Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 529 din 21 februarie 2007

privind aprobarea Regulamentului de ordine interioara al parchetelor

ACT EMIS DE: MINISTERUL JUSTITIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 154 din 5 martie 2007



Având în vedere Propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 4.333/C/2006 din 18 decembrie 2006 privind proiectul de Regulament de ordine interioară al parchetelor şi Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 815 din 21 decembrie 2006, prin care a fost avizat favorabil proiectul de regulament,

în temeiul art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La intrarea în vigoare a prezentului regulament se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.850/C/2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.087 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. 3. - Secţia de resurse umane şi documentare a Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul justiţiei,

Monica Luisa Macovei

ANEXĂ

REGULAMENT

de ordine interioară al parchetelor

TITLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevăzute în Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale.

(2)  In activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

(3)   Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

Art. 2. - (1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt prevăzute în Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în alte legi speciale, precum şi în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

(2)   Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare, conform organigramei prevăzute în anexă.

(3)   Parchetele militare sunt organizate după cum urmează: Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel; Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial şi parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.

TITLUL II

Ierarhia funcţiilor din cadrul Ministerului Public

Art. 3. - (1) Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează cu următoarele categorii de personal:

a)  procurori;

b)   personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;

c)  funcţionari publici, inclusiv manageri publici;

d)  personal auxiliar de specialitate;

e)  personal militar din cadrul Secţiei parchetelor militare;

f)   personal contractual, inclusiv consilieri pentru afaceri europene;

g)  personal conex.

(2) Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:

a)  procuror general;

b)   prim-adjunct al procurorului general, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

c)  adjunct al procurorului general, procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

d)   consilierii procurorului general, dacă aceştia au calitatea de procuror;

e)  procuror şef secţie;

f)  procuror şef adjunct secţie;

g)  procuror şef serviciu;

h) procuror şef birou;

i) procuror.

(3)   Direcţia Naţională Anticorupţie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:

a)   procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilat prim-adjunctului procurorului general;

b)    procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilat adjunctului procurorului general;

c)   consilieri ai procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilaţi consilierilor procurorului general, dacă aceştia au calitatea de procurori;

d)  procuror şef secţie;

e)  procuror şef adjunct secţie;

f)  procuror şef serviciu;

g)  procuror şef birou; h) procuror.

(4)     Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are următoarea structură ierarhică privind procurorii:

a)  procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, asimilat prim-adjunctului procurorului general;

b)   procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, asimilat adjunctului procurorului general;

c)   consilieri ai procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, asimilaţi consilierilor procurorului general, dacă aceştia au calitatea de procurori;

d)  procuror şef serviciu;

e)  procuror şef birou;

f)  procuror.

(5)    Parchetul de pe lângă curtea de apel are următoarea structură ierarhică privind procurorii:

a)  procuror general;

b)  procuror general adjunct;

c)  procuror şef secţie;

d)  procuror şef serviciu, acolo unde este cazul;

e)  procuror şef birou, acolo unde este cazul;

f)  procuror.

(6)   Parchetul de pe lângă tribunal are următoarea structură ierarhică privind procurorii:

a)  prim-procuror;

b)  prim-procuror adjunct;

c)  procuror şef secţie;

d)  procuror şef serviciu, acolo unde este cazul;

e)  procuror şef birou, acolo unde este cazul;

f)  procuror.

(7)   Parchetul de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:

a)  prim-procuror;

b)  prim-procuror adjunct;

c)  procuror şef serviciu, acolo unde este cazul;

d)  procuror şef birou, acolo unde este cazul;

e)  procuror.

(8)   Parchetul de pe lângă judecătorie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:

a)  prim-procuror;

b)  prim-procuror adjunct;

c)  procuror şef secţie, după caz;

d)  procuror.

(9)   Dispoziţiile alin. (5), (6) şi (8) se aplică în mod corespunzător şi parchetelor militare.

(10)   Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului structurii de parchet respective.

(11)   Conducătorul fiecărui parchet este subordonat conducătorului structurii de parchet ierarhic superioare din aceeaşi circumscripţie.

(12)  Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi.

(13)  Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.

(14)   Funcţiile personalului auxiliar de specialitate sunt următoarele:

a)  grefier şef secţie;

b)  prim-grefier;

c)  grefier şef serviciu;

d)  grefier cu studii superioare;

e)  grefier cu studii medii;

f)  grefier statistician;

g)  grefier documentarist;

h) grefier arhivar;

i) grefier informatician;

j) grefier registrator.

(15)  Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al parchetelor funcţiile de agent procedural şi şofer.

(16)  Funcţiile personalului economic şi administrativ sunt următoarele:

a)  manager economic;

b)  şef serviciu;

c)  şef birou;

d)  consilier;

e)  auditor public intern;

f)  referent;

g)  muncitor calificat.

(17)   Personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subordonează ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă legea nu prevede altfel.

(18)   Personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul structurilor teritoriale de parchet se subordonează ierarhic conducătorului structurii de parchet respective.

(19)  Specialiştii IT din cadrul parchetelor au calitatea de funcţionari publici sau de grefieri informaticieni, având atribuţii legate exclusiv de activitatea informatică a Ministerului Public şi de monitorizare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România. Conducătorii parchetelor asigură sprijinul logistic necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora.

TITLUL III

Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

CAPITOLUL I

Structura şi conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Art. 4. - (1) In cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează:

a)  Direcţia Naţională Anticorupţie;

b)  Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

c)  Secţia de urmărire penală şi criminalistică;

d)  Secţia judiciară;

e)  Secţia de resurse umane şi documentare;

f)  Secţia parchetelor militare;

g)   Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe;

h) Direcţia de exploatare a tehnologiei   informaţiei;

i) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa;

j) Departamentul economico-ifinanciar şi administrativ;

k) Serviciul de audit public intern;

l) Biroul juridic;

m) Compartimentul documentelor clasificate;

n) Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP).

(2)  In cadrul structurilor de parchet pot funcţiona direcţii, secţii, servicii, birouri şi alte compartimente de specialitate.

(3)   Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi. In activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)   Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se înfiinţează şi se desfiinţează prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(5)   Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(6)    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ajutat de un procuror şef adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(7)   Structura Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se stabileşte prin ordin al procurorului şef, cu avizul ministrului justiţiei.

(8)   Organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 5. - (1) Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.

(2)  In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri, numiţi prin ordin al procurorului general.

(3)   Fiecare secţie este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de 1 sau 2 procurori şefi adjuncţi secţie, numărul acestora fiind stabilit prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)   Secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt organizate ierarhic. Procurorii din cadrul fiecăruia dintre aceste compartimente sunt subordonaţi procurorului şef secţie, serviciu sau birou, după caz. Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care la rândul său este subordonat procurorului şef secţie, respectiv adjuncţilor acestora.

(5)   Personalul din cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate este subordonat procurorului şef secţie, serviciu sau birou ori şefului serviciu ori birou sau adjuncţilor acestora, după caz.

Art. 6. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a)   conduce, coordonează şi răspunde de activitatea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor din subordine, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acestora;

b)   conduce Direcţia Naţională Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii;

c)   conduce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin intermediul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

d)  numeşte şi revocă, prin ordin, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii;

e)   exercită direct sau prin procurori anume desemnaţi controlul asupra tuturor parchetelor;

f)  este ordonator principal de credite;

g)   exercită atribuţii de coordonare şi control al administrării Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere economico-financiar;

h) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Public;

i) reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile internaţionale;

î) participă la şedinţele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite şi ale Curţii Constituţionale, iar în cazul imposibilităţii de participare, deleagă pe prim-adjunctul său ori pe un alt procuror;

j) participă la şedinţele oricărui complet al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când consideră necesar, sau desemnează procurorii care participă la aceste şedinţe;

k) emite ordine cu caracter intern;

l) convoacă Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezidează această adunare, în condiţiile legii;

m) convoacă şi prezidează şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

n) soluţionează conflictele de competenţă, potrivit legii;

o) repartizează procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe secţii, servicii şi birouri, precum şi în orice alte compartimente de activitate;

p) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, secţii în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia secţiilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

q) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cu avizul ministrului justiţiei, cu excepţia serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

r) analizează activitatea în domeniu a procurorilor Ministerului Public;

s) dispune delegarea procurorilor în interesul serviciului, potrivit legii;

ş) încadrează personalul auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie,   personalul   de   specialitate   juridică   asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual şi dispune delegarea, transferarea, suspendarea, încetarea contractului individual de muncă şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru acest personal, în condiţiile legii, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

t) emite aviz conform pentru numirea şi revocarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor, şi retrage avizul conform ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară care nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu;

ţ) stabileşte, prin ordin, indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, după caz, precum şi alte drepturi pentru personalul, altul decât procurorii, din Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel;

u) acordă salarii de merit şi premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

v) propune ministrului justiţiei aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, potrivit legii;

x) prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea Ministerului Public;

y) stabileşte, prin ordin, cu avizul ministrului justiţiei, regulamentul de atribuire a locuinţelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Public.

(2) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

Art. 7. - (1) Prim-acljunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general acţionează pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor şi măsurilor dispuse de procurorul general; coordonează, controlează, răspund şi îndrumă activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete.

(2)     Repartizarea atribuţiilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilită prin ordin al procurorului general.

(3)   In perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în aceasta calitate, iar în cazul absenţei acestuia sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general. Prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercită conducerea Ministerului Public în cazul absenţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către procurorul general, prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general.

Art. 8. - Prim-adjunctul procurorului general, respectiv adjunctul procurorului general au următoarele atribuţii:

a) exercită atribuţiile procurorului general în cazul absenţei acestuia sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea;

b) îndeplinesc sarcinile dispuse de procurorul general;

c) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) şi b).

Art. 9. - (1) Consilierii îl ajută pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie la îndeplinirea atribuţiilor privind activitatea Ministerului Public.

(2) Consilierii procurorului general au următoarele atribuţii:

a)    asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul general;

b)   efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze şi alte lucrări privind activitatea Ministerului Public, stabilite prin ordinul procurorului general;

c) examinează şi propun soluţii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Public;

d) din ordinul procurorului general, asistă la primirea în audienţă de către acesta a unor persoane si informează asupra posibilităţilor de rezolvare, colaborând in acest scop cu celelalte structuri ale Ministerului Public;

e)   examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;

f)   examinează şi supun aprobării procurorului general, din dispoziţia acestuia, analizele semestriale şi anuale privind activitatea Ministerului Public, întocmite de procurorii şefi ai direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi ai altor compartimente de activitate;

g)  consilierii procurorului general care au şi calitatea de procuror pot examina, din ordinul procurorului general, legalitatea unor soluţii date de procurorii din cadrul Ministerului Public, formulând propuneri pe care le prezintă procurorului general;

h) răspund de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).

(3) Consilierii procurorului general îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul general.

Art. 10. - (1) Procurorii din cadrul tuturor parchetelor au atribuţiile care decurg din prevederile Codului de procedură penală, legile speciale şi prevederile prezentului regulament.

(2) Procurorii anume desemnaţi de procurorul general au următoarele atribuţii de control:

a)   examinează din djspoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerile împotriva măsurilor luate sau împotriva actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi plângerile împotriva măsurilor luate sau împotriva actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic şi propun măsuri potrivit legii;

b)   examinează conflictele de competenţă, precum şi orice alte incidente legate de conflictele de competenţa materială şi după calitatea persoanei şi propun măsuri potrivit legii;

c)  soluţionează cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel, potrivit legii;

d)   efectuează activităţi de control, în condiţiile legii, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

e)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

CAPITOLUL II

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Art. 11. - (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, denumită în continuare Direcţia, ca structură cu personalitate juridică specializată a Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizată în structură centrală şi structură teritorială, realizează urmărirea penală în cauzele de criminalitate organizată şi terorism şi în alte cauze date în competenţa sa, potrivit legii.

(2)  Procurorul şef al Direcţiei este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)   Procurorul şef al Direcţiei are următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu, luând sau, după caz, propunând procurorului general măsurile care se impun;

b)  este ordonator secundar de credite şi, în exercitarea atribuţiilor sale, emite ordine cu caracter intern;

c)  pe baza unor criterii obiective şi potrivit specializării, repartizează procurorilor din subordine spre soluţionare dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în cadrul structurii centrale, potrivit legii;

d)   dispune preluarea, în condiţiile legii, la structura centrală pentru efectuarea urmăririi penale, a cauzelor de competenţa serviciilor şi birourilor teritoriale ale Direcţiei;

e)   analizează anual activitatea din cadrul Direcţiei şi întocmeşte un raport pe care îl prezintă procurorului general in vederea luării măsurilor care se impun pentru îmbunătăţirea activităţii;

f)   analizează legalitatea soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, în cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv;

g)    ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea activităţii Direcţiei;

h) propune ministrului justiţiei aprobarea prin ordin a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

i) organizează în cadrul structurii centrale, prin ordin, servicii, birouri şi compartimente conduse de procurori şefi; în circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă curţile de apel înfiinţează, prin ordin, servicii teritoriale conduse de procurori şefi; înfiinţează sau desfiinţează birouri teritoriale în circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă tribunale;

j) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie delegarea procurilor la Direcţie;

k) stabileşte, prin ordin, numărul specialiştilor, personalului auxiliar de specialitate şi al personalului economic şi administrativ, încadrat în serviciile, birourile ori compartimentele înfiinţate la nivelul structurii centrale sau în serviciile şi birourile teritoriale, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii, în limita numărului total de posturi;

l) numeşte, prin ordin, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală;

m) stabileşte, prin ordin, structura şi atribuţiile Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor, organizează, coordonează şi răspunde de activitatea acestuia;

n) propune procurorului general acordarea de salarii de merit şi alte sporuri la salariu pentru procurori, specialişti, personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ;

o) conduce activitatea compartimentului de specialişti din cadrul Direcţiei;

p) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate de către întreg personalul Direcţiei, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor;

q) îndeplineşte atribuţii stabilite de lege sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

r) răspunde de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-q).

(4) Procurorul şef adjunct al Direcţiei, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, are următoarele atribuţii:

a) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef al Direcţiei şi de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)   exercită atribuţiile procurorului şef al Direcţiei, în absenţa acestuia;

c)   exercită atribuţiile dispuse de procurorul şef al Direcţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

d)   răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).

(5)   In activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei este ajutat de 2 consilieri asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(6)   Consilierii îl ajută pe procurorul şef direcţie la îndeplinirea atribuţiilor Direcţiei şi în acest scop au următoarele atribuţii:

a)    asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul şef al Direcţiei;

b)   efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze şi alte lucrări privind activitatea Direcţiei, din dispoziţia procurorului şef direcţie;

c)   examinează şi propune soluţii privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei;

d)   din dispoziţia procurorului şef direcţie, asistă la primirea în audienţă de către acesta a unor persoane şi informează asupra posibilităţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente ale Direcţiei;

e)  examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;

f)  îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul şef direcţie;

g)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-f).

(7)   Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou din cadrul structurii centrale sau teritoriale a Direcţiei au următoarele atribuţii:

a)  organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului sau a biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;

c)   soluţionează lucrările serviciului/biroului cu grad de complexitate ridicat;

d)  îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii Direcţiei;

e)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile serviciilor şi birourilor din cadrul structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Art. 12. - (1) Structura Direcţiei se stabileşte prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, cu avizul ministrului justiţiei. Serviciile, birourile şi compartimentele se înfiinţează şi se desfiinţează în funcţie de natura, volumul, complexitatea şi specificul activităţii desfăşurate.

(2)   Serviciile, birourile şi compartimentele sunt conduse de procurori sefi, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel.

(3)  Procurorii din cadrul Direcţiei au următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţele de judecată competente;

b)   supraveghează şi controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziţia şi în numele lor de ofiţerii si agenţii de politie judiciară în cauzele prevăzute la lit. a);

c)  dispun efectuarea de către specialişti a constatărilor tehnico-ştiinţifice sau clarificarea de către aceştia a unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală;

d)  pot participa la şedinţe de judecată, în condiţiile legii;

e)  exercită orice alte atribuţii stabilite de lege sau prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori;

f)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).

Art. 13. - (1) Biroul judiciar este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii din acest birou au următoarele atribuţii:

a)   participă la şedinţele de judecată având ca obiect cereri sau cauze de competenţa Direcţiei, în condiţiile legii;

b)   examinează soluţiile pronunţate şi exercită căile de atac prevăzute de lege;

c)  întocmesc evidenţa apelurilor şi recursurilor penale declarate de structura centrală şi de structurile teritoriale şi asigură comunicarea soluţiilor date în apel sau recurs;

d)  rezolvă lucrările repartizate;

e)   analizează legalitatea propunerilor procurorului din faza de urmărire penală, respinse de instanţă, şi propune conducerii Direcţiei măsuri pentru înlăturarea deficienţelor;

f)  întocmesc evidenţa cazurilor de achitare sau restituire şi întocmesc rapoartele de analiză asupra acestor soluţii;

g)   analizează cazurile de neaplicare unitară a legii în practica instanţelor de judecată şi sesizează compartimentul de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

h) sesizează conducerea Direcţiei cu privire la problemele deosebite dezbătute în şedinţele de judecată;

i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de conducerea Direcţiei, în domeniul de competenţă;

j) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-i).

Art. 14. - (1) Biroul de asistenţă judiciară internaţională este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:

a)  colaborează direct cu structuri similare, româneşti şi străine, constând în schimburi reciproce de informaţii şi orice alte acte de asistentă judiciară internaţională de acest fel;

b)  asigură asistenţa judiciară internaţională, potrivit legii, în cauzele privind infracţiunile de competenţa Direcţiei, cooperând direct în acest scop cu autorităţile străine competente, precum şi cu alte structuri din cadrul parchetelor şi cu autorităţile şi instituţiile publice româneşti cu atribuţii în domeniu;

c)  orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;

d)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).

Art. 15. - (1) Biroul de studiere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:

a)   efectuează operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor privind criminalitatea organizată şi terorismul, la nivel naţional;

b)   îndrumă activitatea de centralizare, analizare şi valorificare a datelor privind criminalitatea organizată şi terorismul, desfăşurată de serviciile şi birourile teritoriale de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate;

c)   organizează şi administrează baza de date privind criminalitatea organizată şi terorismul;

d)   culeg şi centralizează datele privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în cadrul Direcţiei;

e)  analizează şi valorifică datele culese şi centralizate în vederea elaborării studiilor privind cauzele care generează şi a condiţiilor care favorizează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism;

f)  colaborează cu structuri şi organisme similare din ţară şi din străinătate în vederea schimbului de date şi informaţii pentru elaborarea studiilor şi analizelor privind cauzele care generează şi a condiţiilor care favorizează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, precum şi a prognozelor privind evoluţia fenomenului infracţional specific;

g)   elaborează prognoze privind evoluţia fenomenului infracţional specific;

h) participă în grupuri de lucru pentru elaborarea modificărilor legislative;

i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;

j) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-i).

SECŢIUNEA a 3-a

Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor

Art. 16. - (1) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor este condus de un procuror şef asimilat procurorului şef serviciu.

(2) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor are următoarele atribuţii:

a)   elaborează metodologia referitoare la activitatea de urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată şi terorismul;

b)    desfăşoară activităţi specifice de pregătire a procurorilor şi a altor categorii de personal, în cooperare cu Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit programelor acestuia;

c)  asigură, la cerere, pe bază de protocol, activităţi de consultanţă şi pregătire profesională pentru alte instituţii cu atribuţii de cercetare penală;

d)  asigură, la cerere, cursuri de pregătire şi specializare pentru procurorii care îşi manifestă intenţia de a-şi desfăşura ulterior activitatea în cadrul Direcţiei şi pentru judecătorii care doresc să promoveze la instanţe care judecă dosare de competenţa Direcţiei;

e)   cooperează cu structuri similare de pregătire a personalului cu atribuţii în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului, din ţară şi străinătate;

f)   colectează date şi informaţii necesare pregătirii procurorilor şi creşterii eficienţei activităţii de urmărire penală;

g)   organizează activităţi cu caracter didactic, în conformitate cu competenţele Direcţiei;

h) acordă asistenţă structurii centrale şi structurilor teritoriale ale Direcţiei, în domeniul de competenţă al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor;

i) exercită orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin dispoziţiile conducerii Direcţiei.

SECŢIUNEA a 4-a

 Compartimentul de specialişti

Art. 17. - (1) In cadrul Direcţiei sunt numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

(2)   Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de funcţionar public şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici.

(3)   Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei.

(4)  Specialiştii au următoarele atribuţii:

a)  întocmesc, din dispoziţia scrisă a procurorului de caz, constatarea tehnico-ştiinţifică;

b)  din dispoziţia procurorilor Direcţiei, pot oferi clarificări cu privire la aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală;

c)      îndeplinesc orice alte atribuţii specifice compartimentului, din dispoziţia procurorilor Direcţiei;

d)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).

(5)  Delegarea specialiştilor în teritoriu se poate dispune de procurorul şef al Direcţiei, pe baza solicitării motivate a şefilor de servicii sau birouri teritoriale.

SECŢIUNEA a 5-a

Serviciile şi birourile teritoriale

Art. 18. - (1) Serviciile teritoriale care funcţionează la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel sunt conduse de procurori şefi serviciu.

(2)   Procurorii şefi ai serviciilor teritoriale au următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduc, controlează şi răspund de activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcţiei luarea măsurilor care se impun;

b)   repartizează, după criterii obiective şi conform principiului specializării procurorilor din subordine, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate;

c)  soluţionează plângerile împotriva soluţiilor procurorilor, potrivit legii;

d)   îndeplinesc sarcinile dispuse în condiţiile legii de procurorii ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale.

(3)   Procurorii din serviciile teritoriale au următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţele de judecată competente;

b)  conduc şi controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziţia lor în cadrul serviciului de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară în cauzele privind infracţiunile de competenţa lor;

c)   participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;

d)  îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevăzute în legi speciale;

e)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

Art. 19. - (1) Birourile teritoriale care funcţionează la nivelul parchetului de pe lângă tribunal sunt conduse de procurori şefi birou.

(2)   Procurorii şefi ai birourilor teritoriale îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 18 alin. (2).

(3)    Procurorii din cadrul birourilor teritoriale au următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţele de judecată competente;

b)  conduc şi controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziţia procurorilor din cadrul biroului de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară în cauzele privind infracţiunile de competenţa acestor birouri;

c)   pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;

d)  îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevăzute în legi speciale;

e)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

CAPITOLUL III

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei de urmărire penală şi criminalistică

Art. 20. - (1) Secţia de urmărire penală şi criminalistică este condusă de un procuror şef, ajutat de un procuror şef adjunct.

(2)    Secţia de urmărire penală şi criminalistică îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi coordonarea activităţii de urmărire penală, precum şi cu activitatea de criminalistică, potrivit legii.

(3)  Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea eficientă a activităţii;

b)  repartizează, pe baza unor criterii obiective şi potrivit specializării procurorilor din secţie, spre soluţionare dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit legii;

c)   exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu;

d)  examinează lucrările procurorilor din secţie;

e)  stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;

f)   exercită brice atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)   Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;

b)   soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)  exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;

d)  exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(5)   Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului sau a biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;

c)  soluţionează dosare, conform specializării proprii;

d)  îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea secţiei sau de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prevăzute în legi speciale.

(6)   Procurorii şefi serviciu sunt subordonaţi direct procurorului şef secţie.

Art. 21. - Secţia de urmărire penală şi criminalistică are următoarea structură:

A.  Serviciul de urmărire penală:

a)  Biroul de urmărire penală;

b)  Biroul criminalistică;

B.   Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:

a)   Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

b)   Biroul pentru coordonarea activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

SECŢIUNEA a 2-a

Serviciul de urmărire penală

Art. 22. - (1) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror şef birou.

(2)   Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor;

b)   efectuează urmărirea penală în cauzele preluate în condiţiile legii de la structurile de parchet din teritoriu;

c)   întocmesc analiza activităţii secţiei şi evoluţia indicatorilor statistici;

d)  îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de procurorii ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;

e)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

(3)   Procurorii din cadrul acestui birou anume desemnaţi de procurorul general îndeplinesc următoarele atribuţii de control:

a)   examinează din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerile împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi plângerile împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic şi propun măsuri potrivit legii;

b)   centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri, cu consecinţe deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, precum şi alte asemenea situaţii stabilite prin ordin al procurorului general;

c)   examinează conflictele de competenţă, precum şi orice alte incidente legate de conflicte de competenţa materială şi după calitatea persoanei şi propun măsuri potrivit legii;

d)  soluţionează cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel, potrivit legii;

e)   efectuează activităţi de control, în condiţiile legii, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

f)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).

SECŢIUNEA a 3-a

Biroul de criminalistică

Art. 23. - (1) Biroul de criminalistică este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii acestui birou au   următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul şef secţie, potrivit legii;

b)   participă la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implică aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice, şi acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor care desfăşoară activitatea de urmărire penală proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;

c)   organizează evidenţa centralizată a cauzelor privind infracţiuni săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane aflate în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi;

d) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi în străinătate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni;

e)    asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de laborator;

f)  elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de către procurori a mijloacelor criminalistice şi propun măsuri pentru valorificarea acestora;

g)   îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-5).

(3)   In cadrul biroului de criminalistică îşi desfăşoară activitatea tehnicieni criminalişti asimilaţi personalului auxiliar de specialitate conform art. 91 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)   Tehnicienii criminalişti prevăzuţi la alin. (3) au următoarele atribuţii:

a)   însoţesc procurorul criminalist sau alt procuror anchetator la cercetarea la faţa locului, în cazul săvârşirii unor infracţiuni contra vieţii, al morţilor suspecte, accidentelor de muncă cu victime sau în alte situaţii care impun prezenţa procurorului, asigurând executarea fotografiilor judiciare şi a înregistrărilor video prin folosirea tehnicii din dotare, sub îndrumarea exclusivă a procurorului;

b)  execută lucrări de laborator;

c)  execută planşe foto;

d)   asigură asistenţa tehnică a înregistrărilor audio şi video, decriptarea casetelor audio şi video, procesarea imaginilor foto şi video în cursul anchetei desfăşurate de procuror;

e)   întreţin aparatura din dotarea laboratorului de criminalistică şi a cabinetelor din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale şi gestionează materialele consumabile;

f)   organizează şi ţin evidenţa materialelor fotosensibile audiovideo şi asigură conservarea celor utilizate în anchetă;

g)    îndeplinesc orice alte atribuţii, din dispoziţia procurorului, în condiţiile legii;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).

SECŢIUNEA a 4-a

Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Art. 24. - (1) Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror şef birou.

(2)  Procurorii din acest birou au următoarele atribuţii:

a)  efectuează urmărirea penală şi sesizează instanţa de judecată în cauzele având ca obiect infracţiuni vizând drepturile de proprietate intelectuală săvârşite de persoanele care atrag competenţa Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în alte cauze, potrivit legii; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;

b)  monitorizează cauzele declanşate prin acţiuni comune cu alte instituţii, pe baza informării periodice de către procurorii anume desemnaţi de la unităţile de parchet din teritoriu, cu privire la stadiul soluţionării dosarelor şi a măsurilor dispuse;

c)   evaluează activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

d)   îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;

e)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

Art. 25. - (1) Biroul pentru coordonarea activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror şef birou.

(2)  Procurorii din acest birou au următoarele atribuţii:

a)  asigură coordonarea instituţiilor implicate în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, pentru eficientizarea combaterii criminalităţii în domeniu;

b)   examinează soluţiile dispuse de parchet în cauzele privind încălcările drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea uniformizării practicii judiciare;

c)   coordonează activitatea de specializare în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală a procurorilor desemnaţi pentru soluţionarea cauzelor în acest domeniu;

d)  elaborează buletinul jurisprudenţei în domeniu;

e)  întocmesc evaluarea anuală şi semestrială a stării infracţionale în domeniul proprietăţii intelectuale;

f)   elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu;

g)  asigură difuzarea la nivelul parchetelor din teritoriu a materialelor elaborate;

h) participă la întocmirea şi dezbaterea proiectelor de modificare a legilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

i) formulează propuneri conducerii Ministerului Public, în vederea eficientizării aplicării legislaţiei în domeniu;

j) îndeplinesc alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;

k) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-j).

CAPITOLUL IV

Secţia judiciară

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei judiciare

Art. 26. - (1) Secţia judiciară îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă.

(2)   Secţia judiciară este condusă de un procuror şef, ajutat de un procuror şef adjunct.

(3)  Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea eficientă a activităţii;

b)    repartizează, pe baza unor criterii obiective, procurorilor şi celuilalt personal din subordine spre soluţionare dosarele, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie;

c)  stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;

d)  examinează lucrările procurorilor din secţie;

e)   organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general;

f)   analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarării recursului în interesul legii;

g)  întocmeşte semestrial analiza activităţii judiciare în cauzele penale şi civile;

h) rezolvă sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă;

i) exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu;

j) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)   Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, controlează şi răspunde de atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;

b)   soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)  exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;

d)  exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(5)   Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului/biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;

c)  soluţionează dosare conform specializării proprii;

d)  îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia şefului ierarhic.

(6)   Procurorii şefi serviciu sunt subordonaţi procurorului şef secţie.

Art. 27.  - Secţia judiciară are următoarea structură:

A.  Serviciul judiciar penal:

a)  Biroul de recursuri penale în interesul legii;

b)  Biroul de reprezentare;

B.  Serviciul judiciar civil:

a)  Biroul pentru recursuri civile în interesul legii;

b)  Biroul de reprezentare.

SECŢIUNEA a 2-a

 Serviciul judiciar penal

Art. 28. - (1) Biroul de recursuri penale în interesul legii este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:

a)  examinează, din oficiu sau la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei ori la cererea petiţionarilor, după caz, hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauze penale, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici judiciare neunitare;

b)   examinează cererile de reducere a termenului de reabilitare formulate de persoanele interesate şi face propuneri corespunzătoare, potrivit legii;

c)   analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare sau de restituire şi propun măsuri corespunzătoare;

d)   analizează chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti;

e)  propun introducerea şi întocmesc proiectele de recurs în interesul legii;

f)   motivează şi redactează cererile de strămutare, din dispoziţia procurorului general;

g)   întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general sau din dispoziţia conducerii secţiei;

h) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

i) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-h).

Art. 29. - (1) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:

a) asigură pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

b)  exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevăzute de lege;

c)   asigură participarea procurorilor la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstitu­ţionalitate în cauzele penale;

d)   evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională, şi propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;

e)   întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei;

f)  îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

g)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-f).

SECŢIUNEA a 3-a

Serviciul judiciar civil

Art. 30. - (1) Biroul de recursuri civile în interesul legii este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:

a)  asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)   motivează şi redactează cererile de strămutare în cauzele prevăzute de lege;

c)   asigură evidenţa şi analiza cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedură penală, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propun măsurile corespunzătoare;

d)  examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiţiei, hotărârile judecătoreşti irevocabile, pronunţate în cauze civile, în vederea exercitării recursului în interesul legii;

e)  propun introducerea şi întocmesc proiectele de recurs în interesul legii;

f)   întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei;

g)   îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).

Art. 31. - (1) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.

(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:

a)   asigură pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, potrivit legii;

b)   exercită căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)   asigură participarea procurorilor la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile;

d)   evidenţiază problemele controversate de  aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională, şi propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;

e)   întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei, serviciului sau biroului;

f)   îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

g)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-f).

CAPITOLUL V

Secţia de resurse umane şi documentare

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei de resurse umane şi documentare

Art. 32. - (1) Secţia resurse umane şi documentare asigură îndeplinirea atribuţiilor Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi a celor privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică, de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi a celor privind protecţia minorilor.

(2)  Secţia este condusă de un procuror şef secţie ajutat de un procuror şef adjunct secţie.

(3)  Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;

b)  stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;

c)   repartizează procurorilor şi celuilalt personal din subordine, spre soluţionare, lucrările înregistrate în secţie;

d)   exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu şi de procurorii şefi ai birourilor independente;

e)  colaborează, în condiţiile legii, cu şefii structurilor de parchet cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor;

f)  asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării atribuţiilor privind organizarea concursurilor, selecţionarea, încadrarea, promovarea şi acordarea unor drepturi personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia procurorilor şi personalului asimilat acestora;

g)   desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii;

h) ia măsuri pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomă „Monitorul Oficial", în ziua publicării, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, orice alte acte normative care prezintă interes pentru activitatea parchetelor şi decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului;

i) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)   Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:

a)  organizează, conduce, controlează şi răspunde pentru atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;

b)   soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)  exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;

d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(5) Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului/biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;

c)  soluţionează lucrări conform specializării proprii;

d)   îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia conducerii secţiei.

Art. 33. - Secţia de resurse umane şi documentare are următoarea structură:

A.  Serviciul de documentare şi statistică judiciară:

a)  Biroul de documentare;

b)  Biroul de statistică judiciară;

c)  Biblioteca.

B.  Biroul de organizare şi resurse umane;

C.  Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe;

D.  Biroul de registratură generală, arhivă şi grefa.

SECŢIUNEA a 2-a

 Serviciul de documentare şi statistică judiciară

Art. 34. - (1) Biroul de documentare este condus de un procuror şef birou.

(2) Biroul de documentare are următoarele competenţe:

a)  efectuează studii în legătură cu problemele de drept ridicate de parchete;

b)   studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa Ministerului Public, în special cazurile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, şi prezintă propuneri procurorului general;

c)   elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordă sprijinul ştiinţific necesar secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordine;

d)   editează trimestrial revista „Pro-Lege" şi asigură difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate;

e)   colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe, pentru cunoaşterea legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţări, cu deosebire ale celor din Uniunea Europeană, şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public;

f)   participă, prin procurorul şef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară, ca membru de drept, la şedinţele Consiliului ştiinţific;

g)  procurorii care au întocmit note de studiu participă la şedinţele Consiliului ştiinţific;

h) întocmeşte lucrările de secretariat ale Consiliului ştiinţific;

i) asigură ducerea la îndeplinire a măsurilor luate în şedinţele Consiliului ştiinţific privind problemele de drept ridicate şi a celor stabilite de conducerea Ministerului Public în legătură cu valorificarea acestora;

j) elaborează proiectul Regulamentului de ordine interioară al parchetelor şi propune, când este cazul, modificarea şi completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă;

k) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public şi ia măsuri pentru actualizarea permanentă a acestuia;

l) coordonează activitatea de documentare juridică la nivelul Ministerului Public;

m) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu;

n) asigură publicarea lucrărilor cu caracter criminologic întocmite de procurori în „Revista de criminologie, de criminalistică şi penologie" şi asigură comunicarea celor mai valoroase lucrări Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române şi instituţiilor de profil din ţară şi din străinătate;

o) elaborează note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciară şi le supune spre aprobare consiliului ştiinţific, cu sprijinul Biroului de documentare;

p) identifică şi evidenţiază necorelările din actele normative în vigoare, referitoare la minori, şi face propuneri corespunzătoare pentru modificarea legislaţiei;

q) elaborează măsuri şi strategii care să vizeze îmbunătăţirea activităţii parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie;

r) colaborează cu serviciile sociale specializate în protecţia drepturilor şi intereselor minorilor, în scopul sprijinirii activităţii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, prin încheierea de protocoale şi acorduri de colaborare şi cooperare;

s) elaborează propuneri în scopul modificării actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creării unor norme de drept substanţial şi procesual, speciale pentru minori;

ş) evidenţiază trimestrial încălcarea drepturilor minorilor la instanţe şi parchete;

t) elaborează studii privind cauzele şi particularităţile delincventei juvenile, precum şi ale violenţei în familie şi formulează propuneri concrete pentru elaborarea de metode şi strategii în vederea combaterii acestor fenomene;

ţ) asigură difuzarea către toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activităţilor prevăzute în această secţiune, inclusiv publicarea pe site-ul Ministerului Public;

u) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

Art. 35. - (1) Biroul de statistică judiciară este condus de un procuror şef birou.

(2) Biroul de statistică judiciară are următoarele atribuţii:

a)  centralizează, prelucrează şi arhivează informaţiile şi datele statistice privind activitatea infracţională;

b)   asigură informaţiile, datele şi materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii şi altor reprezentanţi ai Ministerului Public;

c)  întocmeşte formularele statistice;

d)   organizează arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii;

e)  evidenţiază măsurile de ocrotire luate faţă de minorii neinfractori, prevăzute de lege;

f)   stabileşte, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din cadrul Ministerului Justiţiei sau din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infracţional şi activitatea parchetelor şi propune instituirea, modificarea sau desfiinţarea unor formulare statistice;

g)   centralizează datele din formularele statistice şi controlează exactitatea acestora;

h) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii şi a parchetelor militare;

i) asigură documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare;

j) furnizează datele statistice solicitate de secţiile şi direcţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din cadrul Ministerului Justiţiei sau din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

k) furnizează date Institutului Naţional de Statistică, în condiţiile legii, şi la solicitarea autorităţilor sau instituţiilor publice naţionale ori a altor organisme interne şi internaţionale interesate, pune la dispoziţia acestora date statistice privind starea criminalităţii şi activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

l) exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

Art. 36. - (1) Biblioteca organizează şi gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2)   Biblioteca funcţionează potrivit Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi unui regulament propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)  Biblioteca este condusă de un şef birou.

SECŢIUNEA a 3-a

 Biroul de organizare şi resurse umane

Art. 37. - (1) Biroul de organizare şi resurse umane este condus de un procuror şef birou.

(2) Biroul de organizare şi resurse umane are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a)   organizează şi ţine la zi evidenţa procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual al parchetelor, în raport cu numărul de posturi prevăzut în statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public, precum şi cu numărul de posturi aprobat prin legea bugetului de stat;

b)  ţine evidenţa şi pune în aplicare ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie, precum şi ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în domeniul resurselor umane şi asigură informarea persoanelor din parchete cu privire ia acestea;

c)   întocmeşte şi depune la autorităţile competente dosarele de pensionare pentru personalul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi documentaţia cerută de lege pentru actualizarea pensiilor;

d)  întocmeşte, completează, păstrează şi ţine evidenţa carnetelor de muncă pentru personalul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a registrelor generale de evidenţa a salariaţilor;

e)    întocmeşte rapoartele anuale cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici;

f)  personalul din cadrul biroului participă în comisiile de concurs şi în cele de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul auxiliar de specialitate şi personalul contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

g)   coordonează întocmirea şi actualizarea fişelor posturilor pentru personalul din cadrul Ministerului Public, în condiţiile legii;

h) întocmeşte şi actualizează statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public, ce se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii;

i) organizează şi coordonează activitatea de evaluare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual;

j) arhivează, păstrează, selecţionează şi elimină documentele, potrivit legii şi Nomenclatorului arhivistic;

k) eliberează şi ţine evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a cartelelor de acces;

l) redactează şi prezintă procurorului general proiectele de ordine sau, după caz, deciziile de delegare a procurorilor din Ministerul Public şi a personalului auxiliar de specialitate, precum şi a altor categorii de personal al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

m) întocmeşte documentaţia necesară în vederea suspendării din funcţie a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;

n) organizează examenele şi concursurile pentru recrutarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

o) întocmeşte proiectele ordinelor sau, după caz, ale deciziilor de numire, promovare, detaşare, trecere în alte sectoare de activitate, transfer sau eliberare din funcţie a personalului de specialitate juridică, a funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

p) efectuează cercetări prealabile, exercită, stabileşte şi propune aplicarea unor sancţiuni administrative personalului auxiliar de specialitate, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigură documentaţia privind eliberarea acestora din funcţie;

q) întocmeşte şi prezintă procurorului general proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum şi ale personalului auxiliar de specialitate încadrat la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

r) examinează contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale;

s) calculează drepturile băneşti cuvenite procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorărilor intervenite, a suspendării activităţii, pensionării, recalculării pensiilor şi a acordării salariilor de merit, în condiţiile legii;

ş) asigură gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale şi ia măsuri în vederea organizării şi dezvoltării carierei funcţionarilor publici;

t) exercită atribuţiile ce derivă din aplicarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

ţ) ţine evidenţa militară a rezerviştilor şi întocmeşte lucrările de mobilizare la locul de muncă;

u) exercită alte atribuţii prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

Art. 38. - De asemenea, Biroul de organizare şi resurse umane mai are următoarele atribuţii:

a)   evaluează permanent rezultatele obţinute în urma activităţii de perfecţionare continuă a procurorilor şi, în raport de aceasta, colaborează cu Institutul Naţional al Magistraturii, în scopul de a îmbunătăţi curricula formării profesionale continue;

b)   asigură logistica formării profesionale continue descentralizate a procurorilor;

c)   evaluează cel puţin o dată pe an volumul de activitate al parchetelor şi propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi;

d)    stabileşte elementele de bază ale structurii organizatorice, respectiv descrierea şi cerinţele postului, interdependenţa dintre funcţiile de conducere şi cele de execuţie, relaţiile organizaţionale şi alte elemente;

e)   supune spre aprobare măsurile metodologice şi organizatorice privind circulaţia proiectelor de ordine din sfera de competenţă a parchetului, precum şi constituirea unei evidenţe speciale a acestora, inclusiv în format electronic;

f)   centralizează informaţiile privind responsabilităţile pe care le are Ministerul Public.

SECŢIUNEA a 4-a

Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe

Art. 39. - (1) Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe este condus de un procuror şef birou.

(2) Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe are următoarele atribuţii:

a)  organizează, programează şi realizează activităţile de primire în audienţă a cetăţenilor;

b)   aduce la cunoştinţă procurorului general, respectiv procurorilor şefi secţie sau direcţie, problemele deosebite apărute în cadrul audienţelor;

c)  examinează şi repartizează secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor şi transmite autorităţilor şi instituţiilor publice lucrările de competenţa acestora, potrivit legii, înştiinţând petiţionarii;

d)   primeşte, prin intermediul procurorului de serviciu, sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale cetăţenilor, depuse de aceştia direct la parchet;

e)  exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior

SECŢIUNEA a 5-a

Biroul registratură generală, arhivă şi grefa

Art. 40. - (1) Biroul registratură, arhivă şi grefa este condus de un procuror şef birou.

(2) Biroul registratură, arhivă şi grefa şi are următoarele atribuţii:

a)   realizează funcţia de registratură, înregistrează corespondenţa adresată procurorului general, adjuncţilor săi şi secţiilor şi distribuie corespondenţa adresată Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)  organizează, coordonează şi răspunde de activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi păstrare a lucrărilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)  realizează activităţile de arhivă, potrivit legii;

d)  exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

CAPITOLUL VI

Secţia parchetelor militare

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei parchetelor militare

Art. 41. - (1) Secţia parchetelor militare îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi supravegherea activităţii de cercetare penală efectuate de organele de cercetare penală speciale centrale ale Ministerului Apărării şi ale celorlalte structuri  militare, precum şi cele în legătură cu participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa instanţelor militare, potrivit legii.

(2)   Secţia este condusă de un procuror militar şef secţie, ajutat de un procuror militar şef adjunct secţie.

(3)  Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, controlează, îndrumă şi răspunde pentru activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;

b)  stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;

c)   repartizează, după criterii obiective, procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie;

d)   exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu;

e)   exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)   Procurorul militar şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:

a)  organizează, conduce, controlează şi răspunde pentru atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;

b)   soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)  exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;

d)  exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(5)   Procurorul militar şef serviciu are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;

c)  soluţionează lucrări conform specializării proprii;

d)  îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei sau prevăzute în legi speciale.

Art. 42. - Secţia parchetelor militare are următoarea structură:

A.  Serviciul de urmărire penală şi judiciar;

B.   Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ:

a)  Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ;

b)  Compartimentul informaţii clasificate.

SECŢIUNEA a 2-a

Serviciul de urmărire penală şi judiciar

Art. 43. - (1) Serviciul de urmărire penală şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu.

(2) Procurorii din cadrul acestui serviciu au următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor;

b)   supraveghează activitatea de cercetare penală efectuată de organele de cercetare penală speciale centrale ale Ministerului Apărării şi ale celorlalte structuri militare în cauzele de competenţa instanţelor militare;

c)   examinează plângerile împotriva măsurilor luate şi actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi propun măsuri corespunzătoare, în măsura în care această atribuţie le este delegată;

d)   întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistenţă judiciară internaţională, potrivit legii;

e)  îndrumă procurorii de la parchetele militare teritoriale care efectuează activităţi de urmărire penală, supravegherea cercetării penale şi activitate judiciară;

f)   asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumă, în acest sens, procurorii de la parchetele militare teritoriale;

g)  analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propun măsuri corespunzătoare;

h) organizează activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerul Apărării şi din cadrul celorlalte structuri militare, potrivit legii;

i) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri cu consecinţe deosebit de grave ori care au avut ca urmare un dezastru şi alte asemenea situaţii;

j) întocmesc analiza fenomenului infracţional şi evoluţia indicatorilor statistici, pe baza datelor proprii şi a celor primite de la parchetele militare;

k) elaborează metodologii criminalistice pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor din competenţa parchetelor militare;

l) organizează activitatea de cercetare criminologică, precum şi de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea;

m) asigură şi urmăresc pregătirea şi participarea procurorilor militari la judecarea de către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor penale în care a fost învestită prin rechizitorii emise de procurorii militari;

n) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunţate de Secţia penală a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cauze în care au fost puse concluzii de către procurorii militari;

o) examinează hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale şi propun introducerea recursului în interesul legii;

p) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată în stare de arestare preventivă şi prezintă propuneri;

q) îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii secţiei sau a conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prevăzute în legi speciale;

r) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-q).

SECŢIUNEA a 3-a

Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ

Art. 44. - (1) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ este condus de către un procuror militar şef serviciu.

(2) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ are următoarele atribuţii:

a)   întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu;

b)  redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrările pentru Ministerul Apărării referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincţii militare, treceri în rezervă şi pensionarea procurorilor militari şi a personalului militar auxiliar, precum şi propunerile de promovare, transferare sau eliberare din funcţie a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

c)   întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate şi examinează îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea de grade şi trepte;

d)   redactează proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii;

e)   examinează contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi propune măsuri;

f)   organizează examenele şi concursurile pentru încadrarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate al Secţiei parchetelor militare;

g)  întocmeşte lucrările de organizare-mobilizare şi cele de personal care decurg din reglementările militare.

(3)  Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ este condus de un şef birou, ofiţer specialist.

(4)  Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ are următoarele atribuţii:

a)   efectuează analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;

b)  asigură plata integrală şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare;

c)  stabileşte drepturile de personal şi întocmeşte statele de plată, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile băneşti a personalului;

d)  centralizează statele de plată a soldelor, salariilor şi a altor drepturi băneşti şi efectuează reţinerile către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru pensia suplimentară, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele şi la termenele stabilite;

e)  întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal;

f)  calculează, reţine şi depune garanţiile pentru gestionari;

g)  întocmeşte documentaţia necesară calculării pensiilor;

h) asigură condiţiile de păstrare în deplină securitate a banilor şi a altor valori, a transportului acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casă la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;

i) întocmeşte actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare şi transport;

j) execută lucrări privind acordarea avansului pentru mărci poştale, taxe poştale, expertize, deplasări, cheltuieli cu utilităţile şi altele asemenea;

k) organizează evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la patrimoniul unităţii şi asigură informaţiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodărirea mijloacelor financiare şi materiale;

l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei financiare din cadrul Ministerului Apărării, contabilitatea în partidă dublă a activităţii economico-financiare şi de planificare desfăşurate la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;

m) efectuează activităţile de inventariere a patrimoniului;

n) asigură legătura cu instituţiile publice şi societăţile comerciale ce deservesc parchetele militare;

o) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi creditorii;

p) întocmeşte şi depune darea de seamă contabilă şi raportul explicativ;

r) realizează documentaţia necesară obţinerii resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare;

s) urmăreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate;

ş) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotare;

t) urmăreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz;

ţ) întocmeşte proiectele planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente, precum şi documentaţiile tehnice aferente;

u) pregăteşte documentaţia necesară pentru achiziţiile de bunuri şi prestări de servicii;

v) verifică realitatea consumurilor, precum şi cantităţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi execută recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate;

w) răspunde de realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;

x) asigură necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;

y) stabileşte necesarul de rechizite, materiale şi alte bunuri destinate desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;

z) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii secţiei sau prevăzute în legi speciale.

SECŢIUNEA a 4-a

Compartimentul informaţii clasificate

Art. 45. - (1) Compartimentul informaţii clasificate este organizat şi funcţionează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza Legii nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu şi a reglementărilor militare în materie.

(2)   Compartimentul informaţiilor clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului militar şef secţie.

(3)   Compartimentul informaţiilor clasificate asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea şi arhivarea informaţiilor clasificate pentru Secţia parchetelor militare.

CAPITOLUL VII

Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile, conducerea şi structura

Art. 46. - (1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe realizează activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, în special atribuţiile conferite prin lege Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală şi al

asistenţei   judiciare   cu   statele   membre   ale   Uniunii Europene.

(2)  Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe este condus de un procuror şef serviciu.

(3)  Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din serviciu;

b)   repartizează lucrările personalului serviciului, direct sau prin intermediul procurorilor şef birou, şi coordonează activitatea în vederea rezolvării lor;

c)   exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi birou;

d)  asigură informarea operativă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la reflectarea în documentele organizaţiilor şi organismelor internaţionale a stării infracţionale din România şi a acţiunilor de combatere a acesteia;

e)   participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită, date în competenţa serviciului;

f)  soluţionează lucrări conform specializării proprii;

g)   exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)  Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;

c)   transmite celorlalte structuri lucrările care privesc activitatea sau sunt de competenţa acestora;

d)  soluţionează lucrări conform specializării proprii;

e)   îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii serviciului.

Art. 47. - Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe are următoarea structură:

A.  Biroul de cooperare judiciară internaţională în materie penală;

B.   Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE.

SECŢIUNEA a 2-a

Biroul de cooperare judiciară internaţională

Art. 48. - (1) Biroul de cooperare judiciară internaţională este condus de un procuror şef birou.

(2) Biroul de cooperare judiciară internaţională are următoarele atribuţii, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel:

a)   răspunde de efectuarea lucrărilor şi de îndeplinirea obligaţiilor ce revin Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării şi asistenţei judiciare internaţionale în materie penală şi al asistenţei judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este parte;

b)  îndeplineşte rolul de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală în cazul cererilor care se referă la activităţi de urmărire penală, cu excepţia cererilor de extrădare, procedurilor de predare în baza unui mandat european de arestare şi a cererilor privind transferul de persoane condamnate, în condiţiile legii, ale normelor de drept internaţional şi, respectiv, ale instrumentelor relevante ale Uniunii Europene;

c)   facilitează şi accelerează asistenţa judiciară în materie penală în faza de cercetare şi urmărire penală, inclusiv cu statele membre ale Uniunii  Europene, prin punctele de contact din Reţeaua Judiciară Europeană şi Reţeaua Judiciară Română în materie penală;

d)  asigură schimbul de date şi de informaţii cu Eurojust şi cu instituţiile similare din alte state cu privire la investigarea şi urmărirea infracţiunilor de competenţa Ministerului Public, în condiţiile legii;

e)   execută lucrările în materie de extrădare şi comisii rogatorii şi ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocităţii, în acest domeniu;

f)  asigură respectarea dispoziţiilor cuprinse în acordurile de asistenţă judiciară în materie penală;

g)   urmăreşte respectarea de către procurorii din cadrul Ministerului Public a procedurilor de lucru cu ofiţerii de legătură desemnaţi pe lângă ambasadele acreditate în România;

h) întocmeşte lucrările referitoare la preluarea activităţii de urmărire penală, recunoaşterea hotărârilor penale străine şi transferarea condamnaţilor în vederea executării pedepsei în statul al cărui cetăţean este condamnatul;

i) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea Ministerului Public;

j) îndeplineşte atribuţii ce revin Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca autoritate centrală în cazul cererilor de supraveghere şi urmărire transfrontalieră;

k) asistă parchetele competente, atunci când este cazul, în formularea şi soluţionarea cererilor de asistenţă judiciară în materie penală din faza de cercetare şi urmărire penală şi încurajează, în măsura posibilităţilor, contactul direct dintre acestea şi cele din alte state membre ale Uniunii Europene;

l) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor diferitelor unităţi de parchet referitoare la activitatea de urmărire penală;

m) facilitează şi accelerează cooperarea judiciară internaţională în materie penală în faza de urmărire penală în cazul cererilor în care România este stat solicitant sau stat solicitat.

SECŢIUNEA a 3-a

Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE

Art. 49. - (1) Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE, este condus de un procuror şef birou.

(2) Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE, are următoarele atribuţii, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel:

a)   întocmeşte şi supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din străinătate ori organismele internaţionale şi pregăteşte, în vederea negocierii şi semnării, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din alte state;

b)   urmăreşte modul de realizare a acordurilor şi protocoalelor în vigoare;

c)   se îngrijeşte de redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale şi asigură participarea reprezentanţilor parchetelor la conferinţele, simpozioanele, întrunirile şi alte asemenea manifestări în care se dezbat probleme specifice activităţii acestora;

d)   urmăreşte întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu vizitele efectuate în străinătate de reprezentanţii Ministerului Public, pe care le prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

e)   reţine cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanţilor Ministerului Public şi propune măsuri pentru valorificarea lor în activitatea practică şi în revistele de specialitate;

f)  întocmeşte periodic informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state privind instituţia parchetului şi face propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările internaţionale;

g)  urmăreşte modul de participare a procurorilor la stagii de pregătire organizate în străinătate;

h) efectuează traducerea unor materiale adresate Ministerului Public;

i) ţine evidenţa procurorilor care cunosc limbi străine şi pot participa la activităţile organizate de Ministerul Public;

j) asigură legăturile cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi consulatele străine acreditate în România, în realizarea unor atribuţii ale parchetelor;

k) sprijină activitatea de primire în audienţă de către conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a diplomaţilor ori a reprezentanţilor organismelor internaţionale şi urmăreşte transmiterea în timp util a răspunsurilor;

l) din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primeşte în audienţă pe membrii corpului diplomatic şi consular străin din România, precum şi pe reprezentanţii organismelor internaţionale şi redactează proiectele de răspunsuri scrise solicitate de aceştia;

m) pregăteşte şi furnizează informaţiile solicitate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România şi asigură rezolvarea cererilor autorităţilor, instituţiilor, organismelor sau ale altor persoane străine, prin care se solicită Ministerului Public acte, date sau informaţii care urmează să fie utilizate în alte ţări;

n) îndeplineşte atribuţiile de legătură cu Eurojust, prin punctul de contact al României la Eurojust;

o) iniţiază, negociază, încheie şi asigură punerea în aplicare a programelor de asistenţă, altele decât programele PHARE;

p) răspunde de organizarea unor activităţi (conferinţe, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter internaţional ce se desfăşoară în România si care interesează Ministerul Public;

r) asigură pregătirea procurorilor români pentru a face parte din structuri europene şi internaţionale (Eurojust, Reţeaua Judiciară Europeană, Ministerul Public European etc.);

s) întocmeşte materialele şi documentele solicitate de organismele prevăzute la lit. r);

ş) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine care vizitează România la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, realizează lucrările privind purtarea corespondenţei oficiale cu aceştia şi ia măsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi;

t) redactează lucrări privind cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale;

u) îndeplineşte orice alte lucrări din domeniul de competenţă, repartizate de conducerea Parchetului de pe lângă inalta Curte de Casaţie şi Justiţiei sau a serviciului.

CAPITOLUL VIII

Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile, conducerea şi structura

Art. 50. - (1) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei coordonează activitatea de informatică a Ministerului   Public   şi   monitorizează   implementarea Strategiei   de   informatizare  a  sistemului  judiciar  din România, alături de toate unităţile implicate.

(2)   Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei este condusă de un director, care are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a)  coordonează activitatea informatică;

b)     monitorizează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unităţile implicate;

c)  coordonează proiectele informatice;

d)   coordonează activitatea de analiză, proiectare, realizare şi implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte;

e)    instruieşte personalul în utilizarea produselor software;

f)   monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;

g)   analizează, evaluează şi face propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la necesităţile sistemului informatic;

h) analizează şi face propuneri pentru creşterea eficienţei utilizării tehnicii de calcul;

i) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

j) participă la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesională;

k) apreciază şi evaluează activitatea specialiştilor IT;

l) coordonează aspectele legate de cariera specialiştilor IT, constând în recrutarea, instruirea şi specializarea lor;

m) exercită alte atribuţii dispuse de procurorul general;

n) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-m).

(3)   Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei are următoarea structură:

A.    Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software;

B.  Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii.

(4)  Serviciile sunt conduse de şefi servicii.

SECŢIUNEA a 2-a

Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software

Art. 51. - (1) Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a)  coordonează proiectele informatice;

b)   monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;

c)   participă la toate fazele realizării proiectelor privind realizarea sau achiziţionarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitaţie);

d) instruieşte personalul în utilizarea produselor software;

e)   întreţine programele utilizate (depanare, adaptare, modificare şi extindere);

f)   proiectează, realizează şi administrează bazele de date;

g)   administrează serverele de aplicaţii şi aplicaţiile utilizate;

h) furnizează servicii de e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii din reţelele internet şi intranet;

i) se ocupă de arhivarea datelor;

j) se ocupă de salvarea/restaurarea datelor în caz de incident;

k) întreţine site-ul Ministerului Public şi site-urile unităţilor subordonate găzduite pe serverele Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi site-ul accesibil în reţeaua intranet a Ministerului Public;

l) asigură securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

m) participă la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesională;

n) apreciază şi evaluează activitatea specialiştilor IT;

o)  coordonează aspectele legate de cariera specialiştilor IT, constând în recrutarea, instruirea şi specializarea lor;

p) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau a şefului serviciu ori prevăzute în legi speciale.

(2) Şeful Serviciului pentru dezvoltare, implementare şi administrare software are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a)  coordonează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unităţile implicate;

b)  coordonează proiectele informatice;

c)   coordonează activitatea de analiză, proiectare, realizare şi implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte;

d)   participă la toate fazele realizării proiectelor privind realizarea sau achiziţionarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitaţie);

e)   instruieşte personalul în ceea ce priveşte utilizarea produselor software;

f)  coordonează întreţinerea site-ului Ministerului Public şi site-urile unităţilor subordonate găzduite pe serverele Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum si site-ul accesibil în reţeaua Intranet a Ministerului Public;

g)   coordonează proiectarea, realizarea şi administrarea bazelor de date;

h) coordonează administrarea serverelor de aplicaţii şi aplicaţiile utilizate;

i) asigură şi monitorizează securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

j) participă la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesională;

k) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului sau prevăzute în legi speciale;

l)   răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-k).

SECŢIUNEA a 3-a

Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii

Art. 52. - (1) Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a)   participă la toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice);

b)   participă la recepţionarea sistemelor de calcul achiziţionate de Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)  ţine evidenţa sistemului informatic;

d)    asigură service hardware şi software pentru echipamentele din dotare;

e)   instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în instituţie sau propuse a fi instalate (Windows 9.X/2000/XP/2000 Server, Linux etc);

f)  instalează şi configurează servere;

g)  instalează, configurează/reconfigurează staţii de lucru, imprimante, scannere etc;

h) instalează şi configurează echipamente în reţele locale structurate (HUB-uri, switch-uri);

i) identifică eventualele defecţiuni la echipamentele din dotare şi anunţă firma furnizoare pentru cele aflate în garanţie;

j) asigură asistenţă tehnică pentru personalul IT de la parchetele din subordine;

k) exploatează si monitorizează sistemul de comunicaţii WAN;

l) asigură funcţionarea reţelelor proprii;

m) instalează pe hardware-ul din reţea software-ul achiziţionat;

n) asigură funcţionarea reţelelor şi a sistemelor de operare;

o) monitorizează accesul în cadrul reţelelor;

p) asigură şi monitorizează securitatea datelor în cadrul reţelelor;

q) remediază pe cât posibil defecţiunile apărute în reţea;

r) ţine evidenţa utilizatorilor;

s) instalează şi configurează echipamente în reţele locale structurate (HUB-uri, switch-uri);

t) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau a şefului de serviciu ori prevăzute în legi speciale.

(2) Şeful Serviciului pentru exploatare resurse şi comunicaţii are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a)      coordonează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unităţile implicate;

b)  coordonează proiectele informatice;

c)   coordonează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;

d)   analizează şi face propuneri pentru creşterea eficienţei utilizării tehnicii de calcul;

e)  ţine evidenţa sistemului informatic;

f)   coordonează toate fazele realizării proiectelor privind achiziţionarea de tehnică de calcul şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, inclusiv prin întocmirea caietelor de sarcini şi prin participarea în comisiile de achiziţii publice;

g)   monitorizează accesul în cadrul reţelelor internet şi intranet;

h) monitorizează funcţionarea sistemului de comunicaţii WAN;

i) monitorizează asigurarea securităţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterării şi distrugerii acestora;

j) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau prevăzute în legi speciale;

k) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-j).

CAPITOLUL IX

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa

Art. 53. - (1) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările ulterioare, ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe şi parchetele de pe lângă acestea şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 277/2006.

(2)  Activitatea de relaţii cu presa se desfăşoară pe baza unei strategii de comunicare aprobate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)   Biroul de informare publică şi relaţii cu presa este condus de un procuror şef birou, subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi are următoarele atribuţii:

a) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;

b)  întocmeşte şi actualizează anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii;

c)   realizează informarea publicului asupra activităţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site a acestor informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai mulţi purtători de cuvânt;

d)    transmite comunicate şi buletine de presă, organizează conferinţe de presă şi interviuri şi asigură reprezentarea Ministerului Public la manifestări care privesc activitatea parchetului;

e)   prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-media şi propune locul şi condiţiile în care vor fi acordate;

f)   realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea de urmărire penală din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public;

g)   întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzează operativ mass-mediei;

h) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Ministerului Public şi întocmeşte zilnic o notă în acest sens;

i) realizează orice alte activităţi dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CAPITOLUL X

Departamentul economico-financiar şi administrativ

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile, conducerea şi structura

Art. 54. - (1) Activitatea economico-financia/ă şi administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizată de Departamentul economico-financiar şi administrativ.

(2)   Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)  Managerul economic are următoarele atribuţii:

a)      conduce şi răspunde pentru activitatea Departamentului economico-financiar şi administrativ al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)   îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, calitatea de ordonator principal de credite;

c)     organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;

d)   coordonează activitatea de administrare a sediului Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii;

e)   organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia;

f)   urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;

g)  organizează ţinerea la zi a contabilităţii şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor finariciar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;

h) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile de întreţinere-deservire, transport şi protecţia muncii, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor;

i) răspunde de gestiunea economico-financiară a Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

j) asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară, potrivit dispoziţiilor legale şi metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice;

k) organizează, conduce şi răspunde de activitatea contabilă, în condiţiile legii;

l) răspunde de organizarea evidenţei contabile a mijloacelor bugetare;

m) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;

n) răspunde de organizarea evidenţei cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

o) coordonează activitatea economico-financiară a serviciilor teritoriale, precum şi de administrare a sediilor acestora, luând măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale corespunzătoare;

p) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului Ministerului Public;

r) întocmeşte fişele de evaluare anuală a personalului din subordine;

s) se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;

ş) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4)  Şeful serviciu şi şeful birou au următoarele atribuţii:

a)  organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului ori biroului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;

c)   soluţionează unele lucrări ale serviciului ori biroului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

d)  evaluează anual activitatea personalului, conform fişei postului, sarcinilor de serviciu şi metodologiei specifice de evaluare;

e)   fac propuneri pentru premierea sau sancţionarea personalului din subordine;

f)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).

(5)   Managerul economic organizează controlul financiar de gestiune pentru toate parchetele. In cadrul acţiunilor de control se verifică respectarea normelor legale cu privire la:

a)   existenţa, integritatea, păstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu;

b)   utilizarea valorilor materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale;

c)  efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasărilor şi plăţilor de orice natură, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţă de personal;

d)  întocmirea şi circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea.

Art. 55. - Departamentul economico-financiar şi administrativ are următoarea structură:

A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv, metodologie şi angajamente bugetare:

a) Biroul financiar, contabilitate şi salarizare;

b)   Biroul buget, control financiar preventiv propriu şi angajamente bugetare;

c)  Compartimentul controlul financiar de gestiune.

B.  Serviciul de investiţii şi achiziţii publice;

C.   Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii:

a)  Biroul administrativ şi întreţinere-deservire;

b)   Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto;

c)  Compartimentul de securitate a muncii.

D.  Biroul protocol.

SECŢIUNEA a 2-a

Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv, metodologie şi angajamente bugetare

Art. 56. - Biroul financiar, contabilitate şi salarizare are următoarele atribuţii:

A.  In ceea ce priveşte operaţiunile de trezorerie:

a)   urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare;

b)  întocmeşte documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor, şi virează sumele cuvenite;

c)  verifică operaţiunile consemnate de trezoreria statului în extrasele de cont;

d)  efectuează plata drepturilor băneşti ale salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată;

e)   verifică şi predă zilnic pentru înregistrare în contabilitate documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plăţi cuprinse în registrul de casă;

f)   urmăreşte corectitudinea încasărilor şi a efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite şi cu persoanele fizice şi juridice;

g)  ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor prin casă, precum şi a celorlalte valori băneşti.

B.  In ceea ce priveşte obligaţiile fiscale:

a)  răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale;

b)   întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru corecta întocmire a acestora;

c)  răspunde de execuţia de casă a bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite pentru activitatea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

d)  verifică deconturile de cheltuieli în lei sau valută, le supune aprobării conducerii serviciului şi le prezintă pentru viză controlului financiar propriu.

C.  In ceea ce priveşte relaţia cu salariaţii:

a)   întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi care decurg din raporturile de muncă;

b)   întocmeşte şi depune fişele fiscale prevăzute de lege;

c)  calculează drepturile băneşti cuvenite salariaţilor;

d)  eliberează adeverinţe solicitate de salariaţi.

D.  In ceea ce priveşte înregistrările în contabilitate:

a)   asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unităţii;

b)   înregistrează cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal;

c)   verifică documentele şi efectuează contabilizarea salariilor şi a decontărilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurările de sănătate;

d)   ţine registrele obligatorii prevăzute de Legea nr. 82/1991, republicată;

e)   conduce evidenţa contabilă a activelor şi stocurilor.

E.  In ceea ce priveşte inventarierea patrimoniului:

a)   răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurând înregistrarea în registrul inventar â elementelor acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor inventarierii;

b)  inventariază bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în incintă, spre păstrare sau pentru alte scopuri;

c)   înregistrează în contabilitate diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii;

d)   verifică în fapt bunurile care sunt inventariate conform lit. a).

F.    In ceea ce priveşte evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii anuale:

a)  evaluează la valoarea contabilă bunurile, potrivit legii;

b)   întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără mişcare şi înaintează propuneri pentru valorificarea lor;

c)   stabileşte şi evaluează, potrivit legii, creanţele şi obligaţiile, inclusiv cele incerte şi în litigiu, precum şi disponibilităţile în devize şi propune măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor;

d)  evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei.

G.   In ceea ce priveşte situaţiile lunare, trimestriale şi anuale:

a)   răspunde de întocmirea dărilor de seamă contabile, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice;

b)   stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont;

c)  întocmeşte lunar balanţa de verificare;

d)  verifică şi centralizează balanţele lunare de verificare analitică;

e)  întocmeşte situaţia financiară anuală, inclusiv situaţia patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.

H. In ceea ce priveşte activitatea de analiză economică:

a)  întocmeşte pentru managerul economic informări şi analize lunare şi anuale privind situaţia principalilor indicatori economico-financiari şi de eficienţa;

b)  întocmeşte situaţia încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie şi registrul de casă;

c)   întocmeşte note, informări şi analize dispuse de conducerea instituţiei;

d)   asigură aplicarea legislaţiei în acest domeniu şi aduce de îndată la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţi] financiare neprevăzute.

I. In ceea ce priveşte compartimentul controlul financiar de gestiune:

a)  răspunde de existenţa, integritatea, păstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu;

b)   utilizează valorile materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale;

c)   efectuează, în numerar sau prin cont, încasările şi plăţile de orice natură, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţă de personal;

d)  întocmeşte şi asigură circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea.

Art. 57. - Biroul buget, control financiar preventiv propriu şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii:

A. In ceea ce priveşte controlul financiar preventiv propriu:

a) se exercită de către persoana împuternicită, avizată de Ministerul Finanţelor Publice prin viza de control financiar preventiv propriu asupra documentelor stabilite prin cadrul specific instituţiei. Verificarea constă în analiza sistematică a operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu formal, precum şi din punctul de vedere al regularităţii şi, după caz, al încadrării în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau angajamente;

b)   asigură respectarea principiului privind separaţia sarcinilor pentru fazele execuţiei bugetare, iar controlul financiar de gestiune se organizează independent de auditul intern;

c)   persoana numită coordonator al activităţii de control preventiv propriu va centraliza propunerile şi va întocmi proiectele ordinelor de avizare pentru numirea ordonatorilor secundari de credite şi a persoanelor ce vor fi împuternicite cu exercitarea controlului financiar propriu la aceste parchete;

d)   coordonatorul activităţii de control preventiv propriu va întocmi raportul privind activitatea de control financiar propriu trimestrial/anual pentru activitatea proprie şi centralizată pe Ministerul Public.

B. In ceea ce priveşte elaborarea şi urmărirea execuţiei bugetului:

a)  primeşte şi analizează propunerile ordonatorilor terţiari şi secundari de credite din Ministerul Public şi întocmeşte proiectul de buget şi notele de fundamentare;

b)   repartizează anual, trimestrial şi lunar, pe ordonatori de credite subordonaţi, indicatorii financiari aprobaţi prin legea bugetului de stat pe anul respectiv şi propune spre aprobare managerului economic proiectele de buget ale ordonatorilor secundari de credite; după aprobare, le comunică în termen acestora;

c)   deschide lunar credite, efectuează repartizări şi retrageri de credite, precum şi virări de credite între articole pe trimestre de credite, începând cu semestrul II;

d)    întocmeşte documentaţia de fundamentare a propunerilor bugetului de venituri si cheltuieli al Ministerului Public;

e)   întocmeşte situaţiile privind execuţia de casă a bugetului;

f)   centralizează situaţiile financiare ale ordonatorilor subordonaţi şi întocmeşte situaţia financiară centralizată, pe care o depune la Ministerul Finanţelor Publice;

g)   întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal materiale şi capital;

h) întocmeşte rapoartele de analiză economică pe bază de bilanţ şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii financiar-contabile;

i) ţine evidenţa angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor;

j) realizează documentaţia de fundamentare a propunerilor de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public.

SECŢIUNEA a 3-a

Serviciul de investiţii şi achiziţii publice

Art. 58. - (1) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice are următoarele atribuţii:

a)   participă la achiziţionarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistenţă tehnică;

b)   întocmeşte proiectul planului de investiţii, în funcţie de obiectivele stabilite, îl supune aprobării şi urmăreşte realizarea acestuia;

c)  participă la efectuarea de prospectări de teren şi de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investiţiile imobiliare, după caz;

d)    participă la selectarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, executori de investiţii şi furnizori, cu ocazia licitaţiilor şi selecţiilor de oferte ocazionate;

e) urmăreşte asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investiţiile planificate;

f) analizează periodic stadiul lucrărilor şi propune măsuri de încadrare în termen;

g) asigură îndrumarea şi supravegherea tehnică în realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;

h) asigură gestionarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrările de investiţii;

i) încheie cu organele de specialitate procese-verbale de recepţie şi urmăreşte funcţionarea investiţiei în perioada de probă şi garanţie;

j) fundamentează necesarul de credite bugetare pentru investiţii, în vederea elaborării proiectului anual de buget pentru Ministerul Public;

k) întocmeşte, supune aprobării şi transmite ordonatorilor de credite listele obiectivelor de investiţii aprobate prin legea anuală a bugetului de stat;

l) verifică documentaţia tehnico-economică privind lucrările de investiţii, de reparaţii curente şi capitale la parchete şi le avizează potrivit legii;

m) ţine la zi evidenţa lucrărilor aflate în derulare şi a celor ce urmează a fi începute;

n) asigură obţinerea avizelor şi a aprobărilor necesare de la autorităţile competente, pentru efectuarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii;

o) controlează pe teren lucrările în derulare, efectuând măsurători, sondaje şi orice alte verificări, şi propune măsuri corespunzătoare pentru eliminarea neregulilor constatate;

p) certifică documentele justificative pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror proiecte Ie-a iniţiat, în vederea acordării vizei de control financiar preventiv.

(2) De asemenea, Serviciul de investiţii şi achiziţii publice exercită următoarele atribuţii:

a)   centralizează nevoile de aprovizionare ale instituţiei cu bunurile necesare desfăşurării activităţii şi întocmeşte Programul anual de achiziţii publice;

b)   organizează procedurile legale de achiziţii publice;

c)  întocmeşte angajamentele bugetare şi legale pentru achiziţiile publice organizate, pe care le supune aprobării ordonatorului de credite (managerului economic) după obţinerea vizei de control financiar preventiv;

d)  întocmeşte rapoartele legale privind procedurile de achiziţii desfăşurate;

e)    urmăreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor.

SECŢIUNEA a 4-a

Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii

Art. 59. - (1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii este compartimentul specializat al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în activitatea de administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia, precum şi în protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor.

(2) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire are următoarele atribuţii:

a)   administrează şi gestionează bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute;

b)  organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor şi pieselor de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;

c)   urmăreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor instituţiei, potrivit destinaţiei acestora;

d)   organizează şi controlează modul de ţinere a evidenţei operative de către gestionari şi ia măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare;

e)   organizează întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clădiri, dotări şi alte active din patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţii;

f)   urmăreşte încheierea şi derularea contractelor de întreţinere-reparaţii pentru utilajele şi instalaţiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;

g)  negociază, propune şi urmăreşte executarea, în bune condiţii, a contractelor de servicii încheiate;

h) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;

i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, şi asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor pentru care se obţine aprobare;

j) organizează activităţile de la lit. a) -i), iar în cazul lipsei dotărilor şi personalului, propune încheierea de contracte de prestări de servicii cu terţi şi urmăreşte realizarea acestora, confirmând plata;

k) depozitează şi distribuie mărfurile, piesele de schimb, carburanţii, pe care le/îi preia în gestiune şi le/îi eliberează pe baza bonurilor de consum;

l) organizează gestionarea arhivei activităţii proprii şi asigură condiţiile de păstrare, potrivit termenelor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic;

m) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întreţinere, materiale şi de capital pentru Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

n) asigură reparaţiile curente, întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

o) întocmeşte anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu;

p) conduce evidenţa gestionară a patrimoniului Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

r) asigură împreună cu trupele de jandarmi securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

s) ia măsuri pentru respectarea interzicerii fumatului în birouri şi clădiri şi exercită în acest sens atribuţiile stabilite prin legi speciale.

(3) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire are în structură formaţia de întreţinere-deservire, formaţia tipografie şi formaţia de pompieri, încadrate cu personal contractual şi conduse de şefi formaţie, care sunt subordonaţi şefului biroului.

Art. 60. - Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto are următoarele atribuţii:

a)  organizează activitatea de exploatare a parcului auto propriu, asigurând condiţiile de garare;

b)  asigură transportul de persoane şi materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea autoturismelor din dotarea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)  eliberează foile de parcurs;

d)  întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru parcul auto, precum şi situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii pentru fiecare autoturism, pe care o depune la Biroul financiar, contabilitate şi salarizare, dări de seamă contabile şi analize economice, la sfârşitul lunii;

e)  verifică în prima zi a lunii stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism şi consemnează stocul existent într-un proces-verbal.

Art. 61. - Compartimentul de securitate a muncii are următoarele atribuţii:

a)   asigură condiţii corespunzătoare de lucru pentru personalul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform normelor de protecţie a muncii;

b)   propune luarea măsurilor pentru protecţia muncii şi asigură cunoaşterea, aplicarea şi respectarea acestora de către personalul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

SECŢIUNEA a 5-a

Biroul protocol

Art. 62. - Biroul protocol are următoarele atribuţii:

a)  asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine care vizitează România, la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, şi ia măsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi (traducători);

b)   organizează protocolul delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public;

c)   asigură formalităţile necesare deplasărilor în misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului Public;

d)   păstrează legătura cu reprezentanţii instituţiilor române competente şi asigură accesul autoturismelor Ministerului Public în locurile de parcare restrictivă;

e)   colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe, pentru realizarea activităţilor de protocol ale procurorului general;

f)   ţine o strânsă legătură cu instituţiile româneşti, în domeniul comun de activitate, privind asigurarea protocolului la primirea şi plecarea delegaţiilor străine, precum şi a delegaţiilor Ministerului Public;

g)   asigură rezervările şi organizarea meselor, a transportului şi a cazării delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea meselor oficiale din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a solicitării acestora de către alte instituţii;

h) asigură organizarea şi buna desfăşurare a seminariilor, simpozioanelor, congreselor de nivel internaţional şi a altor activităţi la care participă conducerea şi magistraţii din cadrul Ministerului Public;

i) întocmeşte actele necesare privind efectuarea şi achiziţionarea de felicitări oficiale, albume, plachete, insigne şi cadouri oferite de conducerea Ministerului Public înalţilor demnitari români sau personalităţilor internaţionale, pentru efectuarea şi achiziţionarea de cărţi de vizită pentru conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru achiziţionarea produselor destinate oficiului pentru demnitari, pentru achiziţionarea coşurilor de flori, felicitărilor pentru demnitari, a coroanelor de flori, a pungilor pentru cadouri, a felicitărilor cu ocazia sărbătorilor de Paşti şi de iarnă şi a calendarelor şi agendelor pentru conducerea Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

j) întocmeşte actele necesare, asigură rezervările şi cazarea pentru procurorii ce susţin examenele de capacitate, pentru procurorii generali din cadrul parchetelor curţilor de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale care participă la bilanţul privind activitatea Ministerului Public, pentru procurorii delegaţi la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru contabilii-şefi care participă la bilanţul contabil;

k) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru cabinetul conducerii Ministerului Public şi pentru toate întâlnirile conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale conducerii secţiilor sau ale procurorilor cu magistraţii străini şi cu reprezentanţii instituţiilor străine şi româneşti;

l) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru şedinţele de bilanţ pe ţară sau la nivel de secţii, întâlnirile periodice ale Consiliului de conducere, precum şi pentru acţiunile desfăşurate cu diferite ocazii.

CAPITOLUL XI

Serviciul de audit public intern

Art. 63. - (1) Serviciul de audit public intern îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003, cu modificările ulterioare, ale Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.702/2005, şi ale normelor metodologice ale Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea auditului intern la Ministerul Public, aprobate prin ordinul procurorului general.

(2) Serviciul este condus de un şef serviciu.

Art. 64. - (1) Serviciul de audit public intern are următoarele atribuţii:

a)   elaborează norme metodologice specifice după care îşi desfăşoară activitatea;

b)   elaborează planul anual de audit public intern în sistemul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care îl supune aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

c)   efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d)   informează Unitatea Centrală de Armonizare privind Auditul Public Intern despre recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

e)  raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

f)  elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

g)   în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control intern abilitate;

h) efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;

i) exercită alte atribuţii şi efectuează orice alte lucrări dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Serviciul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a)   angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

b)   plăţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c)  vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

d)  concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

e)   constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

f)  efectuează misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

g)  alocă creditele bugetare.

Art. 65. - Şeful Serviciului de audit public intern are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)  coordonează şi, după caz, supervizează misiunile de audit efectuate de auditorii interni încadraţi la parchetele de pe lângă curţile de apel;

c)   repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;

d)   soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

e)   propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, conducătorilor parchetelor verificate tragerea la răspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate.

Art. 66. - (1) Şeful serviciului audit public intern are obligaţia ca în Carta auditului intern să definească modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii de consiliere, alături de activităţile de asigurare.

(2) Şeful serviciului audit public intern răspunde de organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere şi de resursele necesare pentru desfăşurarea acestor misiuni.

CAPITOLUL XII

Biroul juridic

Art. 67. - (1) Biroul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare.

(2)   Biroul juridic funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un consilier juridic, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

(3) Biroul juridic are următoarele atribuţii:

a)  redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note şi alte lucrări prevăzute de lege;

b)    exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze în care este parte Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau alte unităţi de parchet şi ia orice alte măsuri necesare apărării intereselor legitime ale instituţiei, potrivit legii;

c)   reprezintă interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;

d)   asigură asistenţă de specialitate juridică în lucrările cu caracter juridic ale Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coordonează această activitate la celelalte parchete;

e)   colaborează la întocmirea actelor specifice instituţiei vizând activitatea Biroului juridic;

f)   avizează din punct de vedere al legalităţii actele juridice pe care le încheie instituţia;

g)   exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 68. - Şeful Biroului juridic are următoarele atribuţii:

a)   urmăreşte rezolvarea lucrărilor ce sunt repartizate biroului la termen şi în condiţii de calitate;

b)   se informează în permanenţă despre toate actele normative specifice activităţii biroului;

c)   săptămânal, lunar şi anual după caz, prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul său de activitate;

d)  îl informează pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea desfăşurată;

e)   răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

CAPITOLUL XIII

Compartimentul informaţiilor clasificate

Art. 69. - (1) Compartimentul informaţiilor clasificate este organizat şi funcţionează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi a Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.

(2) Compartimentul informaţiilor clasificate asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea şi arhivarea informaţiilor clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia Secţiei parchetelor militare

CAPITOLUL XIV

Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP)

Art. 70. - (1) Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP) se organizează la nivel de serviciu, în vederea derulării programelor PHARE al căror beneficiar este Ministerul Public, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(2)   Unitatea de implementare a programelor PHARE funcţionează în subordinea procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condusă de un manager public sau de un consilier.

(3)   Unitatea de implementare a programelor PHARE exercită următoarele funcţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a)  de coordonare a activităţilor prin care se realizează implementarea din punct de vedere tehnic a programelor;

b)   de management tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de Fondul naţional, conform acordurilor de finanţare;

c)   de raportare către instituţiile abilitate a datelor şi informaţiilor solicitate în calitate de coordonator naţional al asistenţei şi pentru asigurarea funcţionării Sistemului informatic unic de monitorizare şi evaluare a programelor de asistenţă financiară, precum şi către Fondul naţional, agenţiile de implementare şi către Comisia Europeană a documentelor prevăzute de procedurile PHARE.

(4)    In vederea implementării corespunzătoare a programelor în termenele prevăzute, Unitatea de implementare a programelor PHARE are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:

a) identifică şi elaborează propuneri de proiecte de finanţare din fonduri PHARE, pe baza priorităţilor prevăzute în Parteneriatul pentru aderare şi în alte documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistenţei financiare nerambursabile, stabilită de instituţiile abilitate, şi după consultarea conducerii instituţiei, precum şi a celorlalte direcţii/structuri de specialitate din instituţie, potenţiali beneficiari ai asistenţei;

b)  întreprinde toate demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); în acest scop, conlucrează cu direcţiile de specialitate din cadrul instituţiilor abilitate;

c)  întocmeşte documentele subsecvente aprobării fişei de proiect pentru derularea efectivă a programului (termeni de referinţă, specificaţii tehnice, convenţii de înfrăţire), cu sprijinul direcţiilor/structurilor de specialitate, unde este cazul;

d)  îndeplineşte sarcinile ce îi revin pentru organizarea licitaţiilor, evaluarea ofertelor, selectarea contractorului, negocierea şi încheierea contractului, în colaborare cu agenţia de implementare;

e)   supraveghează în permanenţă îndeplinirea de către contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu termenii de referinţă;

f)   atestă realitatea serviciilor menţionate în facturile remise de contractori, în vederea efectuării plăţii de către agenţia de implementare;

g)   planifică şi răspunde de organizarea în condiţii optime a activităţilor aprobate prin program, inclusiv în situaţiile în care derularea efectivă a programelor este în sarcina beneficiarilor asistenţei, direcţiilor/structurilor din aceeaşi instituţie sau din alte instituţii;

h) coordonează şi monitorizează implementarea programelor; în acest scop, păstrează evidenţa privind obiectivele, desfăşurarea şi rezultatele programelor derulate;

i) ţine evidenţa repartizării şi utilizării bunurilor achiziţionate din fondurile PHARE, conform destinaţiei şi scopului prevăzute în program;

j) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop, beneficiază de sprijinul beneficiarilor direcţi, dacă este cazul;

k) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene, cu Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, cu Fondul naţional, cu agenţiile de implementare şi cu celelalte instituţii abilitate;

l) asigură legătura dintre autoritatea de implementare şi instituţiile abilitate pentru programele PHARE pe care le implementează;

m) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE;

n) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al UIP;

o) asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii instituţiei legate de activitatea de asistentă financiară PHARE;

p) îndeplineşte orice alte atribuţii care rezultă din necesitatea derulării în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate.

(5)   Coordonatorul UIP este abilitat prin ordinul de numire să solicite şi să primească de la celelalte structuri din cadrul Ministerului Public datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (4).

(6)    Coordonatorul UIP este abilitat să semneze documentele realizate în îndeplinirea atribuţiilor conferite UIP, cu excepţia acelora a căror semnare este expres prevăzută în sarcina altor persoane.

TITLUL IV

Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă curţile de apel

CAPITOLUL I

Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă curţile de apel

Art. 71. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de unul sau, după caz, de 2 procurori generali adjuncţi, conform numărului stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2)   Procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncţi acţionează şi răspund pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.

(3)   Acolo unde există un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general. In perioada absenţei procurorului general sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate.

(4)  In cazul în care există 2 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel. De asemenea, prin ordin se va stabili şi ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel în cazul absenţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către procurorul general, adjunctul sau adjuncţii săi.

(5)    Procurorul general poate delega dreptul de semnătură procurorului general adjunct sau, după caz, procurorilor generali adjuncţi, în condiţiile legii şi pe perioadă determinată.

Art. 72. - Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:

1.   organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

2.  conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;

3.   organizează împreună cu procurorul şef secţie activitatea de urmărire penală proprie, precum şi pe aceea desfăşurată de către parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;

4.  organizează periodic conferinţe de presă;

5.   repartizează procurorii pe secţii, servicii, birouri sau alte compartimente de activitate din cadrul parchetului, în funcţie de pregătirea, specializarea, aptitudinile acestora şi de necesitatea bunei funcţionări a parchetului;

6.   elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă curtea de apel, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;

7.   asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;

8.   asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale;

9.  ia măsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activităţii proprii şi a activităţii celorlalte parchete din circumscripţie;

10.   reprezintă parchetul de pe lângă curtea de apel în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii publice şi mass-media;

11.  asigură funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

12.   asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

13.  examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial analizează cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;

14.   organizează, coordonează şi exercită controlul la secţiile şi serviciile din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi din celelalte parchete din circumscripţie, potrivit legii;

15.    avizează referatul de evaluare a activităţii procurorului stagiar, în vederea susţinerii examenului de capacitate;

16.  propune delegarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie;

17.   repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;

18.   urmăreşte şi controlează, direct sau prin procurori anume desemnaţi, modul în care procurorii şi ceilalţi salariaţi îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii;

19.  dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;

20.   participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de curtea de apel;

21.   organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;

22.   organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;

23.   asigură conlucrarea secţiilor, serviciilor şi celorlalte compartimente de activitate de la parchetele din circumscripţie;

24.  stabileşte, cu avizul conform al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel;

25.   ia măsuri pentru elaborarea proiectelor de buget anual ale unităţilor din circumscripţia parchetului de pe lângă curtea de apel;

26.   convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă curtea de apel şi prezidează şedinţele acestuia;

27.   convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel;

28.     formulează recomandări pentru elaborarea propunerilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie pentru funcţiile de conducere din respectivul parchet, altele decât cele prevăzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

29.   desemnează, potrivit legii, procurorul care autorizează investigatorii şi colaboratorii sub acoperire;

30.   asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;

31.  este ordonator secundar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă curtea de apel, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă curtea de apel, integrarea proiectelor de buget întocmite de parchetele de pe lângă tribunalele din raza parchetului curţii de apel respective şi asigură transmiterea lor către Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;

32.  evaluează anual activitatea parchetelor din subordine şi prezintă un raport procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

33.   coordonează, controlează şi răspunde de buna administrare a parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie;

34.  verifică repartizarea de către procurorii cu funcţii de conducere ai parchetelor de pe lângă tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătoriile din circumscripţie a dosarelor procurorilor, ţinând cont, în principal, de următoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, precum şi alte situaţii deosebite;

35.   evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală sau a activităţii judiciare şi acolo unde se impune ia măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea activităţii;

36.    desemnează procurorul general adjunct la conducerea Biroului informaţiilor clasificate.

Art. 73. - Procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:

a)  duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile procurorului general, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea secţiilor, serviciilor şi altor compartimente, conform repartizării dispuse prin ordin de procurorul general;

b)   soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de procurorul general;

c)   îl înlocuieşte de drept pe procurorul general pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat exercitând atribuţiile care îi revin în această calitate;

d)    prezintă spre aprobare procurorului general obiectivele şi activităţile care urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;

e)  coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecată;

f)   organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă curtea de apel la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru şedinţele de judecată;

g)   organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declarare a căilor de atac, potrivit legii;

h) ia măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete;

i) asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, acţionând, după caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;

j) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;

k) exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul compartimentelor de care răspunde;

l) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia procurorului general;

m) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel şi analizează activitatea secţiei judiciare;

n) primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile repartizate;

o) răspunde de activitatea de grefă, de contabilitate şi administrativă, urmărind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului procurorului general;

p) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-o).

Art. 74. - (1) Procurorul şef secţie exercită, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 20 alin. (3).

(2) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercită, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute la art. 20 alin. (5).

Art. 75. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel au următoarea structură:

A.  Secţia de urmărire penală;

B.  Secţia judiciară;

C.  Secţia pentru minori şi familie;

D.  Departamentul economico-financiar şi administrativ;

E.  Compartimentul de audit public intern.

(2)  La parchetele de pe lângă curţile de apel pot fi înfiinţate secţii, servicii şi birouri, potrivit legii.

(3)  La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti funcţionează Secţia de proceduri, iar la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Secţia maritimă şi fluvială.

(4)   Secţiile, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi.

CAPITOLUL II

Secţia de urmărire penală

Art. 76. - Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef, iar procurorii din această secţie au următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţa de judecată competentă; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;

b)   asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi îndrumă procurorii criminalişti de la parchetele subordonate;

c)   organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;

d)  analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propune măsuri corespunzătoare;

e)   exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior;

f)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).

CAPITOLUL III

Secţia de proceduri

Art. 77. - Secţia de proceduri a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condusă de un procuror şef, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:

a) asigură realizarea procedurilor speciale în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)  asigură îndeplinirea procedurilor legale privind cererile de arestare provizorie în vederea extrădării, de extrădare pasivă, de transfer al persoanelor condamnate, de preluare a urmăririi penale;

c)   exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior;

d)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).

CAPITOLUL IV

Secţia judiciară

Art. 78. - (1) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:

a)   asigură şi urmăresc pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;

b)  exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de curtea de apel, potrivit legii;

c)  identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;

d)  analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror şi prezintă propuneri corespunzătoare;

e)   exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior;

f)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).

(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti funcţionează o secţie judiciară penală şi o secţie judiciară civilă, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f).

CAPITOLUL V

Secţia maritimă şi fluvială

Art. 79. - La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi funcţionează secţii maritime şi fluviale care îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 76 şi art. 78 alin. (1), cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale curţilor de apel.

CAPITOLUL VI

Secţia pentru minori şi familie

Art. 80. - Secţia pentru minori şi familie îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 76 şi art. 78 alin. (1) în cauzele cu minori, potrivit legii.

TITLUL V

Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă tribunale şi a parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie

CAPITOLUL I

Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă tribunale şi a parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie

Art. 81. - (1) Parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de unul sau, după caz, 2 prim-procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate.

(2)  La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti prim-procurorul este ajutat de 1-3 adjuncţi.

(3)  Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncţi acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului repartizate de acesta.

(4)   Acolo unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului. In perioada absenţei prim-procurorului sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate.

(5)  In cazul în care există doi prim-procurori adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercită conducerea parchetului de pe lângă tribunal. De asemenea, prin ordin se va stabili şi ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă tribunal, în cazul absenţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către prim-procurorul, adjunctul sau adjuncţii săi.

(6)   Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură numai prim-procurorului adjunct sau, după caz, unui procuror şef secţie, în condiţiile legii şi pe perioadă determinată.

Art. 82. - (1) Prim-procurorul are următoarele atribuţii:

1.   organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă tribunal, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

2.  conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;

3.  organizează periodic conferinţe de presă;

4.   repartizează procurorii pe compartimentele din cadrul parchetului în funcţie de pregătire, specializare, aptitudinile acestora şi necesitatea bunei funcţionări a parchetului;

5.   elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunal, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;

6.   asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;

7.   asigură organizarea judicioasă a muncii şi folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale;

8.  ia măsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activităţii proprii şi a activităţii celorlalte parchete din circumscripţie;

9.   reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile cu mass-media;

10.   examinează trimestrial datele statistice şi operative în ansamblu şi pe compartimente de muncă, iar semestrial analizează cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;

11.   repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;

12.  dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;

13.   participă la şedinţele de analiză a soluţiilor pronunţate de tribunal;

14.   organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;

15.   asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;

16.   organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;

17.  stabileşte, cu avizul conform al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul informaticienilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;

18.   convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă tribunal şi prezidează şedinţele acestuia;

19.   convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal;

20.  recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie numirea procurorilor în funcţiile de conducere, potrivit legii;

21.   este ordonator terţiar de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângă tribunal, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare; coordonează elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângă tribunal şi al parchetelor de pe lângă judecătoriile din raza parchetului de pe lângă tribunal şi asigură transmiterea acestuia către parchetul de pe lângă curtea de apel;

22.   coordonează, controlează şi răspunde de buna administrare a parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie;

23.   verifică ca procurorii cu funcţii de conducere ai parchetelor de pe lângă tribunal, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătoriile din circumscripţie să repartizeze dosarele procurorilor ţinând cont, în principal, de următoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa, numărul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, precum şi alte situaţii deosebite;

24.   evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală sau a activităţii judiciare şi, acolo unde se impune, ia măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea activităţii;

25.  asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

26.   desemnează prim-procurorul adjunct la conducerea Biroului informaţiilor clasificate.

(2) Atribuţiile specifice de ordonator terţiar de credite pot fi delegate managerului economic.

Art. 83. - Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:

a)   duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea secţiilor şi a altor compartimente, conform repartizării dispuse prin ordin de către acesta;

b)  soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de prim-procurorul parchetului;

c)   înlocuieşte prim-procurorul pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat, exercitând atribuţiile care îi revin în această calitate;

d)  prezintă spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activităţile care urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;

e)  coordonează participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecată;

f)  coordonează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă tribunal la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru acestea;

g) participă la şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;

h) ia măsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete;

i) asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, acţionând, după caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;

j) răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;

k) exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul compartimentelor de care răspunde;

l) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului;

m) participă la întocmirea lucrărilor de sinteză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă tribunal şi analizează, când este cazul, activitatea secţiei judiciare;

n) primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile repartizate;

o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior;

p) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-o).

Art. 84. - (1) Procurorul şef secţie exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20 alin. (3).

(2) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20 alin. (5).

Art. 85. - (1) Parchetele de pe lângă tribunale au următoarea structură:

A.  Secţia de urmărire penală;

B.  Secţia judiciară;

C.   Departamentul economico-financiar şi administrativ.

(2)   La parchetele de pe lângă tribunale pot fi înfiinţate secţii, servicii şi birouri, potrivit legii.

(3)   La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează, de asemenea, Secţia de supraveghere a urmăririi penale, iar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, Secţia maritimă şi fluvială.

(4)   Secţiile, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi.

CAPITOLUL II

Secţia de urmărire penală

Art. 86. - Secţia de urmărire penală este condusă de un procuror şef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţa de judecată competentă; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;

b)   asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală;

c)    urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de organele şi instituţiile judeţene;

d)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).

CAPITOLUL III

Secţia de supraveghere a urmăririi penale

Art. 87. - Secţia de supraveghere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti este condusă de un procuror şef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:

a)  exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală; sesizează instanţele de judecată şi pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;

b)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a).

CAPITOLUL IV

 Secţia judiciară

Art. 88. - (1) Secţia judiciară este condusă de un procuror sef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au următoarele atribuţii:

a)   asigură şi urmăresc pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;

b)  exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal;

c)  identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;

d)  îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior;

e)   răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).

(2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează o secţie judiciară penală şi o secţie judiciară civilă care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

CAPITOLUL V

Secţia maritimă şi fluvială

Art. 89. - Secţiile maritime şi fluviale ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 86 şi art. 88 alin.(1), cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale tribunalelor.

CAPITOLUL VI

Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie

Art. 90. - (1) Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie sunt organizate şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie exercită în mod corespunzător atribuţiile ce revin parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii în cauzele cu minori.

Art. 91. - Prim-procurorul are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;

b)   elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;

c)   reprezintă parchetul de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile cu mass-media;

d)  dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;

e)   participă la analiza soluţiilor pronunţate de tribunalul pentru minori şi familie;

f)   organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie;

g)   asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;

h) organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamatiilor şi plângerilor.

TITLUL VI

Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă judecătorii

CAPITOLUL I

Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă judecătorii

Art. 92. - (1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi, în cazul unităţilor mari, de prim-procurori adjuncţi.

(2)  Prim-procurorul adjunct acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului, repartizate de acesta.

(3)   In perioada absenţei prim-procurorului, înlocuitorul său de drept este prim-procurorul adjunct. In cazul în care nu există funcţia de prim-procuror adjunct, prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal va desemna, în scris, la propunerea prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie, pentru situaţia absenţei, un înlocuitor, cu acordul acestuia, ale cărui acte procedurale vor fi confirmate de procurorul ierarhic superior.

(4)   Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură prim-procurorului adjunct sau, după caz, altui procuror.

(5)  Prim-procurorul îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, coordonează şi răspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)  conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;

c)   repartizează, acolo unde este cazul, procurorii pe activităţi în cadrul parchetului, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora şi de necesitatea bunei funcţionări a parchetului;

d)  dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;

e)  participă la şedinţa de analiză a soluţiilor pronunţate de judecătorie;

f) organizează pregătirea şi perfecţionarea profesională a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;

g)   asigură implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei;

h) organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamatiilor şi plângerilor;

i) exercită controlul asupra activităţii compartimentelor auxiliare de specialitate;

j) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate.

(6) Prim-procurorul adjunct are următoarele atribuţii:

a)   duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor, conform repartizării dispuse prin ordin de către acesta;

b)  soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de prim-procurorul parchetului;

c)  prezintă spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activităţile care urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;

d)  organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă judecătorie la şedinţele de judecată şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru acestea;

e)   organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti şi de declararea căilor de atac, potrivit legii;

f)   participă la şi sprijină activitatea de perfecţionare profesională şi de instruire a procurorilor stagiari;

g)   asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale acţionând, după caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;

h) exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul compartimentelor de care răspunde;

i) participă la judecarea unor cauze atunci când consideră necesar sau din dispoziţia prim-procurorului;

j) primeşte cetăţenii în audienţă şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile repartizate;

k) răspunde de activitatea compartimentelor auxiliare de specialitate urmărind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului prim-procurorului.

Art. 93 - (1) La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi funcţionează Secţia maritimă şi fluvială, care îndeplineşte, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute de art. 86 şi art. 88 alin. (1), cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţia maritimă şi fluvială a judecătoriei.

(2)  Secţia este condusă de un procuror şef secţie.

(3)   Procurorul şef secţie exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 20 alin. (3).

CAPITOLUL II

Atribuţiile parchetelor de pe lângă judecătorii

Art. 94. - Parchetele de pe lângă judecătorii exercită următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală şi sesizează instanţele de judecată în cauzele date prin lege în competenţa lor; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;

b)  exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuată de organele de cercetare penală în cauzele prevăzute de lege;

c)  ţin evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b), în care s-a dispus începerea urmăririi penale, şi urmăresc soluţionarea operativă şi temeinică a acestora;

d)   asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală;

e)  soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală în cauzele în care se exercită supravegherea activităţii de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă între organele de cercetare penală, potrivit legii;

f)  urmăresc modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de instituţiile şi organele locale;

g)  exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;

h) asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;

i) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie;

j) examinează, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia organelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive şi, după caz, irevocabile şi fac propuneri pentru atacarea lor cu recurs în interesul legii;

k) realizează activităţile prevăzute de lege ori de alte acte normative privind pregătirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesională a personalului;

l) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior.

TITLUL VII

Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare

CAPITOLUL I

Conducerea şi structura parchetelor militare

Art. 95. - (1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti este condus de procurorul general militar, ajutat de procurorul general militar adjunct, iar Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi parchetele de pe lângă tribunalele militare, de un prim-procuror militar, ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

(2)  Prevederile art. 72, 73, 82, 83 şi ale art. 92 alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.

(3)   In cadrul acestor parchete funcţionează personal militar, angajat al Ministerului Apărării, cu desfăşurarea activităţii în parchetele militare.

Art. 96. - (1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti are următoarea structură:

A.  Secţia de urmărire penală;

B.  Secţia judiciară;

C.  Biroul de documente clasificate.

(2)   Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti are următoarea structură:

A.  Secţia de urmărire penală;

B.  Secţia judiciară;

C.  Biroul de documente clasificate.

(3)  Secţiile sunt conduse de procurori militari şefi secţie care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 41 alin. (3).

(4)    Compartimentul de informaţii clasificate se organizează şi funcţionează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza Hotărârii Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii Guvernului nr. 781/2002.

CAPITOLUL II

Atribuţiile parchetelor militare

Art. 97. - (1) Parchetele militare îndeplinesc, în raport de activităţile specifice şi competenţa materială proprie, stabilită de lege, atribuţiile prevăzute pentru parchetele civile corespunzătoare.

(2)   Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător activităţile prevăzute în art. 76 şi art. 78 alin. (1).

(3)   Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti exercită în mod corespunzător activităţile prevăzute în art. 86 şi art. 88 alin. (1), iar parchetele de pe lângă tribunalele militare, pe cele prevăzute în art. 94, conform legii.

TITLUL VIII

Colegiile de conducere şi adunările generale ale procurorilor

CAPITOLUL I

Colegiile de conducere

Art. 98. - (1) In cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere care hotărăşte asupra problemelor generale ale Ministerului Public.

(2)  In cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, al parchetelor militare, precum şi al parchetelor de pe lângă judecătorii funcţionează colegii de conducere care avizează problemele generale ale parchetelor.

(3)  Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri.

Art. 99. - Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori desemnaţi în adunarea generală a procurorilor.

Art. 100. - (1) Colegiile de conducere de la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie, judecătorii şi de la parchetele militare au următoarea componenţă:

a)  la parchetele de pe lângă curţile de apel: procurorul general şi 6 procurori, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor;

b)   la parchetele de pe lângă tribunale: prim-procurorul şi 6 procurori, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor;

c)   la parchetele de pe lângă tribunale specializate şi judecătorii: prim-procurorul şi 2 sau 4 procurori aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.

(2)   Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toţi procurorii parchetului, cu excepţia procurorului general sau, după caz, a prim-procurorului, precum şi a celor care declară în prealabil că nu înţeleg să facă parte din colegiu.

(3)   Listele întocmite potrivit alin. (2) se înmânează procurorilor prezenţi. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.

(4)   Fiecare procuror exprimă un număr de voturi egal cu numărul membrilor aleşi ai colegiului de conducere stabilit de lege.

(5)   La parchetele la care funcţionează secţii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regulă, din secţii diferite.

(6)   Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere procurorii care obţin cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

(7)   Procedura de votare se repetă în cazul în care la primul tur de scrutin nu au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere.

(8)   La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, un număr de procurori mai mare cu cel puţin unu faţă de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin.

(9)   In cazul în care la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale specializate numărul procurorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de prim-procurorul parchetului.

Art. 101. - (1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a parchetului şi adoptă hotărâri menite să asigure buna funcţionare a acestuia.

(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi desfăşoară activitatea în şedinţe care se convoacă de către procurorul general sau de către cel puţin 3 dintre membrii acestuia, trimestrial sau ori de câte ori se apreciază necesar să consulte membrii acestui organism în luarea, în condiţiile legii, a unor decizii privind:

a)  informarea în legătură cu situaţia criminalităţii, ce se prezintă Parlamentului României, Preşedintelui României, Guvernului, ministrului justiţiei, precum şi mass-mediei;

b)   proiectele rapoartelor privind activitatea Ministerului Public;

c)  rezultatele unor controale dispuse de ministrul justiţiei ori de procurorul general şi măsurile ce trebuie luate pentru înlăturarea greşelilor şi a neajunsurilor constatate;

d)  cazurile de aplicare neuniformă a legii în activitatea unor parchete;

e)   deontologia profesională şi starea disciplinară în structurile Ministerului Public;

f)   baza materială a parchetelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale personalului;

g)   problemele economico-financiare sau administrative;

h) relaţiile Ministerului  Public cu celelalte autorităţi publice   şi   măsurile   necesare   pentru   perfecţionarea colaborării cu acestea.

Art. 102. - (1) Colegiul de conducere se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

(2)   Colegiul de conducere este convocat de procurorul general sau, după caz, de prim-procurorul parchetului.

(3)  Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat de conducătorul structurii de parchet.

(4)  Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de un procuror desemnat de procurorul general sau, după caz, de prim-procurorul parchetului.

(5)  La Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunal, la şedinţele colegiului de conducere pot participa şi procurorii şefi secţie sau alţi procurori care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.

(6)  La Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al parchetului, cu vot consultativ.

(7)   In funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate pot fi invitaţi şi procurori de la alte parchete, care nu au drept de vot.

(8)   Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice.

(9)   Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.

(10)  Dezbaterile şi hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.

(11)   Procesele-verbale încheiate se păstrează într-o mapă specială de către primul-grefier sau, după caz, de un grefier desemnat de procurorul general sau prim-procurorul parchetului.

CAPITOLUL II

Adunările generale ale procurorilor

Art. 103. - (1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi la alte parchete.

(2)   Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:

a)   dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete;

b)  alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c)  dezbate probleme de drept;

d)  iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;

e)  formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f)   alege şi revocă, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere.

(3)   Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesară prezenţa a cel puţin două treimi din numărul procurorilor în funcţie.

(4)   Adunările generale ale procurorilor se organizează anual sau ori de câte ori este necesar.

(5)   Adunările generale ale procurorilor se convoacă după cum urmează:

a)   adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă şi este prezidată de către procurorul general. In lipsa procurorului general, adunarea generală este prezidată de prim-adjunctul ori adjunctul acestuia;

b)    adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel se convoacă şi este prezidată de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel;

c)    adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunal se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal;

d)    adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul acestui parchet;

e)    adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie se convoacă şi este prezidată de prim-procurorul acestui parchet.

(6)  Adunările generale ale procurorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul procurorilor care fac parte din aceasta.

(7)   Adunările generale ale procurorilor se pot convoca şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al parchetului.

(8)   Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală este prezidată de procurorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi este organizată de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel.

(9)  In cadrul adunării generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la alegerea membrului pentru Consiliul Superior al Magistraturii participă şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(10)   Hotărârile adunărilor generale se iau cu votul majorităţii membrilor, cu excepţiile prevăzute de lege.

(11)  Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat.

Art. 104. - Hotărârile adunărilor generale se consemnează într-un registru special ţinut la fiecare parchet

TITLUL IX

Atribuţiile funcţiilor administrative

Art. 105. - (1) Grefierii de la cabinetul procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general sunt asimilaţi grefierilor şefi secţie şi au următoarele atribuţii:

a)   primesc, verifică şi prezintă corespondenţa adresată procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general;

b)   efectuează înregistrarea, completarea şi scăderea lucrărilor primite la cabinet;

c)   transmit de îndată lucrările, în baza condicii de expediţie, conform rezoluţiei procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente ale Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

d)   arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;

e)  din dispoziţia procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general, tehnoredactează lucrările repartizate;

f)   asigură evidenţa folosirii şi păstrării în condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente la cabinet;

g)  îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).

(2) Grefierii şefi secţie, primii-grefieri şi grefierii şefi serviciu au următoarele atribuţii:

a)   organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia;

b)    primesc corespondenţa adresată secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu;

c)   conform rezoluţiei procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu, predau lucrările repartizate personalului, pe condică de lucrări, pe bază de semnătură;

d)  din dispoziţia procurorului şef secţie sau, după caz, a procurorului şef serviciu, înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale serviciului;

e)  ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează procurorul şef secţie sau, după caz, procurorul şef serviciu asupra respectării acestora;

f)   certifică, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefă, consemnând numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite;

g)   asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice tipizate;

h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată;

i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine;

j) asigură utilizarea eficientă şi păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului;

k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru secţie ori serviciu şi propun procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;

l) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru dactilografiere sau tehnoredactare;

m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;

n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor secţiei sau serviciului, conform prevederilor legale;

o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncă, completând condica de prezenţă, şi iau măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;

p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau, după caz, de procurorul şef serviciu;

q) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-p).

(3) Grefierii au următoarele atribuţii:

a)  primesc de la grefierul şef secţie sau de la grefierul şef serviciu lucrările repartizate prin rezoluţie de procurorul şef secţie ori de procurorul şef serviciu şi le înregistrează în registrele secţiei sau ale serviciului;

b)   înregistrează lucrările în registrele de evidenţă, precum şi în alte evidenţe;

c)  răspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completează zilnic, conform rubricaţiei;

d)  scad lucrările soluţionate în registre şi, după caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a acestora;

e)    dactilografiază sau tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu;

f)   întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul sau maşina de scris;

g)   exercită orice alte atribuţii dispuse de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu ori de procurorul şef secţie sau de procurorul şef serviciu;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).

(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3), grefierii au obligaţia de a păstra secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor.

TITLUL X

Departamentele economico-financiare şi administrative şi compartimentele de audit public intern

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 106. - (1) Managerii economici de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 54 alin. (3).

(2) Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II

Departamentele economico-financiare şi administrative din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi tribunale

Art. 107. - Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de art. 56-61.

Art. 108. - (1) Compartimentele de audit public intern de la parchetele de pe lângă curţile de apel sunt încadrate cu auditori publici interni care îşi desfăşoară activitatea pe baza normelor metodologice specifice Ministerului Public.

(2) Auditorii publici interni au următoarele atribuţii:

a)  elaborează planul anual de audit public intern pentru parchetele din raza teritorială şi îl comunică şefului Serviciului audit public intern, pentru aprobare;

b)   efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

c)  informează Serviciul audit public intern din Ministerul Public despre recomandările neînsuşite de către conducătorii entităţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

d)   raportează Serviciului audit public intern, periodic, asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile lor de audit;

e)  elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, pe care îl comunică Serviciului audit public intern;

f)   în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în vederea informării Serviciului de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

g)  efectuează misiuni de consiliere, potrivit legii;

h) exercită alte îndatoriri şi efectuează orice alte lucrări dispuse de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi de şeful Serviciului audit public intern.

TITLUL XI

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 109. - Toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:

a)  registratura;

b)  grefa;

c)  arhiva;

d)   biroul de informare şi relaţii publice, cu excepţia Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţionează Biroul de informare publică şi relaţii cu presa;

e)  biblioteca.

Art. 110. - (1) La Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează şi un compartiment de documentare şi informatică juridică.

(2) La Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele militare funcţionează compartimente de informaţii clasificate.

SECŢIUNEA 1

Registratura Dispoziţii generale pentru parchete

Art. 111. - (1) Corespondenţa adresată parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeşte de prim-grefier ori de grefierul şef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.

(2)    La primirea corespondenţei se verifică dacă menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există toate anexele enumerate în corespondenţa. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.

(3)   Sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale cetăţenilor, depuse de aceştia direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicată de procurorul de serviciu, precum şi numărul de înregistrare în Condica de evidenţă a persoanelor primite în audienţă.

(4)   Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.

Art. 112. - (1) Corespondenţa primită direct sau de la alte parchete se sortează de prim-grefier sau de grefierul şef, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, şi se identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste lucrări.

(2)  Intreaga corespondenţă se prezintă spre examinare prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.

(3)  Sortarea corespondenţei de către prim-grefier sau de către grefierul şef, prezentarea acesteia spre examinare conducătorului parchetului şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se fac, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi.

Art. 113. - (1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.

(2) In cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizărilor adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, după caz.

Art. 114. - Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penală în care au fost sesizate direct acestea se înregistrează în ordine cronologică în Registrul unic de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia. Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul „P" (penal).

Art. 115. - Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate, „secrete de stat" sau „de serviciu" se efectuează potrivit dispoziţiilor legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate şi privind protecţia secretului de serviciu, prin compartimentele de documente clasificate organizate la nivelul fiecărei structuri de parchet.

Art. 116. - (1) Cererile, reclamaţiile, sesizările şi memoriile se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului, dându-se numere de înregistrare fără soţ.

(2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei, dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ şi indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.

Art. 117. - (1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu conţinutul lor.

(2)   La parchetele care au secţii maritime şi fluviale, în Registrul de urmărire penală şi supraveghere a acesteia şi pe lucrările penale privind acest sector se va menţiona indicativul „PMF" (penal-maritim-fluvial).

(3)   Când pe parcursul soluţionării sau după definitivare unele lucrări înregistrate iniţial conform regulilor stabilite în prezentul regulament îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii încadrări.

Art. 118. - (1) Inregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.

(2)   Prim-grefierii au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi să îl informeze de îndată cu privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.

(3)  In cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie atribuţiile menţionate la alin. (2) sunt îndeplinite de un grefier desemnat prin ordin de procurorul general.

Art. 119. - (1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidenţă a acestora.

(2) Lucrările efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor sau în Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor - activitatea judiciară.

(3)   Prim-grefierul sau grefierul şef va face personal menţiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în registre.

(4)   Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-au repartizat spre soluţionare, va fi evidenţiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.

Art. 120. - (1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu misiunile diplomatice şi consulare din ţara noastră, cu reprezentanţele străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. In cazul corespondenţei prin intermediul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele vor înainta corespondenţa Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe. Corespondenţa va fi tradusă prin grija parchetului căruia i-a fost adresată sau a acestui serviciu, în funcţie de necesitate.

(2)   Comunicarea actelor procedurale către străini - persoane fizice sau juridice - având sediul sau reşedinţa în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în ţara noastră, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.

(3)  Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face, după traducerea actelor, la parchetele de pe lângă curţile de apel, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficială a statului resortisant, la organul prevăzut în alin. (1).

(4)  Corespondenţa într-o limbă străină primită de la alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1) se traduce în limba română de parchetele de pe lângă curţile de apel. In acest scop, după primirea unei asemenea corespondenţe, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel din circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea, iar acesta va dispune, în condiţiile legii, traducerea corespondenţei. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de către prim-grefierul parchetului de pe lângă curtea de apel.

(5)    Corespondenţa într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce de Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe.

Art. 121. - (1) Pentru lucrările rezolvate după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere, corespondenţa se expediază destinatarilor.

(2)   In corespondenţa expediată se vor menţiona denumirea parchetului, numărul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.

(3)   Prim-grefierul sau grefierul şef va urmări ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.

Art. 122. - (1) Toate comunicările, indiferent dacă se adresează unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate şi se predau serviciului poştal cu borderou. Comunicările care nu privesc soluţiile adoptate în cauzele de competenţa parchetelor se fac prin scrisori simple care se predau pe bază de semnătură la oficiile poştale.

(2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau reşedinţa în aceeaşi localitate în care îşi are sediul parchetul, corespondenţa i se poate transmite şi prin curier sub luare de semnătură în Condica de corespondenţă.

Art. 123. - (1) Inregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.

(2) Registrele se numerotează, iar pe coperţile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către prim-grefier, grefierul şef sau grefierul anume desemnat numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite.

Art. 124. - Nu se admit ştersături în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând liber din registru. Rectificarea se certifică pe marginea filei din registru sau din condică prin semnătura conducătorului parchetului ori a procurorului desemnat să controleze activitatea grefei.

Art. 125. - (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la arhivă.

(2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvă lucrarea, iar numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.

Art. 126. - (1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.

(2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza prin procurori desemnaţi controlul funcţionării serviciilor de grefă la parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrări nesoluţionate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de lege.

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Art. 127. - (1) Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor cu caracter secret, se primeşte de personalul desemnat de procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.

(2)     Corespondenţa primită la registratură se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi se transmite prin rezoluţia procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.

(3)   In cazul în care la compartimentele de grefă ale secţiilor se primeşte direct corespondenţa, grefierii şefi o vor transmite spre înregistrare la Secţia de resurse umane şi documentare.

(4)   Corespondenţa primită la Secţia de resurse umane şi documentare, referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate de secţii, se predă de îndată după înregistrarea în partida respectivă la serviciile de grefă ale secţiilor unde se află lucrarea de bază.

Art. 128. - (1) Corespondenţa adresată procurorului general cu menţiunea „personal" sau „confidenţial" va fi predată nedesfăcută direct la cabinetul său.

(2) Corespondenţa adresată altor persoane din parchet cu menţiunea „personal" sau „confidenţial" va fi predată nedesfăcută procurorilor şefi de secţie sau conducătorilor altor compartimente în care îşi desfăşoară activitatea persoana căreia îi este adresată corespondenţa. Aceştia vor deschide corespondenţa, vor examina conţinutul acesteia şi decid dacă o predau celor interesaţi, în raport cu conţinutul corespondenţei.

Art. 129. - Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondenţa privind:

a)   comportarea personalului din unităţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate;

b)   scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi în mod nejustificat nu s-a primit răspuns;

c)   încălcarea ordinii de drept de către alte autorităţi publice;

d)   alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.

Art. 130. - După examinarea de către procurorul general sau de către adjuncţii săi a corespondenţei, grefierii care îşi desfăşoară activitatea la cabinete reţin şi înregistrează lucrările care se păstrează în evidenţă la cabinete, iar restul corespondenţei se predă Secţiei de resurse umane şi documentare pentru a fi înregistrată şi transmisă compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisă altor autorităţi publice competente, potrivit legii.

Art. 131. - La Registratura generală grefierii anume desemnaţi vor înregistra corespondenţa după cum urmează:

a)  corespondenţa care are ca obiect plângeri, denunţuri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea parchetelor, comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economică-administrativă, corespondenţa oficială primită de la autorităţi şi instituţii publice, precum şi corespondenţa obişnuită se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi va primi numere cu soţ;

b)  propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile, altele decât cele penale, ale persoanelor fizice sau juridice se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului, dându-se numere de înregistrare fără soţ.

Art. 132. - Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secţii se multiplică, după caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare.

Art. 133. - (1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuită. Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare cu menţiunea cabinetului respectiv, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul „C" şi un număr după cum urmează: „C 1" pentru cabinetul procurorului general, „C 2" pentru cabinetul prim-adjunctului procurorului general şi „C 3" pentru cabinetul adjunctului procurorului general.

(2)   După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură.

(3)   Documentele ce conţin informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu se înregistrează la Compartimentul informaţiilor clasificate, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002.

Art. 134. - (1) Corespondenţa primită de direcţii/secţii de la Secţia de resurse umane şi documentare se selectează de grefierii şefi ai direcţiei/secţiilor şi se identifică lucrările anterioare în cazul când corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.

(2)  Intreaga corespondenţă se prezintă spre examinare procurorului şef de direcţie/secţie, care repartizează apoi lucrările persoanei sau persoanelor competente să le rezolve.

(3)    Corespondenţa primită de procurorii şefi de direcţie/secţii în condiţiile prevăzute de alin. (2) se repartizează şi se predă după examinare grefierilor şefi ai direcţiilor/secţiilor pentru a fi înregistrată şi transmisă spre soluţionare sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre informare.

Art. 135. - (1) Inregistrarea corespondenţei la direcţie/secţii după examinarea şi repartizarea acesteia de către procurorii şefi se face după cum urmează:

a)  corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 131, cu excepţia plângerilor şi denunţurilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiaşi text. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/I V/1999);

b)  propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator;

c)   plângerile şi denunţurile penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile şi denunţurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de urmărire penală şi supraveghere a acesteia. După înscrierea numărului de înregistrare se va menţiona în registru şi pe lucrare indicativul „P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivării se face după soluţionare;

d)   lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a)-c), în raport cu conţinutul lor.

(2) Când pe parcursul soluţionării sau după soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a)-d) îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.

Art. 136. - In scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art. 131 şi 135 se va face şi în Registrul opis alfabetic.

Art. 137. - Dispoziţiile acestei secţiuni se aplică şi documentelor în formă electronică.

SECŢIUNEA a 3-a

Arhiva

Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile legii a documentelor păstrate în arhivă

Art. 138. - (1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de păstrare, potrivit nomenclatorului arhivistic naţional prevăzut în anexa nr. 1 la Legea Arhivelor Naţionale nr.16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Inainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document şi se scot din dosare actele de proprietate, studii, legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autorităţi, acestea urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptăţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituţii sau autorităţi publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în original la dosar.

(3)  La Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.

(4)   Arhivarea şi păstrarea lucrărilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor ce conţin informaţii secrete de stat sau secrete de serviciu, se fac de grefierii care îşi desfăşoară activitatea la cabinete.

Art. 139. - (1) La soluţionarea dosarului, în vederea predării acestuia la grefă, procurorul de caz aşază documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică, le numerotează şi le coase sau le leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele şi acele.

(2)   Pe coperta dosarului se menţionează denumirea parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul statistic, termenul de păstrare, problema la care se referă, numărul de file şi numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)   Pe o filă adăugată la sfârşitul dosarului, respectiv după ultima menţiune scrisă din cuprinsul registrelor şi condicilor, salariatul care gestionează arhiva menţionează: „prezentul dosar (registru, condică etc.) conţine ... file" (în cifre şi litere), aplică ştampila rotundă şi semnează.

Art. 140. - Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar câte un exemplar rămâne la grefierul şef, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu dosarele.

Art. 141. - Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat pe termene de păstrare.

Art. 142. - Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să ţină evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivă şi a mişcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor unităţilor arhivistice, potrivit modelului din anexa nr. 4 la Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 143. - La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător şi dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi de prezentul regulament.

Art. 144. - Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în ordine cronologică a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent se păstrează separat de cele cu termene temporare.

Art. 145. - (1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia răspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea arhivei şi de păstrarea confidenţialităţii informaţiilor cuprinse în arhivă.

(2) Persoanele menţionate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevăzute în fişa postului.

Art. 146. - (1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii ale acestor documente, precum şi consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unităţii care deţine arhiva.

(2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii se fac cu aprobarea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. In cazul în care consultarea nu este permisă, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)   La cererea persoanelor îndreptăţite conducătorul parchetului, respectiv procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivă cu o copie conformă.

(4)   Eliberarea documentelor originale se consemnează în registrul de depozit.

(5)   Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum şi eliberarea de copii se evidenţiază într-un registru ţinut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen de păstrare permanent.

Art. 147. - (1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de selecţionare constituite potrivit Legii nr.16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)    Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, numiţi de conducătorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor.

(3)  La Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei sunt desemnaţi prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare.

(4)  Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor.

(5)   Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să prezinte explicaţiile necesare în legătură cu selecţionarea arhivei şi să ducă la îndeplinire hotărârile comisiei.

Art. 148. - După expirarea termenului de păstrare, la cererea secretarului comisiei, preşedintele convoacă comisia de selecţionare. Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de păstrare şi avizează eliminarea lor, putând să prelungească termenul de păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.

Art. 149. - In cazul în care comisia de selecţionare constată că s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de păstrare, va face rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexează la inventarul iniţial.

Art. 150. - (1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examinează documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare.

(2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmeşte proces-verbal după modelul din anexa nr. 5 la Legea nr.16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, menţionându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create şi numărul curent al dosarelor din inventar.

Art. 151. - Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în nomenclatorul arhivistic se înlătură pe baza unui proces-verbal în care se menţionează categoria de documente, numărul acestora şi anii extremi, făcându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentară şi practică.

Art. 152. - Documentele rămase după selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, la termenele şi în condiţiile prevăzute în Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Odată cu predarea se depun şi două exemplare din inventarul definitiv.

Art. 153. - La selecţionarea arhivei se va avea în vedere să fie identificate şi reţinute toate documentele care au importanţă istorică, documentară şi cele a căror utilitate practică nu a încetat.

Art. 154. - (1) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz, confecţionate din metal, care au stemă şi denumirea completă a parchetelor, păstrate în arhivă, se depun la filialele judeţene ale Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, într-un singur exemplar; celelalte exemplare, precum şi sigiliile şi ştampilele de cauciuc scoase din uz se depun la Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz se iau în evidenţă în Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor, într-o secţiune separată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Legea nr.16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi se păstrează în arhivă.

Art. 155. - (1) Conducătorii parchetelor sunt obligaţi să urmărească păstrarea în condiţii corespunzătoare a documentelor şi să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligaţi să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor.

(2) Se interzic introducerea şi păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.

Art. 156. - Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul şi îndrumarea activităţilor ce se desfăşoară în legătură cu arhiva la celelalte parchete.

SECŢIUNEA a 4-a

Grefa

Art. 157. - Grefa constituie compartimentul auxiliar de specialitate la toate parchetele care efectuează următoarele operaţiuni:

a)   completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizată a datelor statistice, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)   folosirea, păstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare;

c)   calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-au dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative sau judiciare;

d)  dactilografierea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate.

SECŢIUNEA a 5-a

Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative

Art. 158. - (1) Grefierii şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus sancţiunea administrativă a amenzii prevăzută de Codul penal.

(2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor administrative se ţine în Registrul pentru evidenţa şi punerea în executare a cheltuielilor judiciare şi a sancţiunilor aplicate potrivit art. 181 şi 91 din Codul penal.

Art. 159. - La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile făcute de organul de urmărire penală şi de alte organe pentru:

a)  chemarea prin serviciile poştale, telefon, telex sau fax a părţilor din proces, a martorilor, experţilor, interpreţilor şi altor persoane;

b)   plata în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege a sumelor de bani cuvenite martorilor, experţilor şi interpreţilor;

c)   efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor medico-legale sau de altă specialitate;

d)   ridicarea şi conservarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanţelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc;

e)   efectuarea fotografiilor judiciare şi a înregistrărilor audiovideo;

f)   deplasările efectuate în interesul rezolvării cauzelor: costul cazării, al diurnei, al transportului;

g)  plata onorariilor apărătorilor din oficiu;

h) hârtia, imprimatele şi alte materiale ce compun dosarele penale;

i) alte lucrări efectuate în desfăşurarea urmăririi penale care au necesitat plăţi din fondurile bugetare.

Art. 160. - (1) Calcularea cheltuielilor judiciare se va face în fiecare cauză soluţionată de procuror pe baza următoarelor documente justificative:

a)  actele întocmite de organele care au efectuat lucrări dispuse de organul de urmărire penală în care sunt menţionate costurile lucrărilor;

b)   actele în baza cărora martorii, experţii şi interpreţii justifică, în condiţiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute;

c)   actele emise de cabinetele de avocaţi în care se menţionează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu;

d) nota de cheltuieli întocmită de grefierul şef sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmărirea penală sau supravegherea urmării penale privind cheltuielile făcute de parchet în cursul urmăririi penale pentru corespondenţă, chemările prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc.

(2) Obţinerea documentelor justificative pentru cheltuielile judiciare, amenzile judiciare şi amenzile administrative se realizează de prim-grefieri, grefierii şefii sau de grefierii desemnaţi.

Art. 161. - In cauzele în care urmărirea penală a fost efectuată de organele de cercetare penală, la stabilirea cheltuielilor se ţine seama de sumele menţionate de aceste organe în referatele cu propuneri de soluţionare a cauzelor la care se adaugă, dacă este cazul, cheltuielile efectuate de parchet.

Art. 162. - Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărirea penală, potrivit legii.

Art. 163. - Punerea în executare a ordonanţei prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda cu caracter administrativ prevăzută de Codul penal se face de către procuror, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură penală.

Art. 164. - (1) Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.

(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie va urmări, cu ocazia controalelor economice efectuate, modul în care se pun în executare ordonanţele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare şi va propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.

Art. 165. - (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate la dosar se asigură de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, după caz, prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii parchetelor. Aceştia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de buna păstrare şi conservare a acestora.

(2)   Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea.

(3)   In registrul de evidenţă se va face descrierea amănunţită a obiectelor primite, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. In acelaşi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în registrul de valori şi corpuri delicte.

Art. 166. - Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bună conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, la parchete se amenajează încăperi speciale şi se procură case de fier şi dulapuri metalice anume destinate.

Art. 167. - (1) Obiectele de valoare mare se vor ţine în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se vor nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.

(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în plicuri pe care se vor nota datele de identificare.

Art. 168. - (1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară competentă.

(2)  Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate.

(3)  Obiectele prevăzute în alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.

(4)   Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deţinători se consemnează pe numele celui de la care s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar.

(5)   La camera de corpuri delicte se păstrează în evidenţă copii ale recipiselor de consemnare a sumelor de bani şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar.

Art. 169. - (1) Bunurile perisabile se predau de urgenţă, în condiţiile legii, unităţilor comerciale, potrivit profilului activităţii, în vederea valorificării.

(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemnează, după caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau părţilor responsabile civilmente şi la dispoziţia organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.

Art. 170. - Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probă, se predau de îndată pe bază de proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi are sediul parchetul.

Art. 171. - (1) In cazurile în care se dispune trimiterea în judecată, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă se predau instanţei de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se menţiune despre aceasta în rechizitoriu. In adresa de trimitere a dosarului se enumera şi se descriu obiectele respective cu datele din Procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei.

(2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte la instituţii de specialitate sau la bănci, se face sub luare de semnătură în Condica de corespondenţă, cu menţiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de valori şi corpuri delicte.

Art. 172. - (1) Dacă se dispune confiscarea specială potrivit dispoziţiilor Codului penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras împreună cu obiectele confiscate se trimit executorului judecătoresc în vederea valorificării lor în condiţiile legii. Predarea şi primirea obiectelor şi scoaterea din evidenţă se fac în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.

(2)   In cazul confiscării mijloacelor de plată străine, a titlurilor de valoare interne, a obiectelor de artă sau de muzeu, a metalelor sau pietrelor preţioase ori a obiectelor confecţionate din acestea, precum şi a colecţiilor de valoare, soluţia dispusă se comunică şi instituţiilor de specialitate la care acestea au fost depuse.

(3)   Pentru sumele de bani ridicate de la făptuitori sau pentru cele obţinute din valorificarea bunurilor perisabile, măsura confiscării se comunică şi unităţii bancare la care acestea au fost depuse.

(4)   Confiscarea muniţiei şi materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunică organelor de poliţie la care acestea au fost depuse pentru a se proceda la distrugerea sau valorificarea lor în condiţiile legii.

(5)   Măsura confiscării se comunică în toate cazurile organelor financiare teritoriale pentru a se urmări virarea la bugetul statului a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte.

Art. 173. - (1) Măsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusă prin ordonanţă, se execută după respingerea căilor de atac împotriva soluţiei sau după trecerea unui an de la data ordonanţei, prin mijloace adecvate, de către o comisie desemnată de conducătorul parchetului, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul şef, după caz, prim-grefierul şi tehnicianul criminalist sau grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte se întocmeşte un proces-verbal semnat de membrii comisiei, care se ataşează la dosarul cauzei, iar operaţiunea se menţionează în registrul de valori şi corpuri delicte.

(2) Măsura distrugerii unor obiecte confiscate ce încalcă dreptul de autor se execută potrivit dispoziţiilor art. 1 pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 514/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.095/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de depunere şi de distrugere a suporturilor, materialelor, fonogramelor, marcajelor holografice sau a copertelor confiscate, ale art. 439 din Codul de procedură penală, ale art. 20 din Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire, în prezenţa şi cu confirmarea prin semnătură a unei comisii de preluare şi distrugere formate din reprezentanţi ai deţinătorului, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Art. 174. - Departamentul economico-financiar şi administrativ şi Serviciul de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, vor verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probă.

Art. 175. - Se interzice folosirea sub orice formă a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.

SECŢIUNEA a 6-a

Dactilografierea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate

Art. 176. - Grefierii şefi sau, după caz, prim-grefierii asigură dactilografierea sau tehnoredactarea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor efectuate în cadrul activităţii parchetelor.

Art. 177. - In funcţie de volumul de activitate din fiecare parchet, unul sau mai mulţi grefieri pot fi anume desemnaţi să dactilografieze sau să tehnoredacteze şi actele procedurale.

Art. 178. - (1) Lucrările vor fi dactilografiate sau tehnoredactate cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor.

(2)   Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, inclusiv conceptele, se restituie de grefieri grefierilor şefi sau, după caz, prim-grefierilor zilnic, la sfârşitul programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru.

(3)  Grefierii şefi sau, după caz, prim-grefierii au obligaţia să predea de îndată lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi verificându-se activitatea zilnică a fiecărui grefier.

Art. 179. - (1) Grefierii au obligaţia să întreţină mijloacele tehnice din dotare în bune condiţii şi să ia măsurile adecvate pentru siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru.

(2) Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate vor conţine în subsolul textului ultimei file iniţialele persoanei care Ie-a redactat şi numărul de file dactilografiate.

Art. 180. - (1) Se interzic dactilografierea sau tehnoredactarea altor lucrări decât a celor efectuate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum şi folosirea mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor de către alte persoane decât grefierii care le au în primire, cu excepţia grefierilor şefi sau prim-grefierilor, după caz.

(2) De asemenea, este interzisă dactilografierea sau tehnoredactarea actelor procedurale referitoare la soluţiile adoptate de procurori, precum şi a altor lucrări importante fără concepte.

(3) Procurorii îşi pot întocmi singuri propriile acte procedurale, care vor fi înregistrate în condica de lucrări cu această menţiune.

Art. 181. - Modul de completare a formularelor statistice, de centralizare şi stocare computerizată a datelor statistice se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 182. - Modul de folosire, păstrare şi evidenţă a ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare se va stabili prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

SECŢIUNEA a 7-a

Realizarea sarcinilor administrative şi gospodăreşti inerente funcţionării parchetelor

Art. 183. - (1) Managerii economici sau administratorii ori, la parchetele de pe lângă judecătorii unde asemenea funcţii nu există, prim-grefierii vor coordona activitatea personalului auxiliar de serviciu asigurând îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor privind paza şi curăţenia localurilor parchetelor.

(2)   Persoanele prevăzute la alin. (1) vor asigura, de asemenea, buna funcţionare a instalaţiilor şi a aparaturii din dotarea parchetelor, precum şi materialele necesare funcţionării parchetelor.

(3)  Administratorii vor îndeplini aceste atribuţii şi pentru celelalte parchete din aceeaşi circumscripţie cu parchetul tribunalului, după caz.

SECŢIUNEA a 8-a

Biblioteca

Art. 184. - Biblioteca este organizată, la parchetele din ţară, în cadrul grefei.

Art. 185. - (1) Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe:

-   grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial al României, colecţii de acte normative de aplicare generală, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative);

-   grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri legislaţie, jurisprudenţa, cărţi şi reviste);

-  grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativă;

-   grupa IV - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecătorească, legislaţia notarială, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele judiciare de timbru, jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar, drepturile omului;

-   grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrări privind legislaţia economică, sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiară, jurisdicţia comercială;

-  grupa VI - dreptul muncii;

-   grupa VII - drept internaţional public şi drept internaţional privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale;

-  grupa VIII - dicţionare;

-    grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare;

-   grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public.

(2)    In cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor.

(3)  Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşază în ordine cronologică.

(4)   Publicaţiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani şi vechime numerică.

(5)   Monitorul Oficial al României se păstrează în bibliorafturi şi se leagă în volume la sfârşitul anului.

Art. 186 - (1) Incadrarea fondului documentar în grupele prevăzute de prezentul regulament se face de grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii sub controlul conducătorului parchetului.

(2) La Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi numiţi bibliotecari respectându-se prevederile Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 187. - Fondul documentar din biblioteci se păstrează în încăperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încăperi accesibile procurorilor şi personalului auxiliar.

TITLUL XII

Măsuri pentru unificarea practicii judiciare şi asigurarea cunoaşterii actelor normative publicate în Monitorul Oficial al României

Art. 188. - (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţiile Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte structuri de parchet vor prezenta Serviciului de documentare şi statistică judiciară problemele de drept controversate, iar Secţiei judiciare materialele privind problemele de drept în legătură cu care instanţele de judecată au pronunţat soluţii contradictorii, exprimându-şi documentat opinia.

(2)   Problemele de drept prevăzute la alin. (1) vor fi examinate de îndată de Serviciul de documentare şi statistică judiciară, care va întocmi note de studii argumentate în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării lucrării, pe care le vor supune examinării Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)  Notele de studiu aprobate de Consiliul ştiinţific sau, după caz, punctul de vedere al acestuia asupra lor vor fi comunicate de îndată tuturor structurilor, fiind aduse la cunoştinţă tuturor procurorilor de conducătorii acestor structuri.

(4)   Notele de studii întocmite de Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la practica neunitară vor fi transmise procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

TITLUL XIII

Dispoziţii finale

Art. 189. - Dispoziţiile privind atribuţiile parchetelor din prezentul regulament se completează cu cele prevăzute în legi şi în alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public.

Art. 190. - Dispoziţiile din prezentul regulament titlul III, cap. II privind organizarea, structura şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se aplică până la data intrării în vigoare a regulamentului de organizare şi funcţionare al direcţiei, elaborat în baza art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

ANEXĂ*) la regulament

*) Anexa este reprodusă în facsimil.


SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 529/2007

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 529 din 2007
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 5 2019
    It’s a privilege to share this to the world. You deserve all the praise that comes to you. DR Amber has been a blessing to me since our encounter on the internet. He alone knows it all. I love him so much for his kindness, care, honesty and his help in the life of everyone that has come in contact with him. If not for DR Amber how would I have been able to survive this hardship. His spell made me a LOTTO MAX winner of 60 Million Dollars making my whole life beautiful and amazing. The numbers he gave me to play the lottery was a life changing number from grass to grace and I want to say I’m forever grateful to him. Thank you sir for being a blessing to the helpless. Anyone reading this that needs help can communicate with DR Amber online for indeed he has no match. Website: amberlottotemple.com OR Email: amberlottotemple@yahoo.com
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Bună, sunteți în căutarea unui împrumut de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi ipotecare, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale, capital de risc etc! Sunt creditor privat, acord împrumuturi companiilor și persoanelor fizice cu dobânzi mici și rezonabile de 2%. E-mail la: christywalton355@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 243 2021
    Hello everyone, I want to use this medium to thank a great spell caster called Dr Grceondu for transforming my life financially, i have been playing lottery game for long but have never won any reasonable amount, I contacted Dr Graceondu after i red about him on the internet on how he help a lady with a lottery winning numbers and the lady won a very big amount of money, so i contacted him and He instructed me on what to do which i did and he told me to give him some time to prayers, on the second day he sent me some numbers and he said i should go and play them, so i went to play the numbers he gave me, after two day the result came out, and i went to check and to my greatest surprise my name came out as one of the winners i won $45 million, i still cant believe what happened to me that i am now a millionaire over night, i just want to say a very big thank you to Dr Graceondu i have never seen a powerful man like him, I will advice everyone out there to contact Dr Graceondu if you want to win big in your lottery game. You can reach him via his email, drgraceondu12@gmail.com or WhatsApp him +15204677763, you can also visit his Website. https://drgraceonduadodo.com
ANONIM a comentat Decretul 1231 2021
    i will never stop until the whole World knows about the MOST powerful priest maurice whose contact details I saw in a comment section here few weeks ago, so and i decided to contact him because i was badly in need of help TO SAVE MY MARRIAGE, I explained my situation to PRIEST MURICE. that Everything was going down the drain as my husband WAS constantly cheating on me with other women and he physically abuse me. priest maurice promised to help that my husband will change and will love me unconditionally in less than a week as far that my heart still beats for him. I FOLLOWED HIS INSTRUTION and he prepared a spell for me and my husband called me exactly when priest maurice said. He pleaded and said he needs me back since then he have been the sweetest man on earth. anyone out there reading this comment that need a effect spell caster Can reach him on email:psychicspellsolution@gmail.coM whatsapp:+1(571)3573337
ANONIM a comentat Ordin 12 2006
    Mai este in vigoare acest ordin, din moment ce aven Regulamentul (CE) 396:2005, revizuit 2019, referitor la rezidurile de pesticide din alimente, inclusiv din fructe si legume?
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 390 2018
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Rectificare 353 2008
    HOW TO GET YOUR EX LOVER BACK & HOW I GOT MY EX LOVER. BACK I want to thank Dr Omokpo for saving my marriage. My husband treated me badly and left home for almost 3 month this got me sick and confused. Then I told my friend about how my husband has changed towards me. Then he told me to contact: {dromokpo@gmail.com}that he will help me bring my husband back to being a good man. That this great man helped her too. Then I gave him a try. after 3 days of casting the spell my husband came back home and I forgive him and today we are living in joy and happiness If you are going through any relationship stress or broken marriage situation and you want your Ex lover, Ex boyfriend, Ex girlfriend or Divorced husband or wife back you reach him via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 114 2021
    Într-un cuvânt, wow!! Nu pot să cred că banii sunt deja în contul meu. Multumesc, multumesc, multumesc! De obicei, ați transformat o sarcină lungă, consumatoare de timp și intimidantă într-o experiență foarte plăcută și simplificată. Nu pot să vă mulțumesc vouă și doamnei Della Taylor pentru suficientă asistentă. Dna Della Taylor Împrumuturi pentru un sistem excelent și pentru un serviciu excelent. Ambele sunt grozave! dacă aveți nevoie de un împrumut de urgență, îi puteți e-mail la Dellastaylors@yahoo.com WhatsApp pe +1 (209) 251-1529
ANONIM a comentat Decizia 2 2007
    I never use to believe in spell casting until i met Lord Zuma a powerful spell caster who helped me to be a happy person again. i reside in USA. After 4 years of Broken marriage, my husband left me with two kids. I felt like my life was about to end and i almost committed suicide, i was emotionally down for a very long time. Thanks to a Great spell caster called Lord Zuma which i met online on one faithful day when I was browsing through the internet, i came across a lot of testimonies about this particular Great spell caster how he has helped so many people. he has helped people to bring back their Ex lover, some testified that he restores womb, cure cancer and other sickness, and so on. I also came across a testimony, it was about a woman called Sandra, she testified about how his spell made her to be pregnant after so many years of bareness and at the end of her testimony she dropped Lord Zuma's email address. After reading all these, i decided to give it a try and i contacted him and explained my problem to him and he assured me that in less than 48 hours, my husband will call me and beg for forgiveness but i thought it will not work. When he had finished casting the spell, the next day my husband called me and he was begging for forgiveness just as Lord Zuma said. This is not brain washing and after the spell has been cast, i realized that my husband love me like never before and the spell caster opened him up to know how much i love him and how much love we need to share. We are even happier now than before. Lord Zuma is really a gifted man and i will not stop publishing him because he is a wonderful man. If you have a problem and you are looking for a real and a genuine spell caster to solve all your problems contact Lord Zuma now on spiritualherbalisthealing@gmail.com or just visit https://spiritualherbal.blogspot.com and see so many he has helped that are testifying about his good work. He will help you solve all your problems. Once again thank you Lord Zuma for your good deeds. His whatsapp number +1 506 800 1647
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu