intamplatoare medie Ee, dupa formula:

           n
            c
          SUMA |X   - X  |
               | bk    ik|
          k=1
    E  = ------------------- 100,
     c          2n
                  c

    unde n  este numarul probelor din clasa c.
          c

    6.2.2. Interpretarea rezultatelor analizelor de control intern
    Erorile intamplatoare puse in evidenta de controlul intern se compara cu cele admise, pentru fiecare caracteristica controlata separat pe clase, dupa modelul din exemplul urmator:
---------------------------------------------------------------------------
 Nr.            Clasa     Numarul   Erori intamplatoare  Interpretare
 crt.           de        probelor  -------------------
 (c)            continut  pe clasa  efective    admise
                  (%)      (n )
                             c
---------------------------------------------------------------------------
       Plumb
 1.             0 - 0,5     47       11,5        15      erorile se inscriu
                                                         in limitele admise
 2.             0,50 - 6    38        8,3        12      erorile se inscriu
                                                         in limitele admise
 3.             peste 6      7        2,6         6      erorile se inscriu
                                                         in limitele admise
       Zinc
 1.             0 - 1       45       14,3        15      erorile se inscriu
                                                         in limitele admise
 2.             1 - 10      32       12,4        10      erori inadmisibile
 3.             peste 10    10        7,3         6      erori inadmisibile

       Cupru
 1.             0 - 0,5     60       12,4        15      erorile se inscriu
                                                         in limitele admise
 2.             0,5 - 3     31        7,5        10      erorile se inscriu
                                                         in limitele admise
 3.             peste 3      5        3,2         7      erorile se inscriu
                                                         in limitele admise
---------------------------------------------------------------------------
    In cazul considerat, toate probele din perioada controlata, cu continut in zinc peste 1,0%, vor fi reanalizate in laboratorul de baza pentru zinc, dupa eliminarea cauzelor care au generat erorile intamplatoare ce depasesc limitele admise.

    6.3. Analizele de control extern
    6.3.1. Prelucrarea rezultatelor analizelor de control extern
    Se efectueaza urmatoarele calcule:

             n                        n
            SUMA x                   SUMA x
                  bk                       ek
            k=1                      k=1
      m  = -----------;        m  = -----------;
       b        n               e        n

            m
             e
      f  = ----
       e    m
             b

    Daca 0,95 =< fe =< 1,05, se admite ca nu exista erori sistematice si prelucrarea se incheie.
    Daca fe este in afara intervalului (0,95; 1,05), prelucrarea se continua dupa cum urmeaza:
                 ________________
                /   n
          |    /        2       2
    S   = |   /   SUMA x    - nm
     mb   |  /    k=1   ek      e
          | /   ------------------;
          |/          n(n-1)

                 ________________
                /   n
          |    /        2       2
    S   = |   /   SUMA x    - nm
     me   |  /    k=1   ek      e
          | /   ------------------;
          |/          n(n-1)

            n
           SUMA x   x   - nm m
           k=1   bk  ek     b e
    r  = ----------------------;
     e      n(n-1) S   S
                    mb  me

                | m   -  m  |
                |  b      e |
    t = ---------------------------
             _____________________
        |  /  2     2
        | /  S   + S   - 2r S  S
        |/    mb    me     e mb me

    6.3.2. Interpretarea rezultatelor analizelor de control extern si de arbitraj
    Daca t =< 2, nu exista erori sistematice, deci rezultatele analizelor de baza sunt corecte si pot fi utilizate in estimarea rezervelor.
    In cazul ca t > 2, se efectueaza analize de arbitraj ale caror rezultate se prelucreaza la fel ca si analizele de control extern. Pot aparea trei situatii:
    a) arbitrajul confirma analizele de baza, adica 0,95 =< fa =< 1,05. In acest caz, se considera ca nu exista erori sistematice, deci analizele de baza sunt corecte;
    b) arbitrajul confirma controlul (0,95 =< fe/fa < 1,05). In acest caz, analizele de baza din perioada controlata sunt afectate de erori sistematice si ele se corecteaza cu coeficientul fa;
    c) rezultatele analizelor de arbitraj nu coincid nici cu cele de baza, nici cu cele de control extern (fa si raportul fe/fa se afla in afara intervalului 0,95; 1,05). In acest caz se pun in ordine crescatoare coeficientii de corectie fe, fa, precum si fb = mb/mb = 1. Se considera corecte rezultatele analizelor date de laboratorul corespunzator coeficientului de corectie cu valoarea intermediara, adica:
    - daca fe < 1 < fa sau
    fa < 1 < fe se considera corecte analizele de baza;
    - daca 1 < fe < fa sau
    fa < fe < 1, se considera corecte analizele de control extern, iar rezultatele analizelor de baza din perioada controlata se corecteaza cu coeficientul fe, daca prin corectare rezervele aferente probelor controlate nu trec din grupa de bilant in grupa din afara bilantului, sau invers; in caz contrar, se reface, in laboratorul de baza, analiza tuturor probelor din perioada controlata, dupa eliminarea cauzelor care au generat erorile sistematice;
    - daca 1 < fa < fe sau
    fe < fa < 1, se considera corecte analizele de arbitraj si se procedeaza la fel ca in cazul precedent, cu deosebirea ca coeficientul de corectie este fa.

    7. Documentarea probarii
    Fiecare proba trebuie documentata grafic, cifric si descriptiv in asa fel incat sa se poata verifica rezultatele sale si reconstitui modul de desfasurare in spatiu si timp a fiecarui proces legat de probare, chiar si in absenta personalului muncitor care a contribuit la realizarea recoltarii, prelucrarii, analizarii si documentarii ei.
    Fiecare sac sau lada in care se introduce o proba va fi insotit de un bilet in care se vor specifica numarul probei, locul si data recoltarii, dimensiunile probei si numele colectorului, iar in carnetul de teren se fac descrierea amanuntita a mineralizatiei in locul probat si o schita cu cartarea locului probei.
    Fiecare lot de probe trimis la laborator (sau la statia de prelucrare a probelor, daca aceasta nu este in cadrul laboratorului) va fi insotit de un borderou de expediere care va cuprinde cel putin elementele din carnetul de teren (exclusiv cartarea) plus greutatea probei si caracteristicile calitative care urmeaza a fi determinate.
    Rezultatele determinarilor efectuate in laborator se trec pe buletine de analize pe care se vor inscrie, in mod obligatoriu, numarul probei si lucrarea din care a fost recoltata. In cazul zacamintelor de carbuni, pentru probele (esantioanele) pe baza carora s-a determinat densitatea aparenta, buletinele vor cuprinde si rezultatele determinarilor privind umiditatea totala si cenusa din anhidru.
    Pe baza datelor din carnetul de teren, din borderourile de expediere a probelor si din buletinele de analiza se completeaza registrul probelor. In registrul probelor se trec si rezultatele analizelor de control intern si extern, cu semne distinctive sau cu culori diferite.
    In cazul in care se preconizeaza prelucrarea automata a datelor in procesul evaluarii rezervelor, datele de probare vor fi completate pe formulare corespunzatoare, aducand simplificarile corespunzatoare registrului probelor. Pe formulare, localizarea spatiala a probelor se va face prin indicarea coordonatelor probelor.



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 93/1998

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 93 din 1998
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 82 2021
    Good day. I am a private loan lender that gives out both business and personal loans to individual at a low interest rate of 2% no matter your location. If you are interested Contact me (Whats App) number:+917310847059 sumitihomelend@gmail.com Mr. Sumiti
ANONIM a comentat Hotărârea 5 2019
    It’s a privilege to share this to the world. You deserve all the praise that comes to you. DR Amber has been a blessing to me since our encounter on the internet. He alone knows it all. I love him so much for his kindness, care, honesty and his help in the life of everyone that has come in contact with him. If not for DR Amber how would I have been able to survive this hardship. His spell made me a LOTTO MAX winner of 60 Million Dollars making my whole life beautiful and amazing. The numbers he gave me to play the lottery was a life changing number from grass to grace and I want to say I’m forever grateful to him. Thank you sir for being a blessing to the helpless. Anyone reading this that needs help can communicate with DR Amber online for indeed he has no match. Website: amberlottotemple.com OR Email: amberlottotemple@yahoo.com
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Bună, sunteți în căutarea unui împrumut de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi ipotecare, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale, capital de risc etc! Sunt creditor privat, acord împrumuturi companiilor și persoanelor fizice cu dobânzi mici și rezonabile de 2%. E-mail la: christywalton355@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 243 2021
    Hello everyone, I want to use this medium to thank a great spell caster called Dr Grceondu for transforming my life financially, i have been playing lottery game for long but have never won any reasonable amount, I contacted Dr Graceondu after i red about him on the internet on how he help a lady with a lottery winning numbers and the lady won a very big amount of money, so i contacted him and He instructed me on what to do which i did and he told me to give him some time to prayers, on the second day he sent me some numbers and he said i should go and play them, so i went to play the numbers he gave me, after two day the result came out, and i went to check and to my greatest surprise my name came out as one of the winners i won $45 million, i still cant believe what happened to me that i am now a millionaire over night, i just want to say a very big thank you to Dr Graceondu i have never seen a powerful man like him, I will advice everyone out there to contact Dr Graceondu if you want to win big in your lottery game. You can reach him via his email, drgraceondu12@gmail.com or WhatsApp him +15204677763, you can also visit his Website. https://drgraceonduadodo.com
ANONIM a comentat Decretul 1231 2021
    i will never stop until the whole World knows about the MOST powerful priest maurice whose contact details I saw in a comment section here few weeks ago, so and i decided to contact him because i was badly in need of help TO SAVE MY MARRIAGE, I explained my situation to PRIEST MURICE. that Everything was going down the drain as my husband WAS constantly cheating on me with other women and he physically abuse me. priest maurice promised to help that my husband will change and will love me unconditionally in less than a week as far that my heart still beats for him. I FOLLOWED HIS INSTRUTION and he prepared a spell for me and my husband called me exactly when priest maurice said. He pleaded and said he needs me back since then he have been the sweetest man on earth. anyone out there reading this comment that need a effect spell caster Can reach him on email:psychicspellsolution@gmail.coM whatsapp:+1(571)3573337
ANONIM a comentat Ordin 12 2006
    Mai este in vigoare acest ordin, din moment ce aven Regulamentul (CE) 396:2005, revizuit 2019, referitor la rezidurile de pesticide din alimente, inclusiv din fructe si legume?
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 390 2018
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Rectificare 353 2008
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 114 2021
    Într-un cuvânt, wow!! Nu pot să cred că banii sunt deja în contul meu. Multumesc, multumesc, multumesc! De obicei, ați transformat o sarcină lungă, consumatoare de timp și intimidantă într-o experiență foarte plăcută și simplificată. Nu pot să vă mulțumesc vouă și doamnei Della Taylor pentru suficientă asistentă. Dna Della Taylor Împrumuturi pentru un sistem excelent și pentru un serviciu excelent. Ambele sunt grozave! dacă aveți nevoie de un împrumut de urgență, îi puteți e-mail la Dellastaylors@yahoo.com WhatsApp pe +1 (209) 251-1529
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu