E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
nu a fost modificat de niciun act
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 4596 din 31 august 2004

privind disciplinele si programele pentru examenul national de bacalaureat - 2005*)

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 130 bis  din 10 februarie 2005


SmartCity3


    *) Ordinul nr. 4.596/2004 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 130 din 10 februarie 2005, si este reprodus si in acest numar bis.

    In baza prevederilor Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 410/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul educatiei si cercetarii emite prezentul ordin.

    Art. 1
    Se aproba Lista disciplinelor la care se sustine examenul national de bacalaureat pentru probele d), e) si f), mentionate in Metodologia de organizare si desfasurare a examenului national de bacalaureat pentru sesiunile anului 2005. Lista este prezentata in anexa nr. 1*), care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Se aproba programele pentru disciplinele examenului national de bacalaureat din sesiunile anului 2005, prezentate in anexa nr. 2*), care face parte integranta din prezentul ordin.
------------
    *) Anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse in facsimil.

    Art. 3
    Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 4
    Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala pentru invatamant in limbile minoritatilor nationale si accesul la educatie, Serviciul National de Evaluare si Examinare, inspectoratele scolare judetene, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, conducerile unitatilor de invatamant vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

                      Ministrul educatiei si cercetarii,
                            Alexandru Athanasiu

    ANEXA 1

                             LISTA DISCIPLINELOR
la care se sustine examenul de bacalaureat 2005 pentru probele d, e si f

    A. FILIERA TEORETICA
 ______________________________________________________________________________
|             |                                Proba                           |
|Specializare |________________________________________________________________|
|             |       D      |E: O proba la alegere   |F: O proba la alegere   |
|             |(proba scrisa)|din aria curriculara,   |dintre disciplinele din |
|             |              |corespunzatoare         |celelalte arii          |
|             |              |specializarii           |curriculare, alta decat |
|             |              |(proba scrisa)          |cele sustinute anterior |
|             |              |                        |(proba scrisa sau       |
|             |              |                        |practica)               |
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Filologie    |Istoria       |O limba moderna studiata|Matematica, Fizica,     |
|             |romanilor sau |in liceu (alta decat cea|Chimie, Biologie,       |
|             |Geografia     |sustinuta la proba b),  |Istorie, Geografie,     |
|             |Romaniei      |Limba latina            |Stiinte socio-umane     |
|             |              |                        |(proba scrisa), Educatie|
|             |              |                        |fizica (proba practica) |
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Stiinte      |Istoria       |Istorie, Geografie,     |O limba moderna (alta   |
|sociale      |romanilor sau |Stiinte socio-umane     |decat cea sustinuta la  |
|             |Geografia     |                        |proba b), Matematica,   |
|             |Romaniei      |                        |Fizica, Chimie, Biologie|
|             |              |                        |(proba scrisa), Educatie|
|             |              |                        |fizica (proba practica) |
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Matematica-  |Matematica    |Fizica, Chimie,         |O limba moderna (alta   |
|informatica  |              |Biologie, Informatica   |decat cea sustinuta la  |
|             |              |                        |proba b), Istorie,      |
|             |              |                        |Geografie, Stiinte      |
|             |              |                        |socio-umane (proba      |
|             |              |                        |scrisa), Educatie fizica|
|             |              |                        |(proba practica)        |
|_____________|______________|________________________|________________________|
|Stiinte ale  |Matematica    |Fizica, Chimie, Biologie|O limba moderna (alta   |
|naturii      |              |                        |decat cea sustinuta la  |
|             |              |                        |proba b), Istorie,      |
|             |              |                        |Geografie, Stiinte      |
|             |              |                        |socio-umane (proba      |
|             |              |                        |scrisa), Educatie fizica|
|             |              |                        |(proba practica)        |
|_____________|______________|________________________|________________________|

    NOTA:
    1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie, la care se adauga, pentru specializarea Stiinte sociale, disciplina Sociologie.
    2) In cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba d) Istoria romanilor nu mai pot sustine la proba f) Istorie universala.

    B. FILIERA TEHNOLOGICA
 ______________________________________________________________________________
|         |                |                     Proba                         |
|Profil   |Specializare    |___________________________________________________|
|         |                |     D    |E: O proba la alegere|F: O proba la     |
|         |                |  (proba  |din aria curriculara,|alegere dintre    |
|         |                |  scrisa) |corespunzatoare      |disciplinele din  |
|         |                |          |specializarii        |celelalte arii    |
|         |                |          |(proba scrisa)       |curriculare, alta |
|         |                |          |                     |decat cele        |
|         |                |          |                     |sustinute anterior|
|         |                |          |                     |(proba scrisa sau |
|         |                |          |                     |practica)         |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Servicii |Turism si       |Matematica|Marketing, Economia  |Fizica, Chimie,   |
|         |alimentatie     |          |intreprinderii       |Biologie, Istorie,|
|         |publica         |          |                     |Geografie, Stiinte|
|         |________________|__________|_____________________|socio-umane,      |
|         |Administrativ   |Matematica|Contabilitate,       |Educatie          |
|         |________________|__________|Economia             |antreprenoriala   |
|         |Economic        |Matematica|intreprinderii       |(proba scrisa),   |
|         |________________|__________|_____________________|Educatie fizica   |
|         |Posta           |Matematica|Exploatare postala,  |(proba practica)  |
|         |                |          |Economia             |                  |
|         |                |          |intreprinderii       |                  |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Resurse  |Industrie       |Matematica|Operatii unitare si  |Fizica, Chimie,   |
|naturale |alimentara      |          |utilaje in industria |Biologie, Istorie,|
|si       |                |          |alimentara, Ecologie |Geografie, Stiinte|
|protectia|                |          |si protectia mediului|socio-umane,      |
|mediului |________________|__________|_____________________|Educatie          |
|         |Protectia       |Matematica|Analiza factorilor de|antreprenoriala   |
|         |mediului        |          |mediu, Ecologie si   |(proba scrisa),   |
|         |                |          |protectia mediului   |Educatie fizica   |
|         |________________|__________|_____________________|(proba practica)  |
|         |Chimie          |Matematica|Procese si utilaje,  |                  |
|         |industriala     |          |Ecologie si protectia|                  |
|         |                |          |mediului             |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Agricol si      |Matematica|Agro-pedologie,      |                  |
|         |agromontan      |          |Ecologie si protectia|                  |
|         |                |          |mediului             |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Veterinar       |Matematica|Anatomia si          |                  |
|         |                |          |fiziologia animalelor|                  |
|         |                |          |domestice, Ecologie  |                  |
|         |                |          |si protectia mediului|                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Silvic          |Matematica|Silvicultura,        |                  |
|         |                |          |Ecologie si protectia|                  |
|         |                |          |mediului             |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Prelucrarea     |Matematica|Tehnologia mobilei,  |                  |
|         |lemnului        |          |Ecologie si protectia|                  |
|         |                |          |mediului             |                  |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Tehnic   |Telecomunicatii |Matematica|Masurari speciale    |Fizica, Chimie,   |
|         |                |          |in telecomunicatii,  |Biologie, Istorie,|
|         |                |          |Solicitari si        |Geografie, Stiinte|
|         |                |          |masurari tehnice     |socio-umane,      |
|         |________________|__________|_____________________|Educatie          |
|         |Electronica si  |Matematica|Masurari electrice si|antreprenoriala   |
|         |automatizari    |          |electronice,         |(proba scrisa),   |
|         |                |          |Solicitari si        |Educatie fizica   |
|         |                |          |masurari tehnice     |(proba practica)  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Electrotehnica  |Matematica|Masurari electrice si|                  |
|         |                |          |electronice,         |                  |
|         |                |          |Solicitari si        |                  |
|         |                |          |masurari tehnice     |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Mecanica        |Matematica|Organe de masini si  |                  |
|         |                |          |mecanisme, Solicitari|                  |
|         |                |          |si masurari tehnice  |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Lucrari         |Matematica|Desen de constructii |                  |
|         |publice -       |          |si instalatii,       |                  |
|         |constructii     |          |Solicitari si        |                  |
|         |                |          |masurari tehnice     |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Textile         |Matematica|Materii prime        |                  |
|         |                |          |textile, Solicitari  |                  |
|         |                |          |si masurari tehnice  |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Pielarie        |Matematica|Materii prime pentru |                  |
|         |                |          |industria de         |                  |
|         |                |          |pielarie, Solicitari |                  |
|         |                |          |si masurari tehnice  |                  |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|

    NOTA:
    1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie.
    2) In cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba d) Istoria romanilor nu mai pot sustine la proba f) Istorie universala.

    C. FILIERA VOCATIONALA
 ______________________________________________________________________________
|         |                |                    Proba                          |
|Profil   |Specializare    |___________________________________________________|
|         |                |     D    |E: O proba la alegere|F: O proba la     |
|         |                |  (proba  |din aria curriculara,|alegere dintre    |
|         |                |  scrisa) |corespunzatoare      |disciplinele din  |
|         |                |          |specializarii        |celelalte arii    |
|         |                |          |(proba scrisa sau    |curriculare, alta |
|         |                |          |proba practica)      |decat cele        |
|         |                |          |                     |sustinute anterior|
|         |                |          |                     |(proba scrisa sau |
|         |                |          |                     |proba practica)   |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Artistic |Arhitectura,    |Istoria   |Istoria artelor si   |O limba moderna   |
|         |arte ambientale |romanilor,|arhitecturii (proba  |(alta decat cea   |
|         |si design       |Geografia |scrisa), Studiul     |sustinuta la proba|
|         |                |Romaniei  |formelor si desen    |b), Matematica,   |
|         |                |          |(proba practica)     |Fizica, Chimie,   |
|         |________________|__________|_____________________|Biologie, Istorie,|
|         |Arte plastice   |Istoria   |Istoria artelor si   |Geografie, Stiinte|
|         |si decorative   |romanilor,|arhitecturii (proba  |socio-umane (proba|
|         |                |Geografia |scrisa), Studiul     |scrisa), Educatie |
|         |                |Romaniei  |formelor si desen    |fizica (proba     |
|         |                |          |(proba practica)     |practica)         |
|         |________________|__________|_____________________|__________________|
|         |Coregrafie      |Istoria   |Istoria baletului    |O limba moderna   |
|         |                |romanilor,|(proba scrisa), Dans |(alta decat cea   |
|         |                |Geografia |clasic sau Dans      |sustinuta la proba|
|         |                |Romaniei  |modern (proba        |b), Matematica,   |
|         |                |          |practica, in functie |Fizica, Chimie,   |
|         |                |          |de specialitate)     |Biologie, Istorie,|
|         |________________|__________|_____________________|Geografie, Stiinte|
|         |Muzica          |Istoria   |Istoria muzicii      |socio-umane (proba|
|         |                |romanilor,|(proba scrisa),      |scrisa), Educatie |
|         |                |Geografia |Instrument sau Canto |fizica (proba     |
|         |                |Romaniei  |sau Teorie -         |practica)         |
|         |                |          |solfegiu-dictat      |                  |
|         |                |          |(proba practica, in  |                  |
|         |                |          |functie de           |                  |
|         |                |          |specialitate)        |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Teatru          |Istoria   |Istoria teatrului    |                  |
|         |                |romanilor,|(proba scrisa), Arta |                  |
|         |                |Geografia |actorului (proba     |                  |
|         |                |Romaniei  |practica)            |                  |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Pedagogic|Bibliotecar-    |Istoria   |Biblioteconomie,     |O limba moderna   |
|         |documentarist   |romanilor,|Pedagogie (proba     |(alta decat cea   |
|         |                |Geografia |scrisa)              |sustinuta la proba|
|         |                |Romaniei  |                     |b), Matematica,   |
|         |________________|__________|_____________________|Fizica, Chimie,   |
|         |Instructor-     |Istoria   |Pedagogie (proba     |Biologie, Istorie,|
|         |animator        |romanilor,|scrisa)              |Geografie, Stiinte|
|         |                |Geografia |                     |socio-umane (proba|
|         |                |Romaniei  |                     |scrisa), Educatie |
|         |________________|__________|_____________________|fizica (proba     |
|         |Instructor      |Istoria   |Pedagogie (proba     |practica)         |
|         |pentru          |romanilor,|scrisa)              |                  |
|         |activitati      |Geografia |                     |                  |
|         |extrascolare    |Romaniei  |                     |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Pedagog scolar  |Istoria   |Pedagogie (proba     |                  |
|         |                |romanilor,|scrisa)              |                  |
|         |                |Geografia |                     |                  |
|         |                |Romaniei  |                     |                  |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Educatie |Liceu cu program|Istoria   |Pregatire teoretica  |O limba moderna   |
|fizica   |sportiv         |romanilor,|sportiva (proba      |(alta decat cea   |
|si sport |                |Geografia |scrisa), Maiestrie   |sustinuta la proba|
|         |                |Romaniei  |sportiva (proba      |b), Matematica,   |
|         |                |          |practica)            |Fizica, Chimie,   |
|         |                |          |                     |Biologie, Istorie,|
|         |                |          |                     |Geografie, Stiinte|
|         |                |          |                     |socio-umane (proba|
|         |                |          |                     |scrisa)           |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Militar  |Muzici militare |Istoria   |Istoria muzicii      |O limba moderna   |
|         |                |romanilor,|(proba scrisa),      |(alta decat cea   |
|         |                |Geografia |Instrument (proba    |sustinuta la proba|
|         |                |Romaniei  |practica)            |b), Matematica,   |
|         |                |          |                     |Fizica, Chimie,   |
|         |                |          |                     |Biologie, Istorie,|
|         |                |          |                     |Geografie, Stiinte|
|         |                |          |                     |socio-umane (proba|
|         |                |          |                     |scrisa), Pregatire|
|         |                |          |                     |militara, Educatie|
|         |                |          |                     |fizica (proba     |
|         |                |          |                     |practica)         |
|         |________________|__________|_____________________|__________________|
|         |Matematica-     |Matematica|Fizica, Chimie,      |O limba moderna   |
|         |informatica     |          |Biologie, Informatica|(alta decat cea   |
|         |                |          |(proba scrisa)       |sustinuta la proba|
|         |                |          |                     |b), Istorie,      |
|         |                |          |                     |Geografie, Stiinte|
|         |                |          |                     |socio-umane (proba|
|         |                |          |                     |scrisa), Pregatire|
|         |                |          |                     |militara, Educatie|
|         |                |          |                     |fizica (proba     |
|         |                |          |                     |practica)         |
|         |________________|__________|_____________________|__________________|
|         |Stiinte-sociale |Istoria   |Istorie, Geografie,  |O limba moderna   |
|         |                |romanilor |Stiinte socio-umane  |(alta decat cea   |
|         |                |sau       |(proba scrisa)       |sustinuta la proba|
|         |                |Geografia |                     |b), Limba latina, |
|         |                |Romaniei  |                     |Matematica,       |
|         |                |          |                     |Fizica,           |
|         |                |          |                     |Chimie, Biologie  |
|         |                |          |                     |(proba scrisa),   |
|         |                |          |                     |Pregatire         |
|         |                |          |                     |militara,         |
|         |                |          |                     |Educatie fizica   |
|         |                |          |                     |(proba practica)  |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Teologic |Ortodox         |Istoria   |Dogmatica ortodoxa,  |O limba moderna   |
|         |                |romanilor |Istoria Bisericii    |(alta decat cea   |
|         |                |sau       |Ortodoxe Romane      |sustinuta la proba|
|         |                |Geografia |(proba scrisa)       |b), Limba latina, |
|         |                |Romaniei  |                     |Limba greaca,     |
|         |                |          |                     |Matematica,       |
|         |                |          |                     |Fizica, Chimie,   |
|         |                |          |                     |Biologie, Istorie,|
|         |                |          |                     |Geografie, Stiinte|
|         |                |          |                     |socio-umane (proba|
|         |                |          |                     |scrisa), Educatie |
|         |                |          |                     |fizica (proba     |
|         |                |          |                     |practica)         |
|         |________________|__________|_____________________|__________________|
|         |Patrimoniu      |Istoria   |Dogmatica ortodoxa,  |O limba moderna   |
|         |cultural        |romanilor |Istoria Bisericii    |(alta decat cea   |
|         |                |sau       |Ortodoxe Romane      |sustinuta la proba|
|         |                |Geografia |(proba scrisa),      |b), Limba latina, |
|         |                |Romaniei  |Studiul formelor     |Matematica,       |
|         |                |          |si desen (proba      |Fizica, Chimie,   |
|         |                |          |practica)            |Biologie, Istorie,|
|         |                |          |                     |Geografie, Stiinte|
|         |                |          |                     |socio-umane (proba|
|         |                |          |                     |scrisa), Educatie |
|         |                |          |                     |fizica (proba     |
|         |                |          |                     |practica)         |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|
|Teologic |Catolic         |Istoria   |Studiul Vechiului si |O limba moderna   |
|         |                |romanilor |Noului Testament,    |(alta decat cea   |
|         |                |sau       |Catehism (proba      |sustinuta la proba|
|         |                |Geografia |scrisa)              |b), Limba latina  |
|         |                |Romaniei  |                     |(doar pentru      |
|         |________________|__________|_____________________|Catolic,          |
|         |Evanghelic-     |Istoria   |Cunostinte biblice,  |Evanghelic        |
|         |Luteran         |romanilor |Istoria universala a |luteran,          |
|         |                |sau       |bisericilor (proba   |Unitarian,        |
|         |                |Geografia |scrisa)              |Reformat),        |
|         |                |Romaniei  |                     |Matematica,       |
|         |________________|__________|_____________________|Fizica, Chimie,   |
|         |Baptist         |Istoria   |Studiul Bibliei,     |Biologie, Istorie,|
|         |                |romanilor |Doctrine Biblice     |Geografie, Stiinte|
|         |                |sau       |(proba scrisa)       |socio-umane (proba|
|         |                |Geografia |                     |scrisa), Educatie |
|         |                |Romaniei  |                     |fizica (proba     |
|         |________________|__________|_____________________|practica)         |
|         |Penticostal     |Istoria   |Doctrine Biblice,    |                  |
|         |                |romanilor |Pneumatologie        |                  |
|         |                |sau       |(proba scrisa)       |                  |
|         |                |Geografia |                     |                  |
|         |                |Romaniei  |                     |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Adventist       |Istoria   |Studiul Bibliei,     |                  |
|         |                |romanilor |Dogmatica (proba     |                  |
|         |                |sau       |scrisa)              |                  |
|         |                |Geografia |                     |                  |
|         |                |Romaniei  |                     |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Unitarian       |Istoria   |Studii Biblice,      |                  |
|         |                |romanilor |Istoria Bisericii    |                  |
|         |                |sau       |Unitariene (proba    |                  |
|         |                |Geografia |scrisa)              |                  |
|         |                |Romaniei  |                     |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Reformat        |Istoria   |Studii Biblice,      |                  |
|         |                |romanilor |Istoria Bisericii    |                  |
|         |                |sau       |Reformate (proba     |                  |
|         |                |Geografia |scrisa)              |                  |
|         |                |Romaniei  |                     |                  |
|         |________________|__________|_____________________|                  |
|         |Musulman        |Istoria   |Legislatie islamica  |                  |
|         |                |romanilor |(proba scrisa)       |                  |
|         |                |sau       |                     |                  |
|         |                |Geografia |                     |                  |
|         |                |Romaniei  |                     |                  |
|_________|________________|__________|_____________________|__________________|

    NOTA:
    1) Lista disciplinelor socio-umane contine: Logica si argumentare, Psihologie, Economie, Filosofie.
    2) In cadrul examenului de bacalaureat, candidatii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite. De exemplu, candidatii care au sustinut la proba d) Istoria romanilor nu mai pot sustine la proba f) Istorie Universala.
    3) Elevii care studiaza in seminarii si licee teologice, la alte profiluri, specializari decat cel teologic, care studiaza in cadrul seminariilor si liceelor teologice, vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor mentionate in aceasta anexa pentru profilurile, specializarile respective. Pentru acesti elevi, la proba f, se adauga la lista mentionata pentru profilurile si specializarile respective si disciplinele teologice studiate, ale caror programe de bacalaureat sunt publicate in anexa 2 a prezentului ordin.

    ANEXA 2

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    LIMBA SI LITERATURA ROMANA

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Prin ponderea sa reflectata in prezenta celor doua probe obligatorii, scrisa si orala, limba si literatura romana ocupa un loc important in structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativa a invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de competente, fapt care a determinat precizarea, in programa de bacalaureat, a competentelor de evaluat si a continuturilor din domeniile: A. literatura romana, B. limba si comunicare.
    Proba scrisa vizeaza competentele de comunicare in scris, aplicate in receptarea/producerea mesajelor si in redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/eseuri si texte functionale).
    Proba orala vizeaza competentele de comunicare orala, fiind centrata pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate in cadrul invatamantului liceal.
    Conform Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005, pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    Prin sustinerea examenului de Bacalaureat la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati si elemente de competenta, dobandite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):

    1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor, in diferite situatii de comunicare
    a. Competente privind producerea mesajelor
    - Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii orale in diverse situatii de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronuntarea corecta; tehnici de comunicare specifice in conversatie; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale si nonverbale la situatia data) - pentru proba orala.
    - Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orala, povestire orala, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare si nonliterare - pentru proba orala.
    - Utilizarea corecta si adecvata a formelor exprimarii scrise in redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite in functie de situatia de comunicare; stilurile functionale; calitatile generale si particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice).
    - Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiza, sinteza, paralela, eseu structurat si nestructurat) si a textelor functionale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori).
    b. Competente privind receptarea mesajelor
    - Receptarea adecvata a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valentelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influenta elementelor paraverbale asupra intelegerii mesajului oral).
    - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii in texte studiate sau in texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon).
    - Aplicarea cunostintelor de limba in interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere).
    - Identificarea expresivitatii si a subiectivitatii in limbajul comun si in limbajul poetic, in texte studiate sau la prima vedere.

    2. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala in receptarea diferitelor texte literare si nonliterare
    - Recunoasterea trasaturilor definitorii ale comunicarii fictionale si nonfictionale (referent, limbaj, scopul comunicarii, modalitati de receptare).
    - Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (constructia subiectului, compozitia, personajele, modalitati de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instantele comunicarii, perspectiva narativa).
    - Identificarea particularitatilor de limbaj in textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, marci lingvistice ale prezentei naratorului, stilul direct, stilul indirect si stilul indirect liber).
    - Recunoasterea si realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de proza si a particularitatilor acestora.
    - Recunoasterea si analiza principalelor componente de ordin structural si de limbaj, specifice textului dramatic (constructia subiectului, compozitia, modalitati de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului/indicatiile scenice).
    - Identificarea si analiza elementelor de compozitie si de ordin structural in textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv; instantele comunicarii in textul poetic).
    - Identificarea instantelor comunicarii in textul poetic.
    - Analiza si realizarea de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere.
    - Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitatilor stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet si elemente de versificatie).
    - Aplicarea conceptelor operationale in analiza si in discutarea textelor narative, dramatice, poetice si de doctrina literara.
    - Realizarea de conexiuni diverse intre doua sau mai multe texte literare (inrudite tematic, structural sau stilistic).

    3. Argumentarea in scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar
    a. Receptare
    - Identificarea structurilor lingvistice in diverse situatii de comunicare, in vederea sesizarii logicii si coerentei mesajului.
    b. Producere
    - Sustinerea argumentata a unui punct de vedere intr-un monolog oral (tehnica argumentarii, adecvarea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale) - pentru proba orala.
    - Elaborarea unei argumentari scrise/orale pe o tema data (constructia discursului argumentativ: structuri, conectori si tehnici argumentative).
    - Incadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii intr-o anumita categorie (de exemplu: comedie, drama; basm cult, roman modern; poezie romantica, simbolista), pe baza identificarii caracteristicilor acestora.
    - Integrarea unui text literar intr-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca).
    - Identificarea unor particularitati si realizarea de conexiuni intre epoci culturale si ideologii literare, in vederea caracterizarii acestora (Dacia literara, Junimea, traditionalism, modernism).
    - Compararea si evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate in legatura cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural.
    - Compararea unor idei si atitudini diferite, in dezvoltarea aceleiasi teme literare.
    - Relevarea specificitatii limbajului literar in raport cu limbajul altor arte.

    III. CONTINUTURI

    A. LITERATURA ROMANA

    1. Textul. Aspecte generale
    - elemente ale situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context); functiile comunicarii;
    - textul literar/nonliterar;
    - text si context;
    - teme si motive literare;
    - literatura si alte arte.
    2. Proza
    a. Proza narativa - acceptii ale termenului; evolutie si tipologie (proza romantica, proza realista, proza fantastica).
    b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorica, fantastica, psihologica; romanul - traditional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de pana la al doilea razboi mondial, romanul de dupa al doilea razboi mondial).
    c. Structura textului narativ
    - instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor);
    - perspectiva narativa/viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); naratiunea la persoana I si a III-a;
    - constructia subiectului si a discursului narativ: actiune, secventa narativa, episod, conflict, relatii temporale si spatiale, momentele subiectului; povestire in rama, alternanta, inlantuire, incipit, final, elipsa, pauza descriptiva;
    - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalitati de caracterizare a personajului.
    d. Limbajul prozei narative
    - modalitati ale nararii: povestire; rezumat; scena;
    - marci ale prezentei naratorului; limbajul personajelor; vorbire directa si indirecta, stilul indirect liber;
    - registre stilistice (popular si cult, scris si oral etc.).
    3. Poezia
    a. Poezia - acceptii ale termenului; evolutie (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului si ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodemismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirica si epica).
    b. Structura textului poetic
    - comunicarea in textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric);
    - tipuri de lirism: subiectiv si obiectiv;
    - elemente de compozitie in textul poetic: titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta (motiv poetic, laitmotiv);
    - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic si stilistic.
    c. Limbajul si expresivitatea textului poetic
    - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.);
    - imaginarul poetic;
    - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice si de constructie (enumeratia, repetitia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogatia retorica, exclamatia retorica, invocatia retorica), figuri semantice (epitetul, comparatia, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliteratia);
    - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, masura metrica, rima, ritm.
    4. Dramaturgia
    a. Dramaturgia - acceptii ale termenului: text dramatic, arta a spectacolului teatral.
    b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramatugiei in teatrul modern.
    c. Structura textului dramatic
    - constructia subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scena, relatii temporale si spatiale;
    - compozitia textului dramatic: act, scena, tablou, replica; indicatii scenice;
    - personajul dramatic - modalitati de caracterizare.
    d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate in textul dramatic
    - particularitati ale constructiei dialogului dramatic; monologul;
    - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice in vorbirea personajelor); oralitate in dialogul dramatic.
    5. Epoci si ideologii literare
    Texte de doctrina literara privitoare la:
    - romantism (estetica) - Dacia literara (manifest literar; doctrina estetica);
    - Junimea si junimismul - Titu Maiorescu;
    - perioada interbelica - ideologii literare, elemente de estetica: modernism - E. Lovinescu; traditionalism.
    6. Autori canonici
    Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu

    NOTA
    Textele literare la prima vedere pot apartine atat autorilor canonici, cat si altor autori. Conform programei scolare in vigoare, examenul de bacalaureat nu implica studiul monografic al scriitorilor canonici.

    B. LIMBA SI COMUNICARE

    Niveluri de constituire a mesajului

    NOTA
    Continuturile de mai jos vizeaza:
    - aplicarea, in diverse situatii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexico-semantice;
    - aplicarea cunostintelor de limba, inclusiv cele dobandite in ciclul gimnazial, in exprimarea corecta si in interpretarea textelor literare.

    Nivelul fonetic
    - pronuntarea corecta a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei
    - hipercorectitudinea

    Nivelul lexico-semantic
    - variante lexicale
    - campuri semantice
    - derivate si compuse, schimbarea categoriei gramaticale
    - relatii semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor)
    - elemente verbale ale comunicarii (cuvinte, propozitii, fraza); unitati frazeologice
    - sensul cuvintelor in context; sens denotativ si sens conotativ
    - pleonasmul, tautologia, atractia paronimica

    Nivelul morfosintactic
    - forme flexionare ale partilor de vorbire; valori expresive ale partilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii vorbitorului
    - elemente de acord gramatical; acordul prin atractie, acordul logic
    - elemente de relatie (prepozitii, conjunctii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)
    - anacolutul; hipercorectitudinea

    Nivelul ortografic si de punctuatie
    - norme ortografice si de punctuatie in constituirea mesajului scris
    - rolul semnelor ortografice si de punctuatie in intelegerea mesajelor scrise

    Nivelul stilistic
    - calitatile generale si particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variatie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.)
    - stiluri functionale (definire, caracteristici, exercitii aplicative/redactarea unor texte)
    - stil direct, stil indirect, stil indirect liber
    - registre stilistice ale limbii (popular si cult, scris si oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon)

    CONCEPTE OPERATIONALE
    - act, actiune, aliteratie, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, camp semantic, cititor, comedie, comic, comparatie, compozitie, conflict, constructia subiectului (expozitiune, conflict, intriga, punct culminant, deznodamant), curent literar, dramaturgie, drama, elemente ale situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context)/functiile comunicarii, enumeratie, episod, epitet, eul liric, exclamatie retorica, fantastic, fictiune, figura de stil, final, imagine artistica, incipit, indicatii scenice, interogatie retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafora, modalitati de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodemism, nuvela (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetitie, refren, relatii temporale si spatiale, romantism, roman (tipuri), secventa narativa, secventa poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil functional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, traditionalism, tragic, prozodie (strofa, vers, masura metrica, rima, ritm), vorbire directa, vorbire indirecta.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA

    MAGYAR NYELV ES IRODALOM

    ERETTSEGI KOVETELMENYRENDSZER - 2005

    1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken.

    I. Kommunikacios kepessegek

    A tudatos nyelvi viselkedes kepessege
    Az anyanyelv valtozatainak szukebb es tagabb kommunikacios korben valo sikeres hasznalata
    Konfliktuskezeles, velemenynyilvanitas, parbeszedre valo kepesseg

    II - III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

    Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa
    A beszedmodok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese
    A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa. Az erteklatas kepessege
    A nyelvi, kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban
    A hatastorteneti tudat ervenyesitese az ertelmezesben
    Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott az eletmu, korszak, stilusiranyzat alapjan

    2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek

    I. Kommunikacios kepessegek

     Kompetenciak, kepessegek                      Tartalmak
 ______________________________________________________________________________
|1. A kulonbozo nyelvvaltozatok       |Alapismeretek a magyar nyelv eredeterol,|
|felismerese es hasznalata a          |a magyar nyelv valtozasarol, a          |
|kommunikacios helyzetnek megfeleloen;|nyelvujitasrol. Retegzettseg es norma a |
|az alapvaltozat, a koz- es irodalmi  |nyelvhasznalatban. A magyar nyelv       |
|nyelv hasznalata szoban es irasban   |fontosabb belso valtozatai. A           |
|                                     |nyelvvaltozatok eltero kifejezesi       |
|                                     |formai, tartalmi es magatartasbeli      |
|                                     |kovetelmenyei. Nyelvi regiszterek.      |
|                                     |Stilusretegek. Stilusarnyalatok.        |
|_____________________________________|________________________________________|
|2. A szoveg, a szovegszeruseg        |A szoveg fogalma                        |
|felismerese es alkalmazasa a         |A szoveg szerkezete, felepitese, a      |
|szovegalkotasban                     |szovegegysegek, a szovegosszefugges     |
|                                     |A szoveg jelentese: temahalozat,        |
|                                     |tetelmondat, kulcsszavak                |
|                                     |A szoveg es a kommunikacios folyamat    |
|                                     |osszefuggese                            |
|                                     |Szovegtipusok: elbeszelo, leiro, ervelo,|
|                                     |ertekezo szovegek; hivatalos irasmuvek  |
|                                     |(pl. palyazat, elismerveny, jegyzokonyv,|
|                                     |hivatalos level); publicisztikai        |
|                                     |szovegek (pl. hir, tudositas)           |
|_____________________________________|________________________________________|
|3. Erveles szoban es irasban egy     |Retorikai alapismeretek: az erveles     |
|bizonyos allaspont mellett megadott  |technikaja (deduktiv es induktiv        |
|temara; ervelo-meggyozo es ertekezo  |erveles, a cafolat modszerei), a beszed |
|szovegtipusok felismerese            |szerkezete, a beszed kidolgozasa, a     |
|                                     |meggyozes eljarasai, ervelo-meggyozo    |
|                                     |szovegtipusok (intelem, predikacio,     |
|                                     |ropirat, szonoklat)                     |
|                                     |Ertekezo szovegek: a targyhoz valo      |
|                                     |viszony, szokincs/terminologia,         |
|                                     |szovegszervezo eljarasok, idezes,       |
|                                     |hivatkozas, ertekezo szovegtipusok:     |
|                                     |ertekezes, tanulmany, essze             |
|_____________________________________|________________________________________|
|4. A jelentes es stilus kapcsolatanak|Jelentestani ismeretek: hangalak es     |
|felismerese es alkalmazasa a         |jelentes viszonya, jelhasznalati        |
|mindennapi nyelvhasznalatban; a      |szabaly, motivalt es motivalatlan       |
|stilustalansagok/stilustoresek       |szoalak, jelentesmezo, denotativ es     |
|felismerese a mindennapi             |konnotativ jelentes                     |
|nyelvhasznalatban                    |Stiluselem, stilushatas, allando es     |
|                                     |alkalmi stilusertek                     |
|_____________________________________|________________________________________|
|5. Helyesirasi keszseg               |Helyesirasi alapelvek                   |
|                                     |Egybeiras es kuloniras szabalyai        |
|                                     |A tulajdonnevek irasanak a szabalyai    |
|                                     |A kozpontozas szabalyai                 |
|_____________________________________|________________________________________|

    II., III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei

 ______________________________________________________________________________
|1. A szoveggel valo viszony          |Befogadoi nezopont, esztetikai          |
|megteremtese, ertelmezesi szempontok |tapasztalat, esztetikai ertek           |
|megfogalmazasa, hatterismeretek      |                                        |
|mozgositasa, sajat olvasat           |                                        |
|letrehozasa. Az erteklatas kepessege |                                        |
|_____________________________________|________________________________________|
|2. A nyelvi/kulturalis hagyomanyok   |Kulturalis emlekezet, kanon, kanonizacio|
|felismerese az irasban es az         |Irodalmi korszakok es stilusok          |
|olvasasban. Tajekozodas az irodalmi  |                                        |
|korszakokban es stilusokban          |                                        |
|_____________________________________|________________________________________|
|3. Tajekozodas nehany iroi eletmuben |Pl. Csokonai, Vorosmarty, Petofi, Arany,|
|                                     |Ady, Jozsef Attila, Mikszath,           |
|                                     |Kosztolanyi                             |
|_____________________________________|________________________________________|
|4. A narracios eljarasok megragadasa |Elbeszeles, tanitas. Peldazat, legenda, |
|a peldazatos, a torteneti targyu es  |tezisregeny.                            |
|az en-elbeszelesekben; a peldazatos, |Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido,  |
|a torteneti targyu es az             |tortenelmi hatter es eloter. Eposz,     |
|en-elbeszelesek torteneti            |torteneti targyu muballada, tortenelmi  |
|valtozatainak es kulturalis          |regeny.                                 |
|hatteruknek az osszekapcsolasa       |En-elbeszeles. Level, naplo, levelregeny|
|                                     |Peldazatos elbeszeles a kozepkori       |
|                                     |irodalomban (pl. Margit-legenda)        |
|                                     |A barokk eposz (pl. Zrinyi: Szigeti     |
|                                     |veszedelem)                             |
|                                     |19. szazadi muballada (pl. Arany: Szondi|
|                                     |ket aprodja)                            |
|                                     |19. szazadi tortenelmi regeny (pl.      |
|                                     |Kemeny: Zord ido)                       |
|                                     |Szentimentalista en-regeny (pl. Karman: |
|                                     |Fanni hagyomanyai)                      |
|                                     |20. szazadi en-elbeszeles               |
|_____________________________________|________________________________________|
|5. Narracios eljarasok a regenyben es|Elbeszeles es tortenet. Metonimikus es  |
|az elbeszelesben/novellaban:         |metaforikus tortenetalakitas. A         |
|elbeszeles es tortenet, elbeszeloi es|folytonossag alakzatai: ok-okozatisag,  |
|szereploi szolamok, az elbeszeles    |idobeli folytonossag. A megszakitottsag |
|idejenek es az elbeszelt idonek a    |alakzatai: elhallgatas, kihagyas,       |
|megragadasa es ertelmezese           |nezopontvaltas.                         |
|                                     |Elbeszeloi es szereploi szolamok:       |
|                                     |mindentudo, korlatozott tudasu,         |
|                                     |szereploi elbeszelo. Fuggo beszed,      |
|                                     |szabad fuggo beszed, monolog.           |
|                                     |Az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido:  |
|                                     |linearis-kronologikus ido, mitikus ido, |
|                                     |eloreutalas-visszautalas, kulso ido,    |
|                                     |belso ido, emlekezes                    |
|                                     |A regeny, az elbeszeles/novella         |
|                                     |torteneti valtozatai. Romantikus regeny |
|                                     |es elbeszeles/novella (pl. Jokai,       |
|                                     |Mikszath). Realista regeny es           |
|                                     |elbeszeles/novella (pl. Moricz,         |
|                                     |Kosztolanyi). Klasszikus modern regeny  |
|                                     |es elbeszeles/novella (pl. Kosztolanyi, |
|                                     |Krudy, Tamasi)                          |
|_____________________________________|________________________________________|
|6. Az elbeszelo formak jatekanak a   |Elbeszeloi modalitas, nyelvjatek,       |
|felismerese es ertelmezese 20.       |intertextualitas (pl. Krudy,            |
|szazadi muvekben                     |Kosztolanyi, Ottlik, Esterhazy muvei)   |
|_____________________________________|________________________________________|
|7. A kozossegi en beszedhelyzeteinek,|A kozossegi en. A kozossegi lira        |
|a kozo es a vilagkep                 |beszedhelyzetei. Nepdal, romantikus     |
|osszefuggeseinek a megragadasa       |nepies dal (pl. Petofi Sandor)          |
|                                     |Zsoltar es zsoltarforditasok (pl.       |
|                                     |Balassi Balint)                         |
|                                     |A himnusz valtozatai (pl. Omagyar       |
|                                     |Maria-siralom, Kolcsey)                 |
|                                     |A kozossegi oda valtozatai (pl.         |
|                                     |Berzsenyi, Vorosmarty, Petofi, Jozsef   |
|                                     |Attila)                                 |
|                                     |A politikai kolteszet valtozatai (pl.   |
|                                     |Kolcsey, Petofi, Ady)                   |
|_____________________________________|________________________________________|
|8. Az imitacioelv mukodesenek a      |Imitacio. Imitacioelv                   |
|felismerese. Koltoszerep es imitacio |Imitacio humanista, barokk, rokoko,     |
|osszefuggeseinek a felismerese       |klasszicista muvekben (pl. Janus        |
|                                     |Pannonius, Balassi Balint, Csokonai,    |
|                                     |Berzsenyi muvei)                        |
|_____________________________________|________________________________________|
|9. Lira es eredetiseg viszonyanak, a |Lirai en, vershelyzet, beszedhelyzet.   |
|lirai en valtozatainak a megragadasa |Szemelyesseg, szemelytelenseg,          |
|                                     |kozvetlenseg, kozvetettseg.             |
|                                     |Allegorikussag, szimbolikussag,         |
|                                     |targyiassag.                            |
|                                     |Romantikus lirai en: teremto zseni,     |
|                                     |latnok, hasonmas.                       |
|                                     |Lirai en a klasszikus modernsegben:     |
|                                     |egyenisegkultusz, az en felnovesztese,  |
|                                     |az en hatterbe huzodasa.                |
|                                     |Lirai en a keso modernsegben: az en     |
|                                     |megsokszorozodasa, onertelmezes         |
|                                     |(pl. Vorosmarty, Petofi, Arany, Vajda,  |
|                                     |Ady, Babits, Kosztolanyi, Toth Arpad,   |
|                                     |Aprily, Jozsef Attila, Szabo Lorinc,    |
|                                     |Pilinszky, Kanyadi, Szilagyi Domokos    |
|                                     |koltemenyei)                            |
|_____________________________________|________________________________________|
|10. Intertextualis viszonyok         |Lirai formak/szovegek emlekezete.       |
|felismerese es ertelmezese lirai     |Idezes, rajatszas, utalas (pl. Weores   |
|szovegekben                          |Sandor, Szilagyi Domokos koltemenyei)   |
|_____________________________________|________________________________________|
|11. A dramai mu elemeinek a          |Dramai cselekmeny, konfliktus, dramai   |
|felismerese, a dramavaltozatok       |hos, beszedfajtak. Konfliktusos,        |
|kulturalis osszefuggesekbe helyezese |kozeppontos, ketszintes drama.          |
|                                     |Klasszicista, romantikus drama. (Pl.    |
|                                     |Katona Jozsef: Bank ban, Vorosmarty:    |
|                                     |Csongor es Tunde)                       |
|_____________________________________|________________________________________|
|12. A dramai koltemeny mufaji        |Cselekmeny, konfliktus, szereplo/hos,   |
|sajatossagainak es eszmetorteneti    |beszed a dramai koltemenyben. Az eszmek |
|osszefuggeseinek a megragadasa.      |szerepe a dramai koltemenyben (pl.      |
|A dramai funkciok atminosulesenek    |Madach: Az ember tragediaja)            |
|nyomon kovetese egy 20. szazadi      |A cselekmeny, a konfliktus, a           |
|dramaban                             |szereplo/hos atertelmezodese a 20.      |
|                                     |szazadi dramaban (pl. Orkeny, Suto A.,  |
|                                     |Szekely Janos dramai)                   |
|_____________________________________|________________________________________|

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA

    Richtlinien fur die Abiturprufung 2005
    Deutsche Sprache und Literatur

    Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.

    1. Anforderungen
    Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen:
    - Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;
    - Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang;
    - Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte;
    - Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;
    - Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen;
    - Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern;
    - Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;
    - Fahigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen;
    - Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;
    - Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.

    2. Inhalte:
    a. Literatur:
    - Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
    G.E.Lessing als Vertreter der Aufklarung. G.E.Lessing: Nathan der Weise.
    - Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
    - Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).
    - Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
    - Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.
    - Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner, B. Brecht, Fr. Durrenmatt.
    - Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand von literarischen Texten.
    - Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklarung bis zur Gegenwart.
    b. Grammatik/Sprachbetrachtung:
    Gesicherte Kenntnisse zur Phonetik, Morphologie, Syntax, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde und zum Wortschatz, (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).

    3. Die schriftliche Prufung
    Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben.
    Absolventen des padagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewaltigen. Absolventen aller anderen Profile haben im zweiten Teil der schriftlichen Prufung einen funktionalen Text (ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. A) zu verfassen.
    Die Aufgabenarten in Literatur werden gemass dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen.
    Bewertet wird:
    - angemessene Behandlung des Themas;
    - strukturierte und differenzierte Argumentation;
    - Transfervermogen;
    - zweckmassige Gliederung der Arbeit;
    - Beachtung der sprachlichen Normen;
    - ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho - syntaktische Analyse (nur fur das padagogische Profil);
    Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.

    4. Die mundliche Prufung
    Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.
    Anforderungen:
    - zusammenhangende Ausserung zu einem gegebenen Thema;
    - Prufungsgesprach uber grossere fachliche Zusammenhange;
    - Textinterpretation;
    Bewertet wird:
    - inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;
    - Transfervermogen;
    - sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben;

    Die Abiturprufung in den beiden Spezialabteilungen am "Colegiul German Goethe" in Bukarest und am "Liceul Teoretic Nikolaus Lenau" wird in allen Prufungsfachern (ausser dem Fach Rumanisch fur welches die Bestimmungen der rumanischen Prufungsordnung gelten) gemass der von beiden Seiten genehmigten Prufungsordnung durchgefuhrt.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA DE BACALAUREAT 2005

    LIMBA SI LITERATURA BULGARA

    I. LITERATURA

    1. *) (Pagini din literatura bulgara contemporana);
    - *) (Svetoslav Minkov): viata si opera;
    - *) (Valeri Petrov): viata si opera;
    - *) (Iordan Radicikov): viata si opera;
    2. *) (Poeti bulgari din trecutul apropiat);
    - *) (Peio Iavorov): viata si opera;
    - *) (Nicola Vaptarov): viata si opera;
    - *) (Atanas Dalcev): viata si opera;
    - *) (Elisaveta Bagriana): viata si opera;
    3. *) (Elin Pelin): viata si opera; "Izvort";
    4. *) (Iordan Iovkov): viata si opera; "Indje";
    5. *) (Aleko Konstantinov): viata si opera; "Bai Gano u Irecek";
    6. *) (Ivan Vazov): viata si opera; "Az sim blgarcie" "De e Blgariia"? "Cistiiat pit";
    7. *) (Hristo Botev): viata si opera; "Hadji Dimitr", "Moiata molitva";
    8. *) ( Scriitori Renascentisti bulgari);
    - *) (Petko Slaveikov): viata si opera;
    - *) (Liuben Karavelov): viata si opera;
    - *) (Dobri Cintulov): viata si opera;
    9. *) (Cantece populare bulgaresti);
    10. *) (Obiceiuri populare bulgaresti).

    ARII TEMATICE

    - Adolescentul despre sine: portret fizic, trasaturi de caracter; aspiratii, aptitudini, interese, pasiuni; timp liber.
    - Adolescentul si mediul social: indatoriri, drepturi, conduita; in familie (relatii si evenimente), in grupul de prieteni (activitati); in scoala (spatii si activitati); in oras (obiective turistice si culturale, edificii, transport, servicii (la gara/aeroport, la spectacol).
    - Adolescentul si natura: in lumea vie (flora, fauna), fenomene meteorologice (naturale), spatiul geografic si cosmic.
    - Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie bulgara: Bulgaria (repere istorico-geografice si cultural-stiintifice); personalitati din domeniul literaturii, artei; specific national (religie/obiceiuri si traditii, sarbatori).

    II. GRAMATICA

    1. FONETICA:
    - Alfabetul chirilic, aparitia si dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgara, limba slava.
    - Sunet, litera, silaba, cuvant. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronuntie. Ortografie.
    2. LEXICOLOGIA:
    - Cuvant, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental si masa vocabularului - mijloace de imbogatire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale.
    3. MORFOLOGIA:
    - Substantivul: fel, gen, numar, articol, caz, functia sintactica.
    - Adjectivul: fel, gen, numar, articol, caz, functia sintactica, grade de comparatii.
    - Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, functiile sintactice, exprimarea datei.
    - Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotarat, negativ, reflexiv.
    - Verbul: aspect: perfectiv si imperfectiv, persoana, numar timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile si timpurile. Functia sintactica.
    - Adverbul: clasificare, gradele de comparatie.
    - Prepozitia
    - Conjunctia
    - Interjectia
    - Particula
    4. SINTAXA
    - Propozitia. Feluri.
    - Subiectul si predicatul.
    - Atributul. Apozitia.
    - Complementul. Complementul circumstantial.
    - Fraza. Coordonare si subordonare.
    - Punctuatia

    Bibliografie:
    1. "BLGARSKI EZIK" 1999 - Rosita Penkova
                            - Elvira Katus
    2. "GAVORITE LI BLGARSKI?" 1989 - Iulia Antonova
                                    - Elga Kiriakova
    3. "BLGARSKI EZIK - BLGARIIA I BLGARITE" - 1984
       - Iu. Antonova
       - E. Kiriakova
       - T. Nakova
    4. "GRAMATIKA ZA VSICIKI" 1994 - Borimir Krstev
    5. "GRAMATICA LIMBII BULGARE" 2000 - Neda Mutafcieva
                                       - Catalina Puiu
    6. ANTOLOGII LITERARE - PROZA SI POEZIE
    7. DICTIONARE
------------
    *) Textele scrise cu caractere chirilice nu pot fi reproduse pe ecran.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005

    LIMBA SI LITERATURA CROATA

    1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).
    2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
    3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz).
    4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
    5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).
    6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).
    7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).
    8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz).
    9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar).
    10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).
    11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opci prikaz).

    Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.

    Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. Jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005

    LIMBA SI LITERATURA SARBA

    I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti

    1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).
    Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).
    Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica).
    Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).
    Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).
    2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.
    3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar);
    4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);
    5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar).
    6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).
    7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka -knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar).

    Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII. razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza.

    Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:
    - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;
    - primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;
    - raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;
    - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;
    - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;
    - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
    - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;
    - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.

    Literatura:
    Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990
    Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990
    Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996
    Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA EXAMENULUI NATIONAL DE BACALAUREAT - 2005

    LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA
    - PENTRU PROFIL REAL SI PEDAGOGIC -

    *) Textele scrise cu caractere chirilice nu pot fi reproduse pe ecran.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005

    LIMBA SI LITERATURA SLOVACA

    SLOVENSKY JAZYK A LITERATURA

    Pre realny, humanitny a pedagogicky smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym:

    I. Slovenska literatura

    1. Text. Vseobecnosti
    - prvky komunikacnej situacie (vysielatel', prijimatel', sprava, kod, kontext);
    - funkcie komunikacie
    - literarny/neliterarny text
    - text a kontext
    - temy a literarne motivy
    - literatura a ine druhy umenia

    2. Proza
    a) epicka proza
    vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza)
    b) epicke zanre (umela rozpravka, povest', novela, historicka, fantasticka; psychologicka; roman klasicky, sucasny; roman do druhej svetovej vojne.
    c) struktura epickeho textu
    - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel')
    - druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava - rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe
    - kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie,
    - postavy
    - druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; sposoby charakterizovania postavy).
    d) jazyk epickeho diela
    - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis
    - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec.

    3. Poezia
    a) vysvetlenie terminu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia)
    b) struktura lyrickeho diela
    - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt; vzt'ah autor - lyricky subjekt)
    c) jazyk lyrickeho diela
    - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost', expresivnost', atd')
    - basnicka obrazotvornost'
    - umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora
    - vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus.

    4. Drama
    a) vysvetlenie pojmu
    b) zanre (komedia, tragedia, cinohra)
    c) struktura dramatickeho textu
    - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania
    d) jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog.
    - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela

    5. Literarne obdobie
    - klasicizmus
    - romantizmus
    - realizmus
    - medzivojnove obdobie

    6. Kanonicki autori:
    Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J. I. Bajza (Rene mladenca prihody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svatopluk, Selanky). Andrej Sladkovic (Marina, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!). Janko Kral' (Zakliata panna).
    Jan Botto (Smrt' Janosikova). J. M. Hurban (Olejkar). P. O. Hviezdoslav (Krvave sonety, Hajnikova zena). M. Kukucin (Neprebudeny). B. Slancikova Timrava (Tapakovci). J. Gregor Tajovsky (Do konca, Mamka Postkova) I. Krasko (Otcova rol'a)
    J. Jesensky (Vyhnali ma). I. N. Jege (Adam Sangala). Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner - (Malka). M. Figuli - (Tri gastanove kone). J. Kostra - (Peniaztek). M. Rufus - (Vyjdi z lesa klcuj zem). Frantisek Hecko - (Cervene vino) V. Sikula - (S Rozarkou). Slovenska literatura v Rumunsku.

    II. Jazyk a komunikacia

    - uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko-syntaktickych noriem
    - vhodne pouzivanie lexikalno-sematickych jednotiek
    - hlaskoslovie
    - rytmicky zakon hlasky
    - delenie hlasok
    - znelostna asimilacia

    III. Lexikologia

    - nauka, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma
    - triedenie slovnej zasoby
    - frazeologia a vyznam slov

    IV. Morfologia

    - slovne druhy
    - ohybne a neohybne
    - plnovyznamove, neplnovyznamove
    - gramaticke kategorie slovesnych druhov
    - sklonovanie a casovanie

    V. Syntax

    - vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie
    - veta a suvetie
    - pravopis a interpunkcia

    VI. Stylistika

    - styly
    - funkcne texty

    VII. Detska literatura*)

    1. Pojem, vznik a vyvin literatury pre deti a mladez
    2. Vyrazove osobitnosti literarnej tvorby pre deti a mladez
    3. Vekovo - citatel'ske obdobia
    4. Vychovna a poznavacia funkcia v literature pre deti a mladez
    5. Studovane diela
------------
    *) Tematika platna pre pedagogicky smer.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA DE BACALAUREAT 2004

    LIMBA SI LITERATURA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)

    I - OKUMA - ANLAMA

    - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,
    - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
    - Metin icinde cumleyi taniyabilme,
    - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
    - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
    - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,
    - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
    - Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,
    - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,
    - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler)
    - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,
    - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
    - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
    - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,
    - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,
    - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)
    - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,
    - Bir metnin dil ve anlatim(uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
    - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
    - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.

    II - ANLATIM

    A) SOZLU ANLATIM                B) YAZILI ANLATIM
    - Dogru ve duzgun konusabilmek,
    - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
    - Bir tartismaya katilabilmek,
    - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek,
    - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,
    - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
    - Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,
    - Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,
    - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
    - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,
    - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
    - Okuduklarindan notlar alabilmek,
    - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
    - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,
    - Bir fikir yazisi yazabilmek.

    III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI

    A) SES BILGISI
    - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
    - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,
    - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,
    - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,
    - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
    - Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.

    B) KELIME BILGISI
    - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
        isimler ve isimlerin yapilari,
        isim tamlamalari,
        isimlerin cesitleri
        sifatlar ve sifatlarin yapilari,
        sifatlarin cesitleri
        sifat tamlamalari,
        zamirler ve zamirlerin yapilari,
        zamirlerin cesitleri,
        zarflar ve zarflarin yapilari,
        zarflarin cesitleri,
        fiiller ve fiillerin yapilari,
        fiillerde kip, zaman ve kisi,
        yapilarina gore fiiler,
        edatlar
        baglaclar,
        unlemler.

    C) CUMLE BILGISI
    - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek
        olumlu cumleler,
        olumsuz cumleler,
        soru cumleleri,
        unlem cumleleri,
        sart cumleleri.
    - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
        basit cumle,
        bilesik cumle,
        sirali cumle,
        bagli cumle,
        sirali-bagli cumle.
        Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.
        ozne
        yuklem
        zarf tumleci
        dolayli tumlec
        belirtili nesne
        belirtisiz nesne

    D) ANLAM BILGISI
    - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
        Kelimelerin gercek anlami,
        Kelimelerin mecaz anlami,
        Kelimelerin terim anlami,
        Kelimelerin deyim anlami,
        Zit anlamli kelimeler,
        Es anlamli kelimeler.

    E) YAPI BILGISI
    EKLER
        Yapim ekleri
        Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri)
        Basit kelime
        Turemis kelime
        Bilesik kelime

    F) EDEBI BILGILER
    - Yazi turlerini kavrayabilmek.
        Roman ve roman cesitleri
        Hikaye
        Masal
        Tiyatro ve cesitleri,
        Destan,
        Siir ve siir cesitleri,
        Gezi yazilari,
        Nutuk
        Makale
        Fikra,
        Sohbet
    - Edebiyatinin tanimi ve konusu
    - Turk edebiyati'nin devirleri
    - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
    - Siirle ilgili bilgiler,
        Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...)
    - Halk edebiyati ve ozellikleri,
    - Halk edebiyati nazim sekilleri
    - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri

    G) IMLA VE NOKTALAMA
    - Buyuk harflerin imlasi
    - Ozel isimlerin imlasi,
    - Eklerin imlasi,
    - Yabanci kelimelerin imlasi,
        Nokta
        Virgul
        Noktali virgul
        Tirnak isareti
        Iki nokta
        Soru isareti
        Unlem isareti

    NOT
    1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.
    2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA TURCA

    I STATUTUL DISCIPLINEI

    In baza Legii 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare si in conformitate cu Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2004, art. 5(1), toti absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba B).
    Deci, absolventii Liceului International de Informatica au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba turca, intr-una din situatiile de mai jos:
    - limba turca ca limba moderna - proba orala pentru specializarea Filologie.
    - limba turca ca limba moderna - proba scrisa, comuna pentru ambele specializari. (ca fiind alta decat cea sustinuta la proba B)
    Programa pentru examenele de Bacalaureat 2005 la disciplina limba turca (ca limba moderna) este conceputa in baza programei scolare, aprobata de conducerea ministerului.

    Topologia Programei pentru examenul de Bacalaureat

    Atat pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat si pentru proba scrisa, candidatii vor fi evaluati in baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa.
    Accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau in scris.

    II COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Proba orala
    - Receptarea mesajului transmis oral in diferite situatii de comunicare din diferite tipuri de texte (literar, descriptiv, interviu, articol)
    - Selectarea de informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru.
    - Traducerea de mesaje orale prin:
        - relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar;
        - comentarea unor opinii, afirmatii si formularea de argumente pro/contra;
        - formularea de raspunsuri cu motivarea optiunii
    - Transferul mesajelor orale in situatii variate de comunicare prin:
        - transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta;
        - reformularea unor replici;
        - traducerea din/in limba turca a unui text autentic de dificultate medie.

    2. Proba scrisa
    - Receptarea mesajelor in scris, in diferite situatii de comunicare prin:
        - identificarea ideilor principale din diferite tipuri de texte;
        - relatarea in scris a unui eveniment.
    - Traducerea de mesaje scrise prin:
        - redactarea de texte functionale (scrisori, interviuri, telegrama);
        - redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o tema data;
        - completarea de texte lacunare, pe o tema data.

    III CONTINUTURI

    A - Lingvistice
    - Pronumele personal, interogativ, demonstrativ;
    - Substantivul: gen, numar, cazuri;
    - Numeralul: cardinal, ordinal;
    - Verbul (diatezele; timpurile de baza, timpurile compuse);
    - Formele verbale: participiile, gerunziile;
    - Sintaxa propozitiei;

    B - Teme pentru comunicare orala si scrisa
    - Viata personala si sociala: identitatea/CV, tinerii si comunitatea, familia, ocupatii, sanatate;
    - Viata cotidiana: convorbiri telefonice, magazine, mijloace de transport, restaurant, hotel, aeroport, gara, posta, banca;
    - Timp liber: sfarsit de saptamana, vacanta, activitati (sport, lectura, film, teatru, muzica);
    - Societate: mass-media, somaj, munca;
    - Mediul inconjurator: oras/sat, ocrotirea mediului inconjurator, poluare.
    - Spatiul turcic: Turcia contemporana; orase, provincii, obiceiuri, traditii, sarbatori.

    NOTA:
    Proba orala:
    - timp de lucru: 15 minute
    - prezentare: 10 minute
    Proba scrisa:
    - timp de lucru: 3 ore

    Biletele vor contine texte necunoscute. Selectia acestora se va face tinand cont de temele indicate pentru cele doua probe cat si de Programele de Limba turca pentru clasele a IX - XII-a.
    Textele necunoscute folosite nu trebuie sa neglijeze studierea textelor din manual.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile Legii invatamantului, in cadrul examenului national de Bacalaureat, absolventii tuturor claselor de liceu au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba engleza intr-una din situatiile urmatoare:
    - Limba engleza - proba orala obligatorie, comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile (proba b);
    - Limba engleza - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba e);
    - Limba engleza - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior - pentru toate filierele, profilurile si specializarile nefilologice (proba f).

    Conform Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005, pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizata prin OMEdC. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de catre profesori si elevi pentru parcurgerea programei scolare.

    II. PRECIZARI METODOLOGICE

    Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului national, examenul de bacalaureat la Limba engleza, fiind examen national, se organizeaza pe baza unei programe de examen construita strict pe baza programelor scolare de trunchi comun aflate in uz, publicate in colectia "Curriculum National - Seria liceu - Programe scolare":
    - Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice (clasele de filologie, intensiv si bilingv) si licee militare MApN (specializarea matematica-informatica).
    - Programa 1A, Limba engleza - prima limba moderna: licee teoretice, celelalte specializari.
    - Programa 1B, Limba engleza - prima limba moderna: licee din filierele tehnologica si vocationala cu exceptia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica.
    - Programa 2, Limba engleza - a doua limba moderna: toate filierele si specializarile care au prevazute doua limbi moderne in trunchiul comun.
    - Programa 3, Limba engleza - a treia limba moderna: pentru minoritati si pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii engleze in clasa a IX-a.
    Programele scolare in vigoare sunt centrate pe competente. Structura programelor scolare este urmatoarea:

    1. Competente generale:
    - Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare.
    - Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte.
    - Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa.
    - Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare (nu se cer in cazul Programei 3).

    2. Competente specifice, corelate cu unitati de continut.

    3. Valori si atitudini, comune tuturor programelor:
    - Constientizarea contributiei limbii engleze la imbogatirea patrimoniului culturii universale si la vehicularea culturii contemporane.
    - Raportarea critica la civilizatiile britanica si americana, acceptarea diferentelor si manifestarea tolerantei.
    - Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora.
    - Dezvoltarea gandirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei varietati de texte in limba engleza.
    - Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite situatii de comunicare.

    4. Sugestii metodologice: recomandari privind ariile tematice, elementele de constructie a comunicarii si functiile comunicative ale limbii.
    In anul 2005, examenul de bacalaureat la limba engleza va fi organizat in conformitate cu Curriculum-ul national, pe baza celor patru programe mentionate anterior. Indiferent de programa, examenul va pastra aceeasi structura generala in ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), precum si tipurile de subiecte.
    Pe parcursul probei orale se va urmari si evalua cu prioritate capacitatea candidatilor de a comunica eficient prin utilizarea in mod adecvat (stilistic si functional) a elementelor de constructie a comunicarii si a functiilor specifice limbii engleze, achizitionate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune si transfer, precum si capacitatea candidatilor de a construi un discurs convingator, logic si coerent, sustinut de opinii proprii, exemple, argumente si asociatii cu texte cunoscute, cu realitatea inconjuratoare sau cu propria experienta de viata.
    In cadrul probei scrise, se va urmari si evalua cu prioritate capacitatea candidatilor de a opera cu codul scris al limbii engleze in situatii de comunicare variate, demonstrata prin competente de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime si prin competentele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate functional si stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interactiune la nivelul textului scris produs, precum si cele de transfer.
    Urmarind structura programelor scolare in vigoare, examenul de bacalaureat 2005 isi propune sa evalueze:
    - nivelul competentelor generale ale candidatului;
    - insusirea continuturilor;
    - valorile si atitudinile formate prin insusirea limbii engleze;
    - competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidatilor intr-un nou context european: prelucrarea si utilizarea contextuala de informatii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor si comunicarea in contexte specifice.
    Programa de bacalaureat pentru limba engleza doreste sa ofere o orientare sistemica atat pentru cadrele didactice cat si pentru candidati. Acestia vor avea in vedere corelarea competentelor si a continuturilor din programa scolara corespunzatoare numarului de ore de studiu saptamanal cu cele din Programa de bacalaureat.

    III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE

    III. 1. Competente de comunicare orala
    Pentru a evalua competentele de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa, sa raspunda la intrebari si sa rezolve sarcinile de lucru primite (doar in cazul Programei 3 si seral);
    - sa recunoasca elementele de vocabular si structurile gramaticale dintr-un text dat (doar in cazul Programei 3 si seral);
    - sa identifice ideile principale din textul dat;
    - sa recunoasca argumentele si sa identifice concluziile dintr-un text;
    - sa selecteze informatiile relevante dintr-un text in vederea indeplinirii unei sarcini de lucru;
    - sa comenteze o informatie/o parere/un citat/un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o tema data;
    - sa prezinte un film/o carte prin raportare la experienta personala;
    - sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala;
    - sa descrie un obiect, o persoana/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare;
    - sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viata si sa redea continutul textului cu propriile cuvinte;
    - sa identifice sensul cuvintelor si al relatiilor semantice dintre ele;
    - sa schimbe perspectiva narativa intr-un text si sa comenteze implicatiile acestei schimbari;
    - sa parafrazeze un citat prin raportare la experienta personala/experienta altor persoane;
    - sa faca rezumatul unui text intr-un numar dat de cuvinte;
    - sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau experientele altor persoane;
    - sa foloseasca corect si adecvat structurile gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale.

    III. 2. Competente de comunicare scrisa
    Pentru a evalua competentele de comunicare scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii trebuie:
    - sa dovedeasca intelegerea sensului global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin rezolvarea unor sarcini de lucru;
    - sa recunoasca/ordoneze argumente si sa identifice concluzii dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute (Programa 3);
    - sa identifice si sa comenteze informatii semnificative/detalii relevante din text (ideile principale, tema, perspectiva narativa, tonul autorului, mesajul etc);
    - sa schimbe perspectiva narativa intr-o povestire/intr-un text si sa comenteze implicatiile acestei schimbari;
    - sa exprime propriile pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
    - sa analizeze si sa interpreteze un aspect/o idee din textul dat;
    - sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activitati;
    - sa descrie/caracterizeze o persoana;
    - sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala;
    - sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
    - sa construiasca un text pe baza unei teme date;
    - sa redacteze un eseu potrivit tipului de programa corespunzator subiectului primit;
    - sa comenteze un subiect;
    - sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau experientele altor persoane;
    - sa traduca un text de dificultate medie (nu se cere in cazul Programei 3);
    - sa redacteze o scrisoare;
    - sa reformuleze un text prin reducere/expansiune;
    - sa parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experienta altor persoane;
    - sa faca rezumatul unui text intr-un numar dat de cuvinte;
    - sa foloseasca corect structurile lexicale si gramaticale studiate.

    IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE

    Continuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele scolare in vigoare.

    IV.1. Continuturi lexicale si tematice
    Se vor evalua cunostintele de vocabular specific temelor cuprinse in Programa scolara de limba engleza, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viata de zi cu zi, din experienta elevilor si experienta umana in general.
    Textele necunoscute si temele de examen se vor regasi in texte de diverse tipuri:
    a) Tip de text: literar, non-literar de informare generala, interviuri, articole de presa, scrisori; Textele necunoscute/nestudiate la clasa folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa invete a aborda un text necunoscut;
    - sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre ale limbii;
    - sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte;
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi;
    - sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale;
    - sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris.
    b) Sursa: articole din ziare si reviste, carti din spatiul britanic si american, literatura culta si populara, brosuri, internet.
    c) Lungimea: in functie de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte.
    d) Dificultate: in functie de programa/tip de subiect, dar fara sa depaseasca gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de bilingv, subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara 1A si vor avea un grad de dificultate corespunzator numarului de ore de studiu saptamanal.
    e) Universul tematic: domeniile tematice cuprinse in programa scolara:
    1. Domeniul privat (viata personala): identitate, idealuri si proiecte, sentimente, moda, stil de viata, activitati in timpul liber, strategii de studiu, relatii interumane, comportament social;
    2. Domeniul social (societate): tinerii, familia si comunitatea, tinerii si idolii lor, relatii/conflicte intre tineri/generatii, toleranta, sanatate, comunicare pe diverse canale/in diverse situatii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul inconjurator;
    3. Domeniul educatie si profesie: scoala, ocupatii, profesii, piata muncii;
    4. Domeniul stiinta si cultura: patrimoniul national, britanic si american - personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente.

    IV.2. Elemente de gramatica - cele cuprinse in Programa de limba engleza:
    SUBSTANTIV          - pluralul substantivelor
                        - substantive defective de numar
    ADJECTIV            - comparatia intensiva
    VERB                - timpurile verbale
                        - subjonctivul
                        - verbe modale/modalitate
                        - infinitivul/participiul/gerunziul
                        - constructii cu infinitivul si cu participiul
    ADVERB              - grade de comparatie
    CUVINTE DE LEGATURA - prepozitii, conjunctii, locutiuni
    ARTICOLUL           - hotarat, nehotarat, zero, omisiunea articolului
                        - cazuri speciale de utilizare a articolului
    SINTAXA             - ordinea cuvintelor in propozitie
                        - tipuri de propozitii (enuntiative, interogative etc.)
                        - propozitii conditionale
                        - conditionale I, II, III, mixte
                        - corespondenta timpurilor
                        - vorbirea directa/indirecta

    IV.3. Functii comunicative ale limbii:
    1. initierea, intretinerea si incheierea unui dialog/conversatii
    2. exprimarea opiniei
    3. exprimarea acordului/dezacordului fata de opiniile altora
    4. exprimarea satisfactiei/insatisfactiei fata de un punct de vedere
    5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului
    6. contrazicerea parerilor altora
    7. comentarea parerilor
    8. solicitarea repetarii si reformularii
    9. exprimarea presupunerilor
    10. solicitarea de informatii si de sugestii
    11. oferirea si confirmarea/infirmarea de informatii
    12. solicitarea confirmarii/infirmarii unor informatii
    13. formularea de propuneri si sugestii
    14. exprimarea de conditii
    15. formularea de sfaturi
    16. exprimarea preferintelor, intentiilor
    17. solicitarea si acordarea/refuzul permisiunii
    18. formularea de invitatii
    19. exprimarea de multumiri
    20. acceptarea/refuzul unei invitatii
    21. exprimarea surprizei, curiozitatii, temerilor, indoielilor
    22. exprimarea simpatiei
    23. formularea de comparatii
    24. formularea de persuasiuni
    25. exprimarea diverselor grade de certitudine

    V. PRECIZARI

    V.1. Timpul de lucru:
    a) Proba orala: timp de prezentare: 15 minute
    b) Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore

    V.2. Structura si dificultatea subiectelor vor fi in raport cu numarul de ore studiate pe saptamana.
    La alcatuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ si cantitativ.

    TOATE SUBIECTELE VOR FI ELABORATE IN CONCORDANTA CU PROGRAMA SCOLARA, FARA A REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA FRANCEZA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau f).
    Luand in considerare Planul-cadru pentru invatamantul liceal si Programele scolare*1), examenul de bacalaureat 2005 mentine aceeasi structura in ceea ce priveste:
    - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
    - competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte);
    - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris), in functie de numarul de ore de studiu saptamanal:
    - 1 - 2 ore*2)
    - 3 - 4 ore*3)
    - bilingv*4)
    - Minoritati/L3*5)
    Atat pentru proba orala, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv Minoritati/L3, vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara pentru L1 si vor avea un grad de dificultate corespunzator numarului de ore de studiu saptamanal.

    NOTA:
    Conform Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005, pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC.
    Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume. Manualul scolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori si elevi care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    Competentele generale sunt aceleasi pentru toate filierele, in functie de proba (oral/scris). Competentele specifice (si continuturile) se diferentiaza pe doua nivele:
    1. 1 - 2 ore, 3 - 4 ore si clase bilingve;
    2. Minoritati/L3.

    1. LIMBA FRANCEZA: 1 - 2 ore, 3 - 4 ore si clase bilingve

    1.1. PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.
    - sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut - extragand si/sau prelucrand informatii din text - prin:
        - identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
        - traducere;
        - identificarea informatiilor semnificative din text (raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea informatiei pertinente (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);
    Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
    - sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - realizarea unui discurs oral convingator, logic si coerent, pe o tema data:
            - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale;
            - prezentarea unui film/unei carti*7);
            - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activitati, unor locuri cunoscute/imaginare;
        - exprimarea unui punct de vedere in legatura cu un subiect/o situatie/ideile textului;
        - prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmatii, unei idei ideilor textului, integrand un punct de vedere personal si/sau exemple relevante.
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
    - sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen, utilizand limba franceza potrivit contextului comunicational.

    1.2. PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
    - sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:
        - identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate;
        - identificarea informatiilor semnificative din text (exercitii cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);
    - sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris, valorificand in mod adecvat competentele lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta), prin:
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - construirea unui discurs logic si coerent, pe o tema de interes, avand sau nu ca suport o afirmatie/un text dat:
            - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari /unei experiente personale;
            - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activitati; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;
            - construirea unui interviu/unui dialog situational (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
            - redactarea unui CV/unei carti postale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
            - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;
            - exprimarea/argumentarea unei opinii personale in legatura cu un subiect/o situatie/continutul textului;
            - comentarea unui subiect/unei afirmatii/unei idei/ideilor textului*8), integrand un punct de vedere personal, argumente si exemple relevante;
            - redactarea unui eseu structurat/liber*8).
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
    - sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea in/din limba franceza a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1 - 2, 3 - 4 ore si Minoritati);

    2. LIMBA FRANCEZA: Minoritati/L3

    2.1. PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.
    - sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut prin:
        - recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
        - raspuns la intrebari (chestionar);
        - traducere;
        - selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text/a informatiei specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag. 8)
    Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
    - sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - prezentarea unor detalii personale;
        - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale; povestirea unui film;
        - descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activitati;
        - exprimarea unei opinii personale in legatura cu o afirmatie/o idee/ideile textului;
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
    - sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.

    2.2. PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
    - sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:
        - recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate;
        - identificarea informatiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.);
        - selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informatiei specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.
    - sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);
        - redactarea unui CV/unei carti postale/felicitari/scrisori (personale/oficiale);
        - redactarea unui text scurt despre un eveniment, dupa un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (intrebari, text) de sprijin;
        - relatarea unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale; povestirea unui film;
        - descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activitati;
        - exprimarea unei opinii personale in legatura cu un subiect/o situatie/o afirmatie/ideile textului;
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
    - sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea in/din limba franceza a unor propozitii/fraze/unui text simplu.

    III. CONTINUTURI

    1. LIMBA FRANCEZA: 1 - 2 ore*9), 3 - 4 ore si bilingv

    1.1. ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
    Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea si gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia si ortografierea corecta).

    1.2. ACTE DE VORBIRE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programa de limba franceza pentru ciclul liceal:
    - a se prezenta, a prezenta pe cineva
    - a se prezenta intr-un interviu de angajare/CV
    - a vorbi despre sine
    - a vorbi despre starea fizica
    - a face o expunere pe o tema data
    - a exprima un rationament/o judecata*10)
    - a exprima o opinie personala/stari/sentimente
    - a argumenta o opinie personala
    - a relata evenimente
    - a descrie locuri, persoane, obiecte
    - a da, a cere informatii practice cuiva
    - a exprima gusturi si preferinte
    - a sfatui pe cineva*10)/a cere cuiva sa faca ceva/a interzice
    - a situa in spatiu si timp
    - a exprima cantitatea/calitatea; a compara
    - a propune/a invita, a accepta/a refuza
    - a-si exprima acordul/dezacordul
    - a face o urare, a felicita
    - a rezuma un text (idei esentiale)
    - a participa la o conversatie in situatie de examen (interactiune orala)

    1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceza pentru ciclul liceal.
    Lexic:                    relatii semantice (sinonime, antonime, omonime,
                              paronime*), familii de cuvinte), camp
                              lexical/semantic*), conotatie/denotatie*)
    Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv;
    Substantivul:             gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea
                              (formarea substantivelor pornind de la un verb).
    Adjectivul:               acordul adj. calificativ; gradele de comparatie;
                              adjective pronominale (posesive, demonstrative si
                              nehotarate);
    Numeralul: cardinal si ordinal;
    Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ,
                              relativ, interogativ, nehotarat; locul pronumelor
                              personale (C.O.D. si C.O.I.) in propozitii
                              asertive si imperative; pronumele en si y;
    Verbul:                   modul indicativ (timpuri simple si compuse),
                              conditional (prezent, trecut), conjunctiv
                              (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca
                              perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut),
                              gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul
                              participiului trecut; diateza activa, reflexiva si
                              pasiva;
                              folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,
                              ...); stil direct/indirect, constructii
                              impersonale (verbe personale folosite
                              impersonal)*)
    Adverbul:                 tipuri, grade de comparatie;
    Prepozitia:               folosirea prepozitiilor.
    Sintaxa propozitiei:      subiectul, inversiunea subiectului, predicatul,
                              atributul, complementul (direct, indirect),
                              complementele circumstantiale;
    Sintaxa frazei:           concordanta la indicativ; concordanta la
                              conjunctiv (limba vorbita); folosirea
                              conjunctivului: in propozitii relative*), dupa
                              verbe de vointa, indoiala, sentimente, verbe de
                              opinie*) la forma interogativa/negativa, dupa
                              conjunctii, locutiuni conjunctionale, expresii
                              impersonale;
                              exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (si
                              conditional), consecintei, concesiei*),
                              conditiei*), comparatiei*); propozitia
                              participiala*).
    Tipuri si forme de fraze: activa, pasiva, negativa, impersonala;
                              imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza*).

    1.4. TEXTE SI TEME
    pentru comunicarea orala si scrisa.

    Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune precum:
    a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba franceza;
    b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar;
    c) Dimensiune (numar de cuvinte): in functie de profil (150 - 350 de cuvinte)
    d) Dificultate: in functie de profil.
    Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati/L3.
    - TEXTE
    Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*)).
    - TEME
    Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general:
        - Viata personala si sociala: identitate/CV; tinerii si comunitatea, tinerii si idolii lor, relatii intre tineri, idealuri si proiecte, sentimente; familia: membri, ocupatii; sanatate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc;
        - Viata cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gara, posta, banca; meteo etc.
        - Timp liber, week-end/vacanta; calatorii, activitati (lectura, sport, muzica, dans) etc.
        - Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; moda; conflicte intre generatii; munca/somaj; violenta/non-violenta etc.
        - Mediul inconjurator: oras/sat; poluarea si ocrotirea mediului inconjurator etc.
        - Spatiul francofon: Franta contemporana (evenimente marcante); orase si provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale si stiintifice; francofonia si tarile francofone;
        - Comunitatea europeana: locuri si monumente europene (inclusiv din Romania); patrimoniul cultural, stiintific si tehnic european (inclusiv contributii si personalitati romanesti); ecouri ale culturii romanesti in plan european; institutii europene.
------------
    *) Elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3 - 4 ore si bilingv.
    *1) Prezenta Programa de bacalaureat a fost elaborata pe baza Programei scolare de Limba franceza pentru clasa a IX-a, aprobata prin Ordin al ministrului educatiei nationale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 si a Programei scolare de Limba franceza, seria liceu, vol. 2, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001; Programa scolara de Limba franceza pentru clasa a X-a, aprobata prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 si modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de Limba franceza pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobata prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 si modificata prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001.
    *2) Pentru absolventii care au studiat lb. franceza 1 - 2 ore pe saptamana (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolventii invatamantului in limbile minoritatilor nationale care au inceput studiul limbii franceze in gimnaziu.
    *3) Pentru absolventii care au studiat lb. franceza 3 - 4 ore pe saptamana (inclusiv profilul intensiv).
    *4) Numai pentru absolventii claselor bilingve.
    *5) Din aceasta categorie fac parte absolventii invatamantului in limbile minoritatilor nationale care au inceput studiul limbii franceze in clasa a IX-a/L3 (anul IV de studiu).
    *6) Eventual, intr-un numar dat de cuvinte (3 - 4 ore si bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a.
    *7) 3 - 4 ore si bilingv.
    *8) 3 - 4 ore si bilingv.
    *9) continuturi comune, L1 si L2, conform Programei scolare de Limba franceza citata la pag. 1.
    *10) 3 - 4 ore si bilingv.

    2. LIMBA FRANCEZA: Minoritati/L3*11)

    *11) conform Programei de lb. franceza pentru anul IV (L3), citata la pagina 1.

    2.1. ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA (v. 1.1., pag. 4)

    2.2. ACTE DE VORBIRE
    - a se prezenta
    - a angaja, a continua, a termina o conversatie
    - a cere/a da informatii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...)
    - a exprima o opinie personala
    - a exprima o judecata
    - a relata activitati la prezent, trecut, viitor
    - a situa un eveniment in timp
    - a descrie locuri
    - a exprima o stare fizica
    - a exprima gusturi si preferinte
    - a exprima o dorinta, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...)
    - a exprima calitati si cantitati; a compara calitati
    - a propune/a invita, a accepta/a refuza
    - a cere cuiva ceva/sa faca ceva
    - a exprima acordul/dezacordul
    - a se scuza, a raspunde la scuze
    - a face o urare, a felicita
    - a participa la o conversatie in situatie de examen (interactiune orala)

    2.3. CONTINUTURI LINGVISTICE
    Articolul:      hotarat, nehotarat, partitiv (forme, inlocuirea articolului
                    partitiv cu prepozitia de).
    Substantivul:   gen, numar; exprimarea cazurilor; nume de tari (masculin,
                    feminin).
    Adjectivul:     adjective calificative uzuale si de culoare; acordul in gen
                    si numar; gradele de comparatie; adjectivul posesiv,
                    demonstrativ, nehotarat (forme frecvente); adjectivul
                    numeral.
    Pronumele:      personale (subiect, C.O.D. si C.O.I.), interogative (qui,
                    que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou),
                    demonstrative neutre (ceci, cela, ca), nehotarate (forme
                    frecvente); pronumele on; pronumele en si y;
    Verbul:         modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire,
                    devoir, connaitre, croire, voir, ...; verbe pronominale);
                    perfect compus cu avoir si etre: verbe de grupa I, a II-a,
                    verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir,
                    partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire ...);
                    imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ;
                    conditionalul prezent, si conditional (I si II);
                    conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului dupa verbe de
                    vointa, sentiment, expresii impersonale;
                    expresii impersonale (il fait beau/mauvais, chaud/froid, il
                    pleut, il neige);
    Forme de fraze: afirmativa, negativa, interogativa (cu est-ce que si prin
                    inversiune);
    Adverbul:       adverbe interogative (Comment ...? Pourquoi ...? Combien
                    ...?); adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier,
                    demain);
    Conjunctii:     et, mais, parce que, donc

    2.4. TEXTE SI TEME
    pentru comunicarea orala si scrisa (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)

    - TEXTE
    Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viata cotidiana, documente curente (carte postala, scrisoare, brosuri, prospecte, instructiuni, formulare, ...); texte informative si articole de presa.
    - TEME
        - Viata personala si sociala: identitate; tinerii si idolii lor, relatii intre tineri, sentimente; sanatate; moda si vestimentatie;
        - Viata cotidiana: pe strada, magazine, posta, banca, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzica, dans, cinema, ...), activitati, calatorii (aeroport, gara, vama); profesii, meserii; vremea etc. ...
        - Spatiul francofon: orase si provincii; traditii si sarbatori; francofonia.
        - Spatiul cultural romanesc: monumente, locuri, personalitati marcante.

    IV. PRECIZARI

    1. Proba orala:
    - timpul de lucru: 15 minute
    - prezentarea:     10 minute.
    Proba scrisa:
    - timpul de lucru:  3 ore.
    2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu calitativ (micsorand/marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
    3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie sa neglijeze, sub nici o forma, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris;
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi, sa si le consolideze pe cele vechi;
    - sa invete cuvinte si expresii noi si sa invete sensuri variate ale aceluiasi cuvant in contexte diferite; sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre;
    - sa invete a considera si a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
    - sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii/exemple pentru sustinerea opiniilor personale;
    - sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia franceza.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina la probele optionale.
    Examenul de limba italiana va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste:
    - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
    - repartizarea in functie de numarul de ore de studiu saptamanal: 1 - 2 ore, 3 - 4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv si Minoritati/L3, pentru ambele probe (oral si scris);
    - competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte). Atat pentru proba orala, ca proba obligatorie, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, inclusiv Minoritati, vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau in scris.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.
    - sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin:
        - identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
        - traducere;
        - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.
    Candidatii pot face trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
    - sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
        - raspuns la intrebari;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere personal.
        - emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv.
        - transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers, pornind de la un text.
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
    - sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.

    2. PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
    - sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:
        - identificarea informatiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
        - comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
        - identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate.
    - sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator.
    - sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
        - redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
        - descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activitati; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;
        - relatarea unui eveniment si a unei experiente personale
        - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data;
        - redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea si/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si relevante.
        - rezumarea unui text
        - transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.
    - sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea in/din limba italiana a unui text literar (bilingv)/neliterar (1 - 2 ore, 3 - 4 ore si minoritati).

    III. CONTINUTURI

    1. LIMBA ITALIANA: 1 - 2 ore, 3 - 4 ore si bilingv

    1.1. TEMATICA
    Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general:
    - Viata personala si sociala: problemele adolescentei (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict intre generatii, ...); valori si non-valori umane, drepturile omului; angajarea sociala; tinerii si idolii lor, pasiuni si sentimente (prietenia, solidaritatea, ...), petrecerea timpului liber (lectura, muzica, sport, ...)
    - Viata cotidiana: relatii si conveniente sociale (in familie, in magazin, pe strada, corespondenta, ...); viata cultural-artistica (spectacole, muzica ...), mass-media, publicitate; turism, mediul inconjurator (flora, fauna, protectia mediului); marile probleme si conflicte ale epocii contemporane la inceput de mileniu III.
    - Spatiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic si cultural italian si european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalitati; arta, cultura si civilizatie (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiana reprezentativa);
    - Comunitatea europeana: spirit comunitar, interculturalitate.

    1.2. ACTE DE VORBIRE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programa de limba italiana pentru ciclul liceal*):
    - a angaja, a continua, a incheia o conversatie
    - a prezenta/a face o expunere pe o tema data
    - a realiza descrieri/prezentari de locuri, obiecte, persoane, orase
    - a exprima o opinie, o judecata/a argumenta
    - a exprima gusturi si preferinte
    - a relata (o discutie, un eveniment, o suita de evenimente)
    - a rezuma o discutie
    - a-si exprima acordul/dezacordul
    - a exprima indoiala, satisfactia, regretul
    - a exprima posibilitatea/imposibilitatea
    - a exprima intentia de a face/a nu face ceva
    - a exprima necesitatea/obligatia
    - a exprima admiratia/dezaprobarea
    - a exprima stari emotionale

    1.3. COMUNICARE IN SCRIS
    - a rezuma un text
    - a caracteriza o persoana, personaj
    - a redacta o scrisoare, un CV
    - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)
    - a redacta un eseu

    1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiana pentru ciclul liceal*).

    Lexic:        relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de
                  cuvinte);
    Articolul:    hotarat, nehotarat, partitiv;
    Substantivul: gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea;
    Adjectivul:   acordul adj. calificativ; gradele de comparatie (forme
                  sintetice); sensul si comportamentul unor adjective in functie
                  de pozitia fata de substantiv (buono, grande, alto, bravo,
                  semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso);
                  adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative
                  si nehotarate);
    Numeralul:    cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a
                  procentelor; a operatiilor aritmetice;
    Pronumele:    personal (de politete, N., D., Ac, forme combinate), pozitia
                  proclitica si enclitica a pronumelui personal fata de verb,
                  pronumele posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ,
                  nehotarat (forme frecvente); locul pronumelor personale
                  (C.O.D. si C.O.I.) in propozitii afirmative, negative si
                  imperative; pronumele ne si ci (vi);
    Verbul:       modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional
                  (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ,
                  infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut),
                  participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut;
                  diateza activa, reflexiva si pasiva;
    Adverbul:     tipuri, gradele de comparatie;
    Prepozitia:   prepozitii si locutiuni prepozitionale, prepozitiile
                  articulate si folosirea prepozitiilor;
    Conjunctia:   conjunctiile si locutiunile conjunctionale, coordonatoare,
                  subordonatoare;
    Sintaxa:      concordanta la indicativ; folosirea conjunctivului: dupa verbe
                  de vointa, indoiala, sentimente, dupa conjunctii, locutiuni
                  conjunctionale, expresii impersonale; concordanta la
                  conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecintei, scopului,
                  ipotezei (se ipotetico);
------------
    *) continuturi comune, L1 si L2, conform Programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5128/21.12.1999 si modificata prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.

    2. LIMBA ITALIANA: MINORITATI

    2.1. TEMATICA
    - Universul personal: identitate; adolescenta, varsta aspiratiilor; relatiile cu familia, relatiile dintre tineri, preocupari specifice tinerilor (vestimentatie, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea culturala, Internet ...), C.V.; gustul aventurii cunoasterii.
    - Viata cotidiana: posta; mijloace de transport; strada: automobilul si semnele de circulatie; calatoria, mijloc de cunoastere, (la mare, la munte, la tara); corespondenta personala; fenomene sociale negative (violenta, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul inconjurator (flora, fauna, protectia mediului).
    - Spatiul cultural italian: obiective turistice si culturale (monumente, orase); sarbatori traditionale; bucataria italiana; muzica si cinematografia italiana, personalitati ale spatiului cultural italian.

    2.2. ACTE DE VORBIRE
    - a se prezenta
    - a angaja, a continua, a termina o conversatie
    - a cere/a da informatii (de orientare, de timp, ora, intalnire, program de lucru, ...)
    - a exprima o opinie personala
    - stari sufletesti, evenimente
    - a exprima o stare fizica
    - a exprima gusturi si preferinte
    - a exprima o dorinta, un sentiment (satisfactie, bucurie, teama ...)
    - a propune/a invita, a accepta/a refuza
    - a cere cuiva ceva/a comanda
    - a exprima acordul/dezacordul
    - a se scuza, a raspunde la scuze
    - a face o urare, a felicita
    - a sfatui, a recomanda
    - a exprima posibilitate, imposibilitatea

    2.3. COMUNICARE IN SCRIS
    - a redacta un dialog scurt, un comentariu
    - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)
    - a redacta un text pe o tema familiara
    - a redacta scrisori personale
    - a rezuma un text

    2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE
    Articolul:    hotarat, nehotarat, partitiv, folosirea articolului;
    Substantivul: gen, numar, substantive cu plural neregulat;
    Adjectivul:   adjective calificative, grade de comparatie si comportamentul
                  adjectivelor "bello" si "quello";
    Pronumele:    personal (subiect, C.O.D. si C.O.I.), interogativ, relativ,
                  demonstrativ, nehotarat; forme combinate de pronume;
    Numeralul:    cardinal, ordinal, exprimarea procentelor si a secolelor;
    Verbul:       modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect,
                  mai mult ca perfect), modul conditional (prezent si trecut),
                  modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv;
                  concordanta timpurilor la modul indicativ si conjunctiv;
                  periodo ipotetico; diateza pasiva;
    Adverbul:     de mod, de timp si de loc; adverbele relative; particulele ne
                  si ci (vi);
    Prepozitia:   prepozitii simple si articulate;
    Conjunctia:   conjunctii coordonatoare si subordonatoare
------------
    *) continuturi Minoritati, conform programei scolare de Limba italiana, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba si Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa scolara de Limba italiana pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 5128/21.12.1999 si modificata prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001; Programa scolara de Limba italiana pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 4805/05.10.2000 si modificate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915/31.05.2001.

    1.4./2.4. TEXTE
    Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati. Aceste texte vor fi selectate din carti, ziare, reviste in limba italiana.

    IV. PRECIZARI

    1. Timpul de lucru este:
    a) proba orala: 15 minute;
    b) proba scrisa: 3 ore.
    2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal.

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
------------
    Pentru informatii teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Consideratii generale din Programa de Limba Engleza pentru bacalaureatul 2003.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA SPANIOLA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina si la una din probele optionale.

    II. COMPETENTE DE EVALUARE

    1. PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.
    - sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin:
        - identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
        - traducere;
        - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.
    Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
    - sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
        - raspuns la intrebari;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere personal.
        - emiterea unor judecati de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv.
        - transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers, pornind de la un text.
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
    - sa demonstreze capacitatea de a participa activ la conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.

    2. PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare inscris, candidatii vor fi solicitati:
    - sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:
        - identificarea informatiilor semnificative din text prin: exercitii (cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
        - comentarea unui paragraf/a unei idei/a ideilor textului; exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
        - identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate.
    - sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator.
    - sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;
        - redactarea unui C.V./unei scrisori personale/unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
        - descrierea unor locuri (cunoscute/imaginare)/activitati; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;
        - relatarea unui eveniment si a unei experiente personale
        - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data;
        - redactarea unui eseu structurat/comentarea unui subiect/exprimarea si/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si relevante;
        - rezumarea unui text;
        - transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.
    - sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea in/din limba spaniola a unui text literar (bilingv)/neliterar (1 - 2 ore, 3 - 4 ore si minoritati).

    NOTA:
    Atat la oral, cat si la scris, se vor elabora urmatoarele tipuri de bilete:
    - 1 - 2 ore
    - 3 - 4 ore
    - bilingv
    - Minoritati/L3

    Biletele vor contine texte necunoscute. Selectia acestora, in ce priveste gradul de dificultate, se va face in functie de numarul de ore alocate pe saptamana. Din punctul de vedere al tematicii, continutul textelor se va axa pe:
    1. Universul personal si social/profesional
    2. Universul cotidian
    3. Oameni si locuri
    4. Timpul liber
    5. Pasiuni
    6. Societatea si civilizatia contemporana
    7. Mijloace de comunicare in societatea moderna
    8. Mediul inconjurator
    9. Obiceiuri si traditii (hispanice si romanesti)
    10. Elemente de cultura si civilizatie hispanica
    11. Comunitatea europeana

    III. CONTINUTURI

    ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA

    Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea si gradul de stapanire al vocabularului (inclusiv pronuntia si ortografierea corecta).

    TEXTE SI TEME
    pentru comunicarea orala si scrisa

    Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune precum:
    a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba spaniola;
    b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar;
    c) Dimensiune (numar de cuvinte,): in functie de profil (150 - 350 de cuvinte)
    d) Dificultate: in functie de profil
    Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniola, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la bilingv la Minoritati/L3.

    BILINGV

    GRAMATICA
    1. Articolul
    - hotarat si nehotarat
    - modificari eufonice
    - omiterea articolului
    - valorile neutrului lo
    2. Substantivul
    - genul si numarul substantivelor
    - substantive defective de numar
    - cazuri speciale de schimbare a sensului in functie de gen
    - functiile dativului
    3. Adjectivul
    - grade de comparatie (inclusiv forme neregulate)
    - apocopare si modificari de sens in functie de situarea fata de substantiv
    - adjectivul posesiv
    - adjectivul demonstrativ
    - adjective nehotarate
    4. Pronumele
    - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)
    - pronumele posesiv
    - pronumele reflexiv
    - pronumele relativ
    - pronumele interogativ
    - interogatia directa/indirecta
    - pronumele nehotarate
    - valorile lui se
    5. Verbul
    - formele si folosirea timpurilor si modurilor
    - clase de verbe neregulate
    - timpurile naratiunii si ale descrierii
    - folosirea verbelor ser si estar cu valoare predicativa
    - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa
    - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative si terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)
    - diateza pasiva ser-estar
    - substantivizarea infinitivului
    - exprimarea probabilitatii
    6. Adverbul
    - de timp, de loc, de mod
    - interogativ/relativ
    - negativ
    - adverbul de probabilitate
    7. Prepozitia
    - prepozitii simple si compuse
    - contrast de-desde, por-para, a-en
    8. Conjunctia
    - conjunctii si locutiuni conjunctionale
    9. Sintaxa
    - subordonata temporala, conditionala, finala, relativa, cauzala, consecutiva, concesiva
    - concordanta timpurilor
    - stil direct/indirect
    10. Lexicologia
    - familia de cuvinte
    - derivare si compunere
    - sinonime, antonime, omonime, paronime, camp semantic
    - accentul - rol de distingere intre paronime

    ACTE DE VORBIRE
    - a caracteriza persoane/personaje
    - a exprima opinia
    - a exprima o judecata/dorinta
    - a comunica prin telefon
    - a relata o intriga
    - a relata un eveniment posibil
    - a justifica/a argumenta
    - a descrie un peisaj
    - a exprima un sentiment
    - a interzice
    - a trage concluzii
    - a da/a cere informatii practice
    - a convinge
    - a exprima o ipoteza

    COMUNICARE SCRISA
    - a comunica prin scrisori/a redacta o scrisoare de raspuns
    - a redacta o caracterizare a unei persoane/personaj
    - a descrie un peisaj
    - a rezuma o intriga
    - a redacta un eseu
    - a redacta o naratiune, respectand anumite cerinte
    - a redacta o scrisoare oficiala/C.V.

    1 - 2 ore, 3 - 4 ore

    GRAMATICA
    1. Articolul
    - hotarat si nehotarat
    - modificari eufonice
    - valorile articolului neutru lo
    2. Substantivul
    - substantive defective de numar
    - formarea prin derivare si compunere
    - genul si numarul substantivelor
    3. Adjectivul
    - apocopare
    - modificarea de sens in functie de pozitia fata de substantiv
    - grade de comparatie (forme regulate/neregulate)
    - adjectivul posesiv
    - adjective nehotarate si distributive
    4. Pronumele
    - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)
    - reflexiv
    - posesiv
    - nehotarat si negativ
    - interogativ
    - relativ
    - valorile lui se
    5. Verbul
    - formele si folosirea timpurilor si modurilor
    - folosirea verbelor ser si estar cu valoare predicativa
    - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa
    - perifraze verbale (estar, sequir, ir + gerunziul; perifraze incoative si terminative)
    - diateza pasiva cu ser - estar
    6. Adverbul
    - de timp, de loc, de mod
    - negativ
    - relativ
    - interogativ
    7. Prepozitia
    - sensuri de baza ale prepozitiilor a, con, de, en, por, para ...
    - opozitiile a/en, por/para
    - corelatiile de/a, desde/hasta
    - prepozitii grupate
    8. Sintaxa
    - coordonarea
    - subordonarea temporala, cauzala, conditionala, concesiva, consecutiva, relativa
    - si conditional
    - stil direct/indirect - corespondenta timpurilor
    9. Lexicologie
    - familia de cuvinte
    - sinonime
    - antonime
    - omonime
    - campuri semantice

    ACTE DE VORBIRE
    - a relata activitati la trecut, prezent si viitor
    - a exprima o dorinta/un sentiment/o judecata
    - a comunica prin telefon
    - a exprima opinia
    - a formula o invitatie
    - a accepta/a refuza
    - a descrie persoane/locuri
    - a caracteriza persoane/personaje
    - a exprima visuri/sperante
    - a cere/a da informatii practice
    - a convinge
    - a exprima o ipoteza

    COMUNICAREA SCRISA
    - a comunica prin scrisori/a redacta o scrisoare de raspuns/a redacta o scrisoare oficiala/C.V.
    - a redacta o invitatie/a raspunde in scris la o invitatie
    - a caracteriza persoane/personaje
    - a rezuma un text
    - a redacta un text narativ
    - a redacta un eseu

    Minoritati/L3

    GRAMATICA
    1. Articolul
    - hotarat si nehotarat
    2. Substantivul
    - gen si numar (cazuri particulare)
    3. Numeralul
    - cardinal si ordinal
    4. Adjectivul
    - gradele de comparatie
    5. Pronumele
    - personal (forme accentuate si neaccentuate)
    - demonstrativ
    - posesiv
    - relativ
    - interogativ
    6. Verbul
    - forma si folosirea timpurilor si a modurilor
    - perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative si terminative)
    - folosirea verbelor ser si estar
    - exprimarea probabilitatii
    7. Adverbul
    - de timp, de loc, de mod
    8. Prepozitia
    - principalele prepozitii: a, de, con, sobre ...
    9. Conjunctia
    - conjunctii coordonatoare
    - conjunctii subordonatoare
    10. Sintaxa
    - coordonarea
    - subordonarea temporala, cauzala, conditionala, concesiva, consecutiva si relativa
    - si conditional
    - stil direct/indirect
    11. Semantica
    - familia de cuvinte
    - sinonime
    - antonime
    - campuri semantice

    ACTE DE VORBIRE
    - a se prezenta/a prezenta pe cineva
    - a cere/a oferi informatii
    - a relata o intamplare
    - a exprima o parere personala
    - a exprima preferinte/dorinte/sentimente
    - a comunica prin telefon
    - a recomanda
    - a exprima o indoiala
    - a exprima obligatia
    - a descrie un personaj
    - a exprima visuri/sperante
    - a exprima cantitatea

    COMUNICARE SCRISA
    - a redacta scrisori personale
    - a redacta un text pe o tema familiara
    - a caracteriza persoane/personaje
    - a rezuma un text
    - a redacta o povestire
    - a redacta mesaje formale (CV, scrisori)
    - a completa formulare tipizate

    IV. PRECIZARI

    1. Proba orala:
    - timpul de lucru: 15 minute
    - prezentarea:     10 minute
    Proba scrisa:
    - timpul de lucru:  3 ore
    2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand/marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile Legii invatamantului in vigoare, toti absolventii invatamantului liceal vor sustine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca proba obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limba moderna pentru examenul scris, ca proba optionala (proba e sau f).
    Luand in considerare noul Plan-cadru pentru invatamantul liceal si Programele scolare, examenul de bacalaureat 2005 mentine aceeasi structura in ceea ce priveste:
    - probele (orala, ca proba obligatorie, sau scrisa, ca proba la alegere);
    - competentele de evaluat, si, in general, continuturile si tipurile de itemi (subiecte);
    - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral si scris), in functie de numarul de ore de studiu saptamanal:
        - 3 - 4 ore
        - bilingv
    Atat pentru proba orala, cat si pentru proba scrisa, candidatii tuturor profilurilor, vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute/nestudiate la clasa.
    Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitati de comunicare orala sau in scris si nu pe continutul textelor din manuale.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    Competentele generale si specifice sunt aceleasi pentru toate profilurile (3 - 4 ore si clase bilingve), in functie de proba (oral/scris).

    1. LIMBA PORTUGHEZA: 3 - 4 ore si clase bilingve

    1.1. PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.
    - sa demonstreze capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut prin:
        - identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
        - raspuns la intrebari (chestionar);
        - traducere/retroversiune;
        - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere;
        - exprimarea propriilor pareri in legatura cu o afirmatie/ideile/continutul textului dat, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului respectiv.
    Candidatii pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
    - sa demonstreze capacitatea de exprimare prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicarii orale;
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;.
        - relatarea unui eveniment/fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale; prezentarea unui film/unei carti; descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activitati, unor locuri cunoscute/imaginare; prezentarea/comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingator, logic si coerent pe o tema data, integrand exemple relevante si un punct de vedere personal.
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
    - sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen.

    1.2. PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
    - sa dovedeasca capacitatea de a intelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa prin:
        - identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
        - recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate;
        - identificarea informatiilor semnificative din text: exercitii (cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante);
        - exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutului textului; comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului.
    - sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
        - valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corecta);
        - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
        - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale;
        - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activitati; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;
        - construirea unui interviu/dialog situational (pornind sau nu de la reperele oferite de text);
        - redactarea unui C.V./unei carti postale/felicitari/scrisori (personale/administrative) integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
        - construirea unui discurs logic si coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmatie/un text dat: continuarea unui text/unei idei, comentarea unui subiect/exprimarea si/sau argumentarea unei opinii personale/unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat/liber.
    - sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea in/din limba portugheza a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (3 - 4 ore).

    III. CONTINUTURI

    1. LIMBA PORTUGHEZA: 3 - 4 ore si bilingv

    1.1 ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICA
    Elementele de lexic si de semantica se invata, se dezvolta si se folosesc pe masura ce se achizitioneaza si celelalte competente lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizeaza varietatea, adecvarea si gradul de stapanire a vocabularului (inclusiv pronuntia si ortografierea corecta).

    1.2 ACTE DE VORBIRE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire prevazute de Programa de limba portugheza pentru ciclul liceal:
    - a se prezenta, a prezenta pe cineva
    - a se prezenta intr-un interviu de angajare/C.V.
    - a vorbi despre sine
    - a vorbi despre starea fizica
    - a face o expunere pe o tema data
    - a exprima un rationament/o judecata
    - a exprima o opinie personala/stari/sentimente
    - a argumenta o opinie personala
    - a relata evenimente
    - a descrie locuri, persoane, obiecte
    - a da, a cere informatii practice cuiva
    - a exprima gusturi si preferinte
    - a sfatui pe cineva/a cere cuiva sa faca ceva/a interzice
    - a situa in spatiu si timp
    - a exprima cantitatea/calitatea; a compara
    - a propune/a invita, a accepta/a refuza
    - a-si exprima acordul/dezacordul
    - a face o urare a felicita
    - a rezuma un text (idei esentiale)
    - a participa la o conversatie/interactiune orala (in situatie de examen)

    1.3 CONTINUTURI LINGVISTICE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheza pentru ciclul liceal.

    Lexic:          relatii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime,
                    familii de cuvinte), camp lexical/semantic,
                    conotatie/denotatie;
    Articolul:      hotarat, nehotarat; contragerea;
    Substantivul:   gen, numar; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea
                    substantivelor pornind de la un verb);
    Adjectivul:     adjectivul calificativ, acord; gradele de comparatie;
                    adjectivul posesiv; demonstrativ;
    Numeralul:      cardinal si ordinal;
    Pronumele:      personal, forme, pronumele personal cu functie de subiect,
                    complement direct, complement indirect; Formas de
                    tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ si
                    nehotarat;
    Verbul:         modul indicativ (timpuri simple si compuse), conditional
                    (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect,
                    mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ si
                    negativ); forme nominale (infinitivul impersonal si
                    personal, gerunziu simplu si compus, participiu);
                    perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de
                    + inf., ir + inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de,
                    precisar de;
                    verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.
                    folosirea verbelor ser si estar;
                    diateza pasiva; conjugarea pronominala, cu pronume personale
                    (o, a, os, as), conjugarea pronominala reflexiva;
    Adverbul:       de afirmatie, negatie; adverbe de timp, de loc, de mod;
                    locutiuni adverbiale; gradele de comparatie; adverbele ca si
                    la - utilizare emfatica;
    Prepozitia:     folosirea prepozitiilor: a, de, em, corn, por, para, ate,
                    desde; contragerea cu articol sau pronume; locutiuni
                    prepozitionale;
    Sintaxa
    propozitiei:    subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct,
                    indirect), complementele circumstantiale;
    Sintaxa frazei: concordanta la indicativ; concordanta la conjunctiv;
                    folosirea conjunctivului: dupa verbe de vointa, indoiala,
                    sentimente, verbe de opinie, dupa conjunctii, locutiuni
                    conjunctionale, expresii impersonale, in propozitii
                    relative;
                    exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecintei,
                    concesiei, conditiei, comparatiei;
    Tipuri si forme
    de fraze:       activa, pasiva, negativa, impersonala;
                    imperativa, exclamativa, interogativa, emfaza

    1.4 TEXTE SI TEME
    pentru comunicarea orala si scrisa

    Textele si temele vor fi alese luand in considerare caracteristici comune precum:
    a) Sursa: pasaje din carti, articole de presa (din ziare, reviste) in limba portugheza;
    b) Tipul de test: test autentic literar/neliterar;
    c) Dimensiune (numar de cuvinte): in functie de profil (150 - 350 de cuvinte);
    d) Dificultate: in functie de profil.
    Textele de examen nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheza, dar vor diferi ca grad de dificultate, in functie de profil.

    - TEXTE
    Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).

    - TEME
    Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta personala si experienta umana in general:
        - Viata personala si sociala: identitate (C.V.); relatii intre tineri, idealuri si proiecte, tinerii si comunitatea, tinerii si idolii lor; familia: membrii, ocupatii; sanatate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul ...) etc.;
        - Viata cotidiana: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gara, posta, banca, meteo etc.;
        - Timp liber: fim-de-semana/vacanta; calatorii, activitati (lectura, sport, muzica, dans) etc.;
        - Societate: educatie; cultura (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; moda; conflicte intre generatii; munca/somaj; violenta/non-violenta etc.;
        - Mediul inconjurator: oras/sat; poluarea si ocrotirea mediului inconjurator etc.;
        - Spatiul lusofon: Portugalia contemporana (evenimente marcante); orase si provincii; obiceiuri, traditii, sarbatori; personalitati culturale si stiintifice; lusofonia si tarile lusofone;
        - Comunitatea europeana: locuri si monumente europene (inclusiv din Romania); patrimoniul cultural, stiintific si tehnic european (inclusiv contributii si personalitati romanesti); ecouri ale culturii romanesti in plan european; institutii europene.

    IV. PRECIZARI

    1. Proba orala:
    - timpul de lucru: 15 minute
    - prezentarea: 10 minute
    Proba scrisa:
    - timp de lucru: 3 ore.
    2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore de studiu saptamanal. Diferentierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) si nu cantitativ (micsorand/marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).
    3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud sau nu trebuie sa neglijeze, sub nici o forma, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris;
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe cele vechi;
    - sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre;
    - sa invete a considera si a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;
    - sa invete cuvinte si expresii noi si sa invete sensuri variate ale aceluiasi cuvant in contexte diferite;
    - sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii/exemple pentru sustinerea opiniilor personale;
    - sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia portugheza.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA GERMANA MODERNA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI IN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT

    In cadrul examenului de bacalaureat absolventii de liceu, invatamant de zi, seral si fara frecventa, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba germana ca limba moderna intr-una din situatiile urmatoare:
    - Limba germana ca limba moderna - proba orala obligatorie comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile (proba b);
    - Limba germana ca limba moderna - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba e);
    - Limba germana ca limba moderna - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior - pentru toate filierele, profilurile si specializarile nefilologice (proba f).

    II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANA

    Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba germana ca limba moderna este construit pe programele scolare in vigoare, publicate in colectia "Curriculum National. Seria liceu. Programe scolare".
    - Programa 1A, Limba germana - prima limba moderna: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv si bilingv de studiere a limbilor de circulatie internationala) si licee militare MApN (specializarea matematica-informatica).
    - Programa 1A, Limba germana - prima limba moderna: licee teoretice, celelalte specializari.
    - Programa 1B, Limba germana - prima limba moderna: licee tehnologice si vocationale (cu exceptia liceelor militare MapN, specializarea matematica-informatica).
    - Programa 2, Limba germana - a doua limba moderna: toate filierele si specializarile care au prevazute doua limbi moderne in trunchiul comun.
    - Programa 3, Limba germana - a treia limba moderna: pentru minoritati si pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii germane in clasa a IX-a.
    - Pentru profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara pentru L1 si vor avea un grad de dificultate corespunzator numarului de ore de studiu saptamanal.
    1. Competentele generale:
    - Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare;
    - Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;
    - Realizarea de interactiuni in comunicarea scrisa;
    - Transferul si medierea mesajelor scrise in situatii variate de comunicare.
    2. Competentele specifice, corelate cu tipuri de continuturi.
    3. Ariile tematice, actele de vorbire si elementele de constructie a comunicarii.
    4. Valori si atitudini, comune tuturor programelor:
    - Constientizarea contributiei limbii germane la imbogatirea patrimoniului culturii universale;
    - Raportarea critica la civilizatia germana, acceptarea diferentelor si manifestarea tolerantei;
    - Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora;
    - Dezvoltarea gandirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei varietati de texte in limba germana;
    - Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite situatii de comunicare;
    Candidatii la examenul de bacalaureat pentru limba germana ca limba moderna vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic ale limbii germane, precum si elemente de cultura si civilizatie germana, pentru a fi capabili sa recepteze, sa produca mesaje scrise si sa interactioneze in limba germana, in situatii date de comunicare.
    Examenul de Bacalaureat la limba germana moderna 2005 isi propune sa evalueze, dupa modelul Cadrului comun european de referinta in invatarea, predarea si evaluarea cunostintelor lingvistice, document al Consiliului Europei:
    - nivelul competentelor generale ale candidatului;
    - insusirea continuturilor;
    - valorile si atitudinile formate prin insusirea limbii germane;
    - competentele functionale esentiale pentru reusita sociala a candidatilor intr-un nou context european: prelucrarea si utilizarea contextuala de informatii complexe, gandirea critica, luarea deciziilor si comunicarea in contexte specifice;
    Totodata, programa de bacalaureat pentru limba germana moderna doreste sa ofere o orientare sistemica atat pentru cadrele didactice cat si pentru candidati.

    III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOASTERE A LIMBII

    In cadrul probelor orale si scrise, se evalueaza nivelul de cunoastere a limbii germane ca limba moderna, modul in care candidatul foloseste limba in comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competentelor lingvistice si a continuturilor pe care candidatul si le-a insusit pe parcursul anilor de studiu, in conformitate cu programa scolara.

    III.1. COMPETENTE EVALUATE

    III.1.1. Competenta de comunicare orala
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasa.
    - sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viata pentru bilingv si 3 - 4 ore saptamanal si sa redea continutul textului, sa raspunda la intrebari pentru 1 - 2 ore saptamanal si minoritati/L3.
    - identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
    - recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
    - traducere;
    - sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
        - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
        - rezolvarea unor itemi care au drept tinta acest lucru;
        - realizarea unui discurs oral convingator, logic si coerent pe o tema data:
            - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale;
            - prezentarea unui film/unei carti;
            - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activitati, unor locuri cunoscute/imaginare;
            - sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau experientele altor persoane.
            - sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversatie (interactiune orala) in situatie de examen, utilizind limba germana potrivit contextului comunicational.

    III.1.2. Competenta de comunicare scrisa
    Pentru a evalua competenta de comunicare scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidatii vor fi capabili:
    - sa inteleaga sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasa;
    - sa identifice informatiile semnificative din text;
    - sa rezume textul;
    - sa comenteze un aspect din text;
    - sa exprime propriile pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
    - sa recunoasca si sa utilizeze elemente si structuri gramaticale studiate;
    - sa analizeze si sa interpreteze un aspect/idee din textul dat;
    - sa foloseasca corect structurile lexicale studiate;
    - sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activitati;
    - sa descrie/caracterizeze o persoana;
    - sa relateze un eveniment/un fapt divers/o intamplare/o experienta personala.
    - sa continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;
    - sa construiasca un text pe baza unei teme date;
    - sa redacteze un eseu;
    - sa comenteze un subiect;
    - sa exprime si/sau sa argumenteze o parere personala/un punct de vedere, pornind de la un text/o tema data, sustinut/a de exemple relevante, sa faca asociatii si comparatii cu texte cunoscute, situatii si experiente personale sau experientele altor persoane;

    III.2. CONTINUTURI EVALUATE
    Continuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele scolare in vigoare.
    In consecinta, diferentierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micsorand/marind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) si nu cantitativ, (micsorand/marind numarul de itemi sau de sarcini de lucru).

    III.2.1. Continuturi lexicale si tematice
    Se vor evalua cunostintele de vocabular specific temelor cuprinse in Programa scolara de limba germana moderna, teme inspirate din realitatea inconjuratoare, din viata de zi cu zi, din experienta elevilor si experienta umana in general. (vezi anexa 2)
    Temele de examen se vor regasi in texte autentice de diverse tipuri.
    a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi anexa 1);
    b) Sursa: articole din ziare si reviste, carti din spatiul germanofon, literatura culta si populara, brosuri, internet.
    c) Lungimea: in functie de profil: 125 - 350 cuvinte
    d) Dificultate: in functie de profil, dar fara sa depaseasca gradul de dificultate al textelor din manuale;
    e) Domenii: domenii tematice cuprinse in programa scolara (anexa 2):
    1. Domeniul privat (viata personala): identitate, idealuri si proiecte, sentimente, moda, stil de viata, activitati in timpul liber;
    2. Domeniul social (societate): tinerii, familia si comunitatea, tinerii si idolii lor, relatii/conflicte intre tineri/generatii, toleranta, sanatate, comunicare pe diverse canale, in diverse situatii (cumparaturi, turism, servicii), mass-media, mediul inconjurator;
    3. Domeniul educatie si profesie: scoala, ocupatii, profesii, piata muncii;
    4. Domeniul stiinta si cultura: patrimoniul national si germanofon in cadrul european - personalitati, opere, obiceiuri, traditii, sarbatori, evenimente;

    III.2.2. Elemente structurale functionale

    III.2.2.1. Acte de vorbire
    Candidatii vor fi capabili sa foloseasca actele de vorbire in diverse situatii de comunicare prevazute de Programa de limba germana pentru ciclul liceal.

    III.2.2.2. Forme de comunicare in scris
    Candidatii vor fi capabili de:
    - a completa un formular, tabel, schema cu ajutorul unor indicatii orale/scrise;
    - a redacta un text functional: bilet, telegrama, felicitare, C.V., scrisoare personala sau oficiala, anunt, text publicitar, reclamatie;
    - a redacta o povestire, descriere, caracterizare;
    - a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducand argumente in sprijinul opiniei formulate.

    III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII

    III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (anexa 2);

    III.3.2. Elemente de gramatica cuprinse in Programa de limba germana moderna pentru ciclul liceal.
    clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepozitii, conjunctii
    categorii: numar, caz, timp, aspect, diateza
    structuri: propozitii, fraze
    procese si relatii: acord, topica, transformare etc.
    noua ortografie a limbii germane,
    formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)

    IV. PRECIZARI

    IV.1. Timpul de lucru:
    a) Proba orala: timp de lucru: 15 minute
                    timp de prezentare: 10 minute
    b) Proba scrisa: timp de lucru: 3 ore

    IV.2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore studiate pe saptamana.
    La alcatuirea itemilor se va tine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferentierea se va face din punct de vedere calitativ.

    TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANTA CU PROGRAMA SCOLARA, FARA A REFLECTA IN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!

    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
    Textele necunoscute/nestudiate la clasa folosite pentru cele doua probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa invete a aborda un text necunoscut;
    - sa se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri si registre ale limbii;
    - sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte;
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi;
    - sa invete sa analizeze si sa comenteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale;
    - sa se exprime mai corect si sa comunice mai bine oral si in scris.

    ANEXA 1
    la Programa de examen pentru limba si literatura germana moderna

                                  Textsorten

 ______________________________________________________________________________
| Rezepte                              | Teletext                              |
|______________________________________|_______________________________________|
| Briefe                               | Anleitungen                           |
|______________________________________|_______________________________________|
| Durchsagen                           | Literarische Texte (Auszuge)          |
|______________________________________|_______________________________________|
| Graffiti                             | Handzettel                            |
|______________________________________|_______________________________________|
| Fuhrungen                            | Fahrscheine                           |
|______________________________________|_______________________________________|
| Videotext                            | Computerbildschirmtext                |
|______________________________________|_______________________________________|
| Plakate                              | Zeitungsartikel                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| Vorschriften                         | Anschlage                             |
|______________________________________|_______________________________________|
| Lieder                               | Speisekarten                          |
|______________________________________|_______________________________________|
| Bericht                              | Geschaftsbrief                        |
|______________________________________|_______________________________________|
| Bedienungsanleitungen                | Mitteilung                            |
|______________________________________|_______________________________________|
| Etiketten und Aufschriften           | Werbeschriften                        |
|______________________________________|_______________________________________|
| Visitenkarten                        | Schilder                              |
|______________________________________|_______________________________________|
| Artikel                              | Prasentation                          |
|______________________________________|_______________________________________|
| Zusammenfassungen                    |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| Resourcen:                           |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| Lehrbucher                           | Reader                                |
|______________________________________|_______________________________________|
| Literaturbucher                      | Prospekte                             |
|______________________________________|_______________________________________|
| Worterbucher                         | Zeitungen                             |
|______________________________________|_______________________________________|
| Zeitschriften                        | Plakate                               |
|______________________________________|_______________________________________|
| Alben                                | Fahrplane                             |
|______________________________________|_______________________________________|
| Landkarten                           | Stadtplane                            |
|______________________________________|_______________________________________|

    ANEXA 2
    la Programa de examen pentru limba si literatura germana moderna

                    Beschreibungskategorien zum Wortschatz

 ______________________________________________________________________________
|Bereich|    Orte    | Instituti- | Personen  |  Objekte  |Ereignisse |Handlun-|
|       |            | tutionen   |           |           |           |gen     |
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Privat |Haus,       |-Familie    |-Verwandte |-Einrich-  |-Familien- |Lebens- |
|       |Zimmer      |Freundes-   |-Freunde   |tungen und |feiern     |routinen|
|       |Garten      |und         |-Bekannte  |Mobel;     |-Krankheit |z.B.:   |
|       |(eigenes/r, |Bekannten-  |           |-Kleidung  |-Zwischen- |an-     |
|       |der Familie,|netzwerke   |           |-Hausgerate|falle      |ziehen, |
|       |von         |            |           |-Spiel-und |-Unfalle   |aus-    |
|       |Freunden,   |            |           |Werkzeug   |-naturliche|ziehen, |
|       |von         |            |           |-Korper    |Phanomene  |essen,  |
|       |Bekannten)  |            |           |pflege     |-Feste     |waschen,|
|       |-eigener    |            |           |-Freizeit-,|-Besuche   |basteln,|
|       |Platz im    |            |           |Reise-und  |           |u.s.w.  |
|       |Heim,       |            |           |Sportaus-  |           |Garte-  |
|       |Hotel usw.  |            |           |rustung    |           |narbeit |
|       |-auf dem    |            |           |           |           |-Hobbys |
|       |Land am See,|            |           |           |           |Unter-  |
|       |Meer        |            |           |           |           |haltung |
|       |-im Gebirge |            |           |           |           |        |
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Sozial |-offentliche|-Behorden   |-Mitglieder|-Geld,     |-Zwischen- |-Ein-   |
|       |Raume:      |-Vereine-   |der Offent-|Formulare  |falle      |kaufen  |
|       |Strasse,    |Gesellschaf-|lichkeit   |-Programme |-Unfalle   |und     |
|       |Platz,      |ten         |-Beamte    |-Mahlzeiten|-Versamm-  |offen-  |
|       |Park usw.   |-politische |-Verkaufer |-Getranke  |lungen     |tliche  |
|       |offentliche |Parteien    |-Lehrer    |-Snacks    |-Geldstra- |Dienste |
|       |Verkehrs-   |-Kirchen    |-Arzt      |-Personal- |fen        |(in     |
|       |mittel      |            |-Polizisten|ausweis,   |-Spiele,   |Anspruch|
|       |-Geschafte  |            |-Sicher-   |Passe,     |Wett-      |nehmen) |
|       |-Markte     |            |heitskrafte|Fuhrer-    |bewerbe    |-medizi-|
|       |-Kranken-   |            |-Fahrer    |scheine    |           |nische  |
|       |hauser      |            |-Schaffner |           |           |Dienste |
|       |-Arztpraxen |            |-Passagiere|           |           |(in     |
|       |-Stadien    |            |-Kellner   |           |           |Anspruch|
|       |-Sportplatze|            |-Kunden    |           |           |nehmen) |
|       |-Sporthallen|            |-Empfangs- |           |           |-fahren,|
|       |-Restaurant,|            |personal   |           |           |wandern,|
|       |Kneipe,     |            |-Priester, |           |           |reisen  |
|       |Hotel       |            |Pfarrer    |           |           |-offen- |
|       |            |            |           |           |           |tliche  |
|       |            |            |           |           |           |Unter-  |
|       |            |            |           |           |           |haltung |
|       |            |            |           |           |           |und     |
|       |            |            |           |           |           |Freizeit|
|       |            |            |           |           |           |-aktivi-|
|       |            |            |           |           |           |taten   |
|       |            |            |           |           |           |-Sport, |
|       |            |            |           |           |           |Spiele  |
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Schule |-Schulen,   |-Schule,    |-Lehrende, |Schul-     |-erster und|Routinen|
|Und    |Aula,       |Berufs-     |Lehrkorper |uniform    |letzter    |in:     |
|Beruf  |Klassenraum,|schule,     |-Eltern    |-Schreib-, |Schultag,  |-Schul- |
|       |Schulhof    |Universitat |-Klassen-  |Mal-und    |Schuler-   |ver-    |
|       |Hochschule, |-Wissen-    |kameraden, |Bastelmate-|austausch  |samm-   |
|       |Universitat,|schafts-und |Sudierende-|rial       |-Spiele,   |lungen, |
|       |Seminar-    |Forschungs- |Arbeit-    |Schulaus-  |Pause      |Lehrer- |
|       |raume,      |Institute   |geber,     |rustung und|-Seminare  |konfe-  |
|       |Schul-      |-Firmen,    |Arbeit-    |-kleidung  |und Ubungen|renzen, |
|       |vertretung- |-Staats-und |nehmer     |-audio-    |-Disku-    |Unter-  |
|       |Wohnheime   |multi-      |Kollegen-  |visuelle   |ssionen    |richt,  |
|       |Laboratorien|nationale   |verschiede-|Gerate     |-Beratungs-|Spielen,|
|       |-Mensa      |Unternehmen |ne         |-Tafel und |gesprache  |Pausen, |
|       |-Buros      |-Gewerk-    |Berufsbene-|Kreide     |Ausverkaufe|Labor-  |
|       |Werkstatten |schaften    |nungen     |Computer   |-Messen    |arbeit, |
|       |-Bauernhofe |            |           |-Buroaus-  |           |Hausauf-|
|       |-Laden,     |            |           |stattungen |           |ga-ben, |
|       |-Geschafte  |            |           |-Tiere,    |           |Team-   |
|       |-Hotels     |            |           |Pflanzen   |           |arbeit  |
|       |usw.        |            |           |           |           |Verwal- |
|       |            |            |           |           |           |tung,   |
|       |            |            |           |           |           |Manage- |
|       |            |            |           |           |           |ment,   |
|       |            |            |           |           |           |Produk- |
|       |            |            |           |           |           |tion-   |
|       |            |            |           |           |           |vorgan- |
|       |            |            |           |           |           |gen,    |
|       |            |            |           |           |           |Buro-   |
|       |            |            |           |           |           |vorgan- |
|       |            |            |           |           |           |gen,    |
|       |            |            |           |           |           |Trans-  |
|       |            |            |           |           |           |port,   |
|       |            |            |           |           |           |Verkau- |
|       |            |            |           |           |           |fen     |
|       |            |            |           |           |           |-Compu- |
|       |            |            |           |           |           |terar-  |
|       |            |            |           |           |           |beit    |
|       |            |            |           |           |           |Reini-  |
|       |            |            |           |           |           |gung    |
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|
|Bildung|-Museen     |Wissen-     |Beamten,   |Kunstge-   |-Veranstal-|Routinen|
|       |Theatersale |schafts-und |Schauspi-  |genstande  |tungen     |in      |
|       |-Kinosale   |Kulturinsti-|eler,      |-Alben     |-Auf-und   |-Veran- |
|       |Konzertsale |tutionen    |Kunstler,  |Musik-     |Vorfuhrun- |stal-   |
|       |Bibliotheken|            |Publikum,  |instrumente|gen        |tungen  |
|       |-Ausstel-   |            |Kritiker   |Eintritt-  |-Festivale |-Auf-und|
|       |lungsraume  |            |           |skarte     |-Bespre-   |Vorfuh- |
|       |-Veranstal- |            |           |Prospekte, |chungen    |rungen  |
|       |tungsraume  |            |           |Plane, Pro-|-Empfange  |-Festi- |
|       |            |            |           |gramme,    |-Konferen- |vale    |
|       |            |            |           |Mal-,      |zen        |Bespre- |
|       |            |            |           |Spiel-und  |           |chungen |
|       |            |            |           |Bastel-    |           |-Empfan-|
|       |            |            |           |material   |           |gen     |
|       |            |            |           |           |           |-Konfe- |
|       |            |            |           |           |           |renzen  |
|       |            |            |           |           |           |usw.    |
|_______|____________|____________|___________|___________|___________|________|

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSA

    STATUTUL DISCIPLINEI

    In temeiul Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995, precum si in conformitate cu Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2005, absolventii de liceu, invatamant de zi, seral si fara frecventa (promotia 2005 si promotiile anterioare), au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la Limba rusa ca limba moderna intr-una din situatiile urmatoare:
    - Limba rusa ca limba moderna - proba orala comuna pentru toate filierele si specializarile;
    - Limba rusa ca limba moderna - proba scrisa la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie;
    - Limba rusa ca limba moderna - proba scrisa la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior - pentru toate filierele, profilurile si specializarile, cu exceptia specializarii filologie din cadrul filierei teoretice.
    Programa pentru examenul de bacalaureat 2005 la disciplina Limba rusa (ca limba moderna) este intocmita pe baza Curriculumului National, publicat in colectia "Curriculum National. Seria liceu. Programe scolare" si aplicat in sistemul de invatamant incepand cu anul scolar 1999 - 2000.
    Parte a Curriculumului national, Programele scolare de Limba rusa pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 si 5364/15.12.2000 si modificate prin Ordin al ministrului nr. 3915/31.05.2001, stabilesc:
    1. Competente generale:
    - Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare
    - Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    - Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
    - Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare
    2. Competente specifice - corelate cu tipuri de continuturi - pentru fiecare an de studiu
    3. Arii tematice, acte de vorbire si elemente de constructie a comunicarii.
    4. Valori si atitudini, comune tuturor programelor:
    - Constientizarea contributiei limbii ruse la imbogatirea patrimoniului culturii universale
    - Raportarea critica la civilizatia rusa, acceptarea diferentelor si manifestarea tolerantei
    - Constientizarea stereotipurilor culturale si combaterea acestora
    - Dezvoltarea gandirii autonome, critice si reflexive prin receptarea unei varietati de texte in limba rusa
    - Manifestarea flexibilitatii in cadrul schimbului de idei in diferite situatii de comunicare

    TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

    Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat 2005 la disciplina Limba rusa (ca limba moderna) se va desfasura dupa urmatoarele tipuri de programe:
    - Programa 1A, Limba rusa - prima limba moderna (3 ore saptamanal): licee teoretice, specializarea filologie si licee militare MApN (specializarea matematica-informatica);
    - Programa 1A, Limba rusa - prima limba moderna (2 ore saptamanal): licee teoretice, celelalte specializari;
    - Programa 1B, Limba rusa - prima limba moderna (2 - 3 ore saptamanal): licee tehnologice si vocationale (cu exceptia liceelor militare MApN, specializarea matematica-informatica);
    - Programa 2, Limba rusa - a doua limba moderna (1 - 2 ore saptamanal): toate filierele, profilurile si specializarile care au prevazute doua limbi moderne in trunchiul comun;
    - Programa 3, Limba rusa - a treia limba moderna (1 - 2 ore saptamanal): pentru minoritati si pentru absolventii de liceu care au inceput studiul limbii ruse in clasa a IX-a.
    Prezenta programa de bacalaureat selecteaza acele competente specifice care vor fi evaluate prin probele de examen si care vor arata in ce masura cunostintele achizitionate de absolventii de liceu sunt valorificate sau aplicate practic in comunicare.
    Atat la proba orala, cat si la proba scrisa, candidatii care au studiat limba rusa ca limba moderna 3 ore saptamanal vor fi solicitati sa demonstreze capacitatea de intelegere a unui text necunoscut, sa formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, sa faca referiri la elemente de cultura si civilizatie rusa sau universala.
    Pentru elevii care au studiat limba rusa in regim de 1 - 2 ore saptamanal si pentru minoritati, la baza probelor de examinare si evaluare vor sta texte din manualele scolare in vigoare.

    PROGRAMA 1A

    COMPETENTE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare.
    - Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generala/de specialitate/narativ/descriptiv
    - Selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru
    - Desprinderea esentialului din texte literare/narative/descriptive/discursuri/interviuri/articole si identificarea atitudinii vorbitorului
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    - Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/povestiri orale sau scrise
    - Redactarea unor texte functionale (scrisori, chestionare, CV, interviu)
    - Redactarea unui eseu structurat/nestructurat pe o tema de interes, cu prezentarea argumentata a propriei opinii
    - Completarea unor texte lacunare legate, valorificand informatii achizitionate pe o tema data
    3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
    - Comentarea succinta a unor opinii sau afirmatii exprimate in forma orala sau scrisa si formularea de argumente pro sau contra
    - Formularea de raspunsuri la un chestionar/interviu, cu motivarea optiunii
    - Exprimarea de sentimente/atitudini fata de fapte, evenimente, idei vehiculate intr-un text dat
    - Redactarea unor scrisori de raspuns, pe o tema data, adresate diversilor destinatari, vizand diferite scopuri de comunicare (pentru a obtine, a informa, a convinge, a invita)
    4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare
    - Reformularea unor replici (intr-un dialog) sau a unor scurte texte
    - Rezumarea, intr-un numar determinat de cuvinte sau randuri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate)
    - Transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
    - Traducerea in/din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unui text autentic de dimensiune si dificultate medie
    - Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experienta

    PROGRAMA 1B

    COMPETENTE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare
    - Selectarea informatiilor esentiale dintr-un mesaj formulat in limba standard, pe un subiect cunoscut/din domeniul vocational
    - Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generala/publicistic/literar
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    - Rezumarea continutului unui text, intr-un numar dat de cuvinte sau randuri
    - Motivarea atitudinii adoptate fata de diferite aspecte prezentate intr-un mesaj
    - Redactarea unor povestiri/descrieri/rezumate/compuneri/eseuri/caracterizari pe subiecte de interes general
    3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
    - Completarea unui chestionar in care se solicita si exprimarea unui punct de vedere personal fata de o anumita problema
    - Formularea de raspunsuri la intrebari pornind de la un text de informare generala sau din domeniul specialitatii
    - Redactarea unor texte functionale, ca raspuns la o oferta/la o scrisoare personala
    4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare
    - Transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
    - Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de lungime si dificultate medie
    - Transpunerea unor informatii din limbajul de specialitate in limbaj comun

    PROGRAMA 2

    COMPETENTE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare
    - Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat in limba standard
    - Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generala/publicistic/literar pe o tema cunoscuta
    - Selectarea informatiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcina de lucru
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    - Relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar, utilizand, descrieri, comparatii
    - Prezentarea de fapte, argumente si informatii pentru a sustine o idee sau o apreciere
    - Redactarea unor scrisori in care se prezinta fapte, intamplari, evenimente, experiente personale
    3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
    - Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu, cu intrebari deschise sau inchise
    - Redactarea unei scrisori de raspuns, cu exprimarea unor ganduri si sentimente
    - Comentarea succinta a unui punct de vedere exprimat intr-un citat, proverb, aforism
    4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare
    - Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-doua idei
    - Traducerea din limba rusa, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de informare generala, de lungime si dificultate medie

    PROGRAMA 3

    COMPETENTE EVALUATE
    1. Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare
    - Extragerea informatiei esentiale dintr-un mesaj exprimat in limba standard
    - Sesizarea ordinii logice/cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate intr-un text pe o tema de interes general
    2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte
    - Sustinerea unui dialog situational prin oferirea si solicitarea de informatii pe teme familiare
    - Formularea de intrebari si raspunsuri pe o tema data
    - Descrierea unor persoane/locuri; relatarea succinta a unor evenimente din universul familiar
    - Redactarea unui text scurt pe teme generale, intr-un numar limitat de cuvinte/randuri/enunturi
    3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa
    - Formularea de raspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes
    - Comentarea pe scurt a unei informatii, opinii pe o tema familiara
    - Redactarea unei scurte scrisori personale de raspuns, in care se ofera/se solicita informatii din domenii cunoscute

    CONTINUTURI

    Candidatii la examenul de bacalaureat vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic al limbii ruse specificate in programele scolare in vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta si produce mesaje orale/scrise, precum si de a interactiona in situatii de comunicare enuntate, corespunzator urmatoarelor arii tematice:

    ARII TEMATICE

    Programa 1A (2 - 3 ore), Programa 1B, Programa 2
    Adolescentul despre sine: portret fizic si moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspiratii, planuri de viitor (locuri de munca si profesii), CV, timp de studiu si timp liber.
    Adolescentul in interactiune sociala: relatii interumane (in familie, in scoala, in cercul de prieteni, dialogul generatiilor*), orasul/satul natal, universul citadin (transport, servicii, institutii socio-culturale si de loisir, traditie si modernitate*, mass-media*).
    Adolescentul si natura: spatiul geografic, timp-natura-anotimpuri, protectia mediului inconjurator, rezervatii naturale*.
    Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie rusa:
    - Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente si personalitati istorice (Petru I)*, zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*).
    - Mari orase (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice si spirituale*.
    - Literatura: scriitori (A.S. Puskin, M.I. Lermontov*, I.S. Turgheniev*, F.M. Dostoievski, A.P. Cehov*, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, B.L. Pasternak*), curente literare (romantismul si realismul rus in context european, curente moderniste)*.
    - Arta: muzica (P.I. Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I. Levitan).
    - Specific national: obiceiuri si traditii, manifestari culturale*, artizanat*
------------
    * Temele marcate cu asterisc si scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializarile cu 3 ore saptamanal.

    Programa 3
    Adolescentul despre sine: nationalitate, domiciliu, starea sanatatii, insusiri fizice si morale, activitati curente, timp ocupat si timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, optiuni profesionale.
    Adolescentul si mediul social: familia, cercul de prieteni, scoala, orasul/satul natal, institutii si servicii (la magazin, la gara, la aeroport).
    Adolescentul si natura: lumea vie, protectia mediului inconjurator, timp-natura-anotimpuri, rezervatii naturale (Delta Dunarii).
    Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie rusa: Rusia (prezentare generala), mari orase (Moscova, Sankt-Petersburg), personalitati si domeniile lor de activitate (A.S. Puskin, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin, V.M. Suksin).

    ACTELE DE VORBIRE si STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicarii in cadrul ariilor tematice mentionate mai sus sunt cele prevazute de programele scolare in vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 si 5364/15.12.2000 si modificate prin Ordin al ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate in seria "Curriculum National".

    STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN

    A. PROBA ORALA (PROBA OBLIGATORIE)
    Examinarea candidatilor la proba orala se va face pe baza unui bilet de examen care va contine - pentru toate tipurile de programa (1A, 1B, 2, 3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluand competente diferite.
    Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare si din sustinerea unui scurt dialog situational (cu profesorul examinator) pornind de la o tema indicata pe bilet.
    Subiectul 2: va consta din lectura expresiva a unui text si din rezolvarea unor exercitii pe baza acestuia.
    Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa programa 1A (3 ore saptamanal), se va propune lectura unui text necunoscut.
    Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa programele 1A (2 ore saptamanal), 1B, 2 si 3 se va propune lectura unui text cunoscut.
    Subiectul 3: va consta din prezentarea monologata a unei teme date, referitor la textul citit.

    B. PROBA SCRISA
    Verificarea candidatilor la proba scrisa va consta din rezolvarea a patru subiecte.
    Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa programele 1A, 1B si 2, subiectele vor fi structurate corespunzator celor patru tipuri de competente generale (de receptare, de producere, de interactiune, de transfer si mediere).
    Subiectul 1 va consta din redactarea unui eseu structurat/nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei intamplari sau a unui eveniment etc., sustinerea si argumentarea opiniei personale referitoare la o tema data, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.
    Subiectul 2. Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (raspunsuri la intrebari, completarea unui text lacunar, ordonarea logica/cronologica a unor enunturi, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmareste evaluarea competentelor de receptare a mesajului scris.
    Subiectul 3 va consta din redactarea unor texte functionale (scrisoare de intentie, scrisoare personala de raspuns, formularea de raspunsuri la un chestionar, CV), completarea unor replici in dialoguri. Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interactiune in comunicare.
    Subiectul 4 va solicita candidatilor sa rezume un text, sa parafrazeze un citat, sa reformuleze idei incluzand un punct de vedere propriu, sa traduca un text etc. Aceste sarcini de lucru urmaresc evaluarea competentelor de transfer si mediere a mesajului scris.
    Pentru absolventii care vor sustine examenul de bacalaureat dupa Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzator competentelor generale de receptare, de producere si de interactiune.
    Cerintele exercitiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate in limba rusa, clar, concis si la obiect, fara a se da modele de rezolvare.
    Enunturile exercitiilor vor fi insotite si de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza carora urmeaza sa fie redactata lucrarea, indicandu-se, dupa caz, numarul de cuvinte sau de randuri.

    C. MODUL DE NOTARE
    Punctajul maxim pentru rezolvarea corecta a tuturor subiectelor inscrise in proba de examen este de 100 puncte, distribuite dupa cum urmeaza:
 _____________________________________________________________________
|           PROBA ORALA            |          PROBA SCRISA            |
|__________________________________|__________________________________|
| Subiectul 1 =  25 puncte (25%)   | Subiectul 1 =  30 puncte (30%)   |
| Subiectul 2 =  35 puncte (35%)   | Subiectul 2 =  20 puncte (20%)   |
| Subiectul 3 =  30 puncte (30%)   | Subiectul 3 =  20 puncte (20%)   |
|                                  | Subiectul 4 =  20 puncte (20%)   |
| Din oficiu  =  10 puncte (10%)   | Din oficiu  =  10 puncte (10%)   |
|    TOTAL    = 100 puncte         |    TOTAL    = 100 puncte         |
|__________________________________|__________________________________|

    Nota finala se va calcula prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de candidat in urma rezolvarii subiectelor.
    Criteriile care se iau in calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate in bareme si se vor transmite comisiilor impreuna cu subiectele.

    D. TIMP DE LUCRU
    Pentru proba orala se rezerva 15 minute.
    Proba scrisa se elaboreaza pe durata a 3 (trei) ore.
    Pentru a asigura reusita candidatilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care sa permita rezolvarea lor in limita timpului afectat.

    PRECIZARI

    Pentru a cunoaste in detaliu cerintele noului Curriculum National se vor consulta urmatoarele titluri:
    - Curriculum National. Programe scolare pentru clasa a IX-a. Aria curriculara Limba si comunicare, volumul 1, Ministerul Educatiei Nationale. Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti, Editura Cicero, 1999, pp. 113 - 136.
    - Curriculum National. Seria liceu. Programe scolare pentru clasele X - XII. Aria curriculara Limba si comunicare, vol. 3, Ministerul Educatiei si Cercetarii. Consiliul National pentru Curriculum, Bucuresti, Tipogrup press, 2001, pp. 81 - 108.

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 si L3 (minoritati)

    - Clasa a IX-a: autori Lelia Musat si Dana Cojocaru, editia 1995 si urmatoarele.
    - Clasa a X-a: autor Diana Tetean, editia 1997 si urmatoarele.
    - Clasa a XI-a: autori Onufrie Vinteler si Odarca Ardelean, editia 1997 si urmatoarele.
    - Clasa a XII-a: autori Lelia Musat si Antoaneta Olteanu, editia 1998 si urmatoarele.

    Mentiune:
    Pentru liceele in care nu s-au folosit in cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 - avansati - se recomanda ca elevii sa se pregateasca dupa urmatoarele manuale:
    - Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, editia 1995 si urmatoarele.
    - Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, editia 1995 si urmatoarele.
    - Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 si urmatoarele.
    - Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcas, Ortansa Tudor, editia 1995 si urmatoarele.
    Pentru minoritati, L3 (anii III - IV de studiu)
    - Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 si urmatoarele.
    - Limba rusa. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.
    - Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.
    - Limba rusa. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 si urmatoarele.
    - Limba rusa. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001.
    - Russkaia reci. Manual de limba rusa. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kostetki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZA

    I. Statutul disciplinei in cadrul examenului de bacalaureat

    In baza Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobata prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, absolventii de liceu, invatamant de zi, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza in regim de:
    - Limba japoneza ca limba moderna - proba orala, pentru filiera teoretica - (proba B)
    - Limba japoneza ca limba moderna - proba scrisa, la alegere, din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba E)

    II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japoneza

    Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele scolare in vigoare aprobate prin Ordinul ministrului nr. 5201/24.12.2002.
    Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic ale limbii japoneze, precum si elemente de cultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sau scrise.

    Baremele de notare sunt:
    - analitice, fara a exagera in detaliere
    - construite in favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine 'ceea ce stie'/'ceea ce poate sa faca' candidatul

    III. COMPETENTE EVALUATE

    Pentru a se evalua competenta de comunicare orala sau scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.

    PROBA ORALA
    1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare
    - identificarea sensului unor cuvinte
    - recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate
    - selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru
    - raspuns la intrebari (chestionar)
    2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte
    - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale
    - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru
    - relatarea coerenta a unui eveniment/fapt divers/unei experiente personale
    - descrierea unor obiecte/locuri/persoane cunoscute
    3. Realizarea de interactiuni in comunicare orala
    - realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectand regulile gramaticale invatate
    - formularea de opinii personale in legatura cu un text dat
    - redactarea de intrebari potrivite/corecte pentru raspunsuri date
    4. Transferul si medierea mesajelor orale in situatii diverse de comunicare
    - adaptarea cunostintelor lexicale si gramaticale in exercitii de role-play
    - transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
    - traducerea unui text in/din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

    PROBA SCRISA
    1. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare
    - identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generala/narativ/descriptiv
    - recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate
    - selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru
    - utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii: cu alegere duala/multipla/text lacunar/raspuns la intrebari etc.
    2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte
    - valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale)
    - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data)
    - relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar
    - descrierea unor obiecte sau locuri
    3. Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa
    - formularea de raspunsuri la un chestionar/interviu dat
    - formularea de opinii personale in legatura cu un text dat
    - redactarea de intrebari potrivite/corecte pentru raspunsuri date
    4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare
    - reformularea unor replici intr-un dialog
    - transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta
    - traducerea unui text in/din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

    IV. CONTINUTURI

    1. LEXIC SI SEMANTICA
    Elementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele.
    Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizeaza controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, si se regasesc in schemele de notare.

    NOTA:
    Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc in manualele studiate la clasa.
    Clasa a IX-a      E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 - 25)
    Clasa a X-a       Minna no Nihongo, vol. 1, (L1 - L14)
    Clasa a XI-a      Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 - L25)
    Clasa a XII-a     Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 - L40)
    Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de:
    - lista ceruta pentru Noryoku Shiken/Atestatul International de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu)
    - manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (L1 - L25)

    2. ACTE DE VORBIRE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal
    - a se prezenta, a prezenta pe cineva
    - a vorbi despre sine
    - a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date
    - a relata evenimente
    - a da si a cere informatii practice cuiva
    - a propune/a invita/a refuza
    - a-si exprima acordul/dezacordul
    - a vorbi despre sine
    - a participa la o conversatie orala
    - a exprima o opinie personala
    - a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta
    - a cere permisiunea/a interzice

    3. GRAMATICA
    Elementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC - CNC 2002) organizate pe:
    - clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii, particule
    - categorii: timp, aspect
    - structuri: propozitii si fraze, subordonate
    - procese si relatii: topica, transformare etc.
    Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).

    4. TEXTE
    Tipul de text: autentic (literar)
    Sursa: manualele studiate, carti din spatiul nipon
    Lungimea: 50 - 125 de cuvinte
    Dificultate: nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manual

    NOTA:
    In cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoasterea integrala atat a lexicului, cat si a structurilor gramaticale studiate.
    In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken/Atestatul de Limba Japoneza) si se vor explica elementele de vocabular necunoscute.

    V. PRECIZARI

    Timpul de lucru: 3 ore
    Subiectele: vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara si cu manualele studiate.
    Textele la prima vedere/nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa invete a aborda un text necunoscut
    - sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii
    - sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi
    - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    Bacalaureat 2005

    Programe de examen pentru Limba Greaca moderna

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura:
    - Proba orala
    - Proba scrisa, ca proba la alegere
    Competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 5201 din 24 decembrie 2003.
    Categoriile de itemi se repartizeaza in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun.
    a) 2 ore/saptamanal - pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX - XII, ca limba a treia
    b) 4 ore/saptamanal la clasele a IX-a si 5 ore/saptamanal la clasele X - XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia
    Candidatii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a II-a trunchi comun vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1.1 Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat si reformularea lor cu propriile cuvinte
    1.2 Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/prezentare orala din domeniu profesional
    1.3 Recunoasterea argumentelor si identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute
    2.1 Prezentarea unor evenimente/activitati pe baza unui plan dat
    2.2 Redactarea unei pagini de jurnal in propozitii scurte care redau esenta intamplarilor
    2.3 Argumentarea unui punct de vedere
    3.1 Comentarea pe scurt a unei informatii/pareri vehiculate de interlocutor
    3.2 Reformularea unor instructiuni la cererea interlocutorului
    4.1 Transferarea informatiilor din scheme, tabele intr-un text simplu
    4.2 Traducerea dintr-o limba in alta a unor texte literare simple
    4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii (informare neutra, persuasiune etc.)

    III. CONTINUTURI

    I. 1. Fonetica
          Morfologie
          Sintaxa propozitiei (integral)
    2. Sintaxa frazei: propozitii principale, subordonate: completiva directa si indirecta, interogativa indirecta, atributiva, conditionala, finala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.
    3. Vocabular - lexicul specific temelor propuse
                 - familia de cuvinte
                 - sinonime, antonime, omonime si paronime

    II. Teme propuse:
    - Viata cotidiana (aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului si a orasului, mancaruri/bauturi, mediu ambiant)
    - Hobby (muzica, turism si calatorie, orase, sport, reviste)
    - Viata profesionala (profesii, meserii)

    IV. PRECIZARI

    1. Subiectele vor avea urmatoarea structura:
    Partea I: un text de tradus din limba greaca de 5 - 6 randuri pentru proba orala si un text de 15 - 20 randuri pentru proba scrisa.
    Partea a II-a: a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala si 5 fraze (7 - 8 randuri) pentru proba scrisa.
    b) De completat un text lacunar
    Partea a III-a: (numai pentru proba scrisa)
    Un subiect la alegere din doua propuse conform temelor studiate.
    2. Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de numarul de ore de studiu saptamanal.
    3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 si Tora 2 (Tora 1 cai Tora 2).
    4. Timp de lucru - 3 ore. (Pentru proba scrisa). Toate subiectele sunt obligatorii.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA LATINA

    1. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu vor sustine examenul de limba latina, cu urmatoarea structura:
    - proba scrisa, ca proba la alegere;
    - competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestioneaza continuturile lingvistice in favoarea studiului literaturii latine.
    Categoriile de teste se repartizeaza in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun:
    a) 2 ore/saptamana - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a si a XII-a;
    b) 1 ora/saptamana - pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a si a XII-a;
    c) 1 ora/(2 ore)/saptamana, la clasa a IX-a si 1 ora/saptamana, la clasa a X-a - pentru liceele militare, specializarea stiinte sociale si liceele teologice.
    Candidatii care studiaza limba latina in clasele IX - XII vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasa -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achizitiile lingvistice, abilitatile de traducere a unui text din limba latina in limba romana (maximum o fraza formata din 5 propozitii).
    In partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu si vor rezolva un test grila. In felul acesta, candidatii vor valorifica, corect si pertinent, informatiile istorice si literare din operele reprezentative ale celor mai importanti scriitori latini.

    2. COMPETENTE DE EVALUAT SI CONTINUTURI

    2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare si analiza a unei varietati de fenomene lingvistice prezente in opera Bellum Gallicum, elevilor din primele doua categorii a) si b) li se vor solicita:
    - sa descopere, prin raportare la context si cu ajutorul dictionarului, semnificatia unitatilor lexicale din sfera istoriei;
    - sa analizeze partile de vorbire;
    - sa identifice valoarea sintactica a partilor de propozitie, a relatiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.
    2.2 Elevii vor aborda textul literar, in primul rand, din punct de vedere ideatic, (avandu-se in vedere fragmentele, in original, studiate la clasa si operele in traducere, conform bibliografiei) si vor demonstra ca sunt capabili:
    - sa sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse intre secolul I a. Chr. si secolul I p. Christum si sa identifice rolul personalitatilor politice si militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);
    - sa identifice modelele antice ale unor genuri si specii;
    - sa recunoasca marcile estetice ale unor genuri si specii:
        - discursul/oratio (Cicero);
        - minitratatul moral (Cicero);
        - analele si istoria nationala (Titus Livius, Tacitus);
        - epopeea (Vergilius);
        - satira (Horatius);
        - elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);
        - *oda (Horatius);
        - poemul mitologic (Ovidius);
        - romanul (Petronius).
    - sa identifice elementele definitorii pentru arta discursului si a portretului (Cicero, T. Livius, Tacitus);
    - sa delimiteze realitatea de fictiune in romanul latin (Petronius);
    - sa demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius, *poetii crestini);
    - sa identifice influentele de doctrina literara asupra evolutiei literaturii universale (Horatius-Boileau);
    - sa identifice trasaturile specifice unui univers poetic singular in lirica latina (Catullus);
    - sa recunoasca teme si motive poetice din poezia clasica latina (Vergilius, Horatius, Ovidius);
    - sa identifice si sa compare unele elemente de mentalitate si de morala practica, specifice Romei antice, in poezia satirica latina (Horatius);
    - *sa identifice elementele de continuitate si de specific ale prozei si poeziei crestine ca etapa distincta in istoria literaturii latine (Sfantul Augustin, Prudentius Clemens).
------------
    * pentru 2 ore/saptamana
    * pentru liceele/seminariile teologice

    2.3 CONTINUTURI
    A. Morfosintaxa
    Substantivul
    - gen, numar, caz
    - declinarile I - V
    Adjectivul
    - clasificare
    - gradele de comparatie
    Pronumele
    - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotarat
    Numeralul
    - cardinal, ordinal
    Verbul
    - verbe regulate, diateza activa si pasiva;
    - verbe neregulate: esse si *compusii; ire si *compusii; ferre si *compusii; fieri, velle.
    Notiuni de sintaxa a propozitiei si a frazei
    Valorile fundamentale ale cazurilor.
    Propozitii principale/secundare, regente/subordonate
    Subordonatele relative, participiale relative si absolute, completive, circumstantiale.
    Consecutio temporum
    Gerunzialele si gerundivalele
    Stil direct si indirect.
------------
    * pentru 2 ore/saptamana

    B. Reprezentanti ai prozei si poeziei latine din secolul I a. Chr. pana in secolul I p. Chr. si operele acestora:
    1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (In Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia);
    2. Titus Livius - De la intemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII;
    3. Catullus - Poezii (Carmina)*;
    4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis);
    5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetica (Epistulae ad Pisones)*;
    6. Publius Ovidius Naso - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)*;
    7. Titus Petronius Niger - Satyricon;
    8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)*.
------------
    * Textele din cele trei manuale aprobate

    Testul grila evalueaza cunostinte fundamentale de cultura greco-latina, cu referire la operele autorilor studiati si contextul socio-politic.
    Textele in original, insotite de traducerea literara, vor fi valorificate intr-un eseu semistructurat; in acest mod candidatii vor identifica teme, motive din literatura greco-latina si trasaturile specifice stilurilor diferitilor scriitori si poeti latini.

    2.4 BIBLIOGRAFIE
    CICERO, M.T. - Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, Bucuresti, 1973;
    LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la intemeierea Romei), vol. I - II, Editura Minerva, Bucuresti, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu;
    CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1969;
    VERGILIUS, P.M. - Eneida, Editura Univers, Bucuresti, 1980, traducere de G. Cosbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, Bucuresti, 1964, traducere E. Lovinescu;
    HORATIUS, Q.F. - Opera omnia, vol. I - II, Editura Univers, Bucuresti, 1980 (editie bilingva);
    OVIDIUS, P.N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele si Ponticele, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966; Scrisori din exil (Tristele si Ponticele), editia a II-a, Editura Univers, 1972;
    PETRONIUS, T.N. - Satyricon in volumul Seneca-Petronius, Editura pentru Literatura, 1967, traducere de E. Cizek (si alte editii);
    TACITUS, P.C. - Anale, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995, traducere Gh. Gutu.
    2.5 Pentru evaluarea candidatilor care studiaza limba latina 1 ora (2 ore)/saptamana, in clasa a IX-a, respectiv 1 ora/saptamana, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate urmatoarele competente specifice:
    - descoperirea, prin raportare la context si cu ajutorul dictionarului, latin-roman, a semnificatiei unitatilor lexicale din sfera istoriei;
    - recunoasterea pe texte in proza a elementelor de morfologie achizitionate anterior si completate cu: adjectivul - comparatia neregulata, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - mille, verbul: verbe regulate, diateza pasiva, moduri si timpuri din tema supinului;
    - recunoasterea si exersarea pe texte in proza a valorilor fundamentale ale cazurilor;
    - recunoasterea in context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propozitii principale/secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative si absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.)
    Elevii vor demonstra competentele de traducere in limba romana a unui text din opera Bellum Gallicum (C. Iulius Caesar) de maximum 3 - 4 propozitii.
    In vederea utilizarii unor elemente de analiza si interpretare, elevii vor redacta un eseu, avand ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello Iugurthino), in care vor demonstra ca sunt capabili:
    - sa identifice elemente specifice institutiei militare antice a razboiului, a organizarii militare romane (Caesar Sallustius);
    - sa identifice sursele antice ale textelor de frontiera care imbina continuturi diverse: reportaj de razboi, document istoric, informatie geografica si etnografica (Caesar);
    - sa sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranzitie (Caesar, Sallustius);
    - sa identifice rolul marilor personalitati politice si militare (Caesar, Sallustius).
    Pentru rezolvarea testului grila, elevii vor raspunde unor intrebari referitoare la opera lui C.I. Caesar, "Razboiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjuratia lui Catilina" si "Razboiul cu Iugurtha".

    3. PRECIZARI

    3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dictionarului latin-roman.
    3.2 Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de numarul de ore de studiu saptamanal.
    3.3 Prezenta programa pentru bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.E.C. nr. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - a XII-a au fost aprobate prin OMEC nr. 5086 din 15.12.1999 si modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001.
    3.4 Manuale - Limba latina, clasa a IX-a, autori:
    Daniela Vaduva, Editura All Educational, Bucuresti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
    E. Giurgiu, M. Morogan, M. Nasta, Editura Didactica si Pedagogica, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Stefana Pirvu, Monica Duna, Editura Humanitas Educational, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Cornelia Frisan, Editura Sigma, Bucuresti, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Manuale - Limba latina, clasa a X-a, autori:
    Lidia Tudorache, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000, 2001, 2002, 2003.
    St. Pirvu, M. Duna, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2000, 2001, 2002, 2003.
    C. Jumara, E. Musetescu, Editura Institutul European, Iasi, 2000, 2001, 2002, 2003.
    Manuale - Limba latina, clasa a XI-a, autori:
    St. Pirvu, M. Duna, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2001, 2002, 2003.
    Lidia Tudorache, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001, 2002, 2003.
    Cristiana Isopescu, Editura All Educational, Bucuresti, 2001, 2002, 2003.
    Manuale - Limba latina, clasa a XII-a, autori:
    Lidia Tudorache, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002, 2003.
    Cristiana Isopescu, Editura All Educational, Bucuresti, 2002, 2003.
    St. Pirvu, M. Duna, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2002, 2003.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA GREACA VECHE

    1. Obiective/Competente de evaluare
    Elevii care sustin proba scrisa la limba si literatura greaca trebuie:
    - Sa demonstreze competente de traducere din si in limba greaca cu ajutorul dictionarului;
    - Sa interiorizeze modelele si regulile care structureaza sub sistemele limbii grecesti (lexical, morfologic si sintactic);
    - Sa identifice cuvintele mostenite si imprumutate din limba greaca in limba romana, fie direct, fie prin imprumut prin intermediul limbii latine;
    - Sa transforme enuntul conform regulilor gramaticale;
    - Sa utilizeze elementele lexico-gramaticale in contexte noi;
    - Sa utilizeze curent si pertinent informatii literare, istorice, stiinte din cultura greaca;
    - Sa stapaneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice si a interpretarii.

    2. Continuturi:
    A. Fonetica, morfologia, sintaxa propozitiei si a frazei, studiate in clasele IX - XIII, integral.
    B. Traducerea si comentariul (ideatic si stilistic) a textelor studiate, conform programelor in vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale nr. 5086 din 15.12.1999 si modificate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 3915 din 31.05.2001, dupa cum urmeaza:
    1. Aisopos.
    2. Lukianos.
    3. Xenophon.
    4. Homeros ("Iliada" si "Odiseea").
    5. Hesiodos ("Munci si zile")
    6. Herodotos.
    7. Demosthenes.
    8. Platon.
    9. Aristoteles.
    10. Apollonios.
    11. Thukydides.
    12. Aischylos.
    13. Sofocles.
    14. Euripides
    15. "Noul Testament" si "Sfintii parinti"

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    Programa de bacalaureat - 2005

    M1 - specializarea matematica-informatica

    I. Statutul disciplinei

    Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la alegere din profilul opus - proba f.

    II. Competente de evaluat

    1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii in contexte variate de aplicare
    2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse in enunturi matematice
    3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici si a rationamentelor in rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
    4. Exprimarea si redactarea corecta si coerenta in limbaj formal sau in limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
    5. Analiza unei situatii problematice si determinarea ipotezelor necesare pentru obtinerea concluziei
    6. Generalizarea unor proprietati prin modificarea contextului initial de definire a problemei sau prin imbunatatirea sau generalizarea algoritmilor
    In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa scolara.

    III. Continuturi

    Clasa a IX-a
    Algebra
    Geometrie si trigonometrie

    Clasa a X-a
    Algebra: Progresii. Functii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operatii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.
    Elemente de geometrie in plan si in spatiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operatii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunarii, a scaderii numerelor complexe si a inmultirii acestora cu un numar real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); radacinile de ordinul n ale unitatii; interpretarea geometrica a inmultirii numerelor complexe sub forma trigonometrica; aplicatii ale numerelor complexe in geometrie. Produsul scalar a doi vectori in plan si in spatiu - conditii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.

    Clasa a XI-a
    Elemente de algebra liniara si geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara)
    Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi si diferentiala)

    Clasa a XII-a
    Elemente de algebra. (Nu se cer relatii de echivalenta, partitii si subinele)
    Elemente de analiza matematica

    NOTA:
    Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile programei scolare din curriculumul nucleu si curriculumul nucleu aprofundat al profilului. (Se cer si capitolele marcate cu steluta in programa scolara).
    Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    Programa de bacalaureat - 2005

    M1 - specializarile: stiinte ale naturii, electronica si automatizari, electrotehnic, telecomunicatii, mecanic, lucrari publice-constructii, textile, pielarie

    I. Statutul disciplinei

    Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la alegere din profilul opus - proba f.

    II. Competente de evaluat

    1. Folosirea corecta a terminologiei specifice matematicii in contexte variate de aplicare
    2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse in enunturi matematice
    3. Utilizarea corecta a algoritmilor matematici si a rationamentelor in rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate
    4. Exprimarea si redactarea corecta si coerenta in limbaj formal sau in limbaj cotidian, a rezolvarii sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme
    5. Analiza unei situatii problematice si determinarea ipotezelor necesare pentru obtinerea concluziei
    6. Generalizarea unor proprietati prin modificarea contextului initial de definire a problemei sau prin imbunatatirea sau generalizarea algoritmilor
    In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa scolara.

    III. Continuturi

    Clasa a IX-a
    Algebra
    Geometrie si trigonometrie

    Clasa a X-a
    Algebra: Progresii. Functii. Polinoame. Elemente de combinatorica. Medii; dispersia. Operatii cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.
    Elemente de geometrie in plan si in spatiu: Numere complexe sub forma algebrica, conjugatul, operatii cu numere complexe. Interpretarea geometrica a adunarii, a scaderii numerelor complexe si a inmultirii acestora cu un numar real. Numere complexe sub forma trigonometrica; produsul; puterea (formula lui Moivre); radacinile de ordinul n ale unitatii. Produsul scalar a doi vectori in plan si in spatiu - conditii de perpendicularitate. Determinarea distantelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.

    Clasa a XI-a
    Elemente de algebra liniara si geometrie analitica. (Nu se cer elemente de programare liniara)
    Elemente de analiza matematica: (Nu se cer marginile unei multimi si diferentiala)

    Clasa a XII-a
    Elemente de algebra: (Nu se cer relatii de echivalenta, partitii)
    Elemente de analiza matematica

    NOTA:
    Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile programei scolare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluta in programa scolara).
    Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    Programa de bacalaureat - 2005

    M2 - specializarile: stiinte sociale, chimie industriala, protectia mediului, silvic si prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentara, turism si alimentatie publica, economic, administrativ, posta, arhitectura, arte ambientale si design, stiinte sociale

    I. Statutul disciplinei

    Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la alegere din profilul opus - proba f.

    II. Competente de evaluat

    1. Identificarea corecta a unor date matematice si interpretarea in functie de contextul in care au fost definite.
    2. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.
    3. Utilizarea algoritmilor si a rationamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice si practice.
    4. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situatii concrete si a algoritmilor de prelucrare a acestora
    5. Interpretarea rezultatelor unor actiuni concrete exprimabile matematic
    In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa scolara.

    III. Continuturi

    Clasa a IX-a
    Algebra
    Geometrie

    Clasa a X-a
    Calcul numeric si elemente de matematici financiare
    Progresii
    Functii
    Metode de numarare
    Elemente de probabilitati si statistica

    Clasa a XI-a
    Elemente de calcul matriceal si sisteme liniare
    Elemente de analiza matematica

    Clasa a XII-a
    Elemente de algebra
    Elemente de analiza matematica

    NOTA:
    Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile programei scolare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluta in programa scolara).
    Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    Programa de bacalaureat - 2005

    M3 - toate specializarile

    I. Statutul disciplinei

    Matematica este disciplina obligatorie de examen - proba d si disciplina la alegere din profilul opus - proba f.

    II. Competente de evaluat

    1. Identificarea relatiilor intre notiunile matematice studiate
    2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse in enunturi matematice
    3. Utilizarea algoritmilor si a conceptelor matematice pentru caracterizarea locala sau globala a unei situatii concrete
    4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situatii concrete
    5. Analiza de unei situatii-problema in scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea solutiilor
    In plus, se vor avea in vedere si competentele specifice din programa scolara.

    III. Continuturi

    Clasa a IX-a
    Algebra
    Elemente de geometrie

    Clasa a X-a
    Calcul numeric aplicat
    Elemente de combinatorica
    Functii, ecuatii si inecuatii

    NOTA:
    Continuturile programei de bacalaureat sunt incluse in continuturile programei scolare din curriculumul nucleu si curriculumul nucleu aprofundat al profilului (Se cer si capitolele marcate cu steluta in programa scolara).
    Toate subiectele vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FIZICA
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    FIZICA are, in cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul scolar 2004 - 2005, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e" sau" f " in functie de filiera din profilul liceului absolvit.
    Programa de examen contine patru variante (F1, F2, F3, F4) in functie de profiluri si specializari.
    In intentia de a veni in intampinarea candidatilor care se pregatesc pentru continuarea studiilor in diferite filiere din invatamantul superior, elevii vor putea opta, in variantele F1 si F2, pentru doua dintre modulele din aria tematica (I MECANICA, II ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA, III ELECTRICITATE SI MAGNETISM si IV OPTICA pentru F1 sau I MECANICA, II ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA, III ELECTROCINETICA pentru F2). Astfel vor exista candidati care vor trata in cadrul probei de examen numai itemii referitori la I MECANICA si III ELECTRICITATE, ori numai III ELECTRICITATE SI MAGNETISM SI IV OPTICA etc.
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente. Continutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de programa de fizica aprobata cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate cateva principii:
    1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se limiteaza la unele capitole ale Fizicii, care permit in cadrul examenului o evaluare a atingerii competentelor de mai jos;
    2. Cunostintele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, in afara celor de aritmetica, algebra si geometrie elementara, operatii cu puteri rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei functii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite si a geometriei analitice (dreapta si curbele plane);
    3. Numerotarea capitolelor si a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea continutului respecta intocmai programa scolara a fiecarei clase;
    4. Lista de termeni contine explicit cunostintele care ar putea interveni in itemii subiectului de examen.

    PROGRAMA F1 pentru:
    - filiera teoretica, specializarea: mate-info, stiinte ale naturii (proba "e")
    - filiera tehnologica, profil tehnic, toate specialitatile (proba "f");
    - filiera vocationala, profil militar (MAPN, MI), specializarea: mate-info (proba "e")

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate in lista de termeni continuta in acest material;
    1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura ale acestora;
    1.4. descrierea semnificatiilor termenilor sau simbolurilor folosite in legi sau relatii.
    2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic si aplicativ:
    2.1 selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate in cadrul problemelor;
    2.2 aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
    2.3 utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in rezolvarea de probleme;
    2.4 utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru intelegerea si rezolvarea unei probleme;
    2.5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obtinute in rezolvarea unor probleme.
    3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1 identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
    3.2 realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate si montaje simple;
    3.3 selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;
    3.4 anticiparea evolutiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;
    3.5 descrierea si explicarea unor fenomene din viata cotidiana folosind cunostinte integrate din diferite domenii ale fizicii.
    4. Identificarea unor relatii intre informatii rezultate din explorarea si experimentarea dirijata a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
    4.1 decodificarea informatiilor continute in reprezentari grafice sau tabele;
    4.2 selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

    III. ARII TEMATICE

    I. MECANICA

    CONTINUTURI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
    1.1. Principiile I, II si III
    1.2. Forta de frecare
    1.3. Forta de tensiune
    1.4. Forta elastica. Modelul corpului elastic
    1.5. Forta centripeta
    2. Cinematica punctului material:
    2.1 Miscarea rectilinie uniforma a punctului material
    2.2 Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
    2.3 Miscarea uniform circulara a punctului material
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
    3.1 Lucrul mecanic (marime de proces). Putere mecanica
    3.2 Energia mecanica (marime de stare)
    3.3 Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material
    3.4 Energia potentiala gravitationala
    3.5 Energia potentiala elastica
    3.6 Conservarea energiei mecanice
    3.7 Lucrul mecanic efectuat de fortele conservative
    3.8 Teorema variatiei impulsului mecanic si legea conservarii impulsului

    LISTA DE TERMENI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
    - principiul inertiei;
    - sisteme de referinta inertiale;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de masura a fortei;
    - principiul actiunii si reactiunii;
    - fortele de contact dintre corpuri;
    - legile frecarii la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forta de tensiune;
    - forta centripeta;
    - forta elastica.
    2. Cinematica punctului material:
    - legea de miscare;
    - viteza, vectorul viteza;
    - acceleratia, vectorul acceleratie;
    - marimi fizice caracteristice miscarii uniform circulare (perioada, frecventa, viteza unghiulara, acceleratie centripeta);
    - legea miscarii rectilinii uniforme;
    - legea miscarii rectilinii uniform variate;
    - legea de miscare pentru miscarea uniform circulara.
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
    - lucrul mecanic - marime de proces;
    - unitatea de masura a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp gravitational uniform;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
    - lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
    - puterea dezvoltata de o forta constanta;
    - unitatea de masura a puterii;
    - energia mecanica - marime de stare;
    - energia cinetica a unui punct material;
    - teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
    - forta conservativa;
    - energia potentiala;
    - relatia de definitie a energiei potentiale;
    - variatia energiei potentiale gravitationale a sistemului format din corpul de masa m si Pamant;
    - variatia energiei potentiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic;
    - legea conservarii energiei mecanice;
    - impulsul punctului material;
    - teorema de variatie a impulsului unui punct material;
    - legea conservarii impulsului punctului material;
    - teoremei de variatie a impulsului total al unui sistem format din doua puncte materiale;
    - ciocniri perfect elastice;
    - ciocniri plastice;
    - legea conservarii impulsului total.

    II. ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA

    CONTINUTURI
    1. Echilibrul termic. Temperatura
    2. Modelul gazului ideal. Teoria cinetico-moleculara a gazului ideal
    3. Transformari simple ale gazului ideal
    4. Caldura si lucrul mecanic in termodinamica
    5. Coeficientii calorici
    6. Energia interna. Primul principiu al termodinamicii
    7. Aplicatii ale primului principiu al termodinamicii
    8. Al doilea principiu al termodinamicii
    9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice. Ciclul Carnot

    LISTA DE TERMENI
    - unitatea de masa atomica;
    - masa moleculara;
    - cantitatea de substanta;
    - masa molara;
    - volumul molar;
    - numarul lui Avogadro;
    - echilibrul termic;
    - corespondenta intre valoarea numerica a temperaturii in scara Celsius si valoarea numerica a acesteia in scara Kelvin;
    - formula fundamentala a t.c.m. (numai formula si semnificatia fiecareia dintre marimile care intervin);
    - energia cinetica medie a moleculelor unui gaz ideal;
    - viteza termica a moleculelor unui gaz ideal;
    - ecuatia termica de stare a unui gaz ideal;
    - ecuatia calorica de stare a gazului ideal;
    - procesele izoterm, izobar si izocor ale gazului ideal si legile acestora;
    - reprezentari grafice ale transformarilor simple ale gazului ideal in sisteme avand parametri de stare ai gazului ideal (p, V, T) drept coordonate;
    - relatiile de definitie ale capacitatii calorice, caldurii specifice, caldurii molare;
    - primul principiu al termodinamicii;
    - aplicatii ale principiul I la transformarile simple ale gazului ideal si la transformarea adiabatica;
    - randamentul unui motor termic;
    - determinarea randamentului unor motoare termice functionand dupa cicluri simple.

    III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM

    CONTINUTURI
    1. Electrocinetica
    1.1 Curentul electric
    1.2 Legea lui Ohm
    1.3 Legile lui Kirchhoff pentru retele electrice
    1.4 Gruparea rezistoarelor si a generatoarelor electrice
    1.5 Energia si puterea electrica. Transferul optim de putere
    2. Electromagnetism
    2.1 Campul magnetic
    2.2 Inductia campului magnetic
    2.3 Forta electromagnetica
    2.4 Forta electrodinamica (interactiunea magnetica a curentilor electrici stationari)
    2.5 Forta Lorentz
    2.6 Fluxul magnetic
    2.7 Inductia electromagnetica. Legea lui Faraday
    2.8 Autoinductia

    LISTA DE TERMENI
    1. Electrocinetica:
    - curentul electric;
    - intensitatea curentului electric;
    - unitatea de masura a intensitatii curentului electric;
    - rezistenta electrica a unui conductor liniar;
    - unitatea de masura a rezistentei electrice;
    - dependenta rezistivitatii electrice de temperatura;
    - legea lui Ohm;
    - elementele unei retele electrice;
    - legile lui Kirchhoff;
    - expresia matematica a legilor lui Kirchhoff precizand conventiile de semn pentru marimile implicate;
    - rezistenta echivalenta la gruparea in serie/paralel a n rezistoare;
    - gruparea generatoarelor de energie electrica;
    - efectele curentului electric;
    - legea lui Joule;
    - puterea electrica.
    2. Electromagnetism:
    - campul magnetic;
    - forta electromagnetica;
    - inductia campului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);
    - sensul liniilor campului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);
    - unitatea de masura a inductiei campului magnetic;
    - forta Lorentz;
    - forta electrodinamica;
    - fluxul magnetic;
    - unitatea de masura a fluxului magnetic;
    - inductia electromagnetica;
    - legea inductiei electromagnetice;
    - regula lui Lenz;
    - t.e.m. indusa intr-un conductor liniar deplasat uniform intr-un camp magnetic;
    - legea autoinductiei;
    - inductanta unui solenoid.

    IV. OPTICA

    CONTINUTURI
    1. Elemente de optica geometrica si ondulatorie
    1.1 Reflexia si refractia luminii
    1.2 Oglinzi sferice si plane
    1.3 Lentilele si asociatii de lentile
    2. Elemente de optica ondulatorie
    2.1 Interferenta luminii
    2.2 Difractia luminii
    2.3 Retele de difractie

    LISTA DE TERMENI
    1. Elemente de optica geometrica si ondulatorie:
    - lungimea de unda;
    - reflexia luminii;
    - refractia luminii;
    - legile reflexiei;
    - legile refractiei;
    - reflexia totala;
    - indicele de refractie;
    - unghiul limita;
    - punctele conjugate;
    - fasciculele paraxiale;
    - dioptrul sferic/plan;
    - imaginile reale/virtuale;
    - sisteme de dioptri;
    - oglinda sferica (concava, convexa);
    - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice;
    - formulele oglinzilor sferice;
    - oglinda plana;
    - formulele oglinzilor plane;
    - lentila optica;
    - elementele caracteristice ale unei lentile subtiri (axe, centru optic, focare);
    - convergenta unei lentile subtiri;
    - formulele lentilelor subtiri;
    - imaginile obiectelor reale/virtuale in oglinzi si lentile subtiri.
    2. Elemente de optica ondulatorie:
    - principiul Huygens - Fresnel;
    - fenomenul de interferenta si interferenta vizibila;
    - coerenta;
    - dispozitivul Young;
    - conditiile de maxim si minim de interferenta in dispozitivul Young;
    - interfranja;
    - fenomenul de difractie;
    - reteaua de difractie;
    - constanta retelei de difractie;
    - conditia de maxim de difractie;

    PROGRAMA F2 pentru:
    - filiera tehnologica, profil resurse naturale si protectia mediului, toate specializarile (proba "f");
    - filiera vocationala, profil artistic, specializarea arhitectura (proba "f");
    - filiera vocationala, profil militar (M.I.), specializarea stiinte sociale (proba "f");
    - filiera vocationala, profil teologic, specializarile penticostal, baptist, unitarian si reformat (proba "f").

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1 definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate in lista de termeni de mai jos;
    1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura ale acestora;
    2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic si aplicativ:
    2.1 selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate in cadrul problemelor;
    2.2 aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
    2.3 utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in rezolvarea de probleme;
    2.4 utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru intelegerea si rezolvarea unei probleme;
    3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1 identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
    3.2 realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate si montaje simple;
    4. Identificarea unor relatii intre informatii rezultate din explorarea si experimentarea dirijata a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
    4.1 decodificarea informatiilor continute in reprezentari grafice sau tabele;
    4.2 selectarea informatiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

    III. ARII TEMATICE

    I. MECANICA

    CONTINUTURI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte
    1.1 Principiile I, II si III
    1.2 Tipuri de forte
    2. Cinematica punctului material
    2.1 Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica
    3.1 Lucrul mecanic
    3.2 Energia cinetica, potentiala si totala
    3.3 Legea conservarii energiei

    LISTA DE TERMENI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
    - principiul inertiei;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de masura a fortei;
    - principiul actiunii si reactiunii;
    - fortele de contact dintre corpuri;
    - legile frecarii la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forta de tensiune;
    - forta elastica.
    2. Cinematica punctului material:
    - legea de miscare;
    - viteza, vectorul viteza;
    - acceleratia, vectorul acceleratie;
    - legea miscarii rectilinii uniform variate;
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
    - lucrul mecanic - marime de proces;
    - unitatea de masura a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp gravitational uniform;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
    - lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
    - energia mecanica - marime de stare;
    - energia cinetica a unui punct material;
    - teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
    - forta conservativa;
    - energia potentiala;
    - relatia de definitie a energiei potentiale;
    - legea conservarii energiei mecanice.

    II. ELEMENTE DE TERMODINAMICA SI FIZICA MOLECULARA

    CONTINUTURI
    1. Echilibrul termic. Temperatura
    2. Transformari simple ale gazului ideal
    3. Transferul caldurii. Coeficienti calorici
    4. Calorimetrie

    LISTA DE TERMENI
    - unitatea de masa atomica;
    - masa moleculara;
    - cantitatea de substanta;
    - masa molara;
    - volumul molar;
    - numarul lui Avogadro;
    - echilibrul termic;
    - corespondenta intre valoarea numerica a temperaturii in scara Celsius si valoarea numerica a acesteia in scara Kelvin;
    - procesele izoterm, izobar si izocor ale gazului ideal si legile acestora;
    - reprezentari grafice ale transformarilor simple ale gazului ideal in sisteme avand parametri de stare ai gazului ideal (p, V, T) drept coordonate;
    - coeficienti calorici.

    III. ELECTROCINETICA

    CONTINUTURI
    1. Curentul electric
    2. Legea lui Ohm
    3. Legile lui Kirchhoff pentru retele electrice
    4. Conectarea rezistoarelor
    5. Energia si puterea electrica

    LISTA DE TERMENI
    - curentul electric;
    - intensitatea curentului electric;
    - unitatea de masura a intensitatii curentului electric;
    - efectele curentului electric;
    - rezistenta electrica a unui conductor liniar;
    - unitatea de masura a rezistentei electrice;
    - dependenta rezistivitatii electrice de temperatura;
    - legea lui Ohm;
    - elementele unei retele electrice;
    - legile lui Kirchhoff;
    - expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizand conventiile de semn pentru marimile implicate;
    - rezistenta echivalenta la gruparea in serie/paralel a n rezistoare;
    - legea lui Joule;
    - puterea electrica.

    PROGRAMA F3 pentru:
    - filiera teoretica, specializarile filologie si stiinte sociale (proba "f");
    - filiera tehnologica, profil servicii, toate specializarile (proba "f");
    - filiera vocationala, profil sportiv (proba "f");
    - filiera vocationala, profil artistic, toate specializarile - exceptie specializarile arhitectura si coregrafie (proba "f");
    - filiera vocationala, profil teologic, toate specialitatile - exceptie specializarile baptist, penticostal, unitarian si reformat (proba "f");
    - filiera vocationala profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare (proba "f").

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate in lista de termeni de mai jos;
    1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura ale acestora;
    2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic si aplicativ:
    2.1 selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate in cadrul problemelor;
    2.2 aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
    2.3 utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in rezolvarea de probleme;
    2.4 utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru intelegerea si rezolvarea unei probleme;
    3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1 identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
    3.2 realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate si montaje simple.

    III. ARII TEMATICE

    I. MECANICA

    CONTINUTURI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
    1.1 Principiile I, II si III
    1.2 Tipuri de forte
    2. Cinematica punctului material:
    2.1 Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
    3.1 Lucrul mecanic
    3.2 Energia cinetica, potentiala si totala
    3.3 Legea conservarii energiei

    LISTA DE TERMENI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
    - principiul inertiei;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de masura a fortei;
    - principiul actiunii si reactiunii;
    - fortele de contact dintre corpuri;
    - legile frecarii la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forta de tensiune;
    - forta elastica.
    2. Cinematica punctului material:
    - legea de miscare;
    - viteza, vectorul viteza;
    - acceleratia, vectorul acceleratie;
    - legea miscarii rectilinii uniform variate.
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
    - lucrul mecanic - marime de proces;
    - unitatea de masura a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp gravitational uniform;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
    - lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
    - energia mecanica - marime de stare;
    - energia cinetica a unui punct material;
    - teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
    - forta conservativa;
    - energia potentiala;
    - legea conservarii energiei mecanice.

    II. ELECTROCINETICA

    CONTINUTURI
    1. Curentul electric
    2. Legea lui Ohm
    3. Legile lui Kirchhoff pentru retele electrice
    4. Conectarea rezistoarelor

    LISTA DE TERMENI
    - curentul electric;
    - intensitatea curentului electric;
    - unitatea de masura a intensitatii curentului electric;
    - efectele curentului electric;
    - rezistenta electrica a unui conductor liniar;
    -  unitatea de masura a rezistentei electrice;
    - dependenta rezistivitatii electrice de temperatura;
    - legea lui Ohm;
    - elementele unei retele electrice;
    - legile lui Kirchhoff;
    - expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizand conventiile de semn pentru marimile implicate;
    - rezistenta echivalenta la gruparea in serie/paralel a n rezistoare.

    PROGRAMA F4 pentru:
    - filiera vocationala, profil pedagogic;
    - filiera vocationala, profil artistic, specializarea coregrafie (proba "f").

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
    1.1. definirea sau recunoasterea unor concepte specifice fizicii mentionate in lista de termeni de mai jos;
    1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
    1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor si teoremelor fizicii, a definitiilor marimilor fizice si a unitatilor de masura ale acestora;
    2. Utilizarea notiunilor studiate in rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic si aplicativ:
    2.1. selectarea informatiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate in cadrul problemelor;
    2.2. aplicarea modelelor unor procese in rezolvarea problemelor;
    2.3. utilizarea adecvata a unor algoritmi si a aparatului matematic in rezolvarea de probleme;
    2.4. utilizarea reprezentarilor schematice si grafice ajutatoare pentru intelegerea si rezolvarea unei probleme;
    3. Interpretarea fenomenelor din viata cotidiana prin folosirea intr-un mod integrat a cunostintelor si a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
    3.1. identificarea fenomenelor fizice in situatiile din viata cotidiana;
    3.2. realizarea de conexiuni intre fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii in scopul explicarii principiilor de functionare ale unor aparate si montaje simple.

    III. ARII TEMATICE

    I. MECANICA

    CONTINUTURI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
    1.1 Principiile I, II si III
    1.2 Tipuri de forte
    2. Cinematica punctului material:
    2.1 Miscarea rectilinie uniform variata a punctului material
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
    3.1 Lucrul mecanic
    3.2 Energia cinetica, potentiala si totala
    3.3 Legea conservarii energiei

    LISTA DE TERMENI
    1. Principiile mecanicii newtoniene si tipuri de forte:
    - principiul inertiei;
    - principiul fundamental al dinamicii;
    - unitatea de masura a fortei;
    - principiul actiunii si reactiunii;
    - fortele de contact dintre corpuri;
    - legile frecarii la alunecare;
    - coeficientului de frecare la alunecare;
    - forta de tensiune;
    - forta elastica.
    2. Cinematica punctului material:
    - legea de miscare;
    - viteza, vectorul viteza;
    - acceleratia, vectorul acceleratie;
    - legea miscarii rectilinii uniform variate.
    3. Teoreme de variatie si legi de conservare in mecanica:
    - lucrul mecanic - marime de proces;
    - unitatea de masura a lucrului mecanic;
    - interpretarea geometrica a lucrului mecanic;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp gravitational uniform;
    - expresia matematica a lucrului mecanic efectuat de forta elastica;
    - lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare;
    - energia mecanica - marime de stare;
    - energia cinetica a unui punct material;
    - teorema de variatie a energiei cinetice a punctului material;
    - forta conservativa;
    - energia potentiala;
    - legea conservarii energiei mecanice.

    II. ELECTROMAGNETISM

    CONTINUTURI
    1. Inductia campului magnetic
    2. Forta electromagnetica
    3. Inductia electromagnetica
    4. Legea lui Faraday

    LISTA DE TERMENI
    - campul magnetic;
    - forta electromagnetica;
    - inductia campului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);
    - unitatea de masura a inductiei magnetice;
    - inductia electromagnetica;
    - legea inductiei electromagnetice;
    - regula lui Lenz.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIE
    BACALAUREAT - 2005

    STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    Chimia are, in contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2004 - 2005, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, in functie de filiera din profilul liceului absolvit.
    Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generala si anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore.
    Continutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale: programele scolare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele scolare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din 15.12.1999 si modificate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii cu nr. 3915 din 31.05.2001.
    Programele scolare de Chimie pentru clasele a XI-a, XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale cu nr. 4805 din 18.10.2000 si modificate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii cu nr. 3915 din 31.05.2001.

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    CHIMIE ORGANICA I
    Filiera teoretica, specializarile: Matematica-informatica, Stiinte ale naturii.
    Filiera tehnologica, profilul Resurse naturale si protectia mediului, specializarile: Chimie industriala, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentara.

    COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
    1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati.
    1.2. Clasificarea compusilor organici dupa diferite criterii.
    1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta.
    1.4. Anticiparea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta.
    1.5. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.
    2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
    2.1. Reprezentarea unor date rezultate din activitatea experimentala sub forma de tabele; interpretarea rezultatelor.
    2.2. Formularea unor concluzii in urma investigarii comportarii substantelor organice.
    2.3. Stabilirea unor corelatii intre proprietatile unor substante organice si utilizarile acestora.
    3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
    3.1. Interpretarea proprietatilor, relatiilor, modelelor in scopul rezolvarii situatiilor-problema.
    3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme cantitative.
    4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
    4.1. Explicarea schimburilor energetice care insotesc o reactie chimica.
    5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.
    5.1 Corelarea proprietatilor compusilor organici studiati cu rolul fiziologic al acestora.

    CONTINUTURI
    1. Structura si compozitia substantelor organice. Elemente organogene. Legaturi chimice in compusii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, structurale ale claselor de compusi organici studiati. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena, de pozitie, geometrica, de functiune, pentru compusii organici studiati.
    2. Alcani. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de ardere, cracare, izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorica. Utilizari.
    3. Alchene. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogen, hidracizi, apa), polimerizare, oxidare blanda si energica, ardere. Utilizari.
    4. Alchine. Metode de obtinere a acetilenei. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi, dimerizare), reactii de substitutie, reactii de ardere. Utilizari. Polimerizarea monomerilor vinilici.
    5. Arene: Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de substitutie la nucleu (nitrare, halogenare, alchilare); orientarea substituentilor in nucleul benzenic; reactii de aditie la nucleu (hidrogen si halogeni); reactii la catena laterala: halogenare si oxidare. Utilizari.
    6. Derivati halogenati. Proprietati chimice: reactii de hidroliza, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.
    7. Alcooli. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii cu metale alcaline, reactii de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blanda si energica, reactia de ardere, fermentatia acetica. Utilizari.
    8. Fenoli. Proprietati fizice. Proprietati chimice: evidentierea caracterului acid.
    9. Amine. Proprietati fizice. Proprietati chimice: evidentierea caracterului bazic, reactii de alchilare, acilare. Utilizari.
    10. Compusi carboxilici. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii comune cu acizii anorganici, reactia de esterificare - proces la echilibru. Utilizari.
    11. Grasimi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de saponificare. Sapunuri si detergenti. Utilizari.
    12. Aminoacizi. Proprietati fizice. Proprietati chimice: caracter amfoter, reactii de condensare si policondensare - formarea de peptide; importanta fiziologica.
    13. Monozaharide - glucoza si fructoza. Proprietati fizice. Proprietati chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentatia alcoolica.
    Dizaharide-zaharoza. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactia de hidroliza, carbonizarea zaharului. Importanta fiziologica.
    14. Compusi macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloza. Stare naturala, proprietati fizico-chimice. Identificarea proteinelor si amidonului. Importanta.

    Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

    CHIMIE ORGANICA II
    Filiera teoretica, specializarile: Filologie, Stiinte sociale.
    Filiera tehnologica, specializarile: Electronica si automatizari, Electrotehnic, Telecomunicatii, Mecanica, Lucrari publice-constructii, Textile, Pielarie.
    Profilul Resurse naturale si protectia mediului, specializarile: Protectia mediului, Silvic si prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializarile: Turism si alimentatie publica, Posta, Economic, Administrativ.
    Filiera vocationala profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematica-informatica, Muzici militare.
    Profilul Militar MI, specializarile: Matematica-informatica, Stiinte sociale, Profilul Sportiv.
    Profilul Arte vizuale, specializarile: Arte plastice si decorative, Arhitectura, Arte ambientale si design, Muzica, Teatru.
    Profilul Teologic, specializarile: Penticostal, Reformat, Unitarian, Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Evanghelica luterana S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.

    COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
    1.1. Caracterizarea structurii compusilor organici studiati.
    1.2. Clasificarea compusilor organici dupa diferite criterii.
    1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta.
    1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor organici.
    2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
    2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experiente sub forma de tabele si interpretarea rezultatelor.
    3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
    3.1. Interpretarea proprietatilor, relatiilor, modelelor in scopul rezolvarii situatiilor-problema.
    3.2 Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme cantitative.
    4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
    4.1 Explicarea schimburilor energetice care insotesc o reactie chimica.
    5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.

    CONTINUTURI
    1. Structura si compozitia substantelor organice. Elemente organogene. Formule brute, moleculare, structurale ale compusilor organici studiati; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compusilor organici studiati. Izomeria de catena si de pozitie, pentru compusii organici studiati.
    2. Alcani. Metan. Proprietati fizice. Proprietati chimice: piroliza metanului, reactii de halogenare, ardere. Utilizari.
    3. Alchene. Etena. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de hidrogenare, hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizari.
    4. Alchine. Acetilena. Metode de obtinere a acetilenei. Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii de aditie (hidrogen, halogeni, apa, acizi), reactia de ardere. Utilizari.
    Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena si policlorura de vinil. Importanta produsilor de polimerizare.
    5. Arene. Benzen. Proprietati chimice: reactii de clorurare. Utilizari.
    6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietati fizice. Proprietati chimice-etanol: reactii de oxidare, reactia de ardere, fermentatia acetica. Utilizari.
    7. Compusi carboxilici. Acidul acetic, acizi grasi.
    Proprietati fizice. Proprietati chimice: reactii comune cu acizii anorganici; reactia de esterificare. Utilizari.
    8. Grasimi. Proprietati fizice. Proprietati chimice - reactia de saponificare. Sapunuri si detergenti. Utilizari.
    9. Aminoacizi - glicina, alanina. Proteine. Recunoasterea si denaturarea proteinelor; importanta fiziologica.
    10. Zaharide. Glucoza, fermentatia alcoolica. Zaharoza - comportarea zaharului la incalzire. Amidonul. Celuloza. Utilizari.

    Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

    CHIMIE ANORGANICA I
    Filiera teoretica, specializarile: Matematica-informatica, Stiinte ale naturii.
    Filiera tehnologica
    Profilul Resurse naturale si protectia mediului, specializarile: Chimie industriala, Protectia mediului, Silvic si prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentara.
    Profilul Tehnic, specializarile: Electronica si automatizari, Electrotehnic, Telecomunicatii, Mecanica, Textile, Pielarie.
    Profilul Servicii, specializarile: Turism si alimentatie publica, Posta, Economic, Administrativ.

    COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
    1.1. Efectuarea unor clasificari ale elementelor, compusilor si sistemelor chimice dupa diferite criterii
    1.2. Anticiparea comportamentului unor substante si al unor sisteme chimice.
    1.3. Stabilirea de corelatii intre proprietatile substantelor anorganice si utilizarile lor.
    1.4. Folosirea corecta a nomenclaturii compusilor anorganici.
    2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
    2.1. Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub forma de tabele, grafice si interpretarea rezultatelor.
    3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
    3.1. Interpretarea fenomenelor, proprietatilor, marimilor, relatiilor, modelelor in scopul rezolvarii unor situatii-problema.
    3.2. Aplicarea algoritmilor specifici in rezolvarea unor probleme cantitative.
    4. Explicarea schimburilor energetice implicate in reactii chimice.
    5. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.

    CONTINUTURI
    1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic pentru elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.
    2. Sistemul periodic. Proprietati periodice: valenta, numarul de oxidare, caracterul metalic si nemetalic. Corelatii intre structura invelisului electronic - pozitia in sistemul periodic si caracterul metalic si nemetalic.
    3. Interactii intre atomi, ioni, molecule. Legaturi chimice: legaturi ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent-coordinative. Interactii intermoleculare. Retele cristaline: ionice, atomice, moleculare.
    4. Relatii intre structura-proprietati-utilizari la: diamant, grafit (alotropie), sodiu (reactii cu: O2, halogeni, H2O), clorura de sodiu (reactii cu AgNO3), hidroxid de sodiu (reactii cu: acizi, oxizi acizi - CO2, metale - Zn, Al, nemetale - Cl2, saruri: NH4Cl, CuSO4) AlCl3), clor (reactii cu: H2, H2O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri - Na2CO3, Ca3(PO4)2, AgNO3), apa (reactii cu metale - Na, Mg, Ca, Fe, reactii cu nemetale - Cl2, cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric (reactii cu metale - Zn, Cu, nemetale - S,C, oxizi metalici - CuO, ZnO, baze - NaOH, Ca(OH)2, saruri - BaCl2, Na2CO3, Ca3(PO4)2, CaCO3). Alotropie.
    5. Solutii apoase. Solubilitate. Factori care influenteaza solubilitatea. Concentratia procentuala si molara. Cristalohidrati.
    6. Starea gazoasa. Parametri de stare; relatii de dependenta intre parametrii de stare; ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numarul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativa, densitate absoluta.
    7. Legile chimiei (legea proportiilor definite de masa, legea volumelor constante si legea proportiilor multiple).
    8. Clasificarea reactiilor chimice: reactii exoterme-endoterme; reactii lente, reactii rapide; reactii reversibile si ireversibile; exemple.
    9. Reactii chimice cu transfer de electroni. Procese de oxidare-reducere. Stabilirea coeficientilor in reactii redox. Caracter oxidant si reducator. Seria activitatii metalelor. Caracterul reducator al metalelor (Na, Mg, Al, Cu, Fe); caracterul oxidant si reducator al nemetalelor (halogeni, H, C) in reactiile lor cu substante simple si substante compuse. Caracterul oxidant si reducator al unor compusi ai metalelor si nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu).
    Pile electrice - pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.
    10. Reactii chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, KH2O; pH-ul solutiilor apoase. Ionizarea in solutii apoase a acizilor si bazelor. Reactia de neutralizare.

    Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric si cu utilizarea notiunilor de: mol, volum molar, numarul lui Avogadro, ecuatia de stare a gazelor perfecte; exercitii de egalare a ecuatiilor redox, exercitii de calcul al concentratiei procentuale si molare; calcularea pH-ul solutiilor de acizi tari si baze tari; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

    CHIMIE ANORGANICA II
    Filiera teoretica, specializarile: Filologie, Stiinte sociale.
    Filiera tehnologica
    Profilul Tehnic, specializarea Lucrari publice-constructii.
    Filiera vocationala
    Profilul Militar, M.Ap.N., specializarea Matematica-informatica, Muzici militare.
    Profilul Militar MI specializarile: Matematica-informatica, Stiinte sociale.
    Profilul Pedagogic, specializarile: Bibliotecar-documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activitatile extrascolare, Pedagog scolar.
    Profilul Sportiv.
    Profilul Arte vizuale, specializarile: Arte plastice si decorative, Arhitectura, Arte ambientale si design. Muzica. Teatru. Coregrafie.
    Profilul Teologic, specializarile: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Penticostal, Unitarian, Reformat, Evanghelica luterana S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.

    COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Caracterizarea sistemelor chimice si clasificarea acestora dupa diferite criterii.
    2. Explorarea si investigarea comportarii chimice a unor substante.
    3. Utilizarea unor algoritmi specifici in rezolvarea de situatii-problema, probleme si interpretarea rezultatelor.
    4. Realizarea unor conexiuni intre cunostintele dobandite prin studiul stiintelor naturii, in scopul aplicarii acestora in contexte variate.

    CONTINUTURI
    1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura invelisului electronic.
    2. Sistemul periodic. Corelatii intre structura invelisului electronic - pozitia in sistemul periodic si caracterul metalic si nemetalic.
    3. Interactii intre atomi, ioni, molecule. Legaturi chimice: legaturi ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interactii intermoleculare. Retele cristaline: ionice, atomice si moleculare.
    4. Relatii intre structura-proprietati-utilizari la: diamant, grafit (alotropie), sodiu (reactii cu: O2, Cl2, H2O), clorura de sodiu (reactia cu AgNO3), hidroxid de sodiu (reactii cu: acizi, Zn, Al, saruri: AlCl3, CuSO4), clor (reactii cu: H2, H2O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reactii cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, saruri - Na2CO3, AgNO3), apa (reactii cu metale - Na, Mg, Fe, reactii cu nemetale - Cl2, cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici).
    5. Solutii apoase. Solubilitate. Concentratia procentuala si molara.

    Rezolvarea de exercitii si probleme cu calcul stoechiometric si cu utilizarea notiunilor de: mol, volum molar, numarul lui Avogadro; exercitii de calcul al concentratiei procentuale si molare; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

    SISTEME DE EVALUARE

    1. Structura probei de examen
    Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizeaza avand in vedere competentele specifice chimiei, prezentate mai sus, astfel incat fiecare elev sa-si poata face o imagine clara asupra nivelului sau de pregatire (achizitii stiintifice si competente) care sa-l ajute sa-si aleaga ruta profesionala pe care o va urma.
    Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat ii permite profesorului sa-si adapteze modalitatile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerinte.
    2. Sistemul de corectare si acordare a punctajului
    Punctajul maxim acordat pe intreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecarui subiect este precizat in finalul acestuia. Baremele de corectare si notare contin detalierea punctajelor acordate pe subiecte.
    ATENTIE!
    Pentru aplicarea baremului analitic de corectare si notare, profesorul corector poarta intreaga responsabilitate.
    Baremul de corectare si notare este suficient de analitic, astfel ca nu se acorda fractiuni de punct.
    Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total obtinut la zece.
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa de curriculum, fara a reflecta in mod special viziunea unui anume manual.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

    PROGRAMA NATIONALA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005
    BIOLOGIE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    In cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist, liceele din filiera tehnologica si liceele din filiera vocationala).

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    Varianta I
    - Ierarhizarea unitatilor sistematice ale lumii vii, evidentiind evolutia de la simplu la complex.
    - Recunoasterea, definirea, dovedirea intelegerii unor termeni, concepte, legi si principii specifice stiintelor biologice.
    - Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale si om, utilizand limbajul stiintific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
    - Caracterizarea unor structuri, functii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice etc.
    - Explicarea unor procese si fenomene biologice si a interrelatiilor dintre ele; explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand terminologia stiintifica adecvata.
    - Explicarea unor adaptari structurale si functionale ale organismelor la variatiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale.
    - Compararea modurilor de realizare a functiilor fundamentale ale organismelor (asemanari, deosebiri), evidentiind unitatea si diversitatea lumii vii, evolutia lumii vii.
    - Identificarea si interpretarea variatiilor cantitative si calitative ale unor functii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea si interpretarea unor efecte ale variatiilor conditiilor de mediu asupra functiilor organismelor.
    - Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.;
    - Aplicarea cunostintelor de biologie in:
        - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
        - elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat, utilizand termeni specifici;
        - rezolvarea unor probleme, situatii-problema date etc.;
        - alcatuirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor situatii-problema si rezolvarea lor;
        - proiectarea etapelor unor activitati experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi biologice etc.;
        - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen asupra organismului uman;
        - explicarea consecintelor propriului comportament asupra sanatatii organismului.
    - Argumentarea propriilor observatii, investigatii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura-functie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evolutia de la simplu la complex.
    Varianta II
    - Recunoasterea, definirea, dovedirea intelegerii unor termeni, concepte, legi si principii specifice stiintelor biologice.
    - Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum si a functiilor acestora.
    - Descrierea particularitatilor structurale si functionale ale tesuturilor si sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.
    - Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc.
    - Compararea functiilor fundamentale si evidentierea interdependentei lor pentru mentinerea integralitatii organismului uman.
    - Explicarea structurii si functiilor materialului genetic, utilizand terminologia stiintifica adecvata.
    - Explicarea unor adaptari functionale ale organismului uman la variatiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
    - Identificarea si interpretarea variatiilor cantitative si calitative ale unor functii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea si interpretarea unor efecte ale variatiilor conditiilor de mediu asupra functiilor organismului uman.
    - Reprezentarea schematica a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice etc.
    - Aplicarea cunostintelor de biologie in:
        - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme etc.;
        - elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat, utilizand termeni specifici;
        - rezolvarea unor probleme, situatii-problema date etc.;
        - alcatuirea unor probleme si rezolvarea lor, imaginarea unor situatii-problema si rezolvarea lor;
        - proiectarea etapelor unor activitati experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmatii, procese, legi biologice etc.;
        - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potential mutagen asupra organismului uman;
        - explicarea consecintelor propriului comportament asupra sanatatii organismului.
    - Argumentarea propriilor observatii, investigatii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structura-functie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evolutia de la simplu la complex.

    III. CONTINUTURI
    Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist si liceele din filierele tehnologica si vocationala), proba de biologie se poate sustine in una dintre cele doua variante:

    I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a X-a
    - pentru:
        - filiera teoretica, toate profilurile si specializarile;
        - filiera tehnologica, toate profilurile si specializarile;
        - filiera vocationala, toate profilurile si specializarile.
    Aceasta varianta poate fi aleasa si de elevii care au studiat biologia pe tot parcursul liceului (filierele, profilurile si specializarile corespunzatoare sunt trecute la varianta II).

    II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - teme din manualele claselor a XI-a si a XII-a
    - pentru:
        - filiera teoretica: profilul real, specializarile matematica-informatica si stiintele naturii;
        - filiera tehnologica:
            - profilul tehnic, specializarile textile, pielarie;
            - profilul resurse naturale si protectia mediului, toate specializarile, cu exceptia chimiei industriale;
            - profilul servicii, specializarile turism si alimentatie publica;
        - filiera vocationala:
            - profilul sportiv;
            - profilul militar (M.Ap.N.), specializarea matematica-informatica;
            - profilul militar (MI), specializarile matematica-informatica si stiinte sociale (in cazul in care nu s-a respectat planul-cadru de invatamant, ci programa scolara);
            - profilul teologic, specializarile: adventist, penticostal, baptist, reformat, evanghelica luterana, patrimoniu cultural;
            - profilul pedagogic, specializarile bibliotecar-documentarist, instructor pentru activitati extrascolare, instructor-animator, pedagog scolar.

    I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - teme din manualele claselor a IX-a si a X-a

    1. Varietatea vietii
    - Clasificare, exemple de reprezentanti pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante si animale.
    2. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vii
    Celula - structura si rolul componentelor celulei vegetale si animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).
           - diviziunea celulara: mitoza si meioza - faze, etape, importanta.
    2.1. Functiile fundamentale ale organismelor vii
    2.1.1. Functiile de nutritie
    - Nutritia in lumea vie:
        - la plante:
            - autotrofa - fotosinteza: definitie, ecuatie chimica, importanta, influenta factorilor de mediu (lumina, temperatura, CO2, O2, apa, saruri minerale) asupra intensitatii fotosintezei;
            - heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple;
        - la animale: particularitati ale sistemului digestiv si ale digestiei la vertebrate.
    - Respiratia in lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentatia; particularitati ale sistemului respirator si ale respiratiei la vertebrate, in functie de mediul de viata (respiratia branhiala, pulmonara, cutanee).
    - Particularitati ale sistemului circulator si ale circulatiei sangelui la vertebrate (circulatie inchisa, simpla, dubla, incompleta, completa).
        - Sangele: caracteristici morfofunctionale.
    - Particularitati ale sistemului excretor si ale excretiei la vertebrate.
    2.1.2. Functiile de relatie
    - Miscarea si sensibilitatea la plante
    - Sensibilitatea la animale:
        - Sistemul nervos somatic la mamifere: maduva spinarii, encefal - anatomie si fiziologie;
        - Receptorii si sensibilitatile: vizuala, auditiva, olfactiva, gustativa la vertebrate.
    - Locomotia la vertebrate, in diferite medii de viata.
    2.1.3. Reproducerea in lumea vie
    - Asexuata: prin organe vegetative.
    - Sexuata: particularitati ale sistemului reproducator si reproducerii la vertebrate.
    3. Ereditatea si variabilitatea lumii vii
    - Notiuni generale de ereditate si variabilitate
    - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

    II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - teme din manualele claselor a XI-a si a XII-a

    1. Tesuturile
    - definitie;
    - tipuri de tesuturi:
        - epitelial: clasificare, exemple, structura, rol;
        - conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structura, rol;
        - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structura, rol;
        - nervos: neuronul - tipuri de neuroni;
                           - componentele neuronului: alcatuire, rol;
                           - componentele sinapsei si transmiterea sinaptica;
    - celulele gliale: functii.
    2. Functiile fundamentale ale organismului uman
    2.1. Functiile de relatie
    2.1.1. Sensibilitatea
    - Sistemul nervos:
        - Maduva spinarii: configuratie externa si interna (structura);
                           - functii: reflexa, de conducere;
                           - nervii spinali.
        - Trunchiul cerebral: configuratie externa si structura;
                           - functii: reflexa, de conducere.
        - Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distributie (organele inervate).
        - Cerebelul: configuratie externa, structura si functii.
        - Diencefalul: componente, structura, functii.
        - Emisferele cerebrale - scoarta cerebrala: neocortexul (senzitiv, motor, de asociatie).
    - Analizatorii: segmentele unui analizator si rolul lor;
        - analizatorii - vizual, auditiv - structura si fiziologie.
    - Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structura, hormonii secretati si actiunile lor, boli provocate de hipo- si hipersecretia glandulara (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) si caracterizarea lor.
    2.1.2. Miscarea
    - Sistemul muscular: proprietatile muschilor; mecanismul contractiei musculare si manifestarile mecanice ale contractiei.
    2.2. Functiile de nutritie:
    - Digestia si absorbtia:
        - topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv;
        - fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive si actiunea lor; contractiile musculaturii tubului digestiv si importanta lor in digestie si absorbtie; absorbtia intestinala).
    - Sangele:
        - componentele sangelui;
        - functiile sangelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.
    - Circulatia: inima - morfologia, structura, vascularizatia si inervatia inimii; proprietatile muschiului cardiac; ciclul cardiac.
    - Respiratia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizatia plamanilor;
        - fiziologia sistemului respirator, volumele si capacitatile pulmonare.
    - Excretia: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor;
        - fiziologia sistemului excretor.
    2.3. Functia de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducator;
        - fiziologia sistemului reproducator.
        - boli cu transmitere sexuala: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.
    3. Genetica moleculara
    - Acizii nucleici - structura (fara formule chimice), functii.
    - Sinteza proteinelor
    - Reglajul genetic
    - Mutatiile si factorii cu potential mutagen
    - Boli genetice umane

    IV. PRECIZARI:
    Biologia este sustinuta ca proba scrisa.
    Timpul alocat probei este de 3 ore.
    Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acorda din oficiu. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10. Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
    Abordarea fiecarei teme din programa de examen se realizeaza conform curriculum-ului national, fara a reflecta viziunea unui manual anume.
    Continuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competentelor prezentate la punctul II.
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC.
    Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.
    Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborata pe baza O.M.E.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor-cadru de invatamant pentru liceu, in anul scolar 2001 - 2002), a Programei scolare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei Nationale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei scolare de biologie pentru clasa a X-a, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei Nationale nr. 5086 din 15.12.1999, modificata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 3915 din 31.05.2001, a Programelor scolare de biologie pentru clasele a XI-a si a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 3915 din 31.05.2001.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    ISTORIA ROMANILOR

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILOR
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    In cadrul examenului de bacalaureat 2005, Istoria romanilor are statut de disciplina optionala. Istoria romanilor poate fi aleasa la proba D, la proba E sau la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
    Proba de examen la Istoria romanilor este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. intelegerea unor notiuni/concepte istorice:
    - utilizarea, in contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice, mentionate in curriculum;
    - corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;
    2. utilizarea limbajului istoric adecvat in prezentarea si analizarea faptelor istorice;
    3. plasarea faptelor istorice in timp si in spatiu:
    - recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica si la un spatiu istoric;
    4. operarea cu informatii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:
    - recunoasterea, compararea si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
    - compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric;
    5. analizarea schimbarilor in societate:
    - stabilirea si prezentarea unor asemanari/deosebiri intre fapte istorice;
    - recunoasterea si prezentarea unor schimbari intervenite in societate si a diversitatii surselor schimbarii;
    - analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii;
    - stabilirea si prezentarea relatiei de cauzalitate in cadrul faptelor istorice/intre faptele istorice.

    III. TEME

    1. De la geneza etnica la geneza statala
    1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - etnogeneza
    - traditie istorica
    1.2 Continuturi:
    - Civilizatia si istoria daco-getilor
    - Trasaturile civilizatiei romane in Dacia
    - Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei
    - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea
    2. Civilizatia romaneasca in context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea
    2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independenta, principat
    - influente bizantine, influente occidentale
    - "feudalism romanesc", "politica de cruciada"
    2.2 Continuturi:
    - Biserica si Domnia
    - Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul
    *Studiu de caz: Calatori straini despre civilizatia medievala romaneasca
    3. Premisele constituirii Romaniei moderne
    3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - traditia romanitatii
    - politica hegemonica, statut international, secol fanariot
    - formarea natiunii romane, europenizare, drepturi si libertati cetatenesti, proiect liberal
    - anul 1821 in Tara Romaneasca
    3.2 Continuturi:
    - Relatiile statelor romanesti cu Marile Puteri. Criza orientala
    - Constiinta nationala si emancipare politica
    *Studiu de caz: Drepturile si libertatile cetatenesti la 1848
    4. Crearea institutiilor moderne
    4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - legislatie moderna, Constitutie, monarhie constitutionala, colegiu electoral, corp profesoral, diaspora
    - alternanta la guvernare, responsabilitate ministeriala, opozitie parlamentara
    - opera reformatoare a lui Al.I. Cuza
    - progresul societatii romanesti dupa cucerirea independentei de stat
    4.2 Continuturi:
    - Constituirea si consolidarea statului roman modern, 1859 - 1881; principalele institutii (monarhie, parlament, guvern)
    - Statul - agent al modernizarii, pana la primul razboi mondial
    - Romanii din afara granitelor
    *Studiu de caz (la alegere): Statutul izraelitilor, inainte si dupa Congresul de la Berlin; Spiru Haret si modernizarea invatamantului romanesc
    5. Unitate si diversitate in Romania Mare
    5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - Marea Unire, Romania Mare, stat national unitar
    - unificare administrativa, egalitate politica, reformele legislative
    - *partid etnic
    5.2 Continuturi:
    - Romania in timpul primului razboi mondial. Constituirea Romaniei Mari
    - Unificarea politica si administrativa
    *Studiu de caz (la alegere): Drepturi si libertati democratice in Constitutia din 1923; Partidele etnice reprezentate in Parlamentul Romaniei Mari
    6. Stat, societate si cultura
    6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - reforma agrara, clasa politica, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritara
    6.2 Continuturi:
    - Noua clasa politica si democratizarea societatii romanesti. Regimul politic intre 1918 - 1938
    - Sfarsitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940
    7. Economia si societatea in perioada comunista
    7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - nationalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom
    - chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"
    - confiscarea proprietatii private, "proprietate a intregului popor"
    7.2 Continuturi:
    - Contradictiile industrializarii
    - Colectivizarea si impactul asupra satului
    8. Dominatia ideologica si represiunea politica
    8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - activist, cenzura, proletcultism, dizident, deportare, munca fortata, rezistenta armata, Securitatea
    - "revolutionar de profesie", "dusman al poporului", "revolutie culturala", "omul nou", "societate socialista multilateral dezvoltata"
    - desfiintarea Bisericii Greco-Catolice
    8.2 Continuturi:
    - Regimul politic, monopolul ideologic si "productia culturala"
    - Securitatea si represiunea politica
    - Forme de rezistenta anticomunista
    9. Statul si societatea civila, dupa 1989
    9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:
    - caderea regimului comunist
    - pluralism politic
    - stat de drept, parlament
    9.2 Continuturi:
    - Institutiile statului de drept

    NOTA:
    - Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizeaza conform curriculum-ului national (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
    - Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competentelor prezentate la punctul II.
    - Termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins, respectiv, continuturile prevazute cu asterisc (*) si scrise cu litere italice se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 3 ore saptamanal, filiera teoretica - specializarea stiinte sociale, filiera vocationala - profilul militar-uman.
    - Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin ordinele Ministrului Educatiei Nationale si aflate in vigoare in anul scolar 2004 - 2005.
    - Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata de OMEdC. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    ISTORIE UNIVERSALA

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALA
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    In cadrul examenului de bacalaureat 2005, Istoria universala are statut de disciplina optionala. Istoria universala poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
    Proba de examen la Istoria universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. Competente de evaluat

    1. intelegerea unor notiuni/concepte istorice:
    - utilizarea, in contexte noi, a notiunilor/a conceptelor istorice mentionate in curriculum;
    - corelarea unor notiuni/concepte cu fapte istorice;
    2. utilizarea limbajului istoric adecvat in prezentarea si analizarea faptelor istorice;
    3. plasarea faptelor istorice in timp si in spatiu:
    - recunoasterea apartenentei unui eveniment/proces la o epoca istorica si la un spatiu istoric;
    4. operarea cu informatii provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:
    - recunoasterea, compararea si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
    - compararea unor opinii diferite despre acelasi fapt istoric;
    5. analizarea schimbarilor in societate:
    - stabilirea si prezentarea unor asemanari/deosebiri intre fapte istorice;
    - recunoasterea si prezentarea unor schimbari intervenite in societate si a diversitatii surselor schimbarii;
    - analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificarilor pe care le genereaza asupra societatii;
    - stabilirea si prezentarea relatiei de cauzalitate in cadrul faptelor istorice/intre faptele istorice.

    III. TEME

    Clasa a IX-a:
    1. Modele de organizare politica in Grecia Antica
    1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - polis, cetatean, spirit civic
    - democratie directa, institutii, vot
    - omul in viziunea vechilor greci
    - colonizarea greaca, elenismul.
    1.2 Continuturi:
    - Atena si Sparta: viata publica si privata
    - Stiinta si arta
    2. Roma imperiala
    2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - romanizare, sincretism, interpretatio Romana
    - stat universal, *frontierele imperiului
    2.2 Continuturi:
    - Evolutia ideii imperiale
    - *Pax Romana
    3. Mostenirea imperiala in Europa crestina
    3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - papalitate, *ideologie imperiala, *imperiu unic, putere seculara, investitura, erezie
    - cruciadele
    3.2 Continuturi:
    - *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin
    - *Ideea de Imperiu in Occident
    - Crestinismul: crize si contacte
    *Studiu de caz: Ideea de cruciada
    Clasa a X-a:
    4. Nasterea democratiei nord-americane:
    4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - *boicot, *Declaratia de independenta
    - Congres, Constitutia americana
    4.2 Continuturi:
    - *Razboiul de independenta
    - Separatia puterilor in stat: control si echilibru
    5. Franta in epoca revolutiei
    5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - revolutie politica, revolutie sociala, democratie reprezentativa, salvare publica, iacobinism
    5.2 Continuturi:
    - De la revolutia moderata la domnia terorii
    6. Europa napoleoniana
    6.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - Concordat, Cod civil, Blocada Continentala
    - miscare nationala
    6.2 Continuturi:
    - De la Consulat la Imperiu
    - Imperiul napoleonian
    - Influentele revolutiei franceze si ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne
    Clasa a XI-a:
    7. Noile ideologii. Liberalism, nationalism, socialism
    7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - Risorgimento, carbonari, Zollverein
    7.2 Continuturi:
    - Ideologii nationale si actiune politica ( unificarea Italiei si a Germaniei)
    8. Europa si lumea la cumpana veacurilor
    8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - pact colonial, societate coloniala, *emigratie, *naturalizare, *asimilare, *dominion
    - "Realpolitik"
    8.2 Continuturi:
    - Imperiile coloniale
    - *Cursa inarmarii si primele conferinte pentru dezarmare
    *Studiu de caz: Politica externa a Romaniei la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea
    9. Primul razboi mondial
    9.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - mobilizare, razboi mondial, razboi industrial, razboi naval
    9.2 Continuturi:
    - Un nou tip de razboi; mobilizarea populatiei
    - *Marile batalii
    10. Noua ordine internationala
    10.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparatii de razboi
    - *interventionism, *revizionism, *conciliatorism, *moratoriu
    - *zona libera
    10.2 Continuturi:
    - Noile frontiere si noile state. Formarea statului national unitar roman
    - Societatea Natiunilor si politica securitatii colective
    11. Al doilea razboi mondial
    11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - Blitzkrieg, genocid
    - rezistenta, insurectie
    - "razboiul ciudat", razboiul in Pacific
    11.2 Continuturi:
    - Razboiul total
    - Holocaustul
    - Victoria Natiunilor Unite. Contributia Romaniei
    12. Relatiile internationale postbelice
    12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - * "Cortina de fier"
    - politica de securitate, blocurile militare, politica de descurajare nucleara
    12.2 Continuturi:
    - O.N.U. si organismele sale
    - "Razboiul rece"
    13. Constructia europeana
    13.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:
    - democratia occidentala, integrare politico-economica, Uniunea Europeana, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, "cetatenia europeana"
    13.2 Continuturi:
    - Necesitatea si principiile unitatii europene

    NOTA:
    - Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a si a XI-a, se realizeaza conform curriculum-ului national (termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
    - Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele si problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competentelor prezentate la punctul II.
    - Termenii istorici-cheie, conceptele si problemele de atins, respectiv, continuturile prevazute cu asterisc (*) si scrise cu litere italice se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore saptamanal (clasa a IX-a) respectiv celor cu 3 ore saptamanal (clasa a X-a si a XI-a).
    - Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a XI-a aprobate prin ordinele Ministrului Educatiei Nationale si aflate in vigoare in anul scolar 2004 - 2005.
    - Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata de OMEdC. Subiectele nu vizeaza continutul unui manual anume. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    GEOGRAFIE

    I. Statutul disciplinei:

    Geografia generala sau Geografia Romaniei au, in examenul national de bacalaureat, pentru anul scolar 2004/2005, statutul de disciplina optionala, la alegere cu alte discipline.
    Proba de examen este scrisa si se desfasoara pe o durata de 3 ore.
    - Proba "d" vizeaza Geografia Romaniei.
    - Proba "e" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia generala (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a si a XI-a).
    - Proba "f" vizeaza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia generala.

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de Bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT avizata prin OMEdC. Manualele scolare reprezinta doar unul dintre suporturile didactice utilizate de catre profesori si elevi pentru parcurgerea programei scolare prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    II. Competente de evaluat:

    GEOGRAFIE GENERALA - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE

    1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor si fenomenelor care definesc mediul geografic;
    1.1 Analiza si explicarea diversitatii elementelor, proceselor si fenomenelor ce formeaza mediul geografic;
    1.2 Analiza mediului inconjurator ca sistem;
    1.3 Explicarea principalelor probleme de geografie fizica, umana, a mediului inconjurator si a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.
    2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
    2.1 Identificarea pozitiei elementelor de geografie fizica, umana, a mediului inconjurator si a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe harti;
    2.2 Stabilirea unor relatii de interdependenta intre elemente reprezentate grafic sau cartografic;
    2.3 Transformarea informatiei oferite de suporturi grafice sau cartografice intr-un text.
    3. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice;
    3.1 Definirea termenilor geografici de baza;
    3.2 Elaborarea unui text corect si coerent utilizand termeni specifici;
    3.3 Elaborarea unui text dupa un algoritm dat.
    4. Explicarea si interpretarea fenomenelor si proceselor din mediul geografic;
    4.1 Explicarea faptelor geografice generale;
    4.2 Compararea situatiilor geografice din regiuni date;
    4.3 Demonstrarea unor succesiuni si relatii cauzale.
    5. Aplicarea, in situatii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite anterior;
    5.1 Transferul informatiei dintr-un limbaj in altul, de exemplu din informatii cantitative (date statistice) in reprezentari grafice, din reprezentari grafice in text; rezolvare de probleme.
    5.2 Caracterizarea geografica a unui teritoriu.

    III. Continuturi:

    CLASA a IX-a
    Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU
    - Scoarta terestra ca suport al reliefului: structura si alcatuire petrografica;
    - Unitatile majore ale reliefului terestru
    - Agenti, procese si rezultate
    - Tipuri, forme si unitati de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, desertic (eolian).
    Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRA
    - Alcatuirea si structura atmosferei - alcatuirea (compozitia) atmosferei, straturile atmosferei;
    - Masele de aer - circulatie (dinamica), caracteristici
    - Climatele Globului - tipurile de clima, caracterizarea geografica a tipurilor de clima.
    Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA)
    - Apele continentale si oceanice - fluvii, rauri, lacuri; dinamica apelor oceanice.
    Capitolul 6: VIATA Si SOLURILE PE PAMANT
    - Zonele biopedoclimatice
    CLASA a X-a
    Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICA
    1.1 Statele si gruparile regionale de state
    1.2 Harta politica a lumii
    Capitolul II. GEOGRAFIA POPULATIEI SI A ASEZARILOR
    - Dinamica populatiei
    - Bilantul natural al populatiei
    - Mobilitatea teritoriala a populatiei
    - Raspandirea geografica a populatiei - factori care influenteaza raspandirea populatiei, densitatea populatiei, raspandirea populatiei in latitudine si altitudine.
    - Forme de aglomerare umana:
            - Definirea notiunilor: aglomerare umana, sat, oras.
            - Categorii si tipuri de aglomerari umane;
    - Urbanizarea si explozia urbana:
            - Definirea notiunilor: urbanizare, explozie urbana.
            - Factorii principali ai urbanizarii.
            - Ritmul de crestere a populatiei urbane si explozia urbana.
    Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICA
    - Resursele naturale - Resursele litosferei
    CLASA a XI-a
    Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR
    - Tipuri de medii geografice pe Terra
    Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci si montane; caracteristicile principale ale fiecarui tip de mediu: pozitia geografica, factorii care determina fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale retelei hidrografice, vegetatiei, faunei, solurilor, aspecte ale degradarii si conservarii fiecarui tip de mediu, exemple regionale semnificative.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    CLASA a XII-a GEOGRAFIA ROMANIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE

    II. Competente de evaluat:

    1. Perceperea coerenta a elementelor, proceselor si fenomenelor de baza ce definesc mediul geografic al Romaniei;
    1.1 Identificarea elementelor de referinta ce definesc pozitia geografica si geopolitica a Romaniei;
    1.2 Evidentierea diferentierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale tarii;
    1.3 Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale Romaniei;
    1.4 Analiza problemelor fundamentale ale geografiei Romaniei.
    2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;
    2.1 Identificarea elementelor de geografie a Romaniei reprezentate pe harti;
    2.2 Identificarea pozitiei unor elemente geografice fundamentale ale Romaniei;
    2.3 Transformarea informatiei de pe reprezentari grafice sau cartografice intr-un text si invers.
    3. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei Romaniei;
    3.1 Definirea termenilor;
    3.2 Elaborarea unui text coerent si corect utilizand termeni specifici;
    3.3 Elaborarea unui text dupa un algoritm dat.
    4. Explicarea si interpretarea fenomenelor si proceselor fundamentale din mediul geografic al Romaniei;
    4.1 Explicarea faptelor sau a realitatilor geografice;
    4.2 Compararea unor situatii geografice date;
    4.3 Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni si cauze.
    5. Aplicarea, in situatii noi, a competentelor (achizitiilor) dobandite anterior;
    5.1 Transformarea informatiei dintr-un limbaj in altul, de exemplu din informatii cantitative intr-o reprezentare grafica, dintr-o reprezentare grafica/cartografica in text etc.;
    5.2 Analiza geografica a componentelor naturale si sociale ale unui teritoriu;
    5.3 Identificarea de solutii pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentarilor grafice/cartografice.

    III. Continuturi: CLASA a XII-a

    1. Pozitia geografica si geopolitica a Romaniei (Pozitia pe Glob si in Europa); Romania - tara carpatica, dunareana, pontica si central europeana;
    2. Relieful ca substrat al mediului natural si al activitatilor umane:
    - Relieful ca suport al elementelor naturale (clima, hidrografie, vegetatie, soluri);
    - Relieful ca suport al activitatilor umane (populatie, asezari omenesti, activitati economice).
    3. Particularitati climatice, hidrologice si biopedogeografice;
    4. Hazarde naturale si antropice;
    5. Resursele naturale de baza si perspectivele lor:
    - Principalele categorii de resurse naturale, repartitia lor geografica si modul lor de utilizare;
    - Perspectivele asigurarii resurselor naturale de baza.
    6. Evolutii si structuri geodemografice:
    - Evolutia numerica a populatiei Romaniei;
    - Repartitia geografica si structura populatiei Romaniei.
    7. Habitatul uman:
    - Tipuri de habitat;
    - Habitatul rural si urban.
    8. Elemente de geografie sociala si culturala;
    9. Specificul geografic al agriculturii, industriei si transporturilor:
    - Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile productiei agricole si repartitia lor geografica;
    - Specificul geografic al industriei - ramurile industriei (industria energetica, industria energiei electrice, metalurgia feroasa, metalurgia neferoasa, industria constructiilor de masini, industria chimica, industria de exploatare si prelucrare a lemnului, industria materialelor de constructie), materiile prime principale, specificul productiei industriale si repartitia lor geografica;
    - Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor in economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale si aeriene).
    10. Regiunile geografice ale Romaniei:
    - Caracteristicile geografice specifice ale unitatilor regionale ale Romaniei.
    11. Dezvoltarea regionala si durabila:
    - Regiunile de dezvoltare ale Romaniei;
    - Elementele de baza ale dezvoltarii durabile.
    12. Modele de organizare a spatiului;
    13. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale Romaniei si ale lumii contemporane;
    14. Romania si Europa.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINELE SOCIO-UMANE
    BACALAUREAT 2005

    In cadrul examenului de Bacalaureat, elevii pot sustine proba E (din aria curriculara corespunzatoare specializarii) sau proba F (din celelalte arii curriculare), la una dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu, incluse in trunchiul comun.
    Fiecare dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu dispune de o programa proprie pentru examenul de Bacalaureat 2005.
    Proba de examen la oricare dintre disciplinele socio-umane alese (in functie de filiera, profil, specializare) este o proba scrisa cu durata de 3 ore. Toate subiectele vor fi elaborate conform programei pentru examenul de bacalaureat si nu vizeaza continutul unui manual anume.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LOGICA SI ARGUMENTARE
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina Logica si argumentare are statut de disciplina optionala.
    La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii, disciplina Logica si argumentare poate fi aleasa numai de catre elevii care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele corespunzatoare specializarii, disciplina Logica si argumentare poate fi aleasa de catre elevii de la oricare filiera si specializare, cu exceptia celor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.

    II. OBIECTIVE DE EVALUAT

    - Sa construiasca argumentari, definitii si clasificari, "silogisme in limbaj natural si/sau formal pe baza utilizarii regulilor specifice.
    - Sa determine corectitudinea logica a definitiilor si clasificarilor.
    - *Sa verifice validitatea silogismelor.
    - *Sa recunoasca tipuri de definitii si forme de clasificare.
    - Sa opereze corect cu termeni specifici si formule logice.
    - Sa construiasca exemple in limbaj natural si in limbaj formal pe baza unor scheme de inferenta date.
    - Sa identifice/sa puna in evidenta, intr-un text dat, *indicatori ai argumentarii, tipurile de propozitii si raporturile intre propozitii, rationamentele, tipul de argumentare si structura argumentativa, erorile de argumentare in comunicarea prin limbajul natural.
    - Sa analizeze argumente (validitatea, erorile de argumentare).
    - Sa construiasca exemple concrete pentru tipuri de argumentare (prin analogie, inductive, deductive); pentru structura unui argument.

    III. CONTINUTURI

    - Argumentarea
    1. Ce este argumentarea?
    2. *Recunoasterea (indicatorii) argumentarii
    3. Structura argumentarii
    - Analiza logica a argumentelor
    1. Termenii: - definire;
                 - caracterizare generala;
                 - raporturi intre termeni.
    2. Propozitii: - tipuri de propozitii (categorice, compuse);
                   - raporturi intre propozitii categorice.
    3. Rationamente: - definire;
                     - caracterizare generala.
    4. Inferente imediate cu propozitii categorice (conversiunea si obversiunea).
    5. Definirea si clasificarea: - caracterizare generala;
                                  - corectitudinea in definire si clasificare;
                                  - *tipuri de definitii;
                                  - *forme de clasificare.
    - Tipuri de argumentare
    1. Prin analogie
    2. Inductiva
    3. Deductiva: - *Silogismul (figuri si moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validitatii)
                  - Demonstratia
    - Evaluarea argumentelor
    1. Validitatea argumentelor
    2. Erori de argumentare
    - Argumentare si contraargumentare
    1. Critica argumentelor
    2. Construirea unei pozitii alternative
    3. Argumente si contraargumente in conversatie, dezbatere, discurs public, eseu

    NOTA:
    - Obiectivele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    - Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina Psihologie are statut de disciplina optionala.
    La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii, disciplina Psihologie poate fi aleasa numai de catre elevii care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele corespunzatoare specializarii, disciplina Psihologie poate fi aleasa de catre elevii de la oricare filiera si specializare, cu exceptia elevilor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    - Caracterizarea proceselor psihice, a componentelor structurii de personalitate, a tipurilor de relatii interpersonale, a etapelor dezvoltarii personalitatii, a comportamentelor pro si antisociale, *diferentelor individuale in dezvoltarea personalitatii.
    - Analizarea corelatiilor intre: - procesele psihice; - procesele psihice si componentele structurii de personalitate; - structura personalitatii si conduita psihosociala; - procesele psihice si diferitele etape ale dezvoltarii personalitatii.
    - Analizarea, pe baza unui text dat, a unor tipuri de relatii interpersonale, a unor *comportamente sociale (textele pot fi: articole din mass-media; fragmente literare; fragmente din fise de observatie etc.).
    - *Caracterizarea conduitei psihosociale si proiectarea unui comportament adecvat/inadecvat in raport cu o anumita situatie.

    III. CONTINUTURI

    - Structura si dezvoltarea personalitatii
    1. Etape ale dezvoltarii personalitatii (copilaria, adolescenta, maturitatea, batranetea)
    2. Procesele psihice si rolul lor in evolutia personalitatii:
    - procese cognitive superioare (Gandirea; Limbajul; Memoria; Imaginatia);
    - procese reglatorii (Motivatia; Afectivitatea; Vointa; Atentia);
    - sistemul de personalitate (Personalitatea; Temperamentul; Aptitudinile; Caracterul).
    3. *Diferente individuale in construirea si manifestarea personalitatii.
    - Conduita psihosociala
    1. Relatiile interpersonale si rolul lor in formarea si dezvoltarea personalitatii
    2. Comportamente pro si antisociale
    3. *Atitudinile sociale si evolutia lor

    NOTA:
    - Competentele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    - Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ECONOMIE
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina Economie are statut de disciplina optionala.
    La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii, disciplina Economie poate fi aleasa numai de catre elevii care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele corespunzatoare specializarii, disciplina Economie poate fi aleasa de catre elevii de la oricare filiera si specializare, cu exceptia elevilor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    - Caracterizarea unor comportamente, fenomene si procese economice.
    - Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului si ale producatorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate).
    - Utilizarea unor instrumente specifice stiintei economice pentru determinarea marimii si dinamicii fenomenelor si proceselor economice.
    - Analizarea unor situatii si probleme economice formulate in limbaj natural, numeric sau grafic.
    - Rezolvarea de probleme cu continut economic.
    - Analizarea corelatiilor dintre diferite comportamente, fenomene si procese economice.
    - Evaluarea, in termeni cantitativi si calitativi, a unei decizii economice.
    - Proiectarea unui comportament economic rational in raport cu conditiile unei situatii date.

    III. CONTINUTURI

    - Consumatorul
    1. Nevoile umane (caracterizare; clasificare)
    2. Cererea (caracterizare; factorii de influenta ai cererii; elasticitatea)
    3. Resursele economice (caracterizare; clasificare; raritate)
    4. Comportamentul consumatorului (utilitatea economica; eficienta consumului)
    - Producatorul/intreprinzatorul
    1. Proprietatea (caracterizare, clasificare)
    2. Factorii de productie: Munca; Natura; Capitalul; Neofactorii de productie; Combinarea factorilor de productie
    3. Costurile, Productivitatea, Profitul, Indicatorii macroeconomici ai activitatii economice, Venitul, consumul, economiile si investitiile, Eficienta economica
    4. Oferta (caracterizare; factorii de influenta ai ofertei; elasticitatea)
    5. Comportamentul producatorului/intreprinzatorului (obiectivele producatorului)
    - Piata - intalnire a agentilor economici
    1. Relatia cerere - oferta - pret
    2. Mecanismul concurential (forme de concurenta)
    3. Piata - legitati si mecanismul economiei de piata
    4. Forme ale pietei: Piata monetara (banii, cererea si oferta de moneda, institutiile financiare, creditul, dobanda); Piata financiara sau a capitalurilor (actiuni, obligatiuni, formele pietei financiare, operatiuni la bursa de valori); Piata muncii (cererea si oferta de munca, salariul); Piata mondiala (formele pietei mondiale, comertul international, eficienta comertului exterior); *Piata valutara
    5. *Echilibrul economic
    6. Dezechilibre economice (inflatia, somajul)
    7. *Fluctuatii economice

    NOTA:
    - Continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    - Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina Filosofie are statut de disciplina optionala.
    La proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii, disciplina Filosofie poate fi aleasa numai de catre elevii care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    La proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele corespunzatoare specializarii, disciplina Filosofie poate fi aleasa de catre elevii de la oricare filiera si specializare, cu exceptia elevilor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    - Identificarea, intr-un text dat, a problemei filosofice abordate si a conceptelor utilizate in formularea ei.
    - Compararea unor puncte de vedere/pozitii filosofice referitoare la o anumita problema filosofica.
    - Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic.
    - Analizarea comparativa a premiselor, respectiv, a consecintelor presupuse de o anumita pozitie/punct de vedere filosofic.
    - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumita problema filosofica.
    - Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (intrebari filosofice, texte, concepte).
    - *Construirea unei argumentatii filosofice in sprijinul unei solutii practice posibile la o situatie-problema.

    III. CONTINUTURI

    - Omul
    1. Problematica naturii umane
    2. Sensul vietii
    3. *Omul - fiinta culturala
    - Morala
    1. Bine si rau; teorii morale
    2. Probleme de etica aplicata
    - Politica
    1. Libertate si responsabilitate
    2. Egalitate si dreptate
    3. Putere si legitimitate
    4. Teorii politice moderne si contemporane
    5. Drepturile omului
    - Cunoasterea
    1. Adevar si eroare
    2. Forme de cunoastere si tipuri de adevar
    3. *Sursele cunoasterii
    4. *Limbaj si cunoastere
    - *Existenta
    1. Existenta si devenire
    2. Spatiu si timp
    - Filosofia
    1. *Genuri si stiluri in filosofie
    2. Filosofie si viata

    NOTA:
    - Competentele de evaluat si continuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Stiinte sociale.
    - Pentru itemii de evaluare se vor alege texte apartinand autorilor mentionati in programa scolara pentru disciplina Filosofie, astfel: Aristotel, Augustin, Lucian Blaga, Rene Descartes, Immanuel Kant, John Locke, John Stuart Mill, Platon, Karl R. Popper, Jean-Paul Sartre, la care se adauga, NUMAI pentru elevii care au absolvit specializarea Stiinte sociale, Thoma d'Aquino, Mircea Eliade, F. Hayek, G. W. Leibniz, Friedrich Nietzsche, Constantin Noica, Blaise Pascal, John Rawls, Jean-Jacques Rousseau, Ludwig Wittgenstein.
    - Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA SOCIOLOGIE
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina Sociologie are statut de disciplina optionala.
    Disciplina Sociologie poate fi aleasa numai la proba sustinuta din aria curriculara corespunzatoare specializarii, si numai de catre elevii care au absolvit specializarea Stiinte sociale.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    - Identificarea, intr-un text dat, a unor factori, fenomene si procese sociale.
    - Caracterizarea unor factori, fenomene si procese sociale.
    - Utilizarea unor instrumente specifice sociologiei pentru analiza vietii sociale.
    - Analizarea corelatiilor dintre: - factorii si conditiile vietii sociale; - structura, stratificarea si dinamica vietii sociale; - status si rol social; - individ si grup.
    - Interpretarea unui comportament social.
    - Proiectarea unui comportament prosocial impus de relatia status-rol.

    NOTA:
    Pentru unitatile de continut Societatea si viata sociala si Individul - subiect si obiect al actiunii sociale, mentionate mai jos, elevul va face dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetarii sociologice. Se vor avea in vedere urmatoarele metode si tehnici: observatia, monografia, ancheta pe baza de chestionar, interviul, sondajul de opinie.

    III. CONTINUTURI

    - Societatea si viata sociala
    1. Viata sociala: - Factorii si conditiile vietii sociale
                      - Structura si stratificarea sociala
                      - Dinamica vietii sociale
    2. Relatiile sociale
    3. Institutii si organizatii sociale
    4. Ordine si control social
    - Individul - subiect si obiect al actiunii sociale
    1. Status si rol
    2. Grupurile sociale
    3. Integrare si adaptare socio-profesionala
    4. Fenomene anomice
    - Metodologia cercetarii sociologice
    1. Etapele investigatiei sociologice
    2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA EDUCATIE ANTREPRENORIALA
    BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, disciplina Educatie antreprenoriala are statut de disciplina optionala.
    Disciplina Educatie antreprenoriala poate fi aleasa numai la proba sustinuta din celelalte arii curriculare, altele decat cele corespunzatoare specializarii, si numai de catre elevii de la filiera tehnologica (toate specializarile).

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    - Precizarea elementelor caracteristice antreprenorului, activitatii antreprenoriale, comportamentului antreprenorial si reusitei in afaceri.
    - Caracterizarea unor tipuri de comportament in afaceri.
    - Analizarea corelatiilor dintre: - aptitudinile intreprinzatorului si reusita in afaceri; - aptitudinile intreprinzatorului, oportunitatile pietei si realizarea unei afaceri; - tipuri de comportament antreprenorial si reusita in afaceri; - cadrul legislativ si reusita in afaceri.
    - Elaborarea/adaptarea si evaluarea unui plan de afaceri.
    - Evaluarea rezultatelor unei afaceri.

    III. CONTINUTURI

    - Antreprenorul
    1. Caracteristici si aptitudini ale intreprinzatorului
    2. Rolul antreprenorului
    3. Relatii antreprenoriale
    - Actiunea antreprenoriala (afacerea)
    1. Stabilirea obiectului de activitate
    2. Modalitati si criterii de identificare si selectionare a oportunitatilor pietei
    3. Planul de afaceri: structura si fundamentare
    4. Realizarea, dezvoltarea si diversificarea afacerii
    - Comportamentul in afaceri
    1. Tipuri de comportament in afaceri
    2. Raspunderea in afaceri
    - Reusita in afaceri
    1. General si particular in realizarea unei afaceri reusite

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE PEDAGOGIE
    FILIERA VOCATIONALA
    PROFILUL PEDAGOGIC

    SPECIALIZARILE:
    - bibliotecar-documentarist
    - instructor-animator
    - instructor de educatie extrascolara
    - pedagog scolar

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    In temeiul Legii Invatamantului nr. 84/1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat, absolventii ultimei clase de liceu, invatamant de zi, filiera vocationala, au dreptul sa sustina examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generala, Didactica, Teoria educatiei, Pedagogie sociala), in cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculara specifica profilului pedagogic si specializarilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educatie extrascolara si pedagog scolar.
    Prezenta programa selecteaza competentele generale si specifice la a caror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin continuturile lor specifice, si care vor fi evaluate.
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

 ______________________________________________________________________________
| 1. Utilizarea adecvata a unor concepte stiintelor educatiei in diferite      |
| contexte de comunicare                                                       |
|______________________________________________________________________________|
| Competente specifice                 | Continuturile invatarii               |
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.1 Analiza conceptelor si a         | - Functiile si formele educatiei      |
| relatiilor dintre conceptele         | - Finalitatile educatiei (tipuri de   |
| specifice stiintelor educatiei,      | finalitati - ideal, scop, obiective)  |
| in scopul interpretarii mesajelor    | - Introducere in teoria               |
| cu continut educativ                 | curriculum-ului (concepte, tipuri de  |
|                                      | curriculum)                           |
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.2 Elaborarea unor mesaje cu        | - Medii educationale - scoala,        |
| continut educativ in scopul          | familia, Biserica, mijloacele de      |
| facilitarii comunicarii cu parteneri | informare in masa, organizatiile      |
| educationali - elevi, cadre          | nonguvernamentale                     |
| didactice, parinti etc.              |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 2. Aplicarea conceptelor specifice stiintelor in organizarea unor activitati |
| educative                                                                    |
|______________________________________________________________________________|
| 2.1 Corelarea elementelor de continut| - Organizarea activitatilor educative |
| ale proiectarii activitatilor        | - Proiectarea activitatilor educative |
| educative cu cerintele acesteia      | (cerinte, continut, etape, metode si  |
|______________________________________| mijloace)                             |
| 2.2 Elaborarea intr-o succesiune     | - Operationalizarea obiectivelor      |
| logica a etapelor proiectarii        | educationale                          |
| activitatilor educative              | - Functii si forme ale evaluarii      |
|                                      | scolare                               |
|______________________________________|_______________________________________|
| 3. Analiza fenomenului educational si a interdependentei dintre factorii     |
| implicati in procesul educational                                            |
|______________________________________________________________________________|
| 3.1 Descrierea specificului          | - Functiile si formele educatiei      |
| fenomenului educational, in scopul   | - Sistemul de invatamant              |
| interpretarii relatiilor dintre      |                                       |
| factorii implicati in procesul       |                                       |
| educational                          |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educatie in actiunile     |
| educative si de orientare scolara                                            |
|______________________________________________________________________________|
| 4.1 Identificarea caracteristicilor  | - Educatia intelectuala - obiective,  |
| diferitelor tipuri de educatie, in   | raportul formativ-informativ          |
| scopul integrarii lor intr-un        | - Educatia morala - obiective, metode |
| demers didactic centrat pe nevoile   | specifice, raportul constiinta -      |
| de dezvoltare ale elevilor           | conduita morala                       |
|______________________________________| - Educatie estetica - obiective       |
| 4.2 Formularea unor directii de      | - Educatie religioasa - obiective     |
| orientare scolara cu ajutorul        | - Educatie fizica - obiective         |
| aspectelor specifice diferitelor     | - Consilierea scolara si              |
| tipuri de educatie                   | profesionala - obiective, factorii    |
|                                      | orientarii                            |
|                                      | - Socializarea - (mecanisme, functii, |
|                                      | etape)                                |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.3 Argumentarea necesitatii         | - Educatia permanenta - o necesitate  |
| educatiei permanente in societatea   | in lumea contemporana (specific,      |
| actuala                              | continut, obiective, metode, forme de |
|                                      | organizare)                           |
|______________________________________|_______________________________________|

    III. TEME

    - PEDAGOGIE GENERALA
    1. Functiile si formele educatiei
    2. Finalitatile educatiei (tipuri de finalitati - ideal, scop, obiective)
    3. Sistemul de invatamant
    - DIDACTICA
    1. Organizarea activitatilor educative
    2. Operationalizarea obiectivelor educationale
    3. Introducerea in teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, continuturile invatarii)
    4. Proiectarea activitatilor educative (cerinte, continut, etape, metode si mijloace)
    5. Functii si forme ale evaluarii scolare
    - TEORIA EDUCATIEI
    1. Educatia intelectuala - obiective, raportul formativ-informativ
    2. Educatia morala - obiective, metode specifice, raportul constiinta - conduita morala
    3. Educatia estetica - obiective
    4. Educatia religioasa - obiective
    5. Educatia fizica - obiective
    6. Consilierea scolara si profesionala - obiective, factorii orientarii
    - PEDAGOGIE SOCIALA
    1. Educatia permanenta - o necesitate in lumea contemporana (specific, continut, obiective, metode, forme de organizare)
    2. Socializarea - (mecanisme, functii, etape)
    3. Medii educationale - scoala, familia, Biserica, mijloacele de informare in masa

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

    BACALAUREAT 2005

    PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE
    FILIERA VOCATIONALA
    PROFIL PEDAGOGIC
    SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTARIST

    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Valorificarea cunostintelor necesare activitatii in biblioteca scolara
    2. Formarea deprinderilor de catalogare si de clasificare a publicatiilor
    3. Manifestarea unor comportamente adecvate in relatia cu publicul cititor
    4. Organizarea unei biblioteci moderne, care sa corespunda standardelor europene

 ______________________________________________________________________________
| 1. Valorificarea cunostintelor necesare activitatii in biblioteca scolara    |
|______________________________________________________________________________|
| Competente specifice                 | Continuturile invatarii               |
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.1 Familiarizarea elevului cu       | - Elemente generale de biblioteconomie|
| notiunile generale de biblioteconomie| si bibliologie                        |
|                                      | - Traseul publicatiilor de la intrarea|
|                                      | in biblioteca pana la iesire          |
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.2 Realizarea activitatii practice  | - Utilizarea eficienta a spatiilor si |
| in biblioteca                        | a mobilierului de biblioteca          |
|                                      | - Structura functionala a bibliotecii |
|______________________________________|_______________________________________|
| 1.3 Realizarea unei bibliografii     | - Bibliografii specifice              |
| specifice                            |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 2. Formarea deprinderilor de catalogare si de clasificare a publicatiilor    |
|______________________________________________________________________________|
| 2.1 Insusirea modalitatilor de       | - Colectii: constituire, dezvoltare,  |
| catalogare si de clasificare a       | evidenta, conservare                  |
| documentelor                         | - Catalogarea si clasificarea         |
|                                      | documentelor                          |
|______________________________________|_______________________________________|
| 2.2 Cunoasterea, respectarea si      | - Conservarea publicatiilor           |
| aplicarea normelor de conservare a   |                                       |
| colectiilor                          |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 3. Manifestarea unor comportamente adecvate in relatia cu publicul cititor   |
|______________________________________________________________________________|
| 3.1 Identificarea comportamentului   | - Biblioteca - factor de educatie in  |
| adecvat in relatia cu cititorul      | scoala                                |
|______________________________________|_______________________________________|
| 3.2 Perfectionarea profesionala a    | - Relatiile profesionale ale          |
| bibliotecarului                      | bibliotecarului                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 3.3 Relationarea bibliotecii scolare | - Colaborarea bibliotecii scolare cu  |
| cu celelalte institutii implicate    | celelalte tipuri de biblioteci        |
| in sfera educatiei                   |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4. Organizarea unei biblioteci moderne, care sa corespunda standardelor      |
| europene                                                                     |
|______________________________________________________________________________|
| 4.1 Elaborarea unei legislatii care  | - Legislatia dupa care functioneaza   |
| sa permita modernizarea si           | biblioteca scolara                    |
| informatizarea bibliotecii           |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.2 Realizarea informatizarii        | - Informatizarea bibliotecii          |
| bibliotecii                          |                                       |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.3 Actualizarea fondului de carte   | - Dezvoltarea colectiilor bibliotecii |
|                                      | scolare                               |
|______________________________________|_______________________________________|
| 4.4 Crearea unor relatii de          | - Colaborarea bibliotecii cu          |
| colaborare cu institutii similare    | institutii similare din strainatate   |
|______________________________________|_______________________________________|

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE - PE CULTE -

    STATUTUL DISCIPLINELOR

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocationala, profil teologic, pentru elevii seminariilor si liceelor teologice; in functie de cultul de care apartin, elevii sustin examen, proba scrisa, la o disciplina de specialitate teologica.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
    Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt:*
    1. Biserica Ortodoxa Romana:
    a. Dogmatica Ortodoxa
    b. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
    c. Studiul formelor si Desenul*
    2. Biserica Romano-Catolica (de limba romana):
    a. Studiul Vechiului si Noului Testament
    b. Catehism
    3. Biserica Romano-Catolica (de limba maghiara):
    a. Catehism
    b. Studiul Vechiului si Noului Testament
    4. Biserica Romana Unita cu Roma (Greco-Catolica):
    a. Studiul Vechiului si Noului Testament
    b. Catehism
    5. Biserica Reformata:
    a. Studii Biblice
    b. Istoria Bisericii Reformate
    6. Biserica Unitariana:
    a. Studii Biblice
    b. Istoria Bisericii Unitariene
    7. Biserica Baptista:
    a. Studiul Bibliei
    b. Doctrine Biblice
    8. Biserica Penticostala:
    a. Pneumatologie
    b. Doctrine Biblice
    9. Biserica Adventista de Ziua a Saptea:
    a. Studiul Bibliei
    b. Dogmatica
    10. Cultul Musulman:
    a. Legislatie Islamica
------------
    * elevii pot alege o singura disciplina dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult;
    * disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.

    COMPETENTE GENERALE DE EVALUAT

    1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice religiei;
    2. Interpretarea unor evenimente prezentate in Biblie sau Sfanta Scriptura, analizand consecintele acestora pentru viata de credinta si problema existentiala a omului;
    3. Descrierea si explicarea unor fapte, fenomene si situatii actuale prin raportarea la mesajul biblic, a traditiilor religioase si a istoriei Bisericii;
    4. Descrierea raporturilor existente intre religia crestina si celelalte religii;
    5. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
    6. Integrarea in ansamblul cunostintelor religioase a cunostintelor dobandite la alte discipline de invatamant;
    7. Utilizarea corecta si adecvata a textului si limbajului religios in contexte variate;
    8. *Explicarea legislatiei islamice.
------------
    * Competenta valabila numai pentru Cultul Musulman.

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    BISERICA ORTODOXA ROMANA

    SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE

    DOGMATICA ORTODOXA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, DOGMATICA ORTODOXA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Interpretarea corecta a invataturilor de baza, generale, formulate succint in Simbolul niceo-constantinopolitan;
    2. Definirea conceptelor si notiunilor specifice dogmaticii ortodoxe;
    3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
    4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care opereaza Teologia dogmatica;
    5. Stimularea interesului pentru cunoasterea adevarului divin revelat, cuprins in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie;
    6. Aplicarea in viata zilnica a acestor valori divine.

    III. CONTINUTURI

    1. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala);
    2. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale);
    3. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, catafatica si apofatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii);
    4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui Dumnezeu; originea divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale si morale);
    5. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura; formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia);
    6. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor);
    7. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism);
    8. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile si spiritualitatea sa; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);
    9. Starea originara a omului - deosebiri confesionale;
    10. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc si deosebiri confesionale);
    11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii si combaterea lor);
    12. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; Intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza);
    13. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea mortii si Invierii Domnului);
    14. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si libertatea omului - interconfesional);
    15. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional);
    16. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;
    17. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica);
    18. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a credinciosilor);
    19. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii - cer nou si pamant nou; viata de veci).

    BIBLIOGRAFIE:
    Pr. Prof. dr. I. Zagrean - Teologie Dogmatica - manual pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti - 1991 (reeditat, Cluj-Napoca, 1997, 2000).

    ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXA.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Explicarea notiunilor istorice in contexte de comunicare diferite;
    2. Identificarea caracteristicilor globale si de detaliu ale unui document si receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;
    3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Romane, ca factor de formare, imbogatire si pastrare a limbii, culturii si identitatii nationale;
    4. Utilizarea variata a metodelor si tehnicilor specifice stiintelor istorice in analiza schimbarilor sociale trecute si prezente;
    5. Redactarea unei lucrari, folosind termeni si notiuni istorice cunoscute.

    III. CONTINUTURI

    1. Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice;
    2. Marturii arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre;
    3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;
    4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII - XIV;
    5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;
    6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV - XV;
    7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV - XV;
    8. Viata monahala la romani in sec. XIV - XV: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante;
    9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea;
    10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;
    11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil si Stefan;
    12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti;
    13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;
    14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi;
    15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei;
    16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;
    17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;
    18. Mitropolitul Antim Ivireanul;
    19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 - 1701;
    20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in Transilvania in sec. al XVIII-lea;
    21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti si Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii;
    22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati;
    23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie si ucenicii lui;
    24. Mitropolitul Veniamin Costachi;
    25. Mitropolitul Andrei Saguna;
    26. Biserica din Romania intre anii 1859 - 1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei;
    27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea si Nicodim Munteanu;
    28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.

    BIBLIOGRAFIE:
    Pr. Prof. dr. Mircea Pacurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Romane - Manual pentru Seminariile Teologice, editia IV, Galati, 1997; editia V, Bucuresti, 2000 (se pot folosi, la nevoie, si editiile anterioare).

    BISERICA ROMANO-CATOLICA

    A. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare romana)

    STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Recunoasterea si definirea notiunilor de baza cu privire la Biblie, ca document unic in istoria omenirii;
    2. Intelegerea si explicarea semnificatiei principalelor concepte si principii ale istoriei mantuirii;
    3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero-testamentare si neo-testamentare, si analizarea consecintelor acestora pentru viata spirituala a omului din toate timpurile;
    4. Analizarea si explicarea evenimentelor vetero-testamentare in lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;
    5. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

    III. CONTINUTURI

    1. Prezentarea generala a Bibliei (Ce este Sfanta Scriptura, Autorul, inspiratia si sensurile Sfintei Scripturi).
    2. Canonul si impartirea Sfintei Scripturi.
    3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generala).

    VECHIUL TESTAMENT:
    4. Cartea Genezei:
    a. prezentare generala;
    b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.
    5. Cartea Exodului:
    a. prezentare generala;
    b. Legamantul de pe Sinai: continut, semnificatie, consecinte.
    6. Cartea Deuteronomului: prezentare generala.
    7. Cartile profetice:
    a. prezentare generala;
    b. profetii mesianice.
    8. Cartile sapientiale: prezentare generala.

    NOUL TESTAMENT:
    9. Canonul Noului Testament.
    10. Evanghelia dupa Matei: prezentare generala, particularitati.
    11. Evanghelia dupa Marcu: prezentare generala, particularitati.
    12. Evanghelia dupa Luca: prezentare generala, particularitati.
    13. Evanghelia dupa Ioan: prezentare generala, particularitati.
    14. Scrisorile Sfantului Pavel:
    a. prezentare generala;
    b. teme centrale.
    15. Scrisorile catolice:
    a. prezentare generala;
    b. teme abordate.
    16. Scrisoarea catre evrei:
    a. prezentare generala;
    b. teme abordate.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    CATEHISM

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, CATEHISM are statul de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Cunoasterea si utilizarea principalelor adevaruri teologice marturisite de Biserica exprimate in simbolul credintei;
    2. Cunoasterea si explicarea importantei Sacramentelor, ca fundament al vietii de credinta;
    3. Explicarea caracteristicilor si a modului de celebrare a fiecarui Sacrament;
    4. Insusirea si punerea in practica a diferitelor modalitati de comuniune cu Dumnezeu si cu aproapele.

    III. CONTINUTURI

    1. Revelatia - definire si transmitere
    2. Sfanta Scriptura, izvorul principal al revelatiei
    3. Credinta si caracteristicile ei
    4. Dumnezeu - creator a toate
    5. Omul - capodopera creatiei
    6. Caderea in pacat
    7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu
    8. Intruparea - nasterea din Maria Fecioara
    9. Patimirea, moartea si invierea rascumparatoare
    10. Duhul Sfant
    11. Biserica in planul lui Dumnezeu
    12. Biserica - una, sfanta, catolica si apostolica
    13. Credinciosii: ierarhie, laici, viata consacrata
    14. Misterul pascal in sacramentele Bisericii
    15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal
    16. Sacramentele initierii crestine
    17. Sacramentele de vindecare
    18. Sacramentele de slujire
    19. Cele zece porunci - generalitati
    20. Iubirea fata de Dumnezeu - poruncile I - III
    21. Iubirea fata de aproapele - poruncile IV - X
    22. Viata de rugaciune
    23. Rugaciunea Tatal nostru

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiara)

    CATEHISM

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea unui concept teologic;
    2. Identificarea problemelor teologice abordate intr-o tema data;
    3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
    4. Analizarea si interpretarea punctelor de vedere si conceptiilor teologice;
    5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

    III. CONTINUTURI

    1. AUTOREVELATIA DUMNEZEASCA:
    a. Omul - cautatorul fericirii in Dumnezeu
    b. Esenta naturii lui Dumnezeu
    c. Viata interna a lui Dumnezeu
    d. Dumnezeu: Sfanta Treime
    2. DUMNEZEU TATA-CREATOR:
    a. Crearea Lumii
    b. Crearea ingerilor
    c. Crearea omului
    d. Pacatul omului si pedeapsa
    e. Crearea materiei
    f. Poporul ales
    3. DUMNEZEU FIU-MANTUITOR
    a. Speranta mantuirii in Vechiul Testament
    b. Plinirea asteptarilor Vechiului Testament in Isus Cristos
    c. Isus - Omul-Dumnezeu
    d. Sfanta Fecioara - Nascatoare de Dumnezeu
    e. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii
    f. Organizarea Bisericii
    g. Caracteristicile Bisericii
    4. SACRAMENTELE
    a. Harul divin
    b. Sacramentele in general
    c. Botezul
    d. Mirul
    e. Euharistia
    f. Sacramentul pocaintei
    g. Maslul
    h. Preotia
    i. Casatoria

    BIBLIOGRAFIE:
    - DOGMATICA ROMANO-CATOLICA, Alba-Iulia 1994 (limba maghiara);
    - CATECHISMUL BISERICII ROMANO-CATOLICE, Libreria Editrice Vaticana 1993;
    - DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966;

    STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text biblic;
    2. Argumentarea biblica a unui punct de vedere teologic;
    3. Elaborarea argumentelor teologice pentru sustinerea unui punct de vedere religios;
    4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei data;
    5. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

    III. CONTINUTURI

    1. EPOCA PATRIARHALA
    a. Abraham
    b. Isac
    c. Iacob
    d. Istoria lui Iosif
    2. EXODUL: Moise si Iosua
    3. EPOCA JUDECATORILOR
    a. Ghedeon
    b. Samson
    4. EPOCA REGILOR
    a. Samuel si Saul
    b. David
    c. Solomon
    5. EPOCA CAPTIVITATII BABILONIENE SI ELIBERAREA
    a. Ieremia
    b. Daniel
    c. Tobia
    d. Iona
    6. CANONUL NOULUI TESTAMENT
    7. EVANGHELIILE SINOPTICE:
    a. EVANGHELIA DUPA MATEI: prezentare generala, particularitati.
    b. EVANGHELIA DUPA MARCU: prezentare generala, particularitati.
    c. EVANGHELIA DUPA LUCA: prezentare generala, particularitati.
    8. EVANGHELIA DUPA IOAN: prezentare generala, particularitati.
    9. FAPTELE APOSTOLILOR
    a. Rusaliile
    b. Biserica stramoseasca
    c. Viata primilor crestini
    d. Sinodul din Ierusalim
    10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL SI CALATORIILE SALE MISIONARE
    11. SCRISORILE SFANTULUI APOSTOL PAVEL:
    a. prezentare generala;
    b. teme centrale.
    12. SCRISOAREA CATRE EVREI:
    a. prezentare generala;
    b. teme abordate.
    13. SCRISORILE CATOLICE:
    a. prezentare generala;
    b. teme abordate.

    BIBLIOGRAFIE:
    - Baroti Laszlo-Sandor: BEVEZETES AZ OSZOVETSEGBE (Introducere in Vechiul Testament - limba maghiara), Ed. Gloria - Cluj 1994.
    - Baroti Laszlo-Sandor: BEVEZETES AZ UJSZOVETSEG OLVASASAHOZ (Introducere in Noul Testament - limba maghiara), Ed. Status - Miercurea Ciuc 1994.
    - O- ES UJSZOVETSEGI SZENTIRAS (BIBLIA), Szent Jeromos Bibliatarsulat - Bp. 1997.

    BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA (GRECO-CATOLICA)

    LICEELE GRECO-CATOLICE

    STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
    2. Caracterizarea unui personaj biblic;
    3. Descrierea si interpretarea unor evenimente biblice in contextul Revelatiei;
    4. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
    5. Interpretarea personala a textului sacru;
    6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic si spiritual.

    III. CONTINUTURI:

    1. Vechiul Testament:
        1. Creatia
        2. Potopul
        3. Perioada Patriarhilor:
        a. Chemarea lui Avraam
        b. Jertfa lui Isaac
        c. Lupta lui Iacov cu ingerul
        4. Moise si iesirea din Egipt
        5. Drumul in desert si legea de pe Sinai
        6. Regele David
        7. Regatul de nord si profetii sai:
        a. Profetul Ilie
        b. Profetul Osea
        8. Regatul de Sud si profetii sai:
        a. Chemarea profetului Isaia
        b. Profetia lui Isaia despre Emanuel
        c. Noul Legamant (Ier 31)
        9. Rugaciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)
    2. Noul Testament
        1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj
        2. Buna Vestire
        3. Nasterea lui Isus
        4. Inchinarea magilor
        5. Botezul lui Isus
        6. Fericirile
        7. Parabola semanatorului
        8. Parabola samariteanului
        9. Nunta din Cana
        10. Minunea orbului din nastere
        11. Agonia lui Isus in Ghetsimani
        12. Cina cea de Taina
        13. Invierea lui Isus
        14. Rusaliile
        15. Chemarea Sf. Paul

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    CATEHISM

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, CATEHISM are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI SI NOULUI TESTAMENT.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Descrierea adevarurilor de credinta;
    2. Identificarea mesajului biblic intr-un context dat;
    3. Utilizarea adecvata a limbajului teologic;
    4. Descrierea sacramentelor;
    5. Explicarea poruncilor si a normelor de morala crestina.

    III. CONTINUTURI

    1. Teologie dogmatica:
        1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.
        2. Crearea lumii vazute si nevazute.
        3. Misterul Intruparii, copilariei si vietii publice a lui Isus.
        4. Misterul Pascal: patima, moartea si Invierea Domnului.
        5. Spiritul Sfant Sfintitorul.
        6. Insusirile Bisericii.
        7. Sacramentele de initiere.
        8. Sacramentele de vindecare.
        9. Sacramentele de slujire.
        10. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.
    2. Teologie morala:
        1. Constiinta morala.
        2. Pacatul.
        3. Legea morala.
        4. Porunca intai.
        5. Porunca a doua si a treia.
        6. Porunca a patra.
        7. Porunca a cincea.
        8. Porunca a sasea si a noua.
        9. Porunca a saptea si a zecea.
        10. Porunca a opta.

    BISERICA REFORMATA

    LICEELE TEOLOGICE REFORMATE

    STUDII BIBLICE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDII BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;
    2. Utilizarea adecvata a termenilor limbajul biblic;
    3. Sustinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;
    4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;
    5. Redactarea unei compozitii, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale ale continutului textului biblic dat, si sa motiveze in compozitie acceptiunile sale, conform cerintelor formulate.

    III. CONTINUTURI

    A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT
    1. Primele istorisiri Geneza 1 - 11.
    Cele doua relatari ale Facerii (Geneza 1 - 2,4a si Geneza 2,4b - 24.); Caderea in pacat; Alungarea din Paradis; Escaladarea pacatului; Cain si Abel, Lamec (Geneza capitolele 3 - 4.); Istoria lui Noe (Geneza capitolele 6 - 9.); Turnul din Babel (Geneza 11,1 - 9.)
    2. Istoria patriarhilor Geneza 15 - 50.
    Avram si Isaac; Iacov si Esau; Istoria lui Iosif
    3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu Exod 1 - 14.
    Captivitatea. Chinuire (Exod 1.); Moise (Exod 3 - 11.); Slobozirea. Pasca si iesirea (Exod 12 - 13.); Migrarea in desert, urmarire si scapare (Exod 13 - 14.)
    4. Greutatile vietii noi Exod 15 - 20, 32 - 34
    Migrare in desert: (Exod 15,22 - 27. 16, 17.); Legea: La Sinai (Exod 19.) Decalogul (Exod 20,1 - 17.); Vitelul de aur: Idolul si mijlocirea lui Moise, mania lui Dumnezeu, fata lui Moise (Exod 32 - 34.)
    5. Ocuparea pamantului fagaduielii Cartea lui Iosua 1 - 6,24
    6. Instalare in tara noua
    Prezentarea generala a judecatorilor, Debora si Barac (Judecatori 4.) Ghideon (Judecatori 6 - 7.) Samson (Judecatori 13 - 16.)
    7. Cine sa fie regele? 1,2 Samuil, 1 Regi
    Samuil: (1 Samuil 1 - 6.); Saul: Puterea regelui, Samuil si Saul, pacatul lui Saul (1 Samuil 8 - 10. 13. 15.); Spiritism (1 Samuil 28.)
    David (1,2 Sam.): Dumnezeu il alege pe David (16.); David si Goliat (17.); Ionatan si David (18. 20.); Fuga lui David (21 - 22. 24.);Moartea lui Saul si al lui Ionatan (31.); Pacatul si ispasirea lui David (11 - 12.); Revolta lui Absalom (15 - 18.)
    Solomon (1. Regi): Solomon devine rege (1 - 4.); Templul lui Solomon. 1. Regi 5 - 8
    8. Captivitate si intoarcere acasa 1 Regi 17 - 21; 2 Regi 1 - 8
    Ilie: (1 Regi 17 - 19.); Via lui Nabot (1 Regi 21.)
    Elisei: Ridicarea lui Ilie in cer; Elisei (2 Regi 2.); Minunile lui Elisei (2 Regi 3 - 8.)
    9. Profetii scriitori Isaia 6 - 7, 9 - 11, Ieremia 1; 23,1 - 8; 29,1 - 15; Ezechiel 1 - 3; 37,1 - 14, Daniel 1, 3, 5 - 6
    Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7,11 - 16.); Imparatia Mesiei (9. 11.)
    Ieremia: Chemarea lui (1.); Semintie adevarata pentru David (23,1 - 8.);
    Ezechiel: Chemare si misiune (1 - 3.);
    Daniel: Educatia tinerilor evrei (1.); Cuptorul arzand (3.); Ospatul lui Baltazar (5 - 6.)
    10. Cartea lui Iov 1 - 2. 19,25 - 27.42.
    Iov in suferinte si in biruinta

    B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT
    1. Noul Testament
    Formarea si distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici
    2. Nasterea si copilaria lui Iisus
    Nasterea lui Ioan Botezatorul, vestirea nasterii lui Iisus (Luca 1.); ingerul la Iosif (Matei 1,18 - 23.); Recensamantul, pastorii, oastea ingerilor, taiatul imprejur al copilului, Simeon si Ana (Luca 2,21 - 40.); Magii, Irod, fuga in Egipt, uciderea pruncilor, intoarcerea acasa (Matei 2.); Iisus in varsta de 12 ani (Luca 2,41 - 52.)
    3. Pregatirea lui Iisus
    Predica lui Ioan Botezatorul la Iordan. Trimisii care se intereseaza de persoana sa. Botezarea lui Iisus. Ispitirea lui Iisus (Luca 3,1 - 20. 21 - 23. 4,1 - 15. Matei 3,1 - 12. 13 - 17. 4,1 - 11. Marcu 1,1 - 8. 9 - 12. Ioan 1,34.)
    4. Iisus isi incepe activitatea; chemarea ucenicilor
    Iisus incepe sa predice, primirea sa in Nazaret (Matei 4,12 - 17. Marcu 1,14 - 15. Luca 4,13 - 30.); Isi cheama primii ucenici (Matei 4,18 - 25. Marcu 1,16 - 20. Ioan 1,35 - 52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1 - 11.)
    5. Intalniri cu Iisus
    Nicodim; Samariteanca (Ioan 3 - 4.)
    6. Mesia cuvantului si al faptei I. Cuvantarea de pe munte Matei (5 - 7.) Luca (6,20 - 49.)
    Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugaciune. Tatal nostru. Comori in cer. Ingrijorare.
    Masura egala. Invatatori falsi. Casa cladita pe stanca. Incheiere.
    7. Mesia cuvantului si al faptei II. Minuni:
    Iisus umbla pe mare (Marcu 6,45 - 52.); Fiica lui Iair (Marcu 5,21 - 43. Luca 8,40 - 56. Matei 9,18 - 26.); Ospatarea celor cinci mii (Marcu 6,30 - 44. Luca 9,11 - 17. Matei 14,13 - 21. Ioan 6,1 - 15.); Nunta din Cana (Ioan 2,1 - 25.); Capitanul din Capernaum (Ioan 4,43 - 54. Luca 7,1 - 10. Matei 8,5 - 13.);
    8. Mesia Invatator: tainele Imparatiei lui Dumnezeu
    Parabolele lui Iisus despre Imparatia lui Dumnezeu Parabolele (Matei 13,10 - 17. 34 - 35. Marcu 4,10 - 13.); Semanatorul (Matei 13,1 - 9. Marcu 4,1 - 9. Luca 8,4 - 18.); Neghina si graul (Matei 13,24 - 30. 36 - 43.)
    Parabolele lui Iisus despre pacatosul pocait si despre iertare: Oaia ratacita, drahma pierduta, fiul risipitor (Luca 15.)
    Parabolele lui Iisus despre rugaciune, ingrijorare, credinta: Rugaciunea (Luca 11,1 - 13.)
    Judecatorul rautacios, fariseul si vamesul (Luca 18,1 - 14.)
    Problema vietii vesnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29 - 37.); Maria si Marta (Luca 10,38 - 42.); Tanarul bogat (Marcu 10,17 - 31); Calea larga si cea stramta (Luca 13,22 - 30.); Bogatul si Lazar cel sarac (Luca 16,19 - 31.)
    9. Problema: "cine este Iisus?"
    Oamenii vor sa vada semne: Profet in propria tara (Matei 13,53 - 58.); Regina Sudului (Matei 12,38 - 42.)
    Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu; Fiul lui David; Hristos
    10. Iisus in Ierusalim
    Intrarea (Luca 19,28 - 40. Matei 21,1 - 11. Marcu 11,1 - 11. Ioan 13,2 - 10.)
    Purificarea Templului (Matei 21,12 - 17. Marcu 11,15 - 19. Luca 19,45 - 48.)
    In fata inamicilor (Matei 22 - 23; Marcu 12; Luca 20 - 21;)
    11. Suferintele
    Joia mare si Vinerea mare (Matei 26 - 28; Luca 21 - 23; Marcu 14 - 15; Ioan 17 - 19)
    12. Invierea (Marcu 16,1 - 8. Matei 28,1 - 10. 11 - 15. Luca 24,1 - 11. Ioan 20,1 - 10.) Maria Magdalena (Ioan 20,11 - 15.); Toma (Ioan 20,24 - 29.); Marea Tiberiadei (Ioan 21,1 - 14.)
    Emaus (Luca 24,13 - 35.); In fata ucenicilor (Ioan 20,19 - 23. Matei 28,16 - 20. Luca 24,36 - 49.)
    13. Nasterea comunitatii crestine
    Ramas bun de la Iisus. Inaltarea (Luca 24,50 - 53. Fapte 1,1 - 14.); Pogorarea Sfantului Duh si formarea Bisericii (Fapte 2.)

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    ISTORIA BISERICII REFORMATE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
    2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
    3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
    4. Interpretarea consecintelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
    5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
    6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
    7. Asumarea responsabilitatii pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.

    III. CONTINUTURI

    1. Viata primilor crestini. Viata si slujirea apostolului Pavel
    2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare
    Crestinismul ca religie de stat; Erezii si secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice
    3. Biserica celor doua imperii romane
    Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice
    4. Epoca cruciadelor
    Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendintei cruciadelor
    5. Albigentii
    Motivele nasterii sectelor secolelor XI - XIII; Valdezii; albigentii;
    6. Jan Hus si John Wyclif
    Husitii; Evenimente premergatoare papalitatii din Avignon;
    7. Papalitatea din Avignon
    Papalitatea dubla si tripla
    8. Influenta renasterii si a umanismului asupra Bisericii
    Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renasterii si a umanismului; Activitatea lui Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus
    9. Viata si activitatea lui Martin Luther
    Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!";
    10. Viata si activitatea lui Huldrych Zwingli
    Slujirea la Maria Einsiedeln; "Scoala de profeti"; Hotararile adunarii imperiale din Speyer si imprejurarile mortii lui Zwingli
    11. Viata si activitatea lui Jean Calvin
    Cuvantarea "Filozofia crestina" la deschiderea anului universitar in Paris si consecintele
    INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; Insemnatatea in activitatea reformatorului a primei perioade geneveza, celei petrecute la Strassburg si celei de a doua din Geneva;
    12. Crestinatatea maghiara din navalirea tatarilor pana la tragedia din Mohacs
    Prezentarile invataturilor Reformei in Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;
    13. Epoca Izabellei si a lui Ioan Sigismund
    Reforma luterana si elvetiana; Despartirea Bisericilor Reformei;
    14. Contrareforma in Europa
    Contrareforma; Inchizitia; Intemeierea si functionarea ordinului iezuitilor; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum
    15. Biserica Reformata in secolul al XVII-lea
    Bocskai Istvan, Bethlen Gabor; Rakoczy Gyorgy I.;
    16. Bisericile Angliei
    Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptistii; Restauratia; Reformatii scotieni;
    17. Protestantismul nord-american
    Emigrari. Pilgrim Fathers; Colonistii si Biserica; Libertatea americana a religiei: Pennsylvania;
    18. "Marea decadere a Transilvaniei" si ultimele zile ale Principatului Transilvan
    Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne in Biserica Reformata; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independenta principatului; Conceptii teologice noi: cartesianismul, cocceianismul
    19. Luptele pentru libertate ale kurutilor
    Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor in Transilvania; Transilvania isi pierde independenta; Izbucnirea luptei pentru libertate
    20. Epoca lui Leopold I., Carol III. si a Mariei Tereza
    Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareforma in Ungaria cu asistenta imperiala;
    Razboaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestantilor
    21. Iosif II.
    Absolutismul iluminist; Regele "cu palarie"; Ordinul Tolerantei (Ungaria si Transilvania)
    Efectul si punerea in practica a Ordinului Tolerantei; Alte ordine; Caderea si moartea lui Iosif II.
    22. Curente teologice in crestinism
    Iluminismul; Miscari de desteptare sufleteasca in Europa (la scotieni, germani, olandezi)
    23. Bisericile noastre protestante in secolele XIX - XX.
    Curente teologice: liberalismul, rationalismul, romantica; Formarea miscarilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;

    BISERICA UNITARIANA

    LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE

    STUDII BIBLICE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDII BIBLICE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Identificarea punctului de vedere sustinut intr-un text teologic;
    2. Elaborarea argumentelor pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
    3. Interpretarea simbolurilor si motivelor religioase dintr-un text dat;
    4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugaciuni, povestiri, comparatii) pe baza unei structuri de idei data;
    5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.

    III. CONTINUTURI

    1. Relatia divinitate - om (Schimbarea relatiei divinitate - om in Vechiul Testament, Relatia tata - individ);
    2. Elementele mitologice si istorice in vechiul Testament (geneza, istoria si formarea evreilor in comunitate religioasa; rolul conducatorilor in istoria evreilor - Moise, regii, judecatorii, profetii; practica si rolul religiei in viata cotidiana a evreilor);
    3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babel, scara lui Iacov; legamantul)
    4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiesti fata de religia popoarelor inconjuratoare (Dumnezeu, rolul credintei in comportamentul moral-religios al evreilor);
    5. Caile de cunoastere ale lui Dumnezeu (rugaciunea, formele si sensul rugaciunii autentice, meditatia, credinta, caracterul personal al credintei);
    6. Viata si personalitatea lui Isus;
    7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea si adevarul, adevarul omenesc si adevarul dumnezeiesc, iubirea fata de semeni si de Dumnezeu, Imparatia cerurilor si vocatia omului, Fericirile);
    8. Invatatura lui Isus despre Dumnezeu, despre om si porunca iubirii;
    9. Locul si valoarea Bibliei in religia unitariana; orientare in Biblie, traducerile.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    ISTORIA BISERICII UNITARIENE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, ISTORIA BISERICII UNITARIENE are statut de disciplina obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea de termeni, notiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;
    2. Utilizarea adecvata, si explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii in contexte complexe;
    3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o institutie in complexitatea lui, dintr-o epoca data;
    4. Interpretarea consecintelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei institutii, pe baza unei structuri de idei date;
    5. Redactarea unei compozitii-sinteza, pe baza unui plan de idei, in care sa se evidentieze caracteristicile si interferentele fundamentale in epoca a evenimentului, sau personajului istoric dat;
    6. Utilizarea cunostintelor asimilate in evaluarea evenimentelor si documentelor istorice, tinand cont totodata de realitatea in care se gaseste astazi confesiunea si comunitatea din care face parte, definind si posibilitatile de dezvoltare ale acestora in viitor;
    7. Asumarea responsabilitati pentru relatiile sale cu semenii, cu comunitatea si societatea, tinand cont de determinarea lui istorica.

    III. CONTINUTURI

    1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu in primele epoci ale crestinismului
    2. Crestinatatea din sfarsitul secolului I. pana la Constantin cel Mare
    Crestinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea crestinilor
    3. Miscarile premergatoare reformei din Europa
    Jan Hus si John Wyclif
    4. Viata si activitatea lui Martin Luther
    Reforma; Indulgentele; Viata lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu sa ma ajute!";
    5. Viata si activitatea lui Jean Calvin
    6. Inceputurile miscarilor antitrinitariene
    Viata si activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini
    7. Inceputurile miscarii unitariene din Transilvania
    Viata si activitatea lui David Ferenc
    8. Biserica Unitariana din Transilvania in secolul al XVII-lea
    9. Complanatia Desiana si consecintele acestuia
    10. Viata si activitatea episcopului Koncz Boldizsar
    11. Diploma Leopoldinum si consecintele acestuia
    12. Rolul episcopilor si patronilor din secolul al XVIII-lea
    13. Viata si activitatea episcopului Kriza Janos
    14. Patronii secolului al XIX-lea
    15. Viata si activitatea episcopului Ferencz Jozsef
    16. Istoricul colegiilor unitariene
    17. Biserica unitariana intre cele doua razboaie mondiale
    18. Biserica Unitariana in timpul regimului comunist.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    BISERICA BAPTISTA

    LICEELE BAPTISTE

    STUDIUL BIBLIEI

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
    2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
    3. Explicarea scopului si a implicatiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau intamplari biblice;
    4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
    5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.

    III. CONTINUTURI

    STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT
    1. Geneza: Cartea inceputurilor (Schultz, p. 23 - 30, 45 - 59)
    a. Creatia (zilele creatiei, crearea omului)
    b. Caderea (ispitirea si neascultarea, urmarile neascultarii, prima profetie mesianica)
    c. Potopul (cauze, descriere, legamantul cu Noe)
    d. Babel (descriere, urmari)
    e. Avraam (chemare, legamant, credinta ca neprihanire, jertfirea lui Isaac)
    f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profetia mesianica: Gen. 49:10)
    g. Iosif (visul, vinderea ca rob, intemnitarea, inaltarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)
    2. Exodul. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau (Schultz, p. 63, 70 - 88)
    a. Eliberarea din Egipt (robia aspra, pregatirea lui Moise, scopul urgiilor, impietrirea lui Faraon, moartea intailor nascuti, Pastele)
    b. Legamantul Mozaic (scopul, continutul, Decalogul, diferite legi)
    c. Cortul intalnirii (elemente componente)
    3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan (Schultz, p. 123 - 135)
    a. Intrarea in Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, caderea ierihonului, Ai)
    b. Cucerirea tarii (campania de sud si nord)
    4. Judecatori. Ghedeon si Samson (Schultz, p. 135 - 150)
    a. Caracteristicile perioadei judecatorilor (pacat, pedeapsa, pocainta, pace, Jud. 21:25)
    b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)
    c. Samson (istoria, caracterizarea personajului)
    5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel (Schultz, p. 156 - 161)
    a. Nasterea si chemarea
    b. Samuel ca judecator (judecarea si invatarea poporului)
    c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul si a lui David)
    6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161 - 165)
    a. Credinciosia lui Saul (ungerea, biruinta asupra dusmanilor)
    b. Caderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)
    7. David, intemeietorul Statului national evreu (Schultz, p. 167 - 184)
    a. Imparat peste Iuda si Israel
    b. Pacatul lui David si consecintele lui
    c. Legamantul davidic (2 Samuel 7:11 - 16)

    STUDIUL NOULUI TESTAMENT
    1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59 - 105)
    a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tata, omul - creatia lui Dumnezeu, pacatul, asteptarea mesianica)
    b. Templul si sinagoga
    2. Evangheliile - privire generala (Tenney, p. 127 - 175)
    a. Autorul, data si locul scrierii
    b. Destinatia si scopul evangheliei
    3. Viata si lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney, p. 179 - 187)
    a. Nasterea si copilaria
    b. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrari)
    c. Moartea, invierea, inaltarea
    8. Invatatura Domnului Isus si minunile Sale (Tenney, p. 197 - 203)
    a. Metodele de invatare ale lui Isus
    b. Scopul si continutul invataturii
    c. Minunile lui Isus (implinirea profetiilor mesianice, exemple)
    9. Divinitatea si umanitatea Domnului Isus in Evanghelia dupa Ioan (Tenney, p. 174 - 175)
    a. Prologul Evangheliei dupa Ioan
    b. Afirmatiile "Eu sunt ..."
    c. Minunile
    d. Elementele esentiale ale naturii umane
    10. Prima calatorie misionara: iudaizatorii (Tenney, p. 229 - 237, 240, 245 - 246)
    a. Biserica din Antiohia Siriei (motivatiile misiunii)
    b. Traseul si piedicile intalnite
    c. Conciliul din Ierusalim (probleme si solutia)
    11. Epistola catre Romani (Tenney, p. 274 - 279)
    a. Autor, destinatari, scop
    b. Revelatia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relatia crestinului cu statul, ingaduinta crestina

    BIBLIOGRAFIE:
    1. Schultz, J. Samuel, Calatorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers, Inc., 1980;
    2. Talpos, Vasile Dr., Studiu introductiv in Legea, Istoria si Poezia Vechiului Testament, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999;
    3. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986

    DOCTRINE BIBLICE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea conceptelor si notiunilor specifice disciplinei;
    2. Identificarea si interpretarea ideilor de baza ale unui text biblic si situarea acestuia in context;
    3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmatii date si explicarea acestora in contextul Scripturii;
    4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri si idei date;
    5. Utilizarea corecta si adecvata a limbajului teologic.

    III. CONTINUTURI

    1. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului (Thiessen, p. 72 - 79)
    a. Termeni inruditi
    b. Teorii inadecvate
    c. Doctrina biblica a inspiratiei
    d. Dovezile inspiratiei
    2. Natura si atributele lui Dumnezeu (Thiessen, p. 85 - 102)
    a. Esenta naturii si atributelor
    b. Atribute nonmorale
    c. Atribute morale
    3. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si speciala (Thiessen, p. 9 - 20)
    a. Revelatia generala
    b. Revelatia speciala
    4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate si umanitate (Ryrie cap. 42, pct. I - III)
    a. Dumnezeirea lui Cristos
    b. Umanitatea lui Cristos
    5. Lucrarea lui Cristos. Moartea, invierea si ispasirea (Thiessen, p. 263 - 285)
    a. Importanta mortii lui Cristos
    b. Interpretari gresite
    c. Adevarata semnificatie a mortii
    d. Sfera de cuprindere a mortii lui Cristos
    e. Invierea lui Cristos
    6. Persoana Duhului Sfant (Ryrie, cap. 59)
    a. Personalitatea Duhului Sfant
    b. Dumnezeirea Duhului Sfant
    7. Lucrarea Duhului Sfant (Ryrie, cap. 65 - 66)
    a. Darurile Duhului Sfant
    b. Umplerea cu Duhul Sfant
    8. Originea omului. Caderea si pacatul originar (Ryrie, cap. 31 pct. I - II, 33)
    a. Caracteristicile crearii
    b. Modelul pentru crearea omului
    c. Caderea omului
    9. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte (Ryrie, cap. 34 - 35)
    a. Conceptul biblic despre pacat
    b. Consecintele pacatului
    c. Iertarea pacatului
    10. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament (Ryrie, cap. 48 - 49)
    a. Consideratii introductive
    b. Mantuirea in Vechiul Testament
    c. Mantuirea in Noul Testament
    11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului (Ryrie, cap. 74)
    a. Introducere
    b. Botezul
    c. Cina Domnului
    12. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75)
    a. Semnificatia inchinarii
    b. Continutul inchinarii
    c. Ziua de inchinare

    BIBLIOGRAFIE:
    1. Erickson, J. Miliard, Teologie crestina, vol. I - III, Ed. Cartea Crestina, Oradea, 1998;
    2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementara, BEE International, Dallas, Texas, 1993;
    3. Truta, Ionel, Doctrinele biblice, Ed. Candela, Arad, 1996;
    4. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematica, Societatea Misionara Romana, 1986

    BISERICA PENTICOSTALA

    PNEUMATOLOGIE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea si explicarea conceptelor si notiunilor de baza specifice pneumatologiei;
    2. Analiza si interpretarea doctrinelor si simbolurilor teologice;
    3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
    4. Elaborarea unui eseu structurat;
    5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
    6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

    III. CONTINUTURI

    1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
    2. Duhul Sfant este o Persoana.
    3. Dumnezeirea Duhului Sfant.
    4. Simbolurile Duhului Sfant.
    5. Denumirile Duhului Sfant.
    6. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
    7. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
    8. Roada Duhului Sfant.
    9. Plinatatea Duhului Sfant.
    10. Cele noua daruri ale Duhului.
    11. Calauzirea Duhului Sfant.
    12. Rolul si locul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    DOCTRINE BIBLICE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea conceptelor si notiunilor biblice de baza;
    2. Interpretarea unui text biblic;
    3. Corelarea cunostintelor religioase cu cele dobandite la alte discipline de invatamant;
    4. Elaborarea unui eseu structurat;
    5. Aplicarea invataturii de credinta in rezolvarea problemelor din viata individului si a comunitatii;
    6. Utilizarea adecvata a limbajului teologic.

    III. CONTINUTURI

    1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
    2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata crestinului.
    3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
    4. Invatatura despre Trinitate.
    5. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
    6. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia.
    7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate si umanitate.
    8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea si Invierea Sa.
    9. Ispasirea realizata de Isus Christos.
    10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
    11. Pacatul. Natura pacatului si consecintele lui.
    12. Planul de mantuire a omenirii.
    13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si cina Domnului.
    14. Slujbele din Biserica.
    15. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA

    LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A SAPTEA

    STUDIUL BIBLIEI

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea termenilor si a notiunilor ce contureaza structura crestinismului;
    2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;
    3. Argumentarea aspectelor esentiale ce apartin crestinismului;
    4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

    III. CONTINUTURI

    UNITATEA I
    1. Caile de acces catre studiul Apocalipsei.
    2. Cele sapte biserici (componentele fiecarei scrisori - fagaduinta, salut, lauda, repros, sfat si rasplata promisa; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).
    3. Sigilii si trambite (interpretare si aplicare la experienta personala).
    4. Ramasita si criza finala (identificarea Bisericii ramasitei; nemultumirea lui Lucifer; Mihail si ingerii Lui; biruinta Mielului; pregatirea pentru criza finala).
    5. Fiara care semana cu un leopard si Fiara cu coarne ca ale unui miel.
    6. Cele trei solii ingeresti (semnificatiile si caracteristicile specifice fiecarei solii; adevaratul si falsul sigiliu; consecinte ale primirii si refuzului soliei).
    7. Ultimele plagi si babilonul modern.
    8. Nunta Mielului si mileniul (necazul cel mare; descrierea cetatii sfinte; bucuria celor mantuiti si cantarea Mielului).
    9. Noul Pamant (un cer nou si un pamant nou; caracteristicile celor mantuiti; rasplatirea celor mantuiti).

    UNITATEA II
    10. Natura pacatoasa si pocainta (pacatosul si Hristos; adevarata pocainta; predarea vointei lui Hristos; relatia dintre pocainta si bucurie; iudeii si mantuirea; neamurile si mantuirea).
    11. Marturisirea si iertarea pacatului (constienta pacatului; credinta si faptele; credinta si sentimentele).
    12. Definirea, experimentarea si efectele sfinteniei.
    13. Harul si Legea (Planul de Mantuire; indreptatirea prin credinta).
    14. Castigarea bataliei cu noi insine (rastignirea eu-lui).
    15. Personalitatea si lucrarea Duhului Sfant (semnificatia umplerii cu Duhul Sfant).
    16. Schimbarea si rezultatele ei practice: responsabilitate civica, responsabilitate financiara, toleranta si discernamant, apreciere si lauda.

    LISTA DE TERMENI/NOTIUNI

    TERMENI
    Binecuvantat, Biruitor, Biserica, Caldicel, Condamnare, Conducere, Controversa, Credinta, Criza finala, Curatire, Descoperire, Dragostea dintai, Evanghelia vesnica, Faradelege, Iertare, Impacare, Inger, Laodiceean, Mangaietor, Martor credincios, Marturie, Mila, Mileniu, Nastere din nou, Neprihanire, Noul Pamant, Pacat, Pocainta, Profetie, Redesteptare, Revelatia, Sfintire, Sigiliul, Transformare, Vointa.

    NOTIUNI
    Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curatit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentati in cartea Apocalips, Caderea Babilonului, Calauzirea Duhului, Carticica, Cel Imbatranit de zile, Cele patru vanturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fara plata, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihanirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie vesnica, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curata, Fiara care se ridica din adanc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovniceasca, Fire pamanteasca, Haine albe, Har, Hristos sfarsitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, Implinirea Legii, Indreptatit prin credinta, Ingaduinta crestina, Invatatura lui Balaam, Legamantul harului, Lege duhovniceasca, Lege fireasca, Legea, Lucrarea Duhului, Mantuire prin fapte, Mantuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu doua coarne, Mielul lui Dumnezeu, Nastere din nou, Nadejde, Neprihanire prin credinta, Nunta Mielului, Pacatul, Peceti, Piatra de poticnire, Plan de mantuire, Plata pacatului, Potrivit Duhului, Rabdarea sfintilor, Rastignirea eu-lui, Secerisul pamantului, Semn - sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujba duhovniceasca, Solie intreita, Sub har, Sub lege, Sapte potire, Trambite, Trupul lui Hristos, Vinul maniei lui Dumnezeu.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    DOGMATICA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, DOGMATICA, are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    1. Definirea termenilor esentiali si a notiunilor specifice folosite in Biblie si in dogmatica adventista;
    2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezuma declaratia de credinta a Bisericii Adventiste;
    3. Argumentarea invataturilor de credinta in diferite contexte de comunicare;
    4. Utilizarea corecta si adecvata a textului si a terminologiei biblice in contexte variate.

    III. CONTINUTURI

    1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU
    a. Biblia - Cuvantul lui Dumnezeu.
    b. Dumnezeirea - Sfanta Treime.
    c. Dumnezeu Tatal, Creatorul, Sustinatorul si Stapanul intregii creatiuni.
    d. Dumnezeu Fiul cel vesnic, Creator, Mantuitor intrupat si Judecator.
    e. Dumnezeu Duhul Sfant, Partas creatiunii, intruparii si rascumpararii.
    2. DOCTRINA DESPRE OM
    a. Creatiunea - opera desavarsita a lui Dumnezeu.
    b. Omul - chip al lui Dumnezeu; consecintele pacatului.
    3. DOCTRINA DESPRE MANTUIRE
    a. Marea lupta dintre Hristos si Satana.
    b. Viata, moartea si invierea Domnului Hristos.
    c. Mantuirea prin credinta in Isus lucrata de Duhul Sfant.
    4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICA
    a. Biserica - Comunitatea credinciosilor, Mireasa lui Isus Hristos.
    b. Ramasita si misiunea ei.
    c. Unitatea trupului lui Hristos.
    d. Botezul - marturie si simbolul unirii cu Hristos.
    e. Cina Domnului - partasie cu trupul si sangele lui Hristos.
    f. Darurile si slujbele spirituale.
    g. Darul profetiei.
    5. DOCTRINA DESPRE VIATA CRESTINA
    a. Legea vesnica a lui Dumnezeu.
    b. Sabatul - monument al creatiunii si semn al legamantului.
    c. Administrarea crestina a bunurilor vietii.
    d. Comportamentul crestin.
    e. Casatoria si familia crestina.
    6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE
    a. Lucrarea Domnului Hristos in Sanctuarul Ceresc.
    b. A doua venire a Domnului Isus Hristos.
    c. Moartea si invierea celor mantuiti si a celor nelegiuiti.
    d. Mileniul si sfarsitul pacatului.
    e. Noul pamant - caminul celor mantuiti.

    LISTA DE TERMENI/NOTIUNI

    TERMENI
    A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserica, Calauzire, Chivot, Creatiune, Evanghelie, Faradelege, Fiul omului, Indreptatire, Intrupare, Inviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremoniala, Legea Morala, Liberul arbitru, Logos, Mangaietor, Mantuitor, Mileniul, Nastere din nou, Natura umana, Natura divina, Personalitate, Planul Mantuirii, Pocainta, Ramasita, Revarsare, Revelatie, Sabat, Sanctuar, Sfintenie, Sola Scriptura, Solie ingereasca, Tetelestai, Trinitate Divina, Viata vesnica, Ziua Ispasirii.

    NOTIUNI
    Atotprezenta, Atotputernicie, Atotstiinta, Biserica invizibila, Chinuri vesnice, Curatirea Sanctuarului, Daruri duhovnicesti, Desavarsit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfant - Inlocuitorul, Duhul Sfant - Mangaietor, Dumnezeire, Evanghelie, Fagaduinta invierii, Faradelege, Haine albe, Iertare, Inspiratie, Impacarea, Indreptatirea impartasita, Inlocuitor, Intrupare, Invierea mortilor, Invierea partiala, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mantuirea prin har, Marturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Nastere din nou, Natura, Natura divina, Neschimbator, Pacatul impotriva Duhului Sfant, Plata pacatului, Ploaia tarzie, Ploaia timpurie, Pocainta, Predare, Preexistenta, Preotie universala, Profetie, Proorocie, Ramasita, Revarsarea Duhului Sfant, Revelatie, Revenirea vizibila, Sabat - obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pamant, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfanta Scriptura, Sfanta Sfintelor, Sfarsitul Legii, Sfintenia lui Dumnezeu, Sfintire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficienta Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viata vesnica, Zi binecuvantata.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    CULTUL MUSULMAN

    LEGISLATIE ISLAMICA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In cadrul examenului de Bacalaureat 2005, LEGISLATIE ISLAMICA are statut de disciplina de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, si poate fi sustinuta la proba E.
    Proba de examen este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. COMPETENTE GENERALE (in limba romana):
    1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice. (Scopul si obiectul de studiu);
    2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a modurilor de practicare a acestora;
    3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor ce-i revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;
    4. Insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.

    II. COMPETENTE GENERALE (in limba turca):
    1. Fikih ilminin terminolojisini, konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.
    2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini, yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.
    3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.
    4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.

    III. CONTINUTURI

    10. SINIF
    KONU 1 FIKIH ILMI
    A. Fikihin tanimi, konusu ve amaci

    KONU 2. IBADET
    A. Ibadetin tanimi ve cesitleri
    B. Ibadetin yapilisi amaclari

    KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERI
    A. Mukellefin gorevleri

    KONU 4. TEMIZLIK
    A. Hades ve necasetin mahiyeti
    B. Abdest
    C. Gusul (Boy Abdest)

    KONU 5. NAMAZ
    A. Namaz vakitleri
    B. Namazin farzlari
    C. Namazin Vacib ve sunnetleri

    KONU 6. NAMAZLARIN KILINISI
    A. Bes vakit namaz ve kilinisi
    B. Vitir namazi ve kilinisi
    C. Cenaze namazi ve kilinisi
    C. Cuma namazi ve kilinisi
    D. Bayram namazi ve kilinisi
    E. Teravih namazi

    KONU 7. NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELER
    A. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri
    11. SINIF

    KONU 8. ORUC
    A. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalari
    B. Orucun farz olmasi ve cesitleri
    C. Orucun sartlari ve hukmu
    C. Oruc bozan ve bozmayan seyler

    KONU 9. ZEKAT
    A. Zekatin tanimi, onem, hikmeti ve faydalari
    B. Zeketin tabi olan ve olmayan mallar
    C. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi

    KONU 10. SADAKA
    A. Sadaka ve cesitleri
    B. Fitir sadakasi

    KONU 11. HACC
    A. Hacc ve faydalari
    B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti
    C. Hacc cesitleri
    C. Haccin rukunleri
    D. Haccin sartlari
    E. Umre
    F. Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler

    KONU 12. KURBAN VE AV
    A. Kurbanin mahiyeti ve onemi
    B. Kurbanin vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar
    C. Nezir ve Ahika kurbani
    C. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.

    NOTA:
    Toate subiectele sunt elaborate in concordanta cu programa scolara, fara a reflecta in mod special viziunea unui manual anume.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    LICEE DE ARTA, MUZICA, COREGRAFIE SI ARTA ACTORULUI

    ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI
    BACALAUREAT 2005

    I. Statutul disciplinei
    In cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului si baletului constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale si constituie proba scrisa.

    II. Competente de evaluat
    Istoria muzicii, teatrului si baletului se inscrie in randul disciplinelor de stricta specialitate, ce se adreseaza elevilor de la liceele de arta.
    Competentele de evaluat:
    - utilizarea notiunilor istorice specifice mentionate in curriculum;
    - corelarea unor notiuni cu fapte istorice;
    - interpretarea unor evenimente istorice marcante si prezentarea personalitatilor epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor;
    - recunoasterea, si analizarea unor informatii furnizate de surse istorice;
    - compararea unor opinii diferite privind incadrarea stilistica a creatorilor reprezentativi;
    - descrierea si explicarea unor fapte si fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;
    - utilizarea corecta si adecvata a limbajului specific;
    - operarea cu analogii stilistice si creative intre arte, in perspectiva interdisciplinara.

    1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII

    A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE

    Continuturi:
    1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor estetice in cadrul spiritualitatii europene.
    2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu in apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, pana la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
    3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta). Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
    4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J. Ph. Rameau, D. Scarlatti etc). J.S. Bach - creatia instrumentala, importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
    5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificatie) evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J. Haydn); muzica simfonica si de opera (W.A. Mozart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L. van Beethoven).
    6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori reprezentativi (cu precadere Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner).
    7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (in special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage s.a.).

    B. ISTORIA MUZICII ROMANESTI
    1. G. Enescu - creator si interpret; national si universal in opera compozitorului
    2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.)
    3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A. Vieru, W. Berger s.a.)
    4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, opera) in muzica secolului XX si compozitori reprezentativi.

    NOTA:
    Pentru anul scolar 2004 - 2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii si Istoria teatrului va contine obligatoriu si minimum un item reprezentand fragmente muzicale/literare de referinta din lucrarile compozitorilor/dramaturgilor indicati in programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute in sistem grila.

    2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI

    Continuturi:
    1. Dansul in Grecia Antica:
    - dansul alaturi de muzica si poezie
    - felurile dansului antic grecesc
    2. Nasterea si fundamentarea baletului
    - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.
    3. J. G. Noverre - reformator si teoretician al baletului "Scrisori despre dans si balete".
    4. Baletul in epoca romantica
    - climatul romantic; F. Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F. Elsser, C. Grisi si "Gissele". Rolul celor trei dansatoare in evolutia baletului.
    - J. Perrot, J. Mazilier, A.S. Saint-Leon, C. Blasis. Caracterele baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec. XIX in Franta, Italia, Danemarca.
    - A. Bournonville. Baletul in Rusia. Infiintarea scolilor imperiale si regale de dans. Coregrafi.
    - P.I. Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci".
    - Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
    5. Precursorii modernismului si contributia lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E. Dalcroze.
    6. S. Diaghilev si "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreti, baletele.
    7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
    - suprarealismul in balet. I. Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
    8. Expresionismul german.
    - premisele aparitiei curentului artistic
    - reprezentantii expresionismului si discipolii acestora
    9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
    - tehnica, expresie in baletul american, olandez. Coregrafi si interpreti.
    10. Baletul in Romania:
    - evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
    - Floria Capsali-fondator de scoala nationala
    - balete romanesti

    3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI

    3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

    Continuturi:
    1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"
                                                            - "Prometeu
                                                              inlantuit"
                                                            - Sofocle - "Oedip
                                                              Rege"
                                                            - "Antigona"
                                                            - Euripide -
                                                              "Medeea"
                            - comedia - Aristofan - "Broastele"
    2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul fanfaron" - la alegere
    3. Teatrul medieval - Misterele
    4. Comedia dell'Arte, Renasterea
    5. Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele gradinarului" - la alegere
    6. William Shakespeare - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet
                           - comedia fantastica "Visul unei nopti de vara"
    7. Clasicismul francez - Corneille -"Cidul"
                           - Racine - "Fedra"
                           - Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere
    8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa
                                      - Beaumarchai - o piesa
    9. C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" - la alegere
    10. Teatrul romantic - V. Hugo - "Hernani"
    11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol "Revizorul"
    12.Teatrul realist - A.P. Cehov "Pescarusul"
                       - B. Show - "Pygmalion"
                       - H. Ibsen - "Nora"
    13. Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia", la alegere
    14. Teatrul contemporan
    a) teatrul poetic - J. Giradoux - "Electra"
    b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu -"Cantareata cheala"
    c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"

    3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC

    Continuturi:
    1. Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea
    - Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"
    2. B.P. Hasdeu - "Razvan si Vidra"
    3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda"
    4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierduta"
    5. B. St. Delavrancea - "Apus de soare"
    6. T. Musatescu - "Titanic vals"
    7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la alegere
    8. L. Blaga - "Mesterul Manole"
    9. M. Sebastian - "Steaua fara nume"
    10. M. Sorescu - "Raceala"
    11. T. Mazilu - "Prostii sub clar de luna"

    Bibliografie
    Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
    Istoria culturii si civilizatiei - Ovidiu Dramba
    Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I - III, Ed. Pentru Literatura Universala
    Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I - IV, Ed. Meridiane
    Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
    Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
    Istoria teatrului romanesc - Mihai Vasiliu
    Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDP
    Istoria teatrului in Romania, vol. I - III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
    Teatrul romanesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
    Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP, 1979, Bucuresti

    * Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate

    MUZICA, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI - PROBE PRACTICE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practica pentru muzica, coregrafie si arta actorului, constituie proba la alegere din aria curriculara specifica profilului si specializarii din cadrul filierei vocationale.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT
    - redarea corecta a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice si interpretative ale repertoriului;
    - elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;
    - realizarea calitatii artistice in interpretarea repertoriului specific profilului studiat;
    - valorificarea potentialului personal si creativ in actul interpretativ;
   -  comunicarea artistica in perspectiva relatiei interpret-public.

    1. MUZICA - proba practica

    I. Sectia instrumentala (pian si instrumente orchestrale simfonice instrumente populare)

    A) un studiu - din programa de liceu;
    B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - din programa de liceu diferentiate pentru pian si instrumentele orchestrale simfonice si instrumente populare;
    C) citire la prima vedere - minimum 12 masuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfasura astfel:
    In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.
    Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A si B), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - fidelitatea respectarii textului
    - realizare tehnica
    - realizare stilistica
    - expresivitate, creativitate (nota personala)
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - fidelitatea respectarii textului
    - realizare tehnica
    - realizare stilistica
    Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.
    Aprecierea se va face conform baremului probei.

    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    NOTA:
    Pentru absolventii care au avut ca disciplina principala de specialitate muzica de jazz-muzica usoara (instrumentala sau vocala), proba practica va avea urmatorul continut:
    A. un studiu (din programa de liceu);
    B. o lucrare la alegere din repertoriul specific si o improvizatie de maxim 3 minute pe o tema data de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicatia comisiei dintr-un repertoriu alcatuit din 5 lucrari pregatite de candidat (pentru muzica de jazz - muzica usoara);
    C. citire la prima vedere la fel ca la punctul C.I de la sectia Instrumentala, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la sectia Canto popular.
    Pentru evaluarea probei A (proba de recital) si a probei B, se va tine cont de criteriile de la punctul I - sectia Instrumentala.
    Metodologia de desfasurare precum si evaluarea probei C va fi aceeasi ca la pct. I de la sectia Instrumentala, respectiv pct. B.IV de la sectia Canto popular.
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    II. Sectia teoretica

    A) Auz muzical
    - 1 interval simplu consonant si disonant;
    - 1 interval compus (pana la cvintadecima inclusiv);
    - 1 trison in pozitie stransa;
    - 1 trison in pozitie larga;
    Pentru evaluarea probei A, recunoasterea corecta a intervalelor se poate realiza din trei incercari. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.

    B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 2, 3 sau 4 timpi, in cheile sol si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
    Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
    Pentru evaluarea probei B, se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - intonarea corecta
    - executia corecta din punct de vedere ritmic
    - analiza corecta din punct de vedere teoretic
    Aprecierea se va face conform baremului probei

    C) Dicteu:
    1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor de la proba de solfegiu;
    2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si note intregi.
    Pentru evaluarea probei C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - notarea corecta a inaltimilor
    - notarea corecta a duratelor
    Aprecierea se va face conform baremului probei
    Pentru candidatii Sectiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
    - proba A) 5 minute
    - proba B) 10 minute
    - proba C) 2 ore
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    III. Sectia canto clasic
    A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca in tonalitatea si limba originala;
    B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
    C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
    Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - fidelitatea respectarii textului
    - realizare tehnica
    - realizare stilistica
    - expresivitate, creativitate (nota personala)
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Proba B se va desfasura astfel:
    In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.
    Pentru sectia canto clasic, comisia va fi alcatuita dintr-un profesor de specialitate canto si un profesor de teorie-solfegiu-dicteu.
    Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - intonarea corecta;
    - executia corecta din punct de vedere ritmic;
    - analiza corecta din punct de vedere teoretic;
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    IV. Sectia canto popular
    A) trei lucrari cuprinzand o doina sau balada si 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienta a candidatului.
    B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 pana la 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
    C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
    Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - fidelitatea respectarii textului;
    - realizare tehnica;
    - realizare stilistica;
    - expresivitate, creativitate (nota personala).
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Proba B) se va desfasura astfel:
    In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.
    Pentru evaluarea probei B) si C), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - intonarea corecta;
    - executia corecta din punct de vedere ritmic;
    - analiza corecta din punct de vedere teoretic;
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Pentru candidatii sectiei Canto (clasic si popular), timpul maxim alocat fiecarui candidat, este dupa cum urmeaza:
    - proba A) - 20 de minute
    - proba B) si C) - 15 minute
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    2. COREGRAFIE - proba practica

    Pentru candidatii grupei (a)
    A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte.
    Pentru candidatii grupei (b)
    A) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea acesteia in spectacolul din care face parte.
    Variatiile impuse sunt:
    Fete: P.I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I
          L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
          A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)

    Baieti: L. Minkus: "Don Quijote"- actul III
            R. Drigo: "Corsarul " - actul II
            P.I. Ceaikovsky " Lacul lebedelor" - actul III

    Pentru evaluarea probei practice pentru coregrafie, atat pentru candidatii grupei (a) cat si pentru candidatii grupei (b), se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - tehnic - gradul de dificultate al executiei
    - artistic - fidelitate stilistica, expresivitate, muzicalitate
    - analiza corecta din punct de vedere teoretic
    Pentru candidatii sectiei Coregrafie (grupa a si b), timpul maxim alocat fiecarui candidat este de 15 de minute.
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la proba A.
    Notele acordate la probele A, B, C pentru muzica, respectiv A, pentru coregrafie, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.

    NOTA:
    Probele practice pentru muzica, coregrafie si teatru nu se sustin cu public.
    La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si armonic.
    Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.

    3. ARTA ACTORULUI - proba practica

    A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
    B. Improvizatie libera cu 1 - 3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese prin din numarul de obiecte fixate de comisie.
    C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
    Proba A si B se va desfasura astfel:
    In ziua probei, comisia elaboreaza, fixeaza si pregateste textele la prima vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti. Subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.
    Proba C se va desfasura astfel:
    Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, dupa care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia in spectacol - dupa caz, personaje).
    Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va tine cont de urmatoarele criterii:
    - prezenta scenica (incadrarea in perspectiva intr-un anumit gen de erou, unitatea psiho-fizica in actiune)
    - expresivitatea vorbirii (dictie, respiratie, calitatea vocii, capacitatea de nuantare logica si afectiva)
    - aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a actiunilor scenice, imaginatie repertoriu, nota personala).
    Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute.
    Aprecierea se va face conform baremului probei.
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.
    Notele acordate la probele A, B, si C, precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inaintea inceperii probei practice.

    NOTA:
    Probele practice pentru muzica, teatru si coregrafie nu se sustin cu public.
    La probele practice nu se admit contestatii, cu exceptia probei scrise la dicteu melodic si armonic.
    Inspectoratele scolare vor asigura conditii adecvate desfasurarii probelor practice.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    BACALAUREAT 2005

    STUDIUL FORMELOR SI DESEN
    ARTE PLASTICE SI DECORATIVE

    1. Organizarea unei suprafete folosind contraste valorice.
    Contraste cantitative si calitative. Echilibrarea petelor. Aplicatii (studiul figurii umane, mulaj gips).
    2. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Relatia plan-valoare; despre pasaj. Importanta pasajului in scurgerea volumului. Trepte in inaltime spre alb si profunzime spre negru. Se vor urmari probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat si suprafata inconjuratoare. Portret compozitional cu maini.
    3. Raportul dintre obiectul studiat si ambient. Rezolvarea compunerii spatiului plastic. Portret compozitional cu maini.
    4. Constructia pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului omenesc.
    Constructia va avea in vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie
    5. Articulari de forme anatomice. Articulare. Cap-gat-torace. Cap de expresie
    6. Expresia figurii umane. Nuantarii expresive a liniei si valorilor. Cap de expresie
    7. Constructia figurii umane folosind linia modulata si expresia volumului. Se vor urmari cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei.
    8. Linia si pata, mijloc de expresie plastica in studiul figurii umane. Se va realiza un studiu dupa model viu, figura intreaga, imbracata, asezat intr-o ambianta compusa de profesor.
    9. Linia si valoarea, mijloace plastice in studiul constructiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articularii acestor forme si sugerarea expresiva a formelor prin linie si pata.
    10. Linia de constructie, linia expresiva si valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman.

    STUDIUL DESENULUI PENTRU CLASELE DE ARHITECTURA ARTE AMBIENTALE SI DESIGN

    1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului
    Pe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare in care elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmarind, totodata, caracterul de echilibru static al lucrarii.
    2. Constructia si valoratia mijloace de studiu. Aplicatie avand ca pretext mulaje de gips. Se va evidentia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul formelor studiate si expresivitatea liniei si valorilor.
    3. Compunerea simetrica fata de o axa. Aplicatie la un grup limitat de forme geometrice (5 - 7) regulate. Acorduri si contraste valorice.
    4. Crearea unei compozitii cu o semnificatie data. Studiu dupa natura, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structura, textura, utilitate si forma.
    5. Constructia umbrei proprii si a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicandu-se doua surse de lumina si precizandu-se directia lor.
    6. Compunerea unui spatiu bidimensional dat utilizand contrastele de forma si valorice. Sectionarea unui obiect solid dat si utilizarea formei rezultate ca modul decorativ.
    7. Alcatuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din urmatoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prisma, piramida, con, cilindru si sfera.
    8. Compozitie cu volume. Poliedre regulate si sectiuni ale acestora.

    SEMINARE TEOLOGICE - CLASE DE PATRIMONIU

    1. Constructia figurii umane prin linie si valoare aplicata la portret in canon bizantin.
    2. Linia si pata, mijloc de expresie plastica in studiul figurii umane. Se va realiza un studiu dupa model viu, realizat in viziune bizantina, imbracata, asezat intr-o ambianta compusa.
    3. Studiul structurilor. Aplicarea cunostintelor capatate la studiul elementelor plastice, nuantarea valorilor. Se vor urmari ritmurile formelor folosite in vestimentatia bizantina.
    4. Linia si valoarea, mijloace plastice in studiul constructiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articularii detaliilor si sugerarea expresiva a volumelor prin pata valorica. Tratare in viziune bizantina.
    5. Constructia si valoarea (dupa cap model viu). Se va insista asupra nuantarii treptelor valorice, impusa de canonul bizantin.
    6. Linia de constructie, linia expresiva si valoarea, mijloace de realizare plastica a figurii umane. Portret compozitional cu maini.

    ISTORIA ARTEI SI ARHITECTURII

    1. Civilizatia Greciei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale evolutiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica, epoci artistice, personalitati si opere reprezentative.
    2. Civilizatia Romei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale evolutiei artistice; premise si influente din arta etrusca; domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictura si mozaic; arta romana provinciala.
    3. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Quattracento - domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe, personalitati si opere reprezentative); sculptura (genuri, personalitati si opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generala a scolii florentine si venetiene, personalitati apartinand diverselor scoli artistice si opere literare reprezentative.
    4. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Cinquencento - Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura (personalitati si opere reprezentative); sculptura (personalitati si opere reprezentative); pictura (personalitati si opere reprezentative) prefigurarea tendintelor artistice ulterioare.
    5. Renasterea in Tarile de Jos. Conditii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalitati si opere reprezentative.
    6. Arta bizantina. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitatile artistice in spatiului cultural romanesc.
    7. Secolul al XVII-lea in arta europeana.
    a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Barocul in spatiul cultural romanesc.
    8. Secolul al XVIII-lea in arta europeana. Clasicism si Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).
    9. Secolul al XIX-lea in arta europeana. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanti si opere.
    10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti si opere reprezentative. Directii artistice deschise de pictura postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)
    11. Arta europeana in secolul XX. Principalele curente europene in pictura de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.
    12. Arta romaneasca in secolele XIX si XX. Personalitati marcante care au contribuit la evolutia artei romanesti, influente artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005

    EDUCATIE FIZICA SI SPORT

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In cadrul Examenului de Bacalaureat 2005, disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport are statut de disciplina optionala pentru elevii din liceele cu invatamant de masa.
    Proba de Educatie Fizica si Sport este proba practica.
    Se pot inscrie toti elevii din liceele apartinand tuturor filierelor, profilurilor si specializarilor, indiferent de numarul orelor de specialitate alocate prin planurile-cadru de invatamant.
    Elevii care opteaza pentru aceasta proba isi asuma intreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului propriu de pregatire sportiva cu nivelul exigentelor impuse de Examenul de Bacalaureat.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT
    - Nivelul capacitatii motrice generale si specifice practicarii a 3 discipline/probe sportive.

    III. CONTINUTURI
    Fiecare candidat va fi evaluat la urmatoarele 5 probe obligatorii:
    1. Alergare de viteza pe distanta de 50 m, cu start de jos
    2. Flotari
    3. Saritura in lungime de pe loc
    4. Gimnastica acrobatica - exercitiu liber la sol, cu elemente impuse
    5. Joc sportiv la alegere - structura tehnica

    IV. STRUCTURA EXAMENULUI

    A. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI
    - Exprimarea optiunii elevilor pentru sustinerea probei practice la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport, in cadrul Examenului de Bacalaureat, se face pe fise individuale, in termenul prevazut de Regulament, care se depun, in mod obligatoriu, la secretariatul unitatii de invatamant de care apartin.
    - Corespunzator bazei materiale a unitatii de invatamant, numarului elevilor si a optiunilor acestora pentru jocul sportiv, se constituie grupe de elevi mixte sau demixtate, astfel incat sa se asigure o buna desfasurare a examinarii acestora.
    - Ordinea obligatorie de sustinere a probelor practice de Bacalaureat este urmatoarea:
    1. alergare de viteza pe distanta de 50 m plat, cu start de jos;
    2. joc sportiv la alegere - structura tehnica;
    3. gimnastica acrobatica - exercitiu liber la sol, cu elemente impuse;
    4. saritura in lungime de pe loc;
    5. flotari.

    - Toti elevii care opteaza pentru probele sportive la Educatie Fizica si Sport au obligatia de a prezenta avizul medical "apt pentru sustinerea probelor sportive la examenul de BACALAUREAT 2005", conditie eliminatorie pentru inscrierea in examen.
    - Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara numai in unitatile de invatamant cu baze sportive care asigura conditii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.
    - Inspectorul scolar general si inspectorul scolar de educatie fizica si sport, pe parcursul anului scolar, vor lua masuri privind amenajarea, in unitatile de invatamant, de baze sportive proprii, dotate corespunzator cu materiale didactice, instalatii, aparate si instrumente de masurare, pentru buna desfasurare a Examenului de Bacalaureat.
    - Numarul mare de elevi, strictetea specificului si prevenirea accidentarilor, impun ca inspectorul scolar de educatie fizica si sport, sa fie membru al Comisiei judetene/a municipiului Bucuresti de Bacalaureat si sa raspunda de intreaga organizare si desfasurare a probei practice la educatie fizica si sport.
    - Comisia judeteana/a municipiului Bucuresti de Bacalaureat raspunde de asigurarea asistentei medicale autorizate, la toate bazele sportive unde se organizeaza si se desfasoara examenul, pe tot parcursul acestuia.
    - Subcomisia de examen, la disciplina educatie fizica si sport, este compusa din patru cadre didactice de specialitate, remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale.
    - Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport se organizeaza si se desfasoara in "zone de concurs" delimitate prin marcaje vizuale. In aceste zone au acces doar examinatorii, concurentii, membrii Comisiei Judetene/a municipiului Bucuresti si delegatii M.E.C.T.

    B. ORGANIZAREA SI DESCRIEREA PROBELOR

    1. Alergarea de viteza pe 50 m plat, cu start de jos
    - Numarul elevilor care alearga in serie este de 2 (doi).
    - Inainte de inceperea probei, Comisia de examinare are obligatia de a verifica exactitatea functionarii cronometrelor.
    - Se inregistreaza timpul individual realizat de fiecare concurent, in secunde si fractiuni de secunda, din momentul semnalului sonor si pana la depasirea cu pieptul a liniei de sosire.
    - Se acorda o singura incercare.

    2. Jocul sportiv

    BASCHET
    - Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala medie pe linia de aruncari libere (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta), culegerea mingii aflata pe sol in apropierea centrului liniei de aruncari libere, pasa prin procedeu la alegere catre un partener aflat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, prindere, oprire, dribling in viteza, aruncare la cos prin procedeu preferat.
    - Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.

    HANDBAL
    - Structura tehnica: deplasare laterala in pozitie fundamentala pe semicercul de 6 m (3 pasi laterali stanga, 3 pasi laterali dreapta), culegerea mingii aflata pe sol pe linia de 7 m, pasa prin procedeu la alegere catre un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, prindere, dribling in viteza, aruncare la poarta prin procedeu preferat.
    - Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.

    VOLEI
    - Structura tehnico-tactica: serviciu de sus din fata in terenul advers, alergare spre fileu, preluarea mingii aruncata de un partener situat in propriul teren catre acesta, lovitura de atac prin procedeu la alegere, din mingea ridicata de partener.
    - Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.

    FOTBAL
    - Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se afla pe linia de fund a terenului de handbal), situate la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa prin procedeu preferat catre un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare in viteza, preluarea mingii prin procedeu preferat si sut la poarta din afara semicercului de 6 m, prin procedeu preferat.
    - Se acorda o singura incercare pentru intreaga structura tehnica.

    3. Gimnastica acrobatica - exercitiu liber ales la sol cu urmatoarele elemente impuse:
    a) fete:
    - rostogolire inainte din ghemuit in departat,
    - rostogolire inapoi din departat in departat,
    - stand pe maini (3 sec.),
    - stand pe omoplati (3 sec.),
    - podul de sus (3 sec.);
    b) baieti:
    - rostogolire inainte din ghemuit in departat,
    - rostogolire inapoi din departat in departat,
    - stand pe cap (3 sec.),
    - stand pe maini (3 sec.),
    - cumpana pe un picior (3 sec.).
        - Se acorda o singura incercare pentru intregul exercitiu.

    4. Saritura in lungime de pe loc
    - Din pozitia stand cu membrele inferioare usor departate, varfurile picioarelor inapoia liniei trasate pe sol, saritura in lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 in 5 cm.).
    - Se inregistreaza lungimea sariturii, in metri si centimetri, la ultimul punct de sprijin pe sol.
    - Se acorda o singura incercare.

    5. Flotarile
    - Pozitia culcat facial cu sprijin pe palme si varful picioarelor, corpul intins, privirea inainte, coatele intinse, indoirea bratelor pana la atingerea solului cu pieptul (fara a se sprijini pe sol), revenire in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii consecutive corecte.

    NOTA:
    Elevii nu sunt primiti la probele practice fara echipament sportiv adecvat: incaltaminte sport, ciorapi, sort, tricou cu maneci scurte. Nu vor purta ceasuri si nici podoabe care pot provoca raniri.

    C. NOTAREA
    Toti candidatii sustin obligatoriu cele 5 probe si sunt notati individual pentru performanta obtinuta la fiecare proba.
    Dupa fiecare proba, un membru al Comisiei de examinare anunta cu voce tare, fiecarui candidat, performanta, nota obtinuta si efectul acesteia.
    Pentru probele din gimnastica acrobatica si joc sportiv la alegere, notarea se face pe baza observarii executiei. Examinatorii apreciaza executia candidatilor, individual, cu note intregi, diferenta dintre notele acordate nu trebuie sa depaseasca un punct. Nota acordata de fiecare din cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea si/sau eficienta structurilor. Nota finala la aceste probe este media aritmetica a notelor acordate de catre cei doi examinatori.
    Pentru celelalte 3 probe, notarea se face prin transformarea performantelor in note, conform anexei nr. 1.

    Nota minima pentru fiecare dintre cele 5 probe este 5 (cinci).
    In cazul in care, un candidat obtine o nota mai mica de 5 (cinci) la una dintre probe, indiferent de notele obtinute pana atunci, la celelalte probe sustinute, acesta este declarat respins, din acel moment, pentru sesiunea de Bacalaureat respectiva.
    Notarea se face numai prin note intregi. Performantele intermediare se rotunjesc in favoarea candidatului numai daca acestea depasesc jumatatea intervalului dintre performante.

    Exemplu:
    * O performanta de 17 flotari la baieti se rotunjeste spre 18.
    O performanta de 16 flotari la baieti se rotunjeste spre 15.

    * O performanta de 2,23 m la baieti se rotunjeste spre 2,25.
    O performanta de 2,22 m la baieti se rotunjeste spre 2,20.

    Probele sportive nu se repeta, nu li se poate schimba ordinea si nu se contesta.
    Cele 5 probe au pondere egala (20%) in calcularea mediei finale, in cazul in care candidatul obtine minim nota 5 (cinci) la fiecare proba.
    Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judetene de Bacalaureat, in functie de conditiile climaterice, poate amana sau poate schimba locul de desfasurare a probelor sportive.
    Candidatul care nu se prezinta la probele sportive sau care nu participa la acestea din motive de sanatate, survenite inaintea sau pe parcursul probelor, este eliminat si pierde Examenul de Bacalaureat.
    In cazul probelor de gimnastica acrobatica si joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitar al notarii, se vor aplica urmatoarele criterii de depunctare:

    Gimnastica acrobatica:
    - neexecutarea unui element acrobatic = 1 p.
    - executia cu greseli a unui element acrobatic = 0,5 p.
    - lipsa cursivitatii si expresivitatii exercitiului integral = 1,5 p.

    Handbal:
    - deplasare laterala deficitara = 0,5 p.
    - imprecizia pasei catre partener = 0,5 p.
    - nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p.
    - scaparea mingii la prindere = 1,0 p.
    - controlul slab al mingii in dribling = 0,5 p.
    - pierderea mingii din dribling = 1,0 p.
    - comiterea de pasi = 1,0 p.
    - aruncarea in afara spatiului portii = 1,5 p.
    - aruncare lipsita de forta = 1,0 p.
    - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
    - ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p.

    Baschet:
    - deplasare laterala deficitara = 0,5 p.
    - imprecizia pasei catre partener = 0,5 p.
    - nesiguranta in prinderea mingii de la partener = 0,5 p.
    - scaparea mingii la prindere = 0,5 p.
    - oprire incorecta cu comitere de pasi = 0,5 p.
    - control slab al mingii in dribling = 0,5 p.
    - comiterea de dublu-dribling = 1,0 p.
    - pierderea mingii din dribling = 1,0 p.
    - aruncare la cos cu comitere de pasi = 0,5 p.
    - nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din saritura = 0,5 p.
    - oprire inainte de o aruncare din dribling = 0,5 p.
    - aruncarea in afara panoului = 1,0 p.
    - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
    - ritm lent de executie a intregii structuri = 1,0 p.

    Volei:
    - serviciul in fileu = 1,0 p.
    - serviciul in afara terenului = 1,0 p.
    - serviciul de jos = 1,0 p.
    - preluare imprecisa = 0,5 p.
    - preluare gresita = 1,0 p.
    - lovitura de atac in fileu = 1,0 p.
    - lovitura de atac in afara terenului = 1,0 p.
    - lovitura de atac lipsita de forta = 1,0 p.
    - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
    - ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p.

    Fotbal:
    - scaparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p.
    - control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p.
    - pasa imprecisa catre partener = 1,5 p.
    - preluare imprecisa = 1,0 p.
    - sut in afara spatiului portii = 1,5 p.
    - sut lipsit de forta la poarta = 1,5 p.
    - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
    - ritm lent de executie a intregii structurii = 1,0 p.

    Precizari pentru probele de joc sportiv
    - candidatii beneficiaza de o singura incercare;
    - comisia desemneaza persoana care va pasa mingea candidatului;
    - daca executia este stanjenita sau intrerupta din vina pasatorului, comisia poate dispune reluarea acesteia, fara a depuncta candidatul;
    - pasatorul va fi amplasat intr-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:
    a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (baschet, handbal, fotbal);
    b) in centrul zonei 2 (volei).
    - candidatii vor incepe executia:
    a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu (baschet);
    b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);
    c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);
    d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal).
    - probele se vor sustine:
    a) la baschet, cu inelele situate la inaltime regulamentara;
    b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor si baietilor;
    c) la volei, cu fileul situat la inaltimi regulamentare, diferite pentru fete si baieti;
    d) la fotbal, pe teren de handbal.

    ANEXA 1
    la Programa pentru examenul de bacalaureat 2005. Educatie fizica si sport

                                   FISA
DE INSCRIERE SI DE INREGISTRARE A REZULTATELOR LA PROBA PRACTICA EDUCATIE FIZICA SI SPORT
                    BACALAUREAT - SESIUNEA _________ ANUL

    - NUMELE SI PRENUMELE ___________________________, SEXUL _________
    - UNITATEA DE INVATAMANT UNDE ESTE INMATRICULAT
      ________________________________________________________________
    - AVIZ MEDICAL "APT PENTRU SUSTINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL
      DE BACALAUREAT 2004" ____________________________________________

 ______________________________________________________________________
|Nr. |        Probele sportive obligatorii,        | Rezultatul | Nota |
|crt.|           in ordinea sustinerii             |            |      |
|____|_____________________________________________|____________|______|
|  1.| Alergare de viteza pe distanta de 50 m plat,|            |      |
|    | cu start de jos                             |            |      |
|____|_____________________________________________|____________|______|
|  2.| Joc sportiv - _________ - structura tehnica |            |      |
|____|_____________________________________________|____________|______|
|  3.| Gimnastica acrobatica - exercitiu liber     |            |      |
|    | ales la sol cu elemente impuse              |            |      |
|____|_____________________________________________|____________|______|
|  4.| Saritura in lungime de pe loc               |            |      |
|____|_____________________________________________|____________|______|
|  5.| Flotari                                     |            |      |
|____|_____________________________________________|____________|______|
|                   MEDIA OBTINUTA                              |      |
|_______________________________________________________________|______|

    TABEL PENTRU TRANSFORMAREA PERFORMANTELOR IN NOTE

 ______________________________________________________________________________
| Probele sportive |  Nota 5 |  Nota 6 |  Nota 7 |  Nota 8 |  Nota 9 | Nota 10 |
|   masurabile     |_________|_________|_________|_________|_________|_________|
|                  |  B |  F |  B |  F |  B |  F |  B |  F |  B |  F |  B |  F |
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|Alergare de viteza|    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|pe 50 m, cu start |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|de jos (sec.)     | 7,2| 8,2| 7,1| 8,1| 7,0| 8,0| 6,9| 7,9| 6,8| 7,8| 6,7| 7,7|
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|Saritura in       |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|lungime de pe loc |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|(m)               |2,20|1,70|2,25|1,75|2,30|1,80|2,35|1,85|2,40|1,90|2,45|1,95|
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|Flotari (nr.      |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |    |
|repetari)         |  15|   5|  18|   8|  21|  11|  24|  14|  27|  17|  30|  20|
|__________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005
    EDUCATIE FIZICA SI SPORT
    LICEE CU PROGRAM SPORTIV

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In cadrul Examenului de Bacalaureat 2005, disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport are statut de disciplina obligatorie pentru toti elevii din invatamantul sportiv.
    Proba Pregatire Teoretica Sportiva, sustinuta din "Teoria si metodica pregatirii sportive de performanta" este o proba scrisa.
    Elevii opteaza pentru una dintre cele doua probe: proba practica (maiestrie sportiva) sau proba scrisa (pregatire teoretica sportiva).

    II. COMPETENTE DE EVALUAT
    - Nivelul pregatirii teoretice si metodice de specialitate al elevilor.

    III. CONTINUTURI - Conform Ghidului metodologic de aplicare a programei scolare "Pregatire sportiva teoretica" - Ministerul Educatiei Nationale, Consiliul National pentru Curriculum, 2000.

    CLASA a IX-a
    - Sportul - fenomen social
    - Jocurile Olimpice
    - Conceptele (categoriile) fundamentale ale domeniului
    - Continutul antrenamentului sportiv
    - Factorii favorizanti ai capacitatii de performanta
    - Mijloace de control si autocontrol a evolutiei individului
    - Notiuni de igiena sportiva
    - Regimul alimentar
    - Protectia individuala

    CLASA a X-a
    - Termeni de specialitate
    - Deprinderi si priceperi motrice
    - Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv
    - Exercitiul fizic - principalul mijloc al antrenamentului sportiv
    - Calirea organismului
    - Oboseala
    - Refacerea dupa efort
    - Factorii care prejudiciaza starea de sanatate si capacitatea de performanta

    CLASA a XI-a
    - Motricitatea generala
    - Efortul in antrenamentul sportiv. Marimea, orientarea si caracterul efortului.
    - Metode si procedee de antrenament pentru dezvoltarea calitatilor motrice bazate pe relatia efort-odihna
    - Aparatura, metode, procedee de investigatie medico-sportiva
    - Lectia de antrenament sportiv
    - Pregatirea biologica pentru concurs
    - Pregatirea psihologica pentru concurs

    CLASA a XII-a
    - Selectia sportiva
    - Forma sportiva
    - Structura antrenamentului sportiv
    - Adaptarea si antrenamentul sportiv
    - Forme speciale de organizare a pregatirii sportive
    - Evaluarea antrenamentului sportiv
    - Refacerea dupa concurs
    Forma probei de evaluare este de lucrare scrisa, timpul acordat fiind de 3 ore.

    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2005
    EDUCATIE FIZICA SI SPORT
    LICEE CU PROGRAM SPORTIV

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul Examenului de Bacalaureat 2005, disciplina de invatamant Educatie Fizica si Sport are statut de disciplina obligatorie pentru elevii din invatamantul sportiv.
    Proba de maiestrie sportiva este proba practica.
    Elevii opteaza pentru una dintre cele doua probe: proba practica (maiestrie sportiva) sau proba scrisa (pregatire teoretica sportiva).

    II. COMPETENTE DE EVALUAT

    - Nivelul de maiestrie sportiva dobandit de elevi la disciplina/proba sportiva studiata.

    III. CONTINUTURI

    Nivelul global de performanta:
    - Pregatirea fizica generala;
    - Pregatirea fizica specifica disciplinei/probei sportive;
    - Pregatirea tehnico-tactica specifica disciplinei/probei sportive;
    - Cunoasterea, respectarea si aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei/probei sportive;

    IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

    La toate disciplinele/probele sportive, elevii sunt evaluati pe baza unui test de maiestrie sportiva care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.

    NOTA:
    Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii si baremele la maiestrie sportiva sunt cuprinse in anexa 2.

    ANEXA 2
    la Programa pentru examenul de bacalaureat 2005. Educatie fizica si sport

    ATLETISM
    O proba, la alegere, din prezentul tabel:

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |    Proba    |                 Valoarea notelor acordate                 |
|crt.|             |___________________________________________________________|
|    |             |  Nota 1   |  Nota 2   |  Nota 3   |  Nota 4   |  Nota 5   |
|    |             |___________|___________|___________|___________|___________|
|    |             |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  1.|  100 m (sec)|14.6 |12.6 |14.4 |12.5 |14.2 |12.4 |14.0 |12.3 |13.8 |12.2 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  2.|  200 m (sec)|28.3 |25.2 |28.1 |25.1 |27.9 |25.0 |27.7 |24.9 |27.5 |24.8 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  3.|  400 m (sec)|64.5 |58.0 |64.0 |57.5 |63.5 |57.0 |63.0 |56.5 |62.5 |56.0 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  4.|  800 m (min)| 2.30| 2.15| 2.28| 2.10| 2.26| 2.08| 2.24| 2.06| 2.22| 2.04|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  5.| 1500 m (min)| 5.00| 4.30| 4.58| 4.28| 4.56| 4.26| 4.54| 4.24| 4.52| 4.22|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  6.| 110 mg      |     |18.1 |     |18.0 |     |17.9 |     |17.8 |     |17.7 |
|    | baieti,     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|    | 110 mg fete |18.6 |     |18.4 |     |18.2 |     |18.0 |     |17.8 |     |
|    | (sec)       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  7.| inaltime (m)| 1.33| 1.50| 1.36| 1.55| 1.39| 1.60| 1.42| 1.65| 1.45| 1.70|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  8.|  lungime (m)| 4.60| 5.60| 4.70| 5.70| 4.80| 5.60| 4.9 | 5.90| 5.00| 6.00|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  9.| triplu      |10.50|12.60|10.60|12.70|10.70|12.80|10.80|12.90|10.90|13.00|
|    | salt (m)    |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 10.| greutate    |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|    | 7.257 kg B, |     | 9.50|     |10.00|     |10.50|     |11.00|     |11.50|
|    | 4 kg F      | 8.50|     | 9.00|     | 9.50|     |10.00|     |10.50|     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 11.| disc (m)    |30.50|29.50|31.00|30.00|31.50|30.50|32.00|31.00|32.50|31.50|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 12.| prajina (m) | 1.95| 3.15| 2.00| 3.20| 2.05| 3.25| 2.10| 3.30| 2.15| 3.15|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 13.| sulita (m)  |25   |35   |26   |36   |27   |37   |28   |38   |29   |39   |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 14.| ciocan (m)  |26   |27   |27   |28   |28   |29   |29   |30   |30   |31   |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 15.| 5000 m (min)|  -  |16.45|  -  |16.40|  -  |16.35|  -  |16.30|  -  |16.25|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 16.|400 m garduri|80.0 |64.5 |79.0 |64.0 |78.0 |63.5 |77.0 |63.0 |76.0 |62.5 |
|    | (sec)       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 17.| 3000 m obst.|11.45|11.10|11.40|11.05|11.35|11.00|11.30|10.55|11.25|10.50|
|    | (min)       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

  - continuare -
 ______________________________________________________________________________
|Nr. |    Proba    |                 Valoarea notelor acordate                 |
|crt.|             |___________________________________________________________|
|    |             |  Nota 6   |  Nota 7   |  Nota 8   |  Nota 9   |  Nota 10  |
|    |             |___________|___________|___________|___________|___________|
|    |             |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  1.|  100 m (sec)|13.6 |12.1 |13.4 |12.0 |13.2 |11.9 |13.0 |11.7 |12.8 |11.5 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  2.|  200 m (sec)|27.3 |24.6 |27.1 |24.4 |26.9 |24.2 |26.7 |24.0 |26.5 |23.8 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  3.|  400 m (sec)|62.0 |55.5 |61.5 |55.0 |61.0 |54.5 |60.5 |54.0 |60.0 |53.5 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  4.|  800 m (min)| 2.20| 2.02| 2.18| 2.00| 2.17| 1.59| 2.16| 1.58| 2.15| 1.57|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  5.| 1500 m (min)| 4.50| 4.20| 4.48| 4.18| 4.47| 4.17| 4.46| 4.16| 4.45| 4.15|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  6.| 110 mg      |     |17.6 |     |17.5 |     |17.4 |     |17.3 |     |17.2 |
|    | baieti,     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|    | 110 mg fete |17.6 |     |17.4 |     |17.2 |     |17.0 |     |16.8 |     |
|    | (sec)       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  7.| inaltime (m)| 1.48| 1.73| 1.51| 1.76| 1.54| 1.79| 1.57| 1.82| 1.60| 1.85|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  8.| lungime (m) | 5.10| 6.10| 5.20| 6.20| 5.30| 6.30| 5.40| 6.40| 5.50| 6.50|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  9.| triplu      |11.50|13.10|11.60|13.20|11.70|13.30|11.80|13.40|11.90|13.50|
|    | salt (m)    |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 10.| greutate    |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|    | 7.257 kg B, |     |12.00|     |12.50|     |13.00|     |13.50|     |14.00|
|    | 4 kg F      |11.00|     |11.50|     |12.00|     |12.50|     |13.00|     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 11.| disc (m)    |33.00|32.00|33.50|32.50|34.00|33.00|34.50|33.50|35.00|34.00| |____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 12.| prajina (m) | 2.20| 3.20| 2.25| 3.25| 2.30| 3.30| 2.35| 3.35| 2.40| 3.40|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 13.| Sulita (m)  |30   |40   |31   |41   |32   |42   |33   |43   |34   |44   |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 14.| ciocan (m)  |31   |32   |32   |33   |33   |34   |34   |35   |35   |36   |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 15.| 5000 m (min)|  -  |16.20|  -  |16.15|  -  |16.10|  -  |16.05|  -  |16.00|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 16.|400 m garduri|75.0 |62.0 |74.0 |61.5 |73.0 |61.0 |72.0 |60.5 |71.0 |60.0 |
|    | (sec)       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| 17.| 3000 m obst.|11.20|10.45|11.15|10.40|11.10|10.35|11.05|10.30|11.0 |10.25|
|    | (min)       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

    BASCHET
    A. 1. Doua aruncari la cos de la linia de aruncari libere.
    2. Doua aruncari la cos din dribling, prin doua procedee de finalizare diferite: de sus, oferita.
    3. Trei aruncari la cos din saritura, din afara trapezului, din trei pozitii diferite, la alegere.
    4. Trei aruncari la cos, specifice postului, astfel:
    a. pentru conducatori de joc - de la 6,25 m, din trei pozitii diferite, la alegere.
    b. pentru extreme - de la semidistanta, din trei pozitii diferite, la alegere.
    c. pentru pivoti - din zona trapezului, din trei pozitii diferite: carlig si/sau semicarlig.
    Pentru fiecare aruncare, cu cos inscris, dintre cele 10 executii, se acorda 1 punct.
    Pentru fiecare aruncare ratata, dintre cele 10 executii, se acorda 0,5 puncte.
    B. Joc bilateral in conditii regulamentare, cu durata stabilita de comisie.
    Se evalueaza nivelul de pregatire tehnica individuala, potrivit cu specializarea pe post.

    BADMINTON
    A. Structura tehnico-tactica:
    - jucatorul A serveste din stanga pe diagonala;
    - jucatorul B returneaza clear pe diagonala in cros;
    - jucatorul A drop (stop) in lung de linie (longlein);
    - jucatorul B returneaza lob (ridicare) in acelasi loc;
    - jucatorul A drop (stop) pe diagonala (in cros);
    - jucatorul B returneaza lob (ridicare);
    - jucatorul A clear pe diagonala (in cros).
    Se repeta cu schimbarea sarcinilor celor doi jucatori.

    B. Joc bilateral 1x1 sau 2x2 in conditii regulamentare, apreciindu-se eficienta actiunilor intreprinse.

    BASEBAL

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |         Proba         |             Valoarea notelor acordate           |
|crt.|                       |_________________________________________________|
|    |                       | Nota 1  | Nota 2  | Nota 3  | Nota 4  | Nota 5  |
|    |                       |_________|_________|_________|_________|_________|
|    |                       | F |  B  | F |  B  | F |  B  | F |  B  | F |  B  |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|
|  1.| Alergare baza clasa - | - |  3,5| - |  3,4| - |  3,4| - |  3,3| - |  3,2|
|    | baza 1 (sec)          |   |     |   |  5  |   |     |   |  2  |   |  8  |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|
|  2.| Aruncarea mingii la   | - | 68  | - | 70  | - | 75  | - | 81  | - | 85  |
|    | distanta cu elan      |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|    | 2 - 3 pasi (m)        |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|
|  3.| Atacul (bataia mingii)| - |  0  | - |  1  | - |  2  | - |  3  | - |  4  |
|    | aruncata de lansator -|   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|    | 10 exercitii (nr.     |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|    | reusite)              |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|

  - continuare -
 ______________________________________________________________________________
|Nr. |         Proba         |             Valoarea notelor acordate           |
|crt.|                       |_________________________________________________|
|    |                       | Nota 6  | Nota 7  | Nota 8  | Nota 9  | Nota 10 |
|    |                       |_________|_________|_________|_________|_________|
|    |                       | F |  B  | F |  B  | F |  B  | F |  B  | F |  B  |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|
|  1.| Alergare baza clasa - | - |  3,2| - |  3,1| - |  3,1| - |  3,0| - |  3,0|
|    | baza 1 (sec)          |   |     |   |  5  |   |     |   |  4  |   |  2  |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|
|  2.| Aruncarea mingii la   | - | 91  | - | 93  | - | 96  | - | 99  | - |101  |
|    | distanta cu elan      |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|    | 2 - 3 pasi (m)        |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|
|  3.| Atacul (bataia mingii)| - |  5  | - |  6  | - |  7  | - |  8  | - |  9  |
|    | aruncata de lansator -|   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|    | 10 exercitii (nr.     |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|    | reusite)              |   |     |   |     |   |     |   |     |   |     |
|____|_______________________|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|___|_____|

    4. Joc bilateral in conditii regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico-tactic, potrivit postului din echipa.

    CANOTAJ

    CATEGORIA OPEN

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |    Proba    |                 Valoarea notelor acordate                 |
|crt.|             |___________________________________________________________|
|    |             |  Nota 1   |  Nota 2   |  Nota 3   |  Nota 4   |  Nota 5   |
|    |             |___________|___________|___________|___________|___________|
|    |             |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  1.|1x100 m (min)|10.05| 9.4 |10   | 9.35| 9.55| 9.3 | 9.5 | 9.25| 9.45| 9.2 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  2.|2x200 m (min)| 9.5 | 9.2 | 9.45| 9.15| 9.4 | 9.1 | 9.35| 9.05| 9.3 | 9   |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

  - continuare -
 ______________________________________________________________________________
|Nr. |    Proba    |                 Valoarea notelor acordate                 |
|crt.|             |___________________________________________________________|
|    |             |  Nota 6   |  Nota 7   |  Nota 8   |  Nota 9   |  Nota 10  |
|    |             |___________|___________|___________|___________|___________|
|    |             |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  1.|1x100 m (min)| 9.4 | 9.15| 9.32| 9.07| 9.25| 9   | 9.17| 8.52| 9.1 | 8.45|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  2.|2x200 m (min)| 9.25| 8.55| 9.17| 8.47| 9.1 | 8.4 | 9.02| 8.32| 8.55| 8.25|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

    CATEGORIA USOARA - BAIETI - 67,5 KG; FETE - 57 KG

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |    Proba    |                 Valoarea notelor acordate                 |
|crt.|             |___________________________________________________________|
|    |             |  Nota 1   |  Nota 2   |  Nota 3   |  Nota 4   |  Nota 5   |
|    |             |___________|___________|___________|___________|___________|
|    |             |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  1.|1x100 m (min)|10.3 |10   |10.25| 9.55|10.02| 9.5 |10.15| 9.45|10.1 | 9.4 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  2.|2x200 m (min)|10.1 | 9.4 |10.05| 9.35|10   | 9.3 | 9.55| 9.25| 9.5 | 9.2 |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

  - continuare -
 ______________________________________________________________________________
|Nr. |    Proba    |                 Valoarea notelor acordate                 |
|crt.|             |___________________________________________________________|
|    |             |  Nota 6   |  Nota 7   |  Nota 8   |  Nota 9   |  Nota 10  |
|    |             |___________|___________|___________|___________|___________|
|    |             |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  1.|1x100 m (min)|10.05| 9.35| 9.57| 9.27| 9.5 | 9.2 | 9.42| 9.12| 9.35| 9.05|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|  2.|2x200 m (min)| 9.45| 9.15| 9.37| 9.07| 9.3 | 9   | 9.22| 8.52| 9.15| 8.45|
|____|_____________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

    NOTA:
    Se va participa la o singura proba, la alegere.
    La acordarea notei, se va tine cont de conditiile atmosferice (ploaie, vant), acordandu-se o bonificatie tuturor candidatilor.
    In cazul in care conditiile atmosferice (vant puternic, ploaie) nu permit desfasurarea in conditii optime a probei si pot influenta obtinerea unor timpi corespunzatori pe 2.000 m sau nu exista o portiune dreapta (o pista de 2.000 m), proba se desfasoara pe o apa curgatoare.

    TEMATICA PROBEI:
    Parcurgerea de doua (2) ori a unei distante de 1.000 m, fara timp, cu urmatoarele tematici:
    - 1.000 m in cadenta   24 - 26 pentru 1x
                           26 - 28 pentru 2-
    - 1.000 m in cadenta   32 - 34 pentru 1x
                           34 - 36 pentru 2-
    Tematica este valabila pentru toate categoriile de sportivi.
    Se poate participa intr-o singura proba 1x sau 2-.
    In ambele cazuri, este obligatorie parcurgerea de doua ori a distantei de 1.000 m in cadentele indicate.
    Se vor urmari 3 elemente:
    - corectitudinea miscarii, din punct de vedere al executiei tehnice;
    - mentinerea cadentei, pe intreaga distanta care trebuie parcursa;
    - mentinerea ritmului, pe intreaga distanta care trebuie parcursa.

    FOTBAL
    1. COMPLEX
    Lovitura de la coltul terenului, cu piciorul drept spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m), alearga pana la coltul suprafetei de pedeapsa (16 m), pe a carei latura mare se gasesc 4 mingii asezate din 2 in 2 m.
    Din usoara alergare, patru suturi la poarta cu piciorul stang. Alearga spre cealalta parte a terenului, de unde executa o lovitura de la colt cu piciorul stang spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m). Alearga din nou spre coltul apropiat al suprafetei de pedeapsa, pe a carei latura mare se gasesc 4 mingi. Suteaza la poarta de patru ori cu piciorul drept.

    Complex executat in maxim un minut.

 _____________________________________________________________
| Nota     | 1  | 2  | 3  | 4  | 5  | 6  | 7  | 8  | 9  | 10  |
|__________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|_____|
| Rezultat | 1 p| 2 p| 3 p| 4 p| 5 p| 6 p| 7 p| 8 p| 9 p| 10 p|
|__________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|_____|

    NOTA:
    - suturile (cele 8) trebuie executate pe spatiul portii, iar mingea sa cada pe sol, dincolo de linia de poarta, obtinandu-se 8 puncte.
    - centrarile trebuie sa cada in cercul de la 11 m, obtinandu-se 2 puncte.

    2. JOC BILATERAL in conditii regulamentare, evaluandu-se comportamentul tehnico-tactic specific postului.

    GIMNASTICA ARTISTICA SPORTIVA - BAIETI
    Exercitiu liber ales minimum categoria a II-a de clasificare la:
    1. sol;
    2. aparat la care se lucreaza in sprijin (cal sau Paralele);
    3. aparat la care se lucreaza din atarnat (inele sau bara fixa).
    Notarea fiecarui exercitiu se face conform codului de punctaj al Federatiei Romane de Gimnastica.

    GIMNASTICA ARTISTICA SPORTIVA - FETE
    1. O saritura la cal din codul de punctaj;
    2. Exercitiu liber ales la sol cu durata de 1 minut si 10 secunde, care sa contina urmatoarele elemente;
    - doua linii acrobatice, dintre care una sa cuprinda minimum un element de valoare "B";
    - seria artistica cu 3 elemente si o saritura de valoare "C";
    - pirueta 360 grade;
    - serie mixta din trei elemente.
    3. Exercitiu liber ales la paralele, cuprinzand 6 elemente din care minim unul de valoare "B".
    Notarea fiecarui, exercitiu se face conform codului de punctaj al Federatiei Romane de Gimnastica.

    GIMNASTICA RITMICA SPORTIVA
    Exercitiu liber ales la doua aparate diferite (optionale) de nivel minim categoria a II-a.
    Notarea fiecarui exercitiu se face conform codului de punctaj al Federatiei Romane de Gimnastica.

    HANDBAL
    1. Pasa in trei cu schimb de locuri, finalizata cu aruncare la poarta din saritura, de la 9 m (cu portar).
    Se executa pana cand fiecare candidat efectueaza cate trei aruncari la poarta.
    Fiecare gol marcat se apreciaza cu trei puncte, iar aruncarile pe spatiul portii (fara a marca gol) cu un punct.
    Pentru noua puncte acumulate se acorda nota 10.
    Regresia notelor se face din punct in punct.
    2. Joc bilateral in conditii regulamentare, doua reprize a 10 minute.
    Se apreciaza comportamentul tehnico-tactic corespunzator postului din echipa.

    HALTERE

 _______________________________________________________________________
|Nr. | Categoria   |            Valoarea notelor acordate               |
|crt.| de greutate |____________________________________________________|
|    |             |  Nota 1  |  Nota 2  |  Nota 3 |  Nota 4  |  Nota 5 |
|    |             |__________|__________|_________|__________|_________|
|    |             |  F  |  B |  F  |  B |  F |  B |  F  |  B |  F |  B |
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  1.| 54 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 48 kg - F   |   40| 105| 42.3| 110|  45| 115| 47.5| 120|  50| 125|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  2.| 62 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 53 kg - F   |   45| 135| 47.5| 140|  50| 145| 52.5| 150|  55| 155|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  3.| 69 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 58 kg - F   |   50| 150| 52.5| 155|  55| 160| 57.5| 165|  60| 170|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  4.| 77 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 63 kg - F   |   55| 160| 57.5| 165|  60| 165| 62.5| 170|  65| 175|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  5.| 83 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 69 kg - F   |   65| 175| 67.5| 180|  70| 185| 72.5| 190|  75| 195|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  6.| 94 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 75 kg - F   |   75| 190| 77.5| 195|  80| 200| 82.5| 205|  85| 210|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  7.| 105 kg - B, |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | +75 kg - F  |   80| 195| 82.5| 200|  85| 210| 87.5| 215|  90| 220|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  8.| +105 kg - B |   - | 205|   - | 210|  - | 215|   - | 220|  - | 225|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|

  - continuare -
 _______________________________________________________________________
|Nr. | Categoria   |            Valoarea notelor acordate               |
|crt.| de greutate |____________________________________________________|
|    |             |  Nota 6  |  Nota 7  |  Nota 8 |  Nota 9  | Nota 10 |
|    |             |__________|__________|_________|__________|_________|
|    |             |  F  |  B |  F  |  B |  F |  B |  F  |  B |  F |  B |
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  1.| 54 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 48 kg - F   | 52.5| 130|   55| 135|  60| 140|   65| 145|  70| 150|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  2.| 62 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 53 kg - F   | 57.5| 160|   60| 165|  65| 170|   70| 175|  75| 180|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  3.| 69 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 58 kg - F   | 62.5| 175|   65| 180|  70| 185|   75| 190|  80| 195|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  4.| 77 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 63 kg - F   | 67.5| 180|   70| 185|  75| 190|   80| 195|  85| 200|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  5.| 83 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 69 kg - F   | 77.5| 200|   80| 205|  85| 210|   90| 215|  95| 220|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  6.| 94 kg - B,  |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | 75 kg - F   | 87.5| 215|   90| 220|  95| 225|  100| 230| 105| 235|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  7.| 105 kg - B, |     |    |     |    |    |    |     |    |    |    |
|    | +75 kg - F  | 92.5| 225|   95| 230| 100| 235|  105| 240| 110| 245|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|
|  8.| +105 kg - B |   - | 230|   - | 235|  - | 240|   - | 245|  - | 250|
|____|_____________|_____|____|_____|____|____|____|_____|____|____|____|

    NOTA:
    Performantele in kg, reprezinta suma performantelor realizate de un candidat la cele doua stiluri (SMULS SI RIDICAT).

    INOT

    O proba, la alegere, din tabel:

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |      Proba      |              Valoarea notelor acordate                |
|crt.|                 |_______________________________________________________|
|    |                 |    Nota 1   |    Nota 2   |    Nota 3   |    Nota 4   |
|    |                 |_____________|_____________|_____________|_____________|
|    |                 |   B  |   F  |   B  |   F  |   B  |   F  |   B  |   F  |
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  1.| 50 m liber      |  38.0|  40.5|  37.5|  40.0|  37.0|  39.5|  36.5|  39.0|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  2.| 100 m liber     |1.13.5|1.19.0|1.13.0|1.18.5|1.12.5|1.18.0|1.12.0|1.17.5|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  3.| 200 m liber     |  2.40|  2.50|  2.39|  2.49|  2.38|  2.48|  2.37|  2.47|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  4.| 400 m liber     |  5.36|  5.51|  5.35|  5.50|  5.34|  5.49|  5.33|  5.48|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  5.| 800 m liber     |    - | 11.56|    - | 11.55|    - | 11.54|    - | 11.53|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  6.| 1500 m liber    | 21.49|    - | 21.48|    - | 21.47|    - | 21.46|    - |
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  7.| 100 m bras      |  1.33|  1.39|  1.32|  1.38|  1.31|  1.37|  1.30|  1.36|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  8.| 200 m bras      |  3.18|  3.32|  3.17|  3.31|  3.16|  3.30|  3.15|  3.29|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  9.| 100 m spate     |  1.23|  1.29|  1.22|  1.28|  1.21|  1.27|  1.20|  1.26|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 10.| 200 m spate     |  2.56|  3.07|  2.55|  3.06|  2.54|  3.05|  2.53|  3.04|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 11.| 100 m fluture   |  1.21|  1.26|  1.20|  1.25|  1.19|  1.24|  1.18|  1.23|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 12.| 200 m fluture   |  2.53|  3.03|  2.52|  3.02|  2.51|  3.01|  2.50|  3.00|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 13.| 200 m mixt      |  2.59|  3.08|  2.58|  3.07|  2.57|  3.06|  2.56|  3.05|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 14.| 400 m mixt      |  6.19|  6.37|  6.18|  6.36|  6.17|  6.35|  6.16|  6.34|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|

  - continuare -
 ______________________________________________________________________________
|Nr. |      Proba      |              Valoarea notelor acordate                |
|crt.|                 |_______________________________________________________|
|    |                 |    Nota 5   |    Nota 6   |    Nota 7   |    Nota 8   |
|    |                 |_____________|_____________|_____________|_____________|
|    |                 |   B  |   F  |   B  |   F  |   B  |   F  |   B  |   F  |
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  1.| 50 m liber      |  36.0|  38.5|  35.5|  38.0|  35.0|  37.5|  34.0|  36.5|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  2.| 100 m liber     |1.11.8|1.17.0|1.09.8|1.14.8|1.07.9|1.12.3|1.06.0|1.09.0|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  3.| 200 m liber     |  2.36|  2.46|  2.32|  2.42|  2.28|  2.38|  2.25|  2.35|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  4.| 400 m liber     |  5.32|  5.47|  5.29|  5.44|  5.24|  5.39|  5.19|  5.34|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  5.| 800 m liber     |    - | 11.52|    - | 11.25|    - | 11.10|    - | 10.50|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  6.| 1500 m liber    | 21.45|    - | 21.30|    - | 21.10|    - | 20.40|    - |
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  7.| 100 m bras      |1.29.5|1.35.5|1.27.5|1.33.5|1.25.5|1.31.5|  1.24|  1.30|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  8.| 200 m bras      |3.14.8|3.28.8|  3.10|  3.24|  3.05|  3.19|  3.00|  3.14|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
|  9.| 100 m spate     |  1.19|  1.25|  1.18|  1.24|  1.16|  1.22|  1.14|  1.20|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 10.| 200 m spate     |  2.52|  2.59|  2.49|  2.56|  2.45|  2.52|  2.41|  2.48|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 11.| 100 m fluture   |  1.17|  1.22|  1.16|  1.21|  1.14|  1.19|  1.12|  1.17|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 12.| 200 m fluture   |  2.49|  2.59|  2.47|  2.57|  2.42|  2.52|  2.37|  2.47|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 13.| 200 m mixt      |  2.55|  3.04|  2.52|  3.01|  2.49|  2.58|  2.46|  2.55|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|
| 14.| 400 m mixt      |  6.15|  6.33|  6.08|  6.26|  6.01|  6.19|  5.54|  6.12|
|____|_________________|______|______|______|______|______|______|______|______|

  - continuare -
 __________________________________________________
|Nr. |      Proba      | Valoarea notelor acordate |
|crt.|                 |___________________________|
|    |                 |    Nota 9   |    Nota 10  |
|    |                 |_____________|_____________|
|    |                 |   B  |   F  |   B  |   F  |
|____|_________________|______|______|______|______|
|  1.| 50 m liber      |  32.0|  34.5|  30.0|  32.5|
|____|_________________|______|______|______|______|
|  2.| 100 m liber     |1.03.8|1.05.8|1.01.8|  1.03|
|____|_________________|______|______|______|______|
|  3.| 200 m liber     |  2.22|  2.32|  2.18|  2.28|
|____|_________________|______|______|______|______|
|  4.| 400 m liber     |  5.09|  5.24|  5.00|  5.15|
|____|_________________|______|______|______|______|
|  5.| 800 m liber     |    - | 10.30|    - | 10.10|
|____|_________________|______|______|______|______|
|  6.| 1500 m liber    | 20.10|    - | 19.30|    - |
|____|_________________|______|______|______|______|
|  7.| 100 m bras      |  1.22|  1.28|  1.19|  1.25|
|____|_________________|______|______|______|______|
|  8.| 200 m bras      |  2.55|  3.09|  2.50|  3.04|
|____|_________________|______|______|______|______|
|  9.| 100 m spate     |  1.12|  1.18|  1.10|  1.16|
|____|_________________|______|______|______|______|
| 10.| 200 m spate     |  2.37|  2.44|  2.33|  2.40|
|____|_________________|______|______|______|______|
| 11.| 100 m fluture   |  1.10|  1.15|  1.08|  1.13|
|____|_________________|______|______|______|______|
| 12.| 200 m fluture   |  2.32|  2.42|  2.27|  2.37|
|____|_________________|______|______|______|______|
| 13.| 200 m mixt      |  2.40|  2.49|  2.37|  2.46|
|____|_________________|______|______|______|______|
| 14.| 400 m mixt      |  5.47|  6.05|  5.40|  5.58|
|____|_________________|______|______|______|______|

    JUDO

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |   Proba     |             Valoarea notelor acordate                     |
|crt.|             |___________________________________________________________|
|    |             |Nota |Nota |Nota |Nota |Nota |Nota |Nota |Nota |Nota |Nota |
|    |             |  1  |  2  |  3  |  4  |  5  |  6  |  7  |  8  |  9  |  10 |
|    |             |_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|    |             | F| B| F| B| F| B| F| B| F| B| F| B| F| B| F| B| F| B| F| B|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  1.|UKY KOMI T.W.|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |30 sec*      | -| 6| -| 7| -| 8| -| 9| -|10| -|15| -|20| -|25| -|30| -|32|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  2.|UKY KOMI T.W.|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |30 sec*     | -| 4| -| 5| -| 6| -| 7| -| 8| -|10| -|15| -|20| -|25| -|30|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  3.|KAKE cu      |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |4 parteneri -|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |4 procedee in|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |60 sec*      | -|13| -|14| -|15| -|16| -|18| -|20| -|24| -|26| -|28| -|30|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  4.|KAKE cu      |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |4 parteneri -|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |4 procedee in|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |60 sec*     | -|11| -|12| -|13| -|14| -|16| -|18| -|22| -|24| -|26| -|28|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  5.|UKY KOMI T.W.|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |30 sec*      | 4| -| 5| -| 6| -| 7| -| 8| -| 9| -|13| -|17| -|21| -|25| -|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  6.|UKY KOMI T.W.|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |30 sec*     | 4| -| 5| -| 6| -| 7| -| 8| -|11| -|14| -|17| -|20| -|23| -|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  7.|KAKE cu      |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |2 partenere -|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |2 procedee in|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |60 sec*      | 4| -| 5| -| 6| -| 7| -| 8| -|11| -|14| -|17| -|21| -|24| -|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
|  8.|KAKE cu      |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |2 parteneri -|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |2 procedee in|  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
|    |60 sec*     | 3| -| 4| -| 5| -| 6| -| 7| -| 8| -|11| -|14| -|17| -|20| -|
|____|_____________|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|
    * Primele doua categorii de greutate
    * Urmatoarele categorii de greutate

    RANDORI LIBER: 3 MINUTE NAGE WAZA SI 3 MINUTE NE WAZA

    KAIAC-CANOE

 ______________________________________________________________________________
|Nr. |        Proba          |            Valoarea notelor acordate            |
|crt.|                       |_________________________________________________|
|    |                       | Nota 1  | Nota 2  | Nota 3  | Nota 4  | Nota 5  |
|    |                       |_________|_________|_________|_________|_________|
|    |                       | F  | B  | F  | B  | F  | B  | F  | B  | F  | B  |
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  1.| Caiac - K1 - 500 m    |3.00|2.45|2.55|2.40|2.50|2.35|2.45|2.30|2.40|2.25|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  2.| Caiac - K1 - 1000 m   |5.35|5.25|5.30| 5.2|5.25|5.15|5.20|5.10|5.15|5.05|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  3.| Canoe - C1 - 500 m    |  - |   3|  - |2.55|  - | 2.5|  - |2.45|  - | 2.4|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  4.| Canoe - C1 - 1000 m   |  - |5.35|  - |5.30|  - |5.25|  - |5.20|  - |5.15|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|

  - continuare -
 ______________________________________________________________________________
|Nr. |        Proba          |            Valoarea notelor acordate            |
|crt.|                       |_________________________________________________|
|    |                       | Nota 6  | Nota 7  | Nota 8  | Nota 9  | Nota 10 |
|    |                       |_________|_________|_________|_________|_________|
|    |                       | F  | B  | F  | B  | F  | B  | F  | B  | F  | B  |
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  1.| Caiac - K1 - 500 m    |2.35|2.20|2.30|2.15|2.25|2.10| 2.2|2.05|2.15|2.00|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  2.| Caiac - K1 - 1000 m   |5.10|5.00|5.00|4.50|4.50|4.40|4.40|4.30|4.30|4.20|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  3.| Canoe - C1 - 500 m    |  - |2.34|  - | 2.3|  - |2.22|  - |2.18|  - |2.15|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|  4.| Canoe - C1 - 1000 m   |  - |5.08|  - |4.56|  - |4.44|  - |4.38|  - |4.32|
|____|_______________________|____|____|____|____|____|____|____|____|____|____|

    O singura proba la alegere in ambarcatiuni de simplu (500 m sau 1000 m).

    KARATE

    KIHON:  ZENKUTSU - DACHI
            1. SANBON-ZUKI-GYAKU SANBON/ZUKY;
            2. SOTO-UKE-EMPI/YAKU/ZUKI - mae - ni - sagaru;
            3. OCHI - UKE - KIZAMI - ZUKI - GZAKU - ZUKI - GZAKU - mae - ni -
               sagaru;
            4. GEDAN - BARAI - UKAKEN - HAITO;
            5. MAE - GERI - NAWASHI - GERI - ZOKO - GERI;
            6. USHIRO-GERI;
            KOKUTSU - DACHI 1 SHUTO - UKE - KIZAMI - GERI - NUKITE;
            KIBA - DACHI 1 YOKO - KEAGE - YOKO - KEKOMI.

    KATA:   HEIAN SHODAN; HEIAN NIDAN; HEIAN SANDAN; HEIAN YODAN; HEIAN GODAN 1
            impuse
            BASSI - DAI; KANKU - DAI; EMPI; JION - 2 OBLIGATORII;

    KUMITE: KIKON JPPON KUMITE
            1. OR - KUZI JORDAN; AGE - UKE - GYAKU - ZUKU; TATESHUTO - UKE -
               SHUTO - UCHI (eschiva 45 grade lateral);
            2. OR/ZUKI CHUDAN; SOTO - UKE - GYAKU - ZUKI; SOTO - UKE - YOKO -
               EMPI - UCHI;
            3. MAE - GERI; GEDAN - BARAI - GYAKU - ZUKI; GYAKU GEDAN - BARAI -
               KIZAMI - ZUKI - GYAKU/ZUKI;
            4. YOKO/GERI/KEKONI; SOTO - UKE - GYAKU - ZUKI; HAIWAN - UKE -
               HAITO - UCHI;
            5. NAWASHI - GERI; HAIWAN UCHI - UKE; GYAKU/ZUKI; AWASE SHUTO -
               UKE - YOKO - EMPI - UCHI.

    JIYA JPPON KUMITE:
    1. TATE SHUTO - UKE (eschiva 45 grade lateral) GYAKU - ZUKI atac GI - ZUKI JORDAN;
    2. AGE - UKE (eschiva 45 grade lateral pas spate) KIZAMI - NAWASHI - GERI - GYAKU - ZUKI - HIKITE - GANAE.

    JIKU KUMITE:
    Se urmareste: pozitia corecta; utilizarea soldurilor; HIKITE; tehnica corecta; respiratia corecta; directia privirii; ritmul de executie, viteza de executie; stabilitate si echilibru; control, KIAI, KIME.

    LUPTE GRECO-ROMANE
    A. 1. Aruncari peste sold, 10 exercitii;
       2. Aruncari peste piept, 10 exercitii;
       3. Intrari in pod de sus;
    Exercitiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare executie reusita acordandu-se un punct.
    B. 1. Lupta libera de sus 2 x 2 minute.
       2. Lupta la parter 2 x 2 minute.
    Se apreciaza nivelul exercitiilor, orientarea tactica si combativitatea.

    LUPTE LIBERE
    A. 1. Doborari cu intrare la coapsa, 10 exercitii;
       2. Salt cu carlig, 10 exercitii;
       3. Podul din picioare.
    Exercitiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare executie reusita acordandu-se un punct.
    B. 1. Lupta libera in conditii regulamentare, cu partener activ de aceeasi categorie.
    Se apreciaza nivelul exercitiilor, orientarea tactica si combativitatea.

    ORIENTARE SPORTIVA
    1. Probe cu caracter tehnic si teoretico-practic:
    - manevrarea busolei;                   - 2,5 puncte
    - citirea hartii;                       - 2,5 puncte
    - orientarea hartii;                    - 2,5 puncte
    - recunoasterea semnelor conventionale; - 2,5 puncte
    2. Parcurgerea unui traseu de orientare sportiva, elaborat de comisie, cu dificultate specifica varstei si sexului.
    Timpul de parcurgere, sistemul de punctaj si echivalarea acestora in note se stabilesc, de asemenea, de catre comisia de examinare.

    PATINAJ ARTISTIC
    1. Executarea pe uscat a urmatoarelor sarituri simple:
    - salchow
    - Toe Loop
    - Rittberger
    - Flip
    - Lutz
    2. Executarea pe patine cu role in sala, a unui program pe fond muzical, cuprinzand:
    - taierea ghetii cu fata si spatele
    - pasi in cerc
    - pasi in linie
    - elemente de echilibru (fandari, cumpene, pusca, cioara).

    POLO PE APA
    A. 1. Tras la poarta din inot pe apa - 3 exercitii.
       2. Tras la poarta din inot de la 5 m cu 2 fente - 3 exercitii.
       3. Tras la poarta din inot cu inaintare in fenta (2 m) - 4 exercitii.
    Fiecare executie reusita din cele 10 (zece) incercari se apreciaza cu un punct.
    B. Joc bilateral, in conditii regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico-tactic specific postului.

    RUGBY

    1. COMPLEX TEHNICO-TACTIC:
    - alergare 5 metri - placaj spate - alergare 5 metri - placaj fata - alergare 5 m si culegerea unui balon - fenta pas dreapta si pas stanga pas dreapta - alergare 5 m si culegerea unui balon - lovitura de picior de urmarire - prinderea balonului si schimbarea de directie stanga, schimbare de directie dreapta - alergare 5 m si percutie stanga, percutie dreapta cu schimbarea balonului dintr-o mana in alta - alergare si inscrierea unei incercari din plonjon.

 __________________________________________________________________
| Nota |  1  |  2  |  3  |  4  |  5  |  6  |  7  |  8  |  9  | 10  |
|______|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Timp | 41" | 39" | 37" | 35" | 33" | 31" | 29" | 27" | 25" | 23" |
|______|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

    2. JOC BILATERAL in conditii regulamentare.
    Se apreciaza comportamentul tehnico-tactic specific postului din echipa.

    SARITURI IN APA
    1. O PROBA OBLIGATORIE - trambulina 1 m.
    Fete - 5 sarituri libere, suma coeficientilor sariturilor, minim 11,2;
    Baieti - 6 (sase) sarituri libere, suma coeficientilor sariturilor, minim 14.
    2. O PROBA LA ALEGERE de la trambulina de 3 m sau platforma de 10 m.
    Trambulina 3 m:
    Fete - 5 sarituri libere si 5 sarituri impuse, suma coeficientilor sariturilor, maxim 9,5;
    Baieti - 5 sarituri libere si 6 sarituri impuse.
    Platforma:
    Fete - 4 sarituri libere si 5 sarituri impuse, suma coeficientilor sariturilor, maxim 7,6;
    Baieti - 4 sarituri libere si 6 sarituri impuse.

    NOTA:
    In programul de la trambulina 3 m sau platforma, elevii vor prezenta obligatoriu 2 sarituri cu grad de dificultate 2,7. Notarea se face conform tabelelor Federatiei Romane de Natatie.

    SCHI ALPIN
    A. PROBA TEHNICA
    Schi pe iarba: traseu de slalom marcat cu 13 - 15 porti, incluzand doua "duble" si o "sicana" din 3 porti.
    B. PROBA CONTRA CRONOMETRU
    Fir vertical, ritmic, fanion basculant
    Diferenta de nivel - 25 m
    Numar de porti - 13 (start + 10 porti + sosire)
    Distanta intre porti - 5m.

 __________________________________________________________________
| Nota |  Nota 1   |  Nota 2   |  Nota 3   |  Nota 4   |   Nota 5  |
|      |___________|___________|___________|___________|___________|
|      |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|______|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Timp |   15| 14,5| 14,5|   14|   14| 13,5| 13,5|   13|   13| 12,5|
|______|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

    - continuare -
 __________________________________________________________________
| Nota |  Nota 6   |  Nota 7   |  Nota 8   |  Nota 9   |  Nota 10  |
|      |___________|___________|___________|___________|___________|
|      |  F  |  B  |  F  | B   |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |
|______|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
| Timp | 12,5|   12|   12| 11,5| 11,5|   11|   11| 10,5| 10,5|   10|
|______|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|

    SCHI BIATLON

    BAIETI
    Alergare 8 km cu 3 trageri C - P - C
    Arma 5,6 mm.

 ___________________________________________________________________
| Nota       |   1  | 2 |   3  | 4 |   5  | 6 |   7  | 8 |   9  | 10|
|____________|______|___|______|___|______|___|______|___|______|___|
| Timp total | 42,30| 42| 41,30| 41| 40,30| 40| 39,30| 39| 38,30| 38|
|____________|______|___|______|___|______|___|______|___|______|___|

    FETE
    Alergare 6 km cu 3 trageri C - P - C
    Arma 5,6 mm.

 ___________________________________________________________________
| Nota       |   1  | 2 |   3  | 4 |   5  | 6 |   7  | 8 |   9  | 10|
|____________|______|___|______|___|______|___|______|___|______|___|
| Timp total | 35,30| 35| 34,30| 34| 33,30| 33| 32,30| 32| 31,30| 31|
|____________|______|___|______|___|______|___|______|___|______|___|

    Complex de procedee tehnice executat pe schiuri cu role:
    - mersul alternativ
    - mersul simultan
    - trecerile de la un mers la altul
    Aprecierea se va face de catre comisia de examinare.

    SCHI FOND
    1. Complex de procedee tehnice executat pe schiuri cu role:
    - mersul alternativ
    - mersul simultan
    - pasul de patinaj
    - trecerile de la un mers la altul
    2. Schi fond role pe distanta de 600 m (fete) si 800 m (baieti).
    Timpii realizati vor fi echivalati in note pe baza unei scale de notare elaborata de comisie, corespunzator profilului traseului.

    SCRIMA
    1. Atac 3 actiuni a 5 repetari;
    - bataie lovitura dreapta;
    - fenta si degajament;
    - fenta insala contra (six sau qaqrt).
    Aparare 3 actiuni a 5 repetari:
    - contra de six riposta dreapta;
    - contra de quqrt riposta dreapta;
    - ocolire - parada riposta (dreapta sau dagajament).
    2. Asalt liber la proba preferata (floreta, spada sau sabie), in conditii regulamentare.
    Notarea la probele cu caracter tehnico-tactic se face prin acordarea a cate doua puncte pentru fiecare executie reusita, totalul punctelor acumulate fiind impartit la cele 6 probe.
    Asaltul liber va fi notat in concordanta cu comportamentul tehnico-tactic.

    SPORT AEROBIC
    Exercitiu liber ales, individual, care sa cuprinda, ca dificultate minima, elementele 2E + 3D + 3C + 2B + 2A.
    Notarea se face conform codului de punctaj al Federatiei Romane de Gimnastica, acordandu-se o nota intreaga.

    SAH
    A. 1. Matul cu cal si nebun
       2. Matul cu doi nebuni
       3. Dama impotriva pionului pe ultima linie
       4. Turn si pion contra turn
       5. Regula opozitiei
       6. Regula patratului
       7. Mat in doua mutari
       8. Una din deschiderile: spaniola, siciliana.
    In functie de demonstrarea corecta a subiectului, se va acorda nota 10, urmand ca pentru fiecare neprecizare sa-i fie scazut un punct.
    La problema nr. 2, in functie de numarul mutarilor.
    La problema nr. 3, in functie de precizari.
    La problema nr. 4, in functie de gasirea celei mai bune aparari.
    La problema nr. 5, daca se cunoaste opozitia la distanta, la semidistanta.
    La problema nr. 6, daca se cunosc si exercitii.
    La problema nr. 7, in functie de durata.
    Una din deschiderile:
    - spaniola
    - siciliana
    - italiana
    - gambitul damei
    Din 10 mutari.
    B. Partida in conditii regulamentare.

    TENIS DE CAMP
    1. SERVICII - se executa 16 servicii, cate 2 in fiecare parte alternativ in tinte de 1,25 m.
    Se serveste de doua ori in tinta 1, apoi de doua ori in tinta 3; de doua ori in tinta 2 si de doua ori in tinta 4. Se repeta totul inca odata. Nimerirea tintei cu forta si precizie este egala cu 2 puncte. Doar cu precizie 1 punct; iar numai in careu 0,5 puncte.
 _______________________________________________________
| Nota | 1 |  2 |  3 |  4 |  5 |  6 |  7 |  8 |  9 | 10 |
|______|___|____|____|____|____|____|____|____|____|____|
|      | 8 | 10 | 12 | 14 | 16 | 18 | 20 | 24 | 26 | 28 |
|______|___|____|____|____|____|____|____|____|____|____|

    2. JOC DE SIMPLU, un set.

    TENIS DE MASA
    - Model ofensiv (bazat pe viteza):
 ______________________________________________________________________________
|                 Proba                    |   Criterii de apreciere  |Evaluare|
|__________________________________________|__________________________|________|
| - joc de mijloc taiat + semizbor pe toata| siguranta                | 2 pct. |
|   masa                                   |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - combinare contraatac forhard + rever pe| 16 schimburi; control in | 2 pct. |
|   o parte a mesei                        | ritm sustinut            |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - combinarea preluarii topspin forhard + | control in ritm sustinut | 2 pct. |
|   rever prin blocaj directionat          |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - initierea atacului din forhand pe      | 3 reusite din 5 exercitii| 2 pct. |
|   serviciul scurt taiat                  |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - serviciul de efect (preferat) pe un    | 3 reusite din 5 exercitii| 2 pct. |
|   punct al mesei                         |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|

    - Model ofensiv (bazat pe efecte):
 ______________________________________________________________________________
|                 Proba                    |   Criterii de apreciere  |Evaluare|
|__________________________________________|__________________________|________|
| - joc de mijloc taiat + semizbor pe toata| siguranta                | 2 pct. |
|   masa                                   |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - combinarea topspinului forhard + rever | 16 schimburi; control in | 2 pct. |
|   directionat                            | ritm sustinut            |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - combinarea preluarii topspin forhard + | control in ritm sustinut | 2 pct. |
|   rever prin blocaj directionat          |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - initierea atacului din forhand pe      | 3 reusite din 5 exercitii| 2 pct. |
|   serviciul scurt                        |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - serviciul de efect (preferat) pe un    | 3 reusite din 5 exercitii| 2 pct. |
|   punct al mesei                         |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|

    - Model complet (bazat pe defensiva):
 ______________________________________________________________________________
|                 Proba                    |   Criterii de apreciere  |Evaluare|
|__________________________________________|__________________________|________|
| - joc de mijloc taiat + semizbor         | siguranta                | 2 pct. |
|   directionat                            |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - atac din joc de mijloc cu lovitura     | capacitate de decizie in | 2 pct. |
|   preferata                              | alegerea mingiei         |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - combinarea apararii topspin forhard    | siguranta 16 schimburi   | 2 pct. |
|   directionat                            |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - preluare topspin prin blocaj forhand + | siguranta                | 2 pct. |
|   rever directionat                      |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|
| - serviciul de efect (preferat) pe un    | 3 reusite din 5 exercitii| 2 pct. |
|   punct al mesei                         |                          |        |
|__________________________________________|__________________________|________|

    Exprimarea in jocul pe puncte (JOC BILATERAL) a modelului aplicat.

    NOTA:
    Se va acorda o nota pentru unul dintre modelele de la punctul A normelor minimale si o nota la punctul B.

    1. SERVICIUL DE SUS DIN FATA - (procedeul preferat), orientat in ultima treime a terenului advers, in zonele 1 si 5. Se executa in total 10 servicii, alternativ.
    2. PRELUARE DIN SERVICIU. Se efectueaza, alternativ, 10 preluari din zonele 5 - 6 si dirijarea mingiei in spatiul dintre zonele 2 si 3.
    3. LOVITURA DE ATAC - procedeu "drept" si "intors", alternativ, in functie de zonele din care se ataca 4, 3 si 2. Se efectueaza 10 incercari.
    4. JOC BILATERAL in conditii regulamentare, 6 x 6, iar in lipsa de efectiv se efectueaza joc cu 4 x 4 sau 3 x 3.
    Se apreciaza comportamentul fiecarui candidat, in functie de postul din echipa, precum si a jocului in ansamblu.

 ___________________________________________________________________
|          Proba           |                 Nota                   |
|                          |________________________________________|
|                          | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
|__________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| Serviciu de sus din fata | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |  9 |
|__________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| Preluare din serviciu    | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |  9 |
|__________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|
| Lovitura de atac         | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |  9 |
|__________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|____|

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

    PROGRAMA DE EXAMEN disciplina INFORMATICA - BACALAUREAT 2005

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    Disciplina INFORMATICA are statutul de disciplina optionala aleasa din aria curriculara corespunzatoare specializarii matematica-informatica, filiera teoretica, la proba "E".

    II. COMPETENTE DE EVALUAT
    - construirea algoritmilor corespunzatori unor prelucrari elementare si reprezentarea lor prin intermediul schemelor logice, programelor pseudocod si programelor scrise in limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere);
    - analiza rezolvarii unei probleme prin urmarirea evolutiei valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzator;
    - abstractizarea rezolvarii prin construirea unor algoritmi echivalenti;
    - identificarea si utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare;
    - definirea si utilizarea unor tipuri de date proprii;
    - identificarea si utilizarea operatorilor predefiniti elementari;
    - identificarea si utilizarea subprogramelor predefinite elementare;
    - identificarea si utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;
    - definirea si apelul unor subprograme proprii cu intelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor;
    - identificarea proprietatilor unor structuri de date necesare in rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului si utilizarea unor modele de memorare a acestora;
    - organizarea datelor ce intervin in rezolvarea unei probleme utilizand structuri de date adecvate;
    - organizarea etapelor de prelucrare ce formeaza un algoritm utilizand structuri de control si module de program;
    - folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;
    - analiza unor algoritmi echivalenti de rezolvare a unei probleme in vederea alegerii algoritmului optim.

    III. CONTINUTURI

    1. Algoritmi
    1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici
    1.2. Date, variabile, expresii, operatii
    1.3. Structuri de baza (liniara, alternativa si repetitiva)
    1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice si programe pseudocod)

    2. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)
    2.1. Vocabularul limbajului
    2.2. Constante. Identificatori
    2.3. Notiunea de tip de data. Operatori aritmetici, logici, relationali
    2.4. Definirea tipurilor de date
    2.5. Variabile. Declararea variabilelor
    2.6. Definirea constantelor
    2.7. Structura programelor. Comentarii
    2.8. Expresii. Instructiunea de atribuire
    2.9. Citirea/scrierea datelor
    2.10. Structuri de control (instructiunea compusa, structuri alternative si repetitive)

    3. Subprograme
    3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor
    3.2. Proceduri si functii predefinite
    - proceduri si functii pentru date de tip ordinal
    - functii matematice

    4. Tipuri structurate de date
    4.1. Tipul tablou
    4.2. Tipul sir de caractere
    - operatori, proceduri si functii predefinite pentru: citire, afisare, concatenare, cautare, extragere, inserare, eliminare si conversii (sir <-> valoare numerica)
    4.3. Tipul inregistrare

    5. Fisiere text
    5.1. Fisiere text. Tipuri de acces
    5.2. Proceduri si functii predefinite pentru fisiere text

    6. Algoritmi elementari
    6.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar
    6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid
    6.3. Sirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat
    6.4. Determinare minim/maxim
    6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, insertie, selectie, numarare)
    6.6. Interclasare
    6.7. Metode de cautare (secventiala, binara)
    6.8. Analiza complexitatii unui algoritm (considerand criteriile de eficienta durata de executare si spatiu de memorie utilizat)

    7. Subprograme definite de utilizator
    7.1. Proceduri si functii:
    - declarare si apel
    - parametri formali si parametri efectivi
    - parametri transmisi prin valoare, parametri transmisi prin referinta
    - variabile globale si variabile locale, domeniu de vizibilitate
    7.2. Proiectarea modulara a rezolvarii unei probleme

    8. Recursivitate
    8.1. Prezentare generala
    8.2. Proceduri si functii recursive

    9. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)
    9.1. Prezentare generala
    9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizarii metodei backtracking

    10. Generarea elementelor combinatoriale
    10.1. Permutari, aranjamente, combinari
    10.2. Produs cartezian, submultimi, partitii

    11. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)
    11.1. Tipul referinta/pointer. Operatori de adresare
    11.2. Notiunea de variabila dinamica
    11.3. Structuri de date inlantuite alocate dinamic
    - liste liniare (definire si operatii: inserare, cautare, eliminare element)
    - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) si operatii specifice

    12. Grafuri
    12.1. Grafuri neorientate
    - terminologie (nod/varf, muchie, adiacenta, incidenta, grad, lant, ciclu, lungime, subgraf, graf partial)
    - proprietati (conex, componenta conexa, hamiltonian, eulerian)
    - metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)
    12.2. Grafuri orientate
    - terminologie (varf, arc, adiacenta, incidenta, grad intern si extern, drum, circuit, lungime, subgraf, graf partial)
    - metode de reprezentare (matrice de adiacenta, liste de adiacenta)
    12.3. Arbori
    - terminologie (nod, muchie, radacina, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/parinte, frati, nod terminal, frunza)
    - metode de reprezentare in memorie (matrice de adiacenta, liste "de descendenti", vector "de tati")

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    PROGRAMA DE BACALAUREAT PENTRU DISCIPLINA "PREGATIRE MILITARA" IN COLEGIILE MILITARE LICEALE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:
    In cadrul Examenului de Bacalaureat disciplina "Pregatire Militara" are statut de disciplina optionala pentru elevii din colegiile militare subordonate Ministerului Apararii Nationale, putand fi aleasa in cadrul probei "F".
    Exprimarea optiunii elevilor pentru sustinerea probei practice la disciplina "Pregatire Militara" se face pe fise individuale, in termenul prevazut de "Metodologia de organizare si desfasurare a Examenului de Bacalaureat" care se depun, in mod obligatoriu la secretariatul colegiului militar.
    Evaluarea elevilor se realizeaza prin sustinerea unei probe practice care vizeaza competentele si abilitatile de executare a miscarilor, actiunilor si operatiunilor prevazute in regulamentele militare generale si manualele scolare de pregatire militara.
    La proba practica "Pregatire Militara" se pot inscrie toti elevii din colegiile militare care isi asuma intreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului de pregatire militara generala cu nivelul exigentelor impuse de Examenul de Bacalaureat.

    II. COMPETENTE DE EVALUAT:
    Pentru sustinerea Examenului de Bacalaureat la disciplina "Pregatire Militara", elevul va trebui sa faca dovada urmatoarelor abilitati si elemente de competenta dobandite la nivel liceal:
    - valorificarea capacitatii motrice necesare executarii corecte a miscarilor specifice instructiei de front individuale;
    - aplicarea corecta si cu siguranta a regulilor si operatiunilor de tragere cu arma de calibru redus 5,6 mm, in conditiile specifice executarii sedintei 1 de tragere cu aceasta categorie de armament;
    - valorificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive de masurare, orientare si indicare a obiectivelor in teren, intrebuintarea hartilor topografice pentru rezolvarea unor probleme specifice activitatii militare.

    III. CONTINUTURI:
    - Instructia de front (I.F.)
        Instructia de front fara arma:
        - pozitiile fara arma;
        - alinierea;
        - descoperirea si acoperirea;
        - deplasarea militarilor;
        - intoarcerile de pe loc;
        - oprirea;
        - salutul militar;
        - prezentarea in fata comandantului.
    - Topografie militara (T.M.)
        Procedee expeditive de masurare in teren:
        - determinarea expeditiva a distantelor in teren;
        - determinarea expeditiva a inaltimilor si detaliilor de teren;
        - determinarea expeditiva a unghiului de panta, a caracteristicilor cursurilor de apa si paduri;
        - orientarea in teren si masurarea obiectivelor fara harta;
        - determinarea punctelor cardinale dupa astri si prin alte procedee;
        - determinarea punctelor cardinale cu busola;
        - determinarea azimutului unei directii;
        - deplasarea dupa azimut.
        Probleme ce se rezolva in teren, cu ajutorul hartii:
        - orientarea in teren cu harta;
        - procedee de orientare a hartii si stabilire a locului de statie;
        - deplasarea in teren dupa harta.
    - Instructia tragerii (I.T.)
        - executarea sedintei 1 de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm).

    IV. PRECIZARI PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA PROBEI:
    In cadrul probei, fiecare candidat va rezolva minimum doua probleme la "Instructia de Front" si "Topografie Militara" si va executa obligatoriu sedinta 1 de tragere cu arma de tir cu calibru redus 5,6 mm.
    Evaluarea candidatilor se executa de catre o subcomisie formata din 2 - 3 ofiteri cu experienta in domeniu, propusi de Statul Major al Fortelor Terestre.
    Candidatii vor fi repartizati in grupe, iar ordinea de sustinere a probelor nu este obligatorie, ea fiind stabilita de membrii subcomisiei pentru disciplina "Pregatire Militara" si aprobata de presedintele comisiei examenului de bacalaureat din colegiul militar.
    Toate probele se organizeaza si se desfasoara in spatii delimitate prin marcaje vizuale, unde au acces numai examinatorii, candidatii si delegatii Ministerului Educatiei si Cercetarii.
    Punctele obtinute in urma executarii sedintei 1 de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm) se transforma in note, astfel: 27 - 30 p = 10; 24 - 26 p = 9; 22 - 23 p = 8; 20 - 21 p = 7; 17 - 19 p = 6; 15 - 16 p = 5; sub 15 p = 4.
    Media finala (MF) se calculeaza aplicandu-se formula:

          IF + TM + IT
    MF = --------------
               3

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAME PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    PROFIL: TEHNIC

    DISCIPLINE TEHNOLOGICE
    proba scrisa "E"

    Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate sa opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos:
 ______________________________________________________________________________
| Profil |  Specializare  |      Finalitate       | Disciplina de specialitate |
|________|________________|_______________________|____________________________|
| TEHNIC | Mecanic        | Tehnician mecanic     | Organe de      | Solicitari|
|        |                | pentru intretinere si | masini si      | si        |
|        |                | reparatii             | mecanisme      | masurari  |
|        |                |_______________________|                | tehnice   |
|        |                | Tehnician prelucrari  |                |           |
|        |                | mecanice              |                |           |
|        |                |_______________________|                |           |
|        |                | Tehnician mecatronist |                |           |
|        |                |_______________________|                |           |
|        |                | Tehnician operator    |                |           |
|        |                | roboti industriali    |                |           |
|        |                |_______________________|                |           |
|        |                | Tehnician in          |                |           |
|        |                | transporturi          |                |           |
|        |________________|_______________________|________________|           |
|        | Electrotehnica | Tehnician             | Masurari       |           |
|        |                | electrotehnist        | electrice si   |           |
|        |________________|_______________________| electronice    |           |
|        | Electronica si | Tehnician electronist |                |           |
|        | automatizari   |_______________________|                |           |
|        |                | Tehnician in          |                |           |
|        |                | automatizari          |                |           |
|        |                |_______________________|                |           |
|        |                | Tehnician operator    |                |           |
|        |                | tehnici de calcul     |                |           |
|        |                |_______________________|                |           |
|        |                | Tehnician in          |                |           |
|        |                | metrologie            |                |           |
|        |________________|_______________________|________________|           |
|        | Telecomunicatii| Tehnician             | Masurari       |           |
|        |                | telecomunicatii       | speciale in    |           |
|        |                |                       | telecomunicatii|           |
|        |________________|_______________________|________________|           |
|        | Textile        | Tehnician in industria| Materii prime  |           |
|        |                | textila               | textile        |           |
|        |________________|_______________________|________________|           |
|        | Pielarie       | Tehnician in industria| Materii prime  |           |
|        |                | pielariei             | pentru         |           |
|        |                |                       | industria de   |           |
|        |                |                       | pielarie       |           |
|        |________________|_______________________|________________|           |
|        | Constructii si | Tehnician in lucrari  | Desen de       |           |
|        | lucrari publice| publice si constructii| constructii si |           |
|        |                |                       | instalatii     |           |
|________|________________|_______________________|________________|___________|

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    SOLICITARI SI MASURARI TEHNICE

    I. Statutul disciplinei
    Disciplina Solicitari si masurari tehnice are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat
    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea solicitarilor, cauzelor si efectelor acestora, mijloacelor de masurare.
    - Stabilirea si descrierea etapelor unui proces de masurare.
    - Utilizarea unui aparat in functie de proprietatile sale metrologice si de natura masurarii.
    - Aplicarea relatiilor de transformare intre marimile fizice in probleme tehnice si efectuarea de transformari intre unitatile de masura ale marimilor fizice utilizate in tehnica.
    - Elaborarea de schite/scheme specifice domeniului.
    - Aplicarea principiilor de functionare a unor aparate de masura.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    SOLICITARI TEHNICE
    1. Forte, tensiuni si deformatii: definitii, clasificari, unitati de masura.
    2. Solicitari: definire, tipuri de solicitari.
    3. Solicitari mecanice:
    - intindere-compresiune - exemple de organe de masini si elemente de constructii simple supuse la intindere si compresiune; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini si elemente de constructii simple.
    - forfecare - exemple de organe de masini si elemente de constructii simple supuse la forfecare; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini si elemente de constructii simple.
    - incovoiere - exemple de organe de masini si elemente de constructii simple supuse la incovoiere; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini si elemente de constructii simple.
    - rasucire - exemple de organe de masini si elemente de constructii simple supuse la rasucire; recunoasterea solicitarilor pe organe de masini si elemente de constructii simple.
    4. Solicitari electrice si electrodinamice, cauze si efecte, exemplificari pe: prize, intrerupatoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, sigurante fuzibile.
    5. Solicitari termice:
    - cauzele aparitiei solicitarilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea caldurii);
    - transmiterea caldurii prin conductie, convectie, radiatie - caracterizare;
    - efecte (dilatari-contractii, libere-impiedicate, deformari);
    - exemple.

    MASURARI TEHNICE
    6. Marimi fizice si unitati de masura utilizate in tehnica.
    7. Sistemul International: marimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii si submultiplii; transformari.
    8. Procesul de masurare: definire, elemente.
    9. Metode de masurare: definire, clasificare, caracterizare.
    10. Mijloace de masurare: definire, clasificare.
    11. Erori de masurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greseli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute si erorilor relative.
    12. Proprietati metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie.
    13. Mijloace de masurare pentru:
    - lungimi: sublerul, micrometrul - definire; precizie de masurare; clasificare; elemente componente; caracterizare; citirea dimensiunilor masurate;
    - suprafete: planimetrul - definire; tipuri; caracterizare;
    - unghiuri: raportoare - definire; tipuri; caracterizare.
    14. Mijloace de masurare pentru:
    - masa: elemente componente ale mijloacelor pentru masurat masa; clasificarea instrumentelor de cantarit; tipuri de mijloace de cantarit mecanice,
    - densitate: metode de masurare a densitatii; tipuri de mijloace de masurare a densitatii.
    15. Mijloace de masurare pentru turatie: tahometrul - definire; tipuri; caracterizare.
    16. Mijloace de masurare pentru:
    - forte: dinamometrul - definire; tipuri; caracterizare;
    - presiuni: manometrul cu lichid si manometrul cu elemente elastice - definire; caracterizare.
    17. Mijloace de masurare pentru debit: metode de masurare; aparate pentru masurarea debitului de lichide - apometrul: definire, caracterizare, rol.
    18. Mijloace analogice de masurare pentru intensitatea curentului electric: ampermetre de curent continuu si alternativ; tipuri - simboluri; conectarea in circuit.
    19. Mijloace analogice de masurare pentru tensiunea electrica: voltmetre de curent continuu si alternativ, tipuri - simboluri; conectarea in circuit.
    20. Mijloace analogice de masurare pentru rezistenta electrica: ohmmetre serie, paralele; conectare si utilizare.
    21. Mijloace de masurare pentru temperaturi: termometrul de sticla cu lichid, termocuplul, termorezistenta: parti componente, principiul de functionare, utilizare.
    22. Mijloace de masurare pentru energia electrica: contorul de inductie monofazat - rol, parti componente, montaj.

    BIBLIOGRAFIE
    Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 si nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic:
 ______________________________________________________________________________
|             DISCIPLINA            |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Solicitari si masuri tehnice      | All Educational,  | Mariana Constantin,  |
| clasa a X-a                       | 2001              | Aurel                |
|                                   |                   | Ciocarlea-Vasilescu  |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Solicitari si masurari tehnice    | Economica         | Ion Ionescu,         |
| Filiera tehnologica,              | Preuniversitaria, | Maria Manole,        |
| Profil: Tehnic clasa a X-a        | 2000              | Constantin Manole    |
|___________________________________|___________________|______________________|

    DESEN DE CONSTRUCTII SI INSTALATII

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Desen de constructii si instalatii are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea constructii si lucrari publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Citirea si reprezentarea planurilor de ansamblu si a detaliilor de constructii si instalatii:
        - Utilizarea elementelor de baza standardizate in desenul de constructii.
        - Reprezentarea la scara si cotarea unui plan de arhitectura.
        - Desenarea la scara data a detaliilor de fundatii continue de mica adancime.
        - Reprezentarea unui plan de cofraj si de armare a unui planseu de beton armat.
        - Intocmirea unui extras de armatura.
        - Citirea desenelor de specialitate.
        - Reprezentarea tipurilor de imbinari pe detalii de noduri metalice.
        - Realizarea detaliilor de finisaje, de tamplarie.
    - Rezolvarea unor probleme simple de proiectare:
        - Reprezentarea unui planseu din lemn.
        - Intocmirea sectiunilor transversale pentru drumuri si cai ferate.
        - Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat si in sectiune dupa un plan dat.
        - Intocmirea detaliilor de armare pentru un stalp si o grinda cu extrase de armatura.
        - Proiectarea unei scari.
    - Corelarea planurilor si a sectiunilor in desenul de constructii si instalatii:
        - Intocmirea planului de trasare a fundatiei unei cladiri simple, dupa un plan de arhitectura dat.
        - Reprezentarea sectiunilor verticale si fatadelor conform unui plan de arhitectura dat.
        - Realizarea sectiunilor verticale (pana la nivelul acoperisului) printr-o constructie de zidarie.
        - Reprezentarea fatadelor unei cladiri conform planurilor de arhitectura (plan, sectiuni, detalii).
        - Trasarea instalatiei electrice pe planul de arhitectura.
        - Corelarea planurilor de instalatii intre ele.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Elementele de baza ale desenului tehnic de constructii:
    Cotarea in desenul de constructii. Reprezentari conventionale. Reprezentarea planului unei cladiri simple.
    2. Reprezentarea fundatiilor:
    Notari conventionale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundatiilor (in sectiune si in plan).
    3. Reprezentarea zidariilor:
    Detalii de alcatuire. Elemente constructive. Sectiune verticala prin cladire.
    4. Reprezentarea elementelor de constructie din lemn:
    Reprezentarea elementelor de asamblare si a imbinarilor. Reprezentarea elementelor de constructie din lemn: pereti, plansee. Reprezentarea planului de acoperis. Reprezentarea planului de ansamblu al sarpantei. Detalii de noduri.
    5. Reprezentarea detaliilor de invelitori si a fatadelor:
    Detalii de invelitori, de streasina si coama. Fatada principala si laterala a cladirii.
    6. Reprezentarea elementelor de instalatie electrica:
    Reprezentari conventionale. Trasarea instalatiei electrice pe planul de arhitectura.
    7. Reprezentarea in desen a lucrarilor de cai de comunicatii:
    Reprezentarea lucrarilor de drumuri si de cai ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de cladiri, cu reteaua de drumuri.
    8. Reprezentarea structurilor de constructii:
    Reprezentarea structurilor cu pereti portanti. Reprezentarea structurilor cu stalpi si grinzi.
    9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat:
    Reprezentarea stalpilor si grinzilor din beton armat. Planuri si detalii de armare.
    10. Reprezentarea elementelor structurale din metal:
    Reprezentari conventionale. Reprezentarea grinzilor si stalpilor metalici.
    11. Reprezentarea structurilor din zidarie complexa:
    Detalii de zidarie si de centuri. Planul de arhitectura. Sectiunea verticala si fatada scara 1:50.
    12. Reprezentarea planseelor din beton armat:
    Plan cofraj si plan armare planseu. Reprezentarea izolatiilor hidrofuge si termice la terasa.
    13. Reprezentarea scarilor in plan si in sectiune:
    Tipuri de scari. Elementele scarilor. Notari conventionale.
    14. Reprezentarea detaliilor de finisaje:
    Detalii de pardoseli si placaje.
    15. Reprezentarea tamplariei din lemn:
    Detalii de usi si ferestre.
    16. Reprezentarea planurilor de instalatii:
    Plan alimentare cu apa rece si apa calda. Centrala individuala de incalzire. Instalatia de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalatii de gaze (semne conventionale, simboluri, notatii).

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|              TITLUL               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Desen tehnic de instalatii -      | Editura Didactica | Florea, V.,          |
| Manual pentru clasele a X-a si    | si Pedagogica -   | Tonciu, E., Sirbu, V.|
| a XI-a licee industriale cu profil| Bucuresti         |                      |
| de constructii montaj si anii II  |                   |                      |
| si III scoli profesionale         |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Desen de constructii - Manual     | Editura Didactica | Sarbu, V.            |
| pentru clasa a IX-a licee         | si Pedagogica -   |                      |
| industriale si anul I scoli       | Bucuresti         |                      |
| profesionale cu profil de         |                   |                      |
| constructii-montaj                |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Desen tehnic de constructii -     | Editura Didactica | Prundeanu, D.,       |
| Manual pentru clasele a X-a si    | si Pedagogica -   | Margineanu, R.,      |
| a XI-a licee industriale cu profil| Bucuresti         | Sirbu, V.            |
| de constructii si scoli           |                   |                      |
| profesionale                      |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Masurari electrice si electronice are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile Electrotehnica si Electrotehnica si automatizari din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea si selectarea unor aparate de masurat in functie de marimea masurata si de principiul de functionare.
    - Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de masurat.
    - Utilizarea aparatelor electrice si electronice pentru efectuarea unor determinari. Utilizarea aparatelor auxiliare in vederea aplicarii unor tehnici de masurare
    - Interpretarea rezultatelor masuratorilor si compararea lor cu valorile specificate in documentatia tehnica.
    - Extinderea domeniului de masurare al unor aparate electrice si electronice.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Metode de masurare a marimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistenta, inductanta, capacitate):
    - puntea Wheatstone - principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul;
    - puntea Sauty - principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul;
    - puntea Maxwell - principiul de functionare; schema electrica; utilizare; relatii de calcul;
    2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice)
    - principiul de functionare,
    - elemente constructive,
    - caracteristica statica de functionare (de conversie),
    - interval de masurare,
    - sensibilitate,
    - prag de sensibilitate,
    - clasa de exactitate.
    3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor si masurarea parametrilor acestora (osciloscoape):
    - utilizari,
    - principiul de functionare,
    - elemente constructive,
    - masurari cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecventa, timp).
    4. Aparate numerice: intervale de masurare, rezolutie, clasa de exactitate:
    - Aparate numerice pentru masurarea frecventei (frecventmetru numeric).
        - principiul de functionare,
        - parti componente (constructie),
        - scheme bloc.
    - Aparate numerice pentru masurarea tensiunii, intensitatii curentului electric, rezistentelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale):
        - principii de functionare,
        - parti componente (constructie),
        - scheme bloc.
    5. Scheme electrice pentru masurarea intensitatii, tensiunii, puterii in c.c. si in c.a. monofazat.
    - Extinderea domeniului de masurare pentru voltmetre si ampermetre.
    - Sunturi, rezistente aditionale (definitie, calcul).
    - Transformatoare de masura de tensiune si de curent (raport de transformare, montare in circuit).
    - Wattmetre (electrodinamice si ferodinamice) - caracteristica de functionare, constanta aparatului, domeniu de masurare.

    BIBLIOGRAFIE

 ______________________________________________________________________________
|              TITLUL               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Electrotehnica si electronica     | Editura Didactica | Fratiloiu, Gh. si    |
| aplicata manual pentru clasele    | si Pedagogica,    | Tugulea, A.          |
| a IX-a - a XI-a licee             | Bucuresti, 1993   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Masurari electrice si electronice | Editura Didactica | Isac, E.             |
| manual pentru clasele a X-a -     | si Pedagogica,    |                      |
| a XII-a licee industriale         | Bucuresti, 1993   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Manualul inginerului electronist, | Editura Tehnica,  | Nicolau, E.          |
| Masurari electrice                | Bucuresti, 1979   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Masurari electrice, volumul I, II | Editura Tehnica,  | Wiener, U.           |
|                                   | Bucuresti, 1969   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Probleme de electrotehnica si     | Editura Didactica | Preda, M. si         |
| masini electrice                  | si Pedagogica,    | Cristea, P.          |
|                                   | Bucuresti, 1982   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Introducere in electronica si     | Ed. MATRIX ROM,   | Bistriceanu,         |
| aplicatiile ei                    | Bucuresti 1996    | Eleodor              |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Dispozitive si circuite           | Ed. Didactica si  | Dascalu, D. si       |
| electronice                       | Pedagogica,       | colectiv             |
|                                   | Bucuresti 1982    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Electronica                       | Ed. Didactica si  | Spanulescu, I. si    |
|                                   | Pedagogica,       | colectiv             |
|                                   | Bucuresti 1983    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Agenda radioelectronistului -     | Editura tehnica,  | Dragulanescu,        |
| Editia a III-a                    | Bucuresti 1989    | Nicolae              |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Aparate, echipamente si instalatii| Editura Didactica | Stan, Alexandru      |
| de electronica industriala        | si Pedagogica,    | Iulian si colectiv   |
|                                   | Bucuresti; 1992   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Aparate, echipamente si instalatii| Editura Didactica | Radoi, C-tin         |
| de electronica profesionala       | si Pedagogica,    |                      |
|                                   | Bucuresti; 1994   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    MASURARI SPECIALE IN TELECOMUNICATII

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Masurari speciale in telecomunicatii are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Telecomunicatii din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea si localizarea unor deranjamente in liniile de telecomunicatii.
    - Identificarea unor solutii de eliminare a pierderilor la transmisiile de telecomunicatii.
    - Determinarea calitatii parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicatii.
    - Utilizarea documentatiei tehnice care reglementeaza transmisiile in telecomunicatii.
    - Masurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor masuratori specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicatii
    - Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic.
    - Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii.
    - Evaluarea performantelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicatii.
    - Evaluarea performantelor la transmisiile numerice si cu impulsuri.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Masurarea rezistoarelor:
    - metoda voltmetrului si ampermetrului.
    - metode de punte.
    - megohmetre.
    2. Masurarea bobinelor.
    - inductanta bobinelor.
    - coeficientul de calitate.
    3. Masurarea condensatoarelor:
    - capacitatea condensatorului.
    - coeficientul de pierderi.
    4. Masurarea impedantelor complexe:
    - modulul.
    - modulul si argumentul.
    5. Osciloscopul catodic:
    - caracteristici si avantaje.
    - structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp.
    - regimuri de functionare: sincronizarea bazei de timp; functionarea declansata; functionarea libera.
    - circuite auxiliare: linii de intarziere; sonde de masura etc.
    - utilizari: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie.
    6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicatii:
    - criterii de clasificare.
    - parametrii primari.
    - parametrii secundari.
    7. Deranjamente la liniile fizice:
    - criterii de clasificare
    - deranjamente de izolament.
    - deranjamente de intrerupere.
    - deranjamente de omogenitati.
    8. Prize de pamant:
    - clasificare, rol, realizare.
    - masurarea rezistentei prizelor de pamant.
    9. Masurari in tehnica protectiei contra electrocoroziunii:
    - depistarea electrocoroziunii.
    - metode de protectie pasiva.
    - metode de protectie activa.
    - ridicarea diagramei de potential.
    - valori uzuale, norme si recomandari.
    10. Nivele de transmisie:
    - nivele relative.
    - nivele absolute.
    - unitati de masura.
    11. Generatoare de semnal:
    - clasificare, caracteristici.
    - generatoare de semnale sinusoidale.
    - scheme-bloc, functionare.
    - generatoare modulate si speciale.
    - utilizare.
    12. Indicatoare de nivel:
    - indicatoare de banda larga.
    - indicatoare selective.
    - indicatoare combinate.
    13. Metode de masurare a nivelurilor:
    - masurarea in nivel.
    - masurarea in terminal.
    - masurarea zgomotelor electrice.
    - localizarea deranjamentelor in echipamente prin masurarea nivelelor
    intermediare.
    - valori uzuale si recomandari.
    14. Masurarea caracteristicilor electrice ale diportilor (cuadripolilor):
    - impedante specifice ale cuadripolului.
    - atenuarea proprie (pe imagini).
    - atenuarea de insertie.
    - castigul (amplificarea) diportilor activi.
    - adaptarea si simetria.
    15. Masurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic.
    16. Masurarea distorsiunilor neliniare:
    - distorsiunea armonica,
    - ecarturi de armonici;
    - distorsiunea de intermodulatie; metoda zgomotului alb.
    - masurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie.
        - atenuarile de diafonie; ecarturile de diafonie.
    17. Masurarea frecventelor:
    - precizia necesara la masurare;
    - frecventmetrul cu lamele;
    - frecventmetrul numeric;
    - compararea frecventelor cu osciloscopul catodic;
    - valori uzuale, norme si recomandari.
    18. Masurarea subansamblurilor specifice de telecomunicatii:
    - subansambluri pasive.
    - subansambluri active.
    - subansambluri complexe.
    19. Masurarea cailor de telecomunicatii:
    - banda de frecvente efectiv transmisa de transmisie;
    - nivele si impedante nominale;
    - caracteristica de amplitudine;
    - diafonia liniara;
    - zgomote;
    - sincronizarea frecventelor purtatoare;
    - valori uzuale, norme si recomandari.
    20. Aparate numerice de masura:
    - subansambluri functionale.
    - aparate numerice prin compensare.
    - aparate numerice cu trecere intermediara prin frecventa.
    - aparate cu integrare.
    - utilizari.
    21. Masurari la sistemele cu modulatie in cod a impulsurilor:
    - parametrii analogici.
    - rata erorilor.
    - diagrama ochiului.
    - zgomotul de cuantizare.
    - jitterul.
    22. Masurari in transmisiile de date:
    - transmisii sincrone si asincronice.
    - transmisii plesiosincrone.
    - modem-uri de date.
    - aparatul telefax.
    - distorsiuni in transmisia de date.
    - valori uzuale, norme si recomandari.

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|              TITLUL               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Introducere in electronica si     | Ed. MATRIX ROM,   | Bistriceanu, Eleodor |
| aplicatiile ei                    | Bucuresti 1996    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Dispozitive si circuite           | Ed. Didactica si  | Dascalu, D.          |
| electronice                       | Pedagogica,       |                      |
|                                   | Bucuresti 1982    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Electronica                       | Ed. Didactica si  | Spanulescu, I.       |
|                                   | Pedagogica,       |                      |
|                                   | Bucuresti 1983    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Agenda radioelectronistului       | Editura tehnica,  | Dragulanescu, Nicolae|
|                                   | Bucuresti 1989    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Telecomunicatii                   | Editura Teora     | Radulescu, Tatiana   |
|                                   | Bucuresti 1998    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Initiere in telefonia digitala    | Editura Tehnica   | Vasilescu, A.        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Aplicatii in domeniul             |                   | Pana, Liviu          |
| transmisiunilor de date pe linii  |                   |                      |
| locale la debite binare pana la   |                   |                      |
| 144 bit/s                         |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Tehnica moderna a comunicatiilor  | 1982              | Niculae, Necula      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELARIE

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Materii prime pentru industria de pielarie are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Pielarie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat:

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea materiilor prime pentru confectiile din piele si inlocuitori si a elementelor structurale ale pielii.
    - Identificarea sortimentelor de inlocuitori de piele.
    - Selectarea operatiilor de transformare a pielii crude in piele finita in functie de destinatie.
    - Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite in vederea obtinerii unor produse specifice.
    - Determinarea proprietatilor pieilor finite.
    - Utilizarea materialelor auxiliare in functie de tipul de produs.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor):

    1. Clasificarea materiilor prime:
    - Clasificarea pieilor finite dupa:
        - provenienta;
        - modul de prelucrare si finisare;
        - destinatie;
    - Clasificarea inlocuitorilor de piele.
    2. Pielea cruda:
    - Structura histologica a pielii crude;
    - Topografia si zonificarea pielii;
    3. Prelucrarea pieilor crude:
    - Conservarea si depozitarea pieilor crude:
        - metode de conservare;
        - defecte provenite de la pieile crude;
        - defectele pieilor finite: clasificare, exemple.
    - Pregatirea pieilor pentru tabacire si argasire:
        - definirea pielii gelatina; influenta calitatii pielii gelatina asupra calitatii pielii finite.
    - Tabacirea pieilor:
        - tabacirea minerala: materiale utilizate, proprietatile pielii tabacite mineral;
        - tabacirea vegetala: materiale utilizate, proprietatile pielii tabacite vegetal.
    - Finisarea pieilor finite:
        - finisare fata naturala: neteda sau presata;
        - finisare fata corectata: neteda sau presata.
    4. Caracteristicile pieilor finite:
    - Caracteristici fizice:
        - aria pieilor: definitie, unitati de masura;
        - grosimea pieilor: definitie, unitati de masura, micrometru;
        - masa pieilor: definitie, unitati de masura
        - densitatea pieilor: definitie, unitati de masura;
        - caracteristici de transfer: absorbtia la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer si vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termica a pieilor finite: definitii.
    - Caracteristici mecanice:
        - comportarea la solicitari mecanice: dinamometru, unitati de masura, relatie de calcul pentru alungirea relativa, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice;
        - alungirea relativa la sarcina de 1 dan/mm^2;
        - alungirea relativa la craparea fetei;
        - alungirea relativa la rupere;
        - rezistenta la rupere: definitie, relatie de calcul, unitati de masura;
        - rezistenta la sfasiere: definitie, relatie de calcul, unitati de masura;
        - rezistenta la cusatura: definitie, relatie de calcul, unitati de masura;
        - rezistenta la uzura prin frecare;
        - rezistenta la flexiune: definitie;
        - rigiditatea si flexibilitatea;
        - rezistenta vopsirii: definitie.
    5. Sortimente de piei finite:
    - Piei pentru incaltaminte:
        - piei pentru fete de incaltaminte: enumerare, provenienta, caracteristici, destinatie;
        - piei pentru piese rigide ale incaltamintei: enumerare, provenienta, caracteristici, destinatie;
        - piei pentru captuseli de incaltaminte: enumerare, provenienta, caracteristici, destinatie.
    - Piei pentru marochinarie: enumerare, provenienta, caracteristici, destinatie;
    - Piei pentru manusi: provenienta, mod de prelucrare;
    - Piei pentru imbracaminte: provenienta, caracteristici;
    - Piei pentru articole tehnice si harnasamente: enumerare, provenienta, caracteristici, destinatie;
    6. Inlocuitori de piele:
    - Inlocuitori rigizi:
        - inlocuitori de tip cauciuc pentru talpa si tocuri: sortimente, caracteristici, destinatie;
        - produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinatie;
        - inlocuitori pe baza de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinatie.
    - Inlocuitori flexibili:
        - inlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinatie;
        - inlocuitori fara suport: sortimente, caracteristici, destinatie.
    7. Materiale auxiliare.
    - Materiale textile:
        - ate folosite pentru confectii din piele;
        - tesaturi pentru confectii din piele;
        - tricoturi pentru confectii din piele;
        - alte materiale textile.
    - Materiale metalice: destinatie, tipuri de materiale metalice;
    - Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinatie.
    - Materiale chimice.
        - adezivi: destinatie, tipuri de adezivi;
        - agenti de spalare: destinatie, tipuri de agenti de spalare
        - materiale pentru finisare si impregnare: destinatie, tipuri de materiale pentru finisare si impregnare.

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|              TITLUL               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Materii prime si materiale        | Editura Didactica | Ieacobeanu, E.,      |
| folosite in industria usoara -    | si Pedagogica,    | Cociu V.             |
| Manual pentru clasa a IX-a, licee | R.A. - Bucuresti, |                      |
| industriale cu profil de industrie| 1995              |                      |
| usoara                            |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    MATERII PRIME TEXTILE

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Materii prime textile are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanica, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea fibrelor dupa structura si proprietati.
    - Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor dupa proprietati.
    - Caracterizarea firelor in functie de proprietati.
    - Stabilirea destinatiei diferitelor tipuri de fire, tesaturi si tricoturi.
    - Alegerea materialelor auxiliare in functie de proprietatile specifice si de cerintele produsului.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    FIBRE TEXTILE:
    1. Clasificarea fibrelor textile dupa natura lor.
    2. Proprietati generale ale fibrelor textile:
    - Proprietati fizice:
        - masa specifica;
        - culoarea;
        - luciul;
        - lungimea;
        - densitatea de lungime: definitie, indici de finete, relatii de transformare, calcule;
        - higroscopicitatea: definitie, tipuri de umiditati, masa comerciala, calcule;
        - comportarea fibrelor la caldura: comportarea la temperatura, la calcare si la ardere;
        - alte proprietati fizice ale fibrelor: ondulatiile, nesifonabilitatea, incarcarea electrostatica, stabilitatea fata de lumina si microorganisme.
    - Proprietati mecanice:
        - rezistenta la rupere: forta de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule;
        - alungirea la rupere: alungirea absoluta si relativa, gradul de elasticitate;
        - comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling.
    - Proprietati chimice:
        - comportarea in mediu acid a fibrelor celulozice, proteice si sintetice;
        - comportarea in mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice si sintetice;
        - comportarea la substante oxidante a fibrelor naturale si sintetice.
    3. Fibre naturale vegetale (bumbac, in, canepa): obtinere, proprietati, intrebuintari.
    - Fibra de bumbac: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietati fizico-mecanice, intrebuintari;
    - Fibrele liberiene (inul si canepa): obtinere, structura, aspect la microscop, proprietati fizico-mecanice, intrebuintari.
    4. Fibre naturale animale (lana, paruri, matase): obtinere, proprietati, intrebuintari.
    - Fibra de lana: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietati fizico-mecanice, intrebuintari;
    - Fibra de matase naturala: obtinere, structura, aspect la microscop, proprietati fizico-mecanice, intrebuintari.
    5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice si fibre din polimeri sintetici): obtinere, proprietati intrebuintari.
    - Notiuni generale de obtinere a fibrelor chimice;
    - Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietati fizico-mecanice, intrebuintari;
    - Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietati fizico-mecanice, intrebuintari.

    FIRE TEXTILE:
    7. Definirea si clasificarea firelor (dupa natura fibrelor componente si dupa torsiune).
    8. Proprietatile firelor:
    - Densitatea de lungime, calcule;
    - Torsiunea;
    - Rezistenta si alungirea la rupere.

    TESATURI SI TRICOTURI
    9. Definitia si clasificarea tesaturilor (dupa natura firelor, destinatie, procese de finisare).
    10. Definitia si clasificarea tricoturilor (dupa natura firelor, destinatie, structura, forma in care sunt produse de masina).
    11. Proprietatile tesaturilor si tricoturilor:
    - Stabilitatea dimensionala;
    - Rezistenta;
    - Comportare la frecare;
    - Permeabilitate la aer si caldura.

    MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA TEXTILA
    12. Materiale textile: captuseli, intarituri, furnituri, ata de cusut, accesorii.
    - Captuseli: proprietati, roluri in cadrul produsului, tipuri de captuseli;
    - Intarituri: proprietati, rolul in cadrul produsului, tipuri de intarituri;
    - Furnituri (ata de cusut, banda pentru confectii, vatelina): proprietati, rolul in cadrul produsului, tipuri de furnituri.
    13. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri in cadrul produsului.

    BIBLIOGRAFIE
    Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic:
 ______________________________________________________________________________
|             DISCIPLINA            |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Materii prime textile Filiera     | Economica         | Virginia Meticaru,   |
| tehnologica                       | Preuniversitaria, | Daniela Giurgiu      |
| Profil: Tehnic Clasa a XI-a       | 2001              |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    ORGANE DE MASINI SI MECANISME

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Organe de masini si mecanisme are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea mecanica din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Utilizarea conceptelor fizice in domeniul mecanicii tehnice.
    - Identificarea diferitelor tipuri de solicitari mecanice.
    - Identificarea tipurilor de organe de masini
    - Identificarea principalelor mecanisme in diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice
    - Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistenta
    - Descrierea tipurilor de organe de masini
    - Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitari mecanice
    - Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanica
    - Alegerea organelor de masini adecvate diferitelor sisteme tehnice
    - Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de masina la diferite solicitari
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Elemente de statica:
    - Legaturile solidului rigid. Reazeme si reactiuni. Calculul reactiunilor.
    - Caracteristici geometrice ale sectiunilor plane (arie, moment static, moment de inertie, modul de rezistenta).

    2. Calcule de rezistenta
    - Solicitari compuse: definire, tipuri, exemplificari (cu acelasi tip de tensiune si cu tensiuni de tip diferit).
    - Principiile calculului de rezistenta (coeficienti de siguranta; rezistenta admisibila; concentratori de tensiune).
    - Calculul de verificare, dimensionare, sarcina capabila si deformatii pentru (intindere - compresiune; forfecare; incovoiere; torsiune).
    3. Organe de masini si mecanisme:
    - Structura sistemelor tehnice:
        - definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, masina, mecanism, organ de masina;
        - clasificarea si rolul organelor de masini;
        - conditii impuse organelor de masini;
        - standardizarea si interschimbabilitatea organelor de masini.
    - Asamblari si organe de asamblare:
        - tipuri, prezentare generala;
        - asamblari nedemontabile (nituite, sudate; lipite);
        - asamblari demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate);
        - asamblari elastice.
    - Organele miscarii de rotatie:
        - categorii de organe ale miscarii de rotatie;
        - osii si arbori; fusuri si pivoti: rol functional, tipuri, materiale, elemente constructive, calcule de rezistenta;
        - lagare: rol functional, tipuri, conditii impuse, specific, constructie, materiale pentru: lagare de alunecare; rulmenti: tipuri, simbolizare si alegere.
        - cuplaje: clasificare, rol functional, conditii impuse; constructie, materiale pentru: cuplaje permanente (cu flanse, cu bolturi); cuplaje intermitente (ambreiaj cu discuri de frictiune).
    - Mecanisme si organe pentru transmiterea miscarii de rotatie:
        - rol, tipuri, conditii impuse;
        - principiul de functionare, constructie, avantaje, dezavantaje, materiale, calculul turatiei si raportul de transmitere pentru:
            - transmisii prin cablu;
            - transmisii prin lant;
            - transmisii prin roti de frictiune;
            - transmisii prin roti dintate.
        - mecanisme variatoare de turatie (cu curea, cu roti baladoare); principiu de functionare, constructie.
    4. Mecanisme pentru transformarea miscarii:
    - Mecanisme de transformare a miscarii de rotatie in miscarea rectilinie continua: surub-piulita, pinion-cremaliera;
    - Mecanisme de transformare a miscarii de rotatie in miscarea rectilinie alternativa: biela-manivela, mecanism cu culisa;
    - Mecanism de transformare a miscarii de rotatie continua in miscare de rotatie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta.

    BIBLIOGRAFIE
    Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Tehnic:
 ______________________________________________________________________________
|             DISCIPLINA            |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Organe de masini si mecanisme     | Sigma, 2002       | Ruxandra Noia Liliana|
| Clasa a XI-a                      |                   | Tenescu              |
|___________________________________|___________________|______________________|

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAME PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    PROFIL: SERVICII

    DISCIPLINE TEHNOLOGICE
    proba scrisa "E"

    Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate sa opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos:
 ______________________________________________________________________________
| Profil  | Specializare |      Finalitate      |  Disciplina de specialitate  |
|_________|______________|______________________|______________________________|
| SERVICII| Economic     | Tehnician in         | Contabilitate| Economia      |
|         |              | activitati financiare|              | intreprinderii|
|         |              | si comerciale        |              |               |
|         |______________|______________________|              |               |
|         | Administrativ| Tehnician in         |              |               |
|         |              | administratia publica|              |               |
|         |______________|______________________|______________|               |
|         | Turism si    | Tehnician in turism  | Marketing    |               |
|         | alimentatie  |______________________|              |               |
|         | publica      | Tehnician in         |              |               |
|         |              | alimentatia publica  |              |               |
|         |______________|______________________|______________|               |
|         | Posta        | Tehnician in         | Exploatare   |               |
|         |              | activitati de posta  | postala      |               |
|_________|______________|______________________|______________|_______________|

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    ECONOMIA INTREPRINDERII

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Economia intreprinderii are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea si descrierea trasaturilor caracteristice ale intreprinderii in raport cu evolutia economiei.
        - Clasificarea intreprinderilor si descrierea trasaturilor caracteristice ale acestora.
        - Compararea diferitelor tipuri de intreprinderi.
        - Incadrarea unei intreprinderi conform tipologiei generale.
    - Identificarea si interpretarea relatiilor economice de baza dintre intreprindere si mediul economic extern.
        - Identificarea elementelor mediului extern al intreprinderii.
        - Descrierea si compararea actiunii diferitilor factori externi asupra activitatii intreprinderii.
        - Determinarea unor implicatii ale relatiilor cu partenerii externi asupra activitatii intreprinderii.
    - Explicarea modului de organizare si functionare a intreprinderii.
        - Identificarea sistemelor de organizare procesuala a intreprinderii si analiza efectelor acestora.
        - Descrierea functiilor intreprinderilor in cadrul diferitelor sisteme de organizare a intreprinderilor.
        - Identificarea sistemelor de organizare structurala si descrierea structurii organizatorice a unei intreprinderi.
        - Descrierea elementelor de baza ale unei organigrame si intocmirea organigramei unei intreprinderi mici/mijlocii.
        - Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale intreprinderilor.
    - Luarea unor decizii cu privire la organizarea si conducerea resurselor umane dintr-o intreprindere.
        - Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane si alegerea solutiilor optime de incadrare.
        - Diferentierea atributiilor diferitelor categorii de personal conform fisei postului.
        - Identificarea si selectarea unor forme si modalitati eficiente de motivare a (cointeresare) a personalului dintr-o intreprindere mica/mijlocie.
    - Analiza proceselor economice ale intreprinderii si elaborarea unor solutii de optimizare.
        - Identificarea si analiza unor procese economice specifice intreprinderilor.
        - Compararea proceselor economice din diferite tipuri de intreprinderi.
        - Cunoasterea importantei activitatii de optimizarea si selectarea tehnicilor specifice.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Intreprinderea:
    - Conceptul de intreprindere: definitie
    - Trasaturile caracteristice ale intreprinderii:
        - intreprinderea - unitate tehnico-productiva (caracteristici);
        - intreprinderea - unitate organizatoric-administrativa (caracteristici);
        - intreprinderea - unitate economico-sociala (caracteristici);
    - Clasificarea intreprinderilor in functie de urmatoarele criterii:
        - forma de proprietate asupra capitalului social si al patrimoniului;
        - apartenenta la una din ramurile industriale de activitate;
        - gradul de marime;
        - gradul de specializare;
        - tipul de productie,
    - Tipul de productie: definirea, clasificarea si compararea tipurilor de productie.
    2. Mediul extern al intreprinderii:
    - Definirea conceptului de mediu extern al intreprinderii.
    - Factorii externi care influenteaza activitatea intreprinderii:
        - modalitati de influenta;
        - enumerarea si descrierea factorilor externi (economici, tehnici si tehnologici, de management, politici, socio-culturali, juridici, demografici, mediul natural si inconjurator);
        - compararea actiunii diferitilor factori externi asupra activitatii intreprinderii;
    - Relatiile externe ale intreprinderii cu:
        - furnizorii - definire, caracterizare.
        - clientii - definire, caracterizare.
        - institutiile bancare - definire, caracterizare.
        - societatile de asigurari - definire, caracterizare.
        - camerele de comert si industrie - definire, caracterizare.
        - institutiile statului - definire, caracterizare.
        - intreprinderile concurente - definire, caracterizare.
        - mass-media - definire, caracterizare.
    3. Organizarea procesuala a intreprinderii:
    - Definirea conceptului de "organizare procesuala".
    - Obiectivele intreprinderii:
        - definirea conceptului de obiectiv,
        - tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale);
    - Efectele organizarii procesuale a intreprinderii; conceptele de functiune, activitate, atributie, sarcina: definire, caracterizare;
    - Functiunile sistemului de organizare procesuala:
        - functiunea de cercetare-dezvoltare - activitati, sarcini, atributii.
        - functiunea de productie - activitati, sarcini, atributii.
        - functiunea comerciala - activitati, sarcini, atributii.
        - functiunea de marketing - activitati, sarcini, atributii.
        - functiunea financiar-contabila - activitati, sarcini, atributii.
        - functiunea de personal - activitati, sarcini, atributii.
    4. Organizarea structurala a intreprinderii:
    - Definirea conceptului de "structura organizatorica".
    - Elementele de baza ale structurii organizatorice.
        - Structura functionala (de management) si compartimentele sale:
            - postul - concept, trasaturi;
            - functia - concept, tipuri;
            - compartimentul de munca - tipuri;
            - nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhica;
            - ponderea ierarhica: concept, marimea ponderii ierarhice.
            - relatiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relatii.
        - Structura operationala de productie si conceptie si compartimentele sale:
            - definirea conceptului;
            - compartimentele structurii operationale;
            - definirea conceptelor de: sectia de productie, sectia de baza, sectia auxiliara, sectia de servire, atelier, loc de munca.
    - Tendinte actuale in organizarea structurala a intreprinderilor.
    5. Resursele umane ale intreprinderii:
    - Categorii de personal: structura personalului unei intreprinderi.
    - Drepturi si obligatii ale personalului: clauzele contractului de munca privind drepturile angajatilor si obligatiile acestora.
    - Selectia personalului: enumerarea si descrierea etapelor recrutarii personalului.
    - Promovarea personalului:
        - concept;
        - criterii de promovare;
        - modalitati de promovare;
        - formarea personalului;
        - principii de evaluare a personalului.
        - cointeresarea personalului: concept.
    6. Procese economice:
    - Aprovizionarea si pregatirea marfurilor:
        - concept,
        - functii;
        - conceptul de flux tehnologic;
        - forme de organizare.
    - Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activitatilor de depozitare.
    - Productia de marfuri si servicii: definirea conceptelor de "productie de marfuri" si "productie de servicii".
    - Comercializarea:
        - operatiile de pregatire a marfurilor in vederea vanzarii, operatii comune, operatii specifice;
        - vanzarea marfurilor cu ridicata; angrosistul, definitie, caracterizare;
        - vanzarea marfurilor cu amanuntul; detailistul, definitie, caracterizare, tipologie;
        - magazinul - concept, forme de vanzare cu amanuntul, forme de vanzare a marfurilor cu ridicata.
    7. Optimizarea proceselor economice:
    - Eficienta economica: definire, efecte, modalitati de determinare a eficientei economice (raportarea efectelor obtinute la eforturile depuse pentru obtinerea lor: raportarea eforturilor la efectele inregistrate).
    - Rentabilitatea intreprinderii: modalitati de calcul, rata rentabilitatii.

    BIBLIOGRAFIE
    Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 si nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Servicii:
 ______________________________________________________________________________
|             DISCIPLINA            |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Economia intreprinderii           | Economica         | Viorel Lefter,       |
|                                   | Preuniversitaria  | Iulia Chivu          |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Economia intreprinderii           | All Educational   | Vasile Dan,          |
|                                   |                   | Ruxandra Isaic-Maniu,|
|                                   |                   | Daniela Mitran       |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Economia intreprinderii           | Oscar Print       | G. Stanciulescu,     |
|                                   |                   | C. Dinca, N. Doros,  |
|                                   |                   | C. Dumitriu,         |
|                                   |                   | L. Iftimie,          |
|                                   |                   | F. Jelescu, M. Jipa, |
|                                   |                   | N. Patrascu          |
|___________________________________|___________________|______________________|

    CONTABILITATE

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Contabilitate are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile: economic si administrativ din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Utilizarea informatiilor contabile si financiare pentru luarea deciziilor in cadrul intreprinderii si institutiei publice:
        - Efectuarea inventarierii unei gestiuni;
        - Stabilirea rezultatelor inventarierii;
        - Solutionarea eventualelor diferente constand in plusuri sau minusuri.
    - Evaluarea performantei intreprinderii si institutiei publice pe baza informatiilor contabile:
        - Identificarea functiilor bilantului;
        - Prezentarea structurii bilantului si a anexelor la bilant;
        - Stabilirea indicatorilor economico-financiari si interpretarea acestora.
    - Utilizarea elementelor planului de conturi:
        - Folosirea corelatiilor planului de conturi;
        - Identificarea claselor de conturi in planul de conturi;
        - Identificarea functiei contabile a conturilor.
    - Elaborarea documentelor de sinteza si interpretarea datelor furnizate de acestea:
        - Intocmirea balantei de verificare;
        - Verificarea corectitudinii inregistrarilor in conturi prin intermediul balantei conturilor;
        - Identificarea tipurilor de balante de verificare.
    -  Aplicarea tehnicilor si procedurilor de inregistrare operativa si contabila din patrimoniul intreprinderii si institutiei publice.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Inregistrari contabile privind operatiile patrimoniale frecvente in cadrul unei societati comerciale:
    - Operatii privind capitalurile proprii - capitalul social si rezervele; aplicatii;
    - Operatii privind activele imobilizate: imobilizari necorporale si corporale; aplicatii;
    - Operatii privind stocurile si productia in curs de executie - contabilitatea stocurilor de marfuri dupa metoda inventarului permanent; aplicatii;
    - Operatii privind datoriile si creantele: comerciale, salariale, sociale si fiscale ale agentului economic; aplicatii;
    - Operatii privind trezoreria - de incasari si plati prin conturi la banci si casierie; aplicatii.
    2. Balantele de verificare a inregistrarilor in conturi:
    - Notiune, importanta, forma;
    - Tehnica intocmirii balantei de verificare.
    3. Inventarierea patrimoniului:
    - Inventarierea - procedeu al contabilitatii
    - Etapele desfasurarii inventarierii
    - Stabilirea rezultatelor inventarierii.
    4. Bilantul contabil:
    - Importanta, rolul si functiile bilantului contabil
    - Structura bilantului contabil si a anexelor

    BIBLIOGRAFIE
    Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000, nr. 4144/18.07.2001, nr. 3918/11.06.2002 pentru clasele a X-a, a XI-a si a XII-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Servicii:
 ______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA              |  CLASA  |      EDITURA      |        AUTORI        |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a X-a  | All Educational   | V. Isai,             |
|                         |         |                   | Gh. Negoescu         |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a X-a  | Economica         | N. Feleaga,          |
|                         |         | Preuniversitaria  | L. Malciu, S. Bunea, |
|                         |         |                   | E. Candea            |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a X-a  | Didactica si      | M. Ristea, C. Panciu,|
|                         |         | Pedagogica        | R. Ionescu,          |
|                         |         |                   | M. Dinescu           |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a X-a  | Oscar Print       | Maria Popan          |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a X-a  | Tehnica           | A. Teiusanu,         |
|                         |         |                   | M. Popescu,          |
|                         |         |                   | G. Croitoru          |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a XI-a | All Educational   | V. Isai              |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a XII-a| All Educational   | Violeta Isai         |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a XII-a| Economica         | Aurelia Guoadelia    |
|                         |         | Preuniversitaria  | Cojocea, Alexandru   |
|                         |         |                   | Salceanu             |
|_________________________|_________|___________________|______________________|
| Contabilitate           |  a XII-a| Tribuna Sibiului  | Ana Alexandrina      |
|                         |         |                   | Matei, Nicolae       |
|                         |         |                   | Poenariu             |
|_________________________|_________|___________________|______________________|

    O.M.F. nr. 306/2002 si nr. 94/2001 - privind aplicarea Noului Plan de Conturi

    EXPLOATARE POSTALA

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Exploatare postala are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Posta din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea principalelor tipuri de trimiteri postale interne, a caracteristicilor si a simbolurilor acestora
        - Remiterea la destinatie. Incredintarea sumelor de bani, de persoane fizice si juridice, oficiilor postale pentru remiterea lor la destinatie.
        - Achitarea mandatelor postale, telegrafice si on-line.
    - Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor postale interne.
        - Verificarea formularelor specifice unei activitati postale si intocmirea actelor de nereguli.
    - Efectuarea unor operatiuni specifice activitatii de exploatare postala.
        - Efectuarea operatiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de corespondenta".
        - Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondenta simpla si inregistrata.
        - Efectuarea operatiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de mesagerii".
        - Inmanarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului.
        - Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile postale.
    -  Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Obiecte de corespondenta - procesul de exploatare:
    - Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta:
        - definitii,
        - dimensiuni,
        - limite de greutate,
        - conditionare.
    - Redactarea adresei la obiectele de corespondenta:
        - reguli generale,
        - exceptii.
    - Indicatiile speciale si specifice aplicate la aceasta categorie:
        - A.R.,
        - P.C.,
        - Expres,
        - Post-restant,
        - Casuta Postala,
        - Recomandat,
        - confirmarile ulterioare.
    - Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla si recomandata:
        - prezentarea bucata cu bucata;
        - prezentarea in serii.
    - Incheierea operatiunilor de prezentare; inchiderea expeditiei; efectuarea schimbului de expeditie;
    - Primirea expeditiei si prelucrarea in vederea distribuirii.
    - Distribuirea:
        - distribuirea corespondentei simple;
        - distribuirea corespondentei inregistrate;
        - distribuirea actelor de procedura;
        - trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, inapoierea, reexpedierea, trimiterea la pastrare.
    2. Mandate postale si telegrafice - procesul de exploatare:
    - Mandate postale, telegrafice si on-line:
        - definitie;
        - completarea formularelor.
    - Redactarea adresei la mandate, exceptii de la adrese;
    - Indicatii generale folosite la mandatele postale si indicatii specifice folosite la mandatele telegrafice si on-line;
    - Prezentarea mandatelor postale, telegrafice si on-line - operatiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucata cu bucata; prezentarea in serii; modalitati de plata la mandate);
    - Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea in vederea achitarii;
    - Achitarea mandatelor:
        - formalitati la achitare: cu numerar, cu ordin de plata, cu cont avans, cu proces-verbal f.31;
        - mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, inapoiate, reexpediate, trimise la pastrare;
    - Inaintarea conturilor de mandate si verificarile efectuate la controlul ulterior.
    3. Obiecte de mesagerie - procesul de exploatare:
    - Trimiteri ce fac parte din aceasta categorie: definitii, dimensiuni, limite de greutate, conditionare;
    - Conditii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie:
        - adresarea;
        - indicatii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea.
    - Prezentarea obiectelor de mesagerie - operatiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarata (prezentarea bucata cu bucata, prezentarea in serii).
    - Prelucrarea in vederea expedierii si efectuarea schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu - operatiuni de primire, verificare si cartare pe locuri de munca;
    - Inmanarea obiectelor de mesagerie:
        - inmanarea coletelor cu si fara valoare declarata;
        - inmanarea scrisorilor cu valoare;
        - predarea sacilor cu corespondenta, gropurilor, casetelor colectoare si C.F.R;
        - mesagerii ce nu pot fi inmanate.

    BIBLIOGRAFIE
    - Instructiunile de exploatare pentru "obiecte de corespondenta".
    - Instructiunea comuna pentru problemele interne comune ale unitatilor postale.
    - Norme interne ale C.N POSTA ROMANA.
    - (NOMENCLATOARE POSTALE):
    - GHIDUL FACTORULUI POSTAL - C.N. POSTA ROMANA.
    - Legea postei nr. 85/1997.
    - Ordine interne ale C.N. POSTA ROMANA privind completarea formularelor postale.

    MARKETING

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Marketing are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile: turism si alimentatie publica din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Dezvoltarea capacitatii de investigare a fenomenelor economice de piata:
        - Identificarea factorilor care influenteaza cercetarea pietei si a concurentei de piata;
        - Analiza cerintelor unei segmentari eficiente a pietei;
        - Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri;
        - Determinarea cauzelor si efectelor principalelor modificari ale mediului de afaceri ale firmei.
    - Cunoasterea tipurilor de strategii de marketing si dezvoltarea acestora la nivelul intreprinderii:
        - Identificarea diferitelor modalitati de organizare a compartimentului de marketing;
        - Descrierea criteriilor de apreciere a activitatii specialistului in marketing turistic;
        - Analiza raportului dintre cererea si oferta de servicii turistice si identificarea factorilor care le influenteaza;
    - Utilizarea metodelor, tehnicilor si procedeelor de marketing ca instrument al managementului intreprinderii:
        - Aprecierea atitudinii turistilor prin diferite metode de scalare;
        - Elaborarea si efectuarea de sondaje si chestionare tipice domeniului serviciilor turistice;
        - Interpretarea rezultatelor statistice si luarea de decizii pentru imbunatatirea ofertei turistice;
        - Elaborarea si aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul si formarea preturilor, distributia si promovarea produselor turistice);
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Piata activitatii de turism:
    - Definitia pietei turistice.
    - Cererea turistica:
        - particularitatile cererii turistice;
        - determinantii cererii turistice;
        - elasticitatea cererii turistice;
        - sezonalitatea cererii turistice;
    - Oferta turistica:
        - particularitatile ofertei turistice;
        - determinanti ai ofertei turistice.
    - Estimarea potentialului pietei:
        - definitia si scopul cercetarii pietei;
        - criteriile segmentarii pietei; segmentarea dupa criterii: geografice, demografice, psiho-sociale (clasa sociala, stil de viata), comportamentale.
        - conditiile unei segmentari eficiente.
    2. Instrumente ale cercetarii de piata:
    - Masurarea si scalarea;
    - Tipuri de scale;
    - Metode de scalare:
        - diferentiala semantica,
        - scala lui Likert,
        - modelul Fishbein-Rosenberg.
    3. Organizarea activitatii de marketing in turism:
    - Organizarea compartimentului de marketing al intreprinderii turistice dupa diferite criterii;
    - Profesiograma specialistului de marketing.
    4. Mixul de marketing turistic:
    - Politica de produs in turism:
        - definirea produsului turistic;
        - elementele produsului turistic;
        - clasificarea produselor turistice;
        - ciclul de viata al produselor turistice;
        - strategii privind produsele turistice.
    - Politica de preturi in turism:
        - forme de prezentare a preturilor in turism;
        - particularitatile preturilor si tarifelor in turism;
        - strategii si politici de preturi in turism;
        - diferentieri de preturi in turism.
    - Politica de distributie:
        - canalele de distributie: caracteristici, tipologie;
        - organizarea canalelor de distributie;
        - distributia fizica si managementul logisticii.
    - Politica de promovare:
        - definirea si obiectivele publicitatii;
        - structura publicitatii;
        - alegerea mediului publicitar;
        - promovarea vanzarilor: tipuri si modalitati de promovare.

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|              TITLUL               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Marketing turistic - manual       | Ed. Oscar Print,  | Dinca C, colectiv    |
| clasa a XI-a, specializarile      | Bucuresti, 2002;  |                      |
| Turism si alimentatie publica     |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Elemente de marketing turistic    | Ed. Global Media  | Dumitru Patriche,    |
|                                   | Image, Deva 2000  | Filimon Stremtan,    |
|                                   |                   | Ana Ispas,           |
|                                   |                   | Iulian Patriche      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Piata turistica a Romaniei        | Ed. Ecran magazin,| Ilie Nita, C-tin Nita|
|                                   | Brasov, 2000      |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Turismul si dezvoltarea durabila  | Ed. Expert,       | N. Neacsu            |
|                                   | Bucuresti, 2000   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Statistica in turism (teorie si   | Ed. Albastra,     | Nicoleta Petcu       |
| aplicatii)                        | Cluj-Napoca, 2000 |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Marketing turistic                | Ed. Economica,    | Toader Gherasim,     |
|                                   | 1999              | Daniel Gherasim      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
    PROGRAME PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2005

    PROFIL: RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

    DISCIPLINE TEHNOLOGICE
    proba scrisa "E"


    Pentru profilul RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI, la proba "E", candidatul poate sa opteze pentru una din cele doua discipline de specialitate aferente specializarii, conform tabelului de mai jos:
 ____________________________________________________________________________
|  Profil |Specializare |    Finalitate         |Disciplina de specialitate  |
|_________|_____________|_______________________|____________________________|
|RESURSE  |Chimie       |Tehnician in chimie    |Procese si   |Ecologie si   |
|NATURALE |industriala  |industriala            |utilaje      |protectia     |
|SI       |_____________|_______________________|_____________|mediului      |
|PROTECTIA|Protectia    |Tehnician in protectia |Analiza      |              |
|MEDIULUI |mediului     |mediului               |factorilor de|              |
|         |             |                       |mediu        |              |
|         |_____________|_______________________|_____________|              |
|         |Industria    |Tehnician in industria |Operatii     |              |
|         |alimentara   |alimentara             |unitare si   |              |
|         |             |                       |utilaje in   |              |
|         |             |                       |industria    |              |
|         |             |                       |alimentara   |              |
|         |_____________|_______________________|_____________|              |
|         |Agricol      |Tehnician in           |Agropedologie|              |
|         |             |agricultura            |             |              |
|         |_____________|_______________________|             |              |
|         |Agromontan   |Tehnician agromontan   |             |              |
|         |_____________|_______________________|_____________|              |
|         |Veterinar    |Tehnician veterinar    |Anatomia si  |              |
|         |             |                       |fiziologia   |              |
|         |             |                       |animalelor   |              |
|         |             |                       |domestice    |              |
|         |_____________|_______________________|_____________|              |
|         |Silvic       |Tehnician in           |Silvicultura |              |
|         |             |silvicultura           |             |              |
|         |_____________|_______________________|_____________|              |
|         |Prelucrarea  |Tehnician in           |Tehnologia   |              |
|         |lemnului     |prelucrarea lemnului   |mobilei      |              |
|_________|_____________|_______________________|_____________|______________|

    NOTA:
    Conform "Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2005", pregatirea examenului si elaborarea subiectelor se realizeaza in conformitate stricta cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin OMEdC. Manualul scolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori si de elevi, care ajuta la parcurgerea programei scolare, prin insusirea de cunostinte si formarea de competente.

    ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Ecologie si protectia mediului are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la toate specializarile din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Recunoasterea si definirea unor concepte specifice ecologiei si protectiei mediului.
        - Identificarea si descrierea principalelor componente ale mediului natural.
        - Caracterizarea sistemelor biologice in vederea aprecierii starii lor de functionare.
    - Recunoasterea diferitelor tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora.
        - Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem.
        - Interpretarea relatiilor biotop-biocenoza in cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme.
        - Identificarea si caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate.
    - Identificarea si corelarea agentilor/factorilor care influenteaza echilibrul ecologic.
        - Identificarea surselor de poluare a mediului inconjurator si indicarea modului de dispersie a poluantilor.
        - Stabilirea influentei factorilor poluanti asupra diferitelor componente ale mediului inconjurator.
    - Interpretarea efectelor factorilor poluanti asupra echilibrului ecologic.
        - Identificarea si masurarea actiunii factorilor poluanti asupra componentelor mediului.
    - Elaborarea unor masuri pentru protectia mediului si combaterea poluarii.
        - Stabilirea unor masuri de protectie a resurselor naturale in functie de natura factorilor poluanti.
        - Propunerea unor modalitati de eliminare/diminuare a efectelor poluarii asupra mediului inconjurator.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Caracteristicile sistemelor biologice:
    - Evolutia;
    - Integralitatea;
    - Echilibrul dinamic;
    - Autoreglarea.
    2. Ecosistemul:
    - Biotop. Structuri si caracteristici;
    - Biocenoza. Structuri si caracteristici;
    - Relatii intra si interspecifice in cadrul biocenozei;
    - Structura si caracteristicile ecosistemului.
    3. Tipuri de ecosisteme naturale si seminaturale:
    - Ecosisteme terestre (paduri, pajisti)
    - Ecosisteme acvatice (ape statatoare, curgatoare).
    4. Surse de poluare a apei si modul de dispersie a poluantilor.
    - Apa in natura: importanta; circuit; clasificare; forme de existenta a apei.
    - Poluantii apei. Criterii de clasificare.
    - Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compozitia surselor de poluare.
    - Influenta poluantilor apelor asupra mediului: substante organice; substante anorganice; substante radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.
    5. Surse de poluare a aerului si modul de dispersie a poluantilor.
    - Aerul. Generalitati.
    - Poluantii aerului.
    - Surse de poluare a aerului.
    - Influenta poluantilor aerului asupra mediului.
    6. Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor.
    - Solul. Importanta.
    - Poluantii solului.
    - Surse de poluare a solului.
    - Influenta poluantilor solului asupra mediului.
    7. Efecte majore ale poluarii mediului:
    - Efectul de sera;
    - Ploi acide;
    - Deprecierea stratului de ozon.
    8. Epurarea apelor.
    9. Folosirea rationala a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura.
    10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea si recuperarea deseurilor.

    BIBLIOGRAFIE
    Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 si nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale si protectia mediului:
 ______________________________________________________________________________
|             DISCIPLINA            |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Ecologie si protectia mediului    | Constelatii       | Irina Teodorescu,    |
| clasa a X-a                       |                   | Geta Rasnoveanu,     |
|                                   |                   | Claudia Manuela Negut|
|___________________________________|___________________|______________________|
| Ecologie si protectia mediului    | Economica         | Rodica Ciarnau       |
| clasa a X-a Filiera tehnologica,  | Preuniversitaria  | (coordonator)        |
| Profil: Resurse naturale si       |                   |                      |
| protectia mediului                |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    AGROPEDOLOGIE

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Agropedologie are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarile Agricol si Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea nivelurilor factorilor de mediu si corelarea lor cu cerintele plantelor de camp.
    - Identificarea si descrierea proprietatilor solului.
    - Identificarea factorilor care diminueaza productia plantelor cultivate si aplicarea masurilor de reducere a influentei acestora.
    - Recunoasterea componentelor profilului de sol si descrierea proceselor de formare a acestuia.
    - Explicarea rolului componentelor organice si minerale ale solului in viata plantelor.
    - Explicarea insusirilor principalelor tipuri de soluri.
    - Selectarea lucrarilor de ingrijire necesare pentru intretinerea unei culturi.
    - Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, in functie de destinatia produsului.
    - Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, in functie de fertilitatea naturala a solului si de sortimentul de ingrasaminte existente.
    - Proiectarea sistemelor de lucrari ale solului pentru grupele de culturi de camp.
    - Proiectarea lucrarilor de infiintare a culturilor prin insamantare sau plantare.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Factori de mediu si niveluri optime ale acestora.
    2. Mijloace si masuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vietii plantelor.
    3. Sursele de provenienta ale partii minerale si ale celei organice ale solului.
    4. Influenta componentelor minerale si organice asupra fertilitatii solului: produse rezultate in urma proceselor de dezagregare, alterare si humificare.
    5. Proprietati fizico-chimice si mecanice ale solului: textura, structura.
    6. Proprietatile hidrofizice, de aeratie si termice ale solului: formele de apa din sol, permeabilitatea solului pentru apa, ascensiunea capilara a apei.
    7. Proprietatile chimice ale solului: solutia solului, reactia solului.
    8. Procese de diferentiere pe adancime a compozitiei solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice.
    9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale).
    10. Insusirile solului si profilului de sol: cerniozom; brun - roscat.
    11. Ingrasaminte minerale si organice folosite pentru cresterea fertilitatii solului.
    12. Lucrarile solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul.
    13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de camp.
    14. Semanatul si plantatul - procedee de infiintare a unei culturi.
    15. Samanta - insusirile de calitate ale semintei, pregatirea semintei pentru semanat.
    16. Materialul de plantat - insusiri de calitate si pregatirea lui pentru plantare.
    17. Metode de infiintare a unei culturi de camp.
    18. Parametrii pentru infiintarea unei culturi: distante de semanat, epoca de semanat, adancimea de semanat pentru culturile de camp si culturile legumicole.
    19. Lucrari de ingrijire cu caracter general: afanarea solului (cu grapa cu colti, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - in vii, cu sapa rotativa)
    20. Combaterea buruienilor, combaterea daunatorilor si agentilor patogeni, fertilizarea suplimentara, irigarea.
    21. Lucrari de ingrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apa, verificarea viabilitatii plantelor anuale sau a viabilitatii mugurilor plantelor multianuale, tavalugirea dupa semanat, musuroitul, completarea golurilor, raritul, sustinerea plantelor in pozitie verticala, copilitul, carnitul, taieri de formare si taieri de rodire.
    22. Buruienile din culturile agricole si combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de imburuienare, procedee si mijloace de prevenire si combatere a buruienilor.
    23. Boli si daunatori ai plantelor cultivate: pagube produse de daunatori si agenti patogeni, principalele grupe de boli si daunatori ai plantelor cultivate, procedee si mijloace de prevenire si combatere a daunatorilor si agentilor patogeni.
    24. Insuficienta apei din sol - irigarea.
    25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologica pentru produse destinate infiintarilor culturilor.
    26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnica pentru produsele destinate consumului.

    BIBLIOGRAFIE
    Manualele scolare, aprobate prin O.M.E.C. nr. 4055/26.06.2000 si nr. 4144/18.07.2001, pentru clasa a XI-a liceu - filiera tehnologica, aria curriculara "Tehnologii", profilul Resurse naturale si protectia mediului:
 ______________________________________________________________________________
|             DISCIPLINA            |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Agropedologie                     | Gimnasium         | Costel Scriosteanu,  |
|                                   |                   | Gherghina Untarescu  |
|___________________________________|___________________|______________________|

    ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Analiza factorilor de mediu are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Protectia mediului din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea si utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu.
    - Recoltarea, transportul si conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize.
    - Alegerea sticlariei si a reactivilor in vederea analizelor de apa.
    - Aplicarea si respectarea normelor de P.M. si P.S.I. in efectuarea de analize.
    - Efectuarea analizelor de apa, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice si microbiologice in conformitate cu standardele in vigoare.
    - Corelarea si interpretarea rezultatelor analizelor in vederea aprecierii calitatii factorilor de mediu.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Norme de protectia muncii si de paza si stingere a incendiilor.
    2. Recoltarea, transportul si conservarea probelor de apa, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice si microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, conditii de conservare.
    3. Analize de ape (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; calcule):
    - Determinarea proprietatilor organoleptice ale apelor.
    - Determinarea suspensiilor totale din ape.
    - Determinarea pH-ului apei: hartie de pH, indicator universal, ph neutru.
    - Determinarea alcalinitatii si aciditatii apelor.
    - Determinarea regimului de oxigen (R.O.) al apelor:
        - Determinarea oxigenului dizolvat in apa;
        - Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5);
        - Determinarea substantelor oxidabile din apa (CCOMn).
    - Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor:
        - Determinarea reziduului fix;
        - Determinarea Ca si Mg din apa prin metoda complexonometrica;
        - Determinarea duritatii prin metoda complexonometrica;
        - Determinarea clorurilor din apa;
        - Determinarea carbonatilor si bicarbonatilor din apa.
    - Determinarea indicatorilor regimului toxic (R.T.) al apei:
        - Determinarea spectrofotometrica a amoniacului din apa;
    - Analiza biologica a apelor naturale:
        - Aparate si instrumente
    - Analiza bacteriologica a apelor:
        - Aparate si instrumente
        - Determinarea bacteriilor mezofile
        - Determinarea coliformilor totali
    4. Analize de aer (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
    - Determinarea pulberilor totale din aer:
        - Pulberi sedimentabile;
        - Pulberi in suspensie.
    5. Analize de sol (principiul determinarii; ecuatiile reactiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatura; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):
    - Pregatirea solului pentru analiza.
    - Determinarea umiditatii solului.
    - Determinarea pH-ului solului.
    - Determinarea aciditatii si alcalinitatii solului.
    - Determinarea sarurilor solubile din soluri (in extrasul apos):

                                2-      -    -
        - Dozarea anionilor: CO3  , HCO3 , Cl

                                2+    2+
        - Dozarea cationilor: Ca  , Mg

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|               TITLUL              |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Poluarea mediului ambient         | Ed. Tehnica       | L.I. Ciplea,         |
|                                   | Buc. 1978         | AL. Ciplea           |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Protectia Mediului                | Ed. Tehnica       | M. Negulescu,        |
| Inconjurator                      | Buc. 1981         | S. Ianculescu,       |
|                                   |                   | L. Vaicum            |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Analiza apelor                    | Ed. Tehnica       | T. D. Ionescu,       |
|                                   | Bucuresti 1968    | F. Constantinescu    |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Analiza apelor                    | Ed. Scrisul       | C. Patroescu,        |
|                                   | Romanesc,         | I. Ganescu           |
|                                   | Craiova 1980      |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Chimia Sanitara a Mediului        | Ed. Medicala Buc. | S. Manescu, M. Cucu  |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Analiza Chimica a apei            | Ed. Facla, 1978   | D. Ceausescu         |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Indrumator pentru studiul         | Ed. Agrosilvica   | A. Canarache,        |
| solului pe teren si in laborator  | Bucuresti 1967    | I. Serbanescu        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Teste agrochimice de teren si     | Ed. Ceres,        | V. Davidescu,        |
| laborator                         | Buc. 1983         | T. Davidescu         |
|___________________________________|___________________|______________________|

    ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Anatomia si fiziologia animalelor domestice are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea componentelor celulei animale si clasificarea tesuturilor.
    - Recunoasterea oaselor si a articulatiilor in seria animala si explicarea functiei acestora.
    - Explicarea functionalitatii aparatelor din organismul animal.
    - Efectuarea unor sectiuni de calitate pentru evidentierea corecta a principalelor grupe de muschi.
    - Analiza preparatelor histologice in vederea diferentierii tipurilor de tesuturi.
    - Diferentierea si delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal.
    - Determinarea calitativa a constantelor fiziologice ale organismului animal.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor):

    1. Notiuni de histologie:
    - Celula: definitie; morfologie (componente fundamentale; forme si dimensiuni) si fiziologie;
    - Tesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie).
    2. Osteologia si artrologia:
    - Morfologia oaselor;
    - Componentele scheletului;
    - Articulatiile: clasificare, functii.
    3. Miologia:
    - Morfologia, fiziologia muschilor.
    - Clasificarea muschilor (dupa forma; pozitie, miscari).
    4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe:
    - Enumerare, morfologie, particularitati pe specii;
    - Digestia: etape si particularitati;
    - Glandele anexe: ficatul si pancreasul (structura si functii);
    - Aparatul digestiv la pasari (segmente, particularitati).
    5. Aparatul respirator: componente.
    - Segmente (enumerare);
    - Pulmonul (morfologie);
    - Aparatul respirator la pasari (particularitati);
    - Respiratia: mecanica respiratorie, schimbul de gaze.
    6. Aparatul circulator: componente.
    - Cordul: morfologie;
    - Vasele sanguine (clasificare, structura);
    - Circulatia sanguina.
    7. Aparatul urinar: componente.
    - Segmente (enumerare);
    - Rinichiul (morfologie);
    - Fiziologia aparatului urinar.
    8. Aparatul genital mascul si femela: componente, glanda mamara.
    - Segmente: morfologie si particularitati;
    - Reproducerea;
    - Glanda mamara (morfologie; fiziologie);
    - Aparatul genital la pasare (segmente, descriere, rol).

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|               TITLU               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Anatomia si fiziologia animalelor | Editura CERES,    | Cotofan V.           |
| domestice                         | 1989, Bucuresti   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Anatomia, fiziologia si bolile    | Editura CERES,    | Cotofan V. si col.   |
| animalelor domestice              | 1983, Bucuresti   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Fiziologia animalelor domestice   | Editura Didactica | Cristea N. si col.   |
|                                   | si Pedagogica,    |                      |
|                                   | 1978, Bucuresti   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Lucrari practice la anatomia si   | Editura Didactica | Jurubescu V. si col. |
| fiziologia animalelor domestice   | si Pedagogica,    |                      |
|                                   | 1975, Bucuresti   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Indrumator de lucrari practice    | Editura CERES,    | Moisiu M. si col.    |
| pentru meseria veterinar          | 1993, Bucuresti   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    OPERATII UNITARE SI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Operatii unitare si utilaje in industria alimentara are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea industrie alimentara din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Identificarea factorilor care influenteaza desfasurarea operatiilor unitare din industria alimentara.
    - Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite in industria alimentara.
    - Explicarea proceselor mecanice si fizico-chimice, de transformare a materiilor prime si semifabricatelor in produse finite.
    - Explicarea functionarii utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetala, animala si minerala.
    - Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite in industria alimentara.
    - Sesizarea aparitiei defectiunilor la utilaje si stabilirea momentului interventiei tehnice.
    - Aplicarea masurilor de protectia muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentara.
    - Aprecierea avantajelor si dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite in industria alimentara si alegerea celor mai eficiente.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    OPERATII, PROCES TEHNOLOGIC, SCHEMA DE FABRICATIE: definitii. BILANTUL DE MATERIALE: total si partial: definitie, calcul si aplicatii.

    OPERATIILE UNITARE:
    1. Transportul fluidelor:
    - proprietatile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifica, vascozitate;
    - regimuri de curgere;
    - pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roti dintate, pompa centrifuga, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.
    2. Transportul materialelor solide: transportorul banda, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - consideratii generale, instalatii de transport pneumatic prin aspiratie, ciclonul.
    3. Maruntirea: definitie.
    - metode de maruntire.
    - utilaje de maruntire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cutite pentru taiat.
    4. Separarea materialelor solide: definitie;
    - Cernerea:
        - principii generale;
    - Separarea dupa marime si forma: triorul;
    - Separarea pneumatica: tararul.
    5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;
    - Separarea prin sedimentare:
        - principiul separarii fazelor,
        - factori de influenta,
        - utilaje: camera de desprafuire cu sicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu.
    - Separarea prin filtrare:
        - definitie,
        - principiul separarii prin filtrare,
        - factori ce influenteaza filtrarea,
        - utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame si placi.
    - Centrifugarea:
        - definitie,
        - utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticala.
    6. Amestecarea:
    - definitie,
    - eficienta amestecarii,
    - amestecarea materialelor pastoase: malaxorul cu cuva dubla,
    - amestecarea in mediu lichid: amestecarea mecanica: - amestecatoare cu brate si cu elice.
    7. Presarea:
    - definitie,
    - factorii care influenteaza presarea,
    - utilaje: presa mecanica cu melc.
    8. Operatii bazate pe transfer de caldura:
        - definirea caldurii,
        - moduri de transmitere a caldurii - definitie si caracterizare,
        - agenti termici de incalzire si de racire,
        - schimbatoare de caldura: cu manta, multitubular, cu placi.
    - Pasteurizarea:
        - definitie,
        - caracterizare.
    - Sterilizarea:
        - definitie,
        - caracterizare.
    - Concentrarea prin vaporizare:
        - baza teoretica a concentrarii,
        - schemele de evaporare cu simplu efect si efect multiplu.
    - Condensarea:
        - definitie,
        - scopul operatiei de condensare,
        - utilaje de condensare: condensatorul barometric cu sicane.
    - Refrigerarea si congelarea:
        - definitie,
        - caracterizare.
    9. Difuzia:
    - definitie,
    - caracterizare,
    - principiul realizarii difuziei.
    10. Distilarea:
    - definitie,
    - metode de distilare,
    - instalatia de distilare.
    11. Uscarea:
    - definitie,
    - mecanismul uscarii,
    - factorii ce influenteaza uscarea,
    - metode de uscare,
    - utilaje: uscatorul turn.

    NOTA:
    Pentru toate utilajele cuprinse in programa se cere: - constructia, functionarea si domeniile de utilizare in industria alimentara (fara schita)

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|               TITLU               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Operatii si utilaje in industria  | Ed. Didactica si  | Craciun I., Hasci Z.,|
| chimica                           | pedagogica,       | Stan C.              |
|                                   | Bucuresti, 1980   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Desen tehnic industrial pentru    | Ed. Tehnica,      | Dale C., Nitulescu   |
| constructii de masini             | Bucuresti, 1990   | Th., Precupetu P.    |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Instalatii electromecanice din    | Ed. Didactica si  | Petculescu E.,       |
| industria alimentara              | pedagogica,       | Ivancea L.,          |
|                                   | Bucuresti, 1985   | Dinache P.           |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Operatii si utilaje in industria  | Ed. Tehnica,      | Stan C., Craciun I.  |
| chimica                           | Bucuresti, 1993   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Procese si aparate in industria   | Ed. Didactica si  | Teleoaca R.,         |
| alimentara                        | pedagogica, R.A,  | Petculescu E.,       |
|                                   | Bucuresti, 1992   | Onofrei I.           |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Pregatire de baza in industria    | Editura Oscar     | Milcu V., Nichita L. |
| alimentara - scoala profesionala -| Print             |                      |
| pregatire teoretica               |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    PROCESE SI UTILAJE

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Procese si utilaje are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea chimie industriala din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Descrierea functionarii utilajelor din instalatiile chimice.
        - Identificarea utilajelor statice si dinamice dintr-o instalatie.
        - Explicarea principiilor constructive si functionale ale aparatelor si instalatiilor pentru procesele hidrodinamice si termice.
        - Explicarea principiilor constructive si functionale ale utilajelor si instalatiilor pentru procesele de difuziune, mecanice si a reactoarelor chimice.
    - Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip si la instalatii prin aplicarea legilor si a principiilor care guverneaza procesele din industria chimica.
        - Citirea caracteristicilor fizico-chimice si tehnice din tabele, diagrame, nomograme.
        - Aplicarea si rezolvarea ecuatiilor de bilant de materiale corespunzatoare utilajelor tip.
        - Determinarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de caldura, arie de transfer termic, diferenta medie de temperatura pentru procese de transfer termic).
        - Utilizarea informatiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice.
        - Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele si instalatiile de difuziune.
    - Alegerea utilajelor adecvate desfasurarii optime a unui proces tehnologic.
        - Corelarea caracteristicilor tehnico-functionale ale utilajului cu particularitatile procesului tehnologic.
        - Selectarea utilajelor necesare in procesul tehnologic pe criterii de protectia mediului.
    - Aplicarea normelor de exploatare rationala la utilajele tip.
        - Enumerarea manevrelor necesare pornirii si a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice si termice.
        - Enumerarea manevrelor necesare pornirii si a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune si mecanice.
        - Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele hidrodinamice si termice si identificarea masurilor de remediere ale acestora.
        - Stabilirea cauzelor producerii incidentelor functionale la utilajele pentru procesele de difuziune si mecanice.
        - Identificarea cauzelor producerii incidentelor functionale la reactoarele chimice si a masurilor de remediere ale acestora.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimica: definirea procesului tehnologic, a operatiei unitare; desenarea si recunoasterea simbolurilor utilajelor folosite in industria chimica (uscatoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecatoare, schimbatoare de caldura, coloane de distilare-rectificare).
    2. Elemente de calcul tehnic:
    Sistemul international de unitati; bilant de materiale (total si partial) randament; aplicatii.
    3. Curgerea fluidelor:
    - starea fluida (definire si caracterizare): marimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.);
    - conducte si armaturi - definirea conductelor, enumerarea si definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legatura, armaturi).
    4. Transportul fluidelor:
    parametrii pompelor;
    A. Utilaje pentru transportul si dozarea lichidelor - pompe fara elemente mobile (Montejusul), pompe cu miscari alternative (pompa cu piston cu simplu si dublu efect), pompe centrifuge - caracteristici si functionare;
    B. Utilaje pentru transportul, comprimarea si rarefierea gazelor - compresorul cu piston - caracteristici si functionare.
    5. Separarea sistemelor eterogene:
    definirea sistemelor eterogene (faza dispersa, faza dispersata).
    A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea si definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea - definitia, caracteristicile filtrarii (factori, etapele filtrarii, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ.
    B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea si definirea sistemelor eterogene gazoase, purificarea prin filtre a gazelor - filtru cu saci.
    6. Transmiterea caldurii:
    definirea transferului termic, moduri de transmitere a caldurii, agenti de incalzire si racire (enumerare, caracteristicile fiecarui agent cu metode de transmitere a caldurii), ecuatia generala a transferului termic, aplicati - transferul caldurii prin conductie (calculul cantitatii de caldura, aria de transfer termic), schimbatoare de caldura cu fascicul tubular.
    7. Operatii si procese de difuziune:
    definirea si aspecte ale fenomenului de difuziune (compozitia fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de faza), ecuatia generala de transfer de masa.
    A. Distilarea si rectificarea: definitii, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y - X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simpla, instalatia continua de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilant de materiale al procesului de rectificare - aplicatii pe o schema data.
    B. Uscarea: definitie, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscarii convective si prin contact, uscarea convectiva - uscatorul de camera, bilant de materiale al procesului de uscare convectiva - aplicatii.
    8. Reactoare chimice:
    definitie, functiile reactoarele; reactorul tip autoclava.
    9. Coroziunea in industria chimica:
    definitie, tipuri de coroziuni, factorii care influenteaza coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii.

    NOTA:
    La toate utilajele tip amintite se cere: recunoasterea utilajului, enumerarea partilor componente, descrierea functionarii utilajului, avantaje si dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare si intretinere rationala (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularitati in functionare - ex. Pompa cu piston uniformizarea si reglarea debitului.

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|               TITLU               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Exploatarea si intretinerea       | Editura Didactica | Mihailescu F.,       |
| utilajelor si instalatiilor din   | si Pedagogica     | Banateanu I.,        |
| industria chimica                 | Bucuresti 1991    | Luputiu I.           |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Masini, utilaje si instalatii din | Editura Didactica | Mihailescu F.,       |
| industria chimica, rafinarii si   | si Pedagogica     | Tudor P.             |
| petrochimie                       | Bucuresti 1978    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Operatii si utilaje in industria  | Editura Tehnica   | Bratu E.             |
| chimica                           | Bucuresti 1984    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Operatii si utilaje in industria  | Editura Didactica | Floarea O.,          |
| chimica                           | si Pedagogica     | Jinescu G.,          |
|                                   | Bucuresti 1980    | Dima R.              |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Procese hidrodinamice si utilaje  | Editura Didactica | Jinescu G.           |
| specifice in industria chimica    | si Pedagogica     |                      |
|                                   | Bucuresti 1983    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Proces si aparate in ingineria    | Editura Tehnica   | Pavlov F.            |
| chimica                           | Bucuresti 1981    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    SILVICULTURA

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Silvicultura are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Aplicarea masurilor necesare pentru asigurarea continuitatii padurilor.
        - Efectuarea operatiilor specifice pentru producerea materialului saditor.
        - Identificarea etapelor in pregatirea materialului pentru plantat.
        - Alegerea si aplicarea tehnologiei de impadurire in functie de conditiile pedoclimatice din zona.
        - Determinarea conditiilor de regenerare a padurii.
        - Stabilirea strategiei de regenerare a padurii pe baza aplicarii tratamentelor silvice specifice zonei.
        - Aplicarea normelor de protectie a muncii la executarea lucrarilor din domeniul silvic.
    - Efectuarea lucrarilor de ingrijire si conducere a padurii pentru realizarea functiilor specifice.
        - Descrierea structurii arboretului si a caracteristicilor sale.
        - Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor.
        - Corelarea interventiilor pentru realizarea functiilor specifice padurii.
        - Elaborarea masurilor pentru reglarea structurii si a starii fitosanitare.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor):

    1. Recoltarea, prelucrarea si pastrarea fructelor si semintelor forestiere.
    - Recoltarea semintelor forestiere:
        - epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere in functie de raportul dintre maturare si coacere.
        - evaluarea recoltei de seminte: clasificarea si descrierea metodelor de evaluare a fructificatiei.
        - metode si tehnici de recoltare: clasificarea si descrierea metodelor si a tehnicilor de recoltare a semintelor forestiere.
        - organizarea lucrarilor de recoltare: masuri organizatorice care se iau la recoltarea semintelor forestiere; unelte si utilaje folosite; norme de protectia muncii la recoltarea semintelor forestiere.
    - Pastrarea semintelor forestiere:
        - masuri si tehnici de pastrare a semintelor forestiere,
        - conditii de pastrare a semintelor forestiere in functie de umiditatea semintelor zvantate in aer.
    2. Calitatea semintelor forestiere:
    - Indicii calitativi ai semintelor: descrierea principalilor indici calitativi ai semintelor forestiere
    - Controlul calitatii semintelor forestiere:
        - constituirea probelor medii pentru laborator,
        - clasificarea semintelor forestiere pe categorii de calitate.
    3. Pregatirea pepinierei pentru cultura:
    - Pregatirea terenului:
        - lucrari premergatoare a pregatirii solului,
        - lucrari de pregatire a terenului in pepiniera.
    - Lucrarile solului:
        - scopul si importanta lucrarilor de pregatire a solului,
        - descrierea lucrarilor de pregatire a solului.
    - Administrarea ingrasamintelor si amendamentelor:
        - necesitatea si importanta administrarii ingrasamintelor in pepiniere,
        - clasificarea si descrierea principalelor tipuri de ingrasaminte utilizate in pepiniere.
    -  Sistemul de asolament:
        - necesitatea si importanta aplicarii amendamentelor in pepiniera.
    4. Infiintarea culturilor in pepiniera:
    - Metode si scheme de semanat: clasificarea si descrierea principalelor metode si scheme de semanat.
    - Adancimea si epoca de semanat:
        - criterii de care se tine seama la alegerea adancimii de semanat,
        - alegerea epocii de semanat.
    - Repicajul:
        - definitie,
        - procedee de repicaj,
        - tehnica de repicare.
    - Tehnologii noi de producere a puietilor:
        - necesitatea producerii puietilor cu radacini protejate,
        - producerea puietilor pe paturi nutritive,
        - producerea puietilor in solarii,
        - producerea puietilor in recipiente.
    - Butasire si altoirea:
        - caracteristicile inmultirii vegetative,
        - tehnica de executie a butasirii,
        - tehnica de executie a altoirii.
    5. Ingrijirea culturilor in pepiniera:
    - Daunatorii culturilor din pepiniere si combaterea lor: necesitatea ingrijirii culturilor in pepiniere.
    - Mulcirea si umbrirea culturilor:
        - necesitatea mulcirii culturilor,
        - procedee de mulcire a culturilor,
        - necesitatea umbririi culturilor,
        - procedee de umbrire a culturilor.
    - Combaterea mecanica a buruienilor si afanarea solului:
        - necesitatea si modul de executare a spargerii crustei solului,
        - prasitul si plivitul culturilor in pepiniere.
    - Combaterea chimica a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate in pepiniere.
    - Udarea culturilor:
        - norma de udare,
        - sisteme de udare a culturilor in pepiniere.
    - Taieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de taieri de formare a coroanei puietilor.
    6. Scosul puietilor:
    - sezonul si varsta scosului puietilor,
    - procedee de scoatere a puietilor.
    7. Criterii de sortare a materialului recoltat:
    - criterii de sortare a puietilor,
    - tehnica sortarii puietilor.
    8. Transportul si depozitarea materialului saditor:
    - modalitati de pastrare a puietilor,
    - ambalarea si transportul puietilor:
        - modalitati de ambalare si transport a puietilor.
    9. Conditiile stationale ale suprafetelor de impadurit:
    - definirea si clasificarea lucrarilor de impadurire: definirea lucrarilor de impadurire, reimpadurire, refacere, substituire si ameliorare.
    - principii si criterii economice si silviculturale privind alegerea si asocierea speciilor pentru impadurire:
        - enumerarea si descrierea principiilor si criteriilor de alegere si asociere a speciilor;
        - definirea telului culturilor;
        - descrierea culturilor pure si amestecate.
    10. Scheme ecologice:
    - formule si scheme de impadurire:
        - definitia formulei si schemei de impadurire,
        - clasificarea speciilor forestiere in functie de importanta.
    11. Semanatura directa si plantarea puietilor:
    - impadurirea prin semanaturi directe:
        - descrierea procedeelor de semanare,
        - adancimea, epoca si norma de semanat.
    - impadurirea prin plantare:
        - procurarea materialului pentru plantat,
        - descrierea procedeelor de plantare,
        - adancimea de plantare,
        - dispozitivul de plantare,
        - desimea si epoca de plantare.
    12. Intretinerea culturilor instalate si a regenerarilor:
    - intretinerea solului:
        - necesitatea lucrarilor de ingrijire a culturilor.
    - indepartarea vegetatiei coplesitoare:
        - descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
    - rarirea semanaturilor:
        - descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
    - receptarea puietilor:
        - descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
    - fertilizarea si mulcirea solului:
        - descrierea tehnicii de executie a lucrarii.
    13. Regimurile de cultura:
    - consideratii generale;
    - tipuri:
        - regimul codrului,
        - regimul crangului.
    14. Metodele de regenerare a padurii.
    - regenerarea naturala:
        - descrierea regenerarii naturale din samanta si lastari
        - prezentarea avantajelor si dezavantajelor regenerarii din samanta si lastari
        - descrierea regenerarii artificiale,
        - prezentarea avantajelor si dezavantajelor regenerarii artificiale.
    15. Dinamica proceselor colective in instalarea semintisurilor.
    - constituirea starii de masiv.
    16. Tratamente in regim codru:
    - Tratamente cu regenerare sub masiv: definitie, scop, obiective, tehnica de executie:
        - tratamentul regenerarilor succesive: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare;
        - tratamentul regenerarilor in ochiuri (progresive): definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare;
        - tratamentul regenerarilor in codru gradinarit: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare.
    - Tratamente cu regenerare in teren descoperit: definitie, scop, obiective, tehnica de executie.
        - tratamentul taierilor rase in codru: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, exploatare si regenerare.
    17. Tratamentul in regim crang:
    - Tratamentul taierilor rase in crang: definitie, scop, obiective, tehnica de executie, explorare si regenerare.
    18. Lucrari pregatitoare pentru instalarea semintisurilor.
    19. Conversiunea:
    - necesitatea si tehnica de executie a lucrarilor.
    20. Refacerea, substituirea si ameliorarea arboretelor slab productive:
    - consideratii generale
    - tehnica lucrarilor de refacere, ameliorare si substituire:
    - refacerea, ameliorarea si substituirea cvercetelor:
        - descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
    - substituirea arboretelor derivate:
        - descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
    - refacerea molidisurilor degradate:
        - descrierea tehnicii de executie a lucrarilor.
    - refacerea si substituirea zavoaielor.
    21. Protectia muncii la interventiile de ingrijire si conducere in arborete.
    22. Norme de protectia muncii la aplicarea tratamentelor.
    23. Limita, durata si caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semintis; desis; nuielis - prajinis; paris; codrisor; codru mijlociu; codru batran:
    - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului;
    - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului.
    24. Lucrari de conducere si ingrijire: degajari, depresaj; curatiri; rarituri; operatiuni de igiena:
    - scopul lucrarilor;
    - lucrari de ingrijire si conducere: degajari, depresaj, curatiri, rarituri;
    - definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si periodicitatea degajarilor;
    - definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si periodicitatea curatirilor;
    - definitie, obiective, scop, tehnica de executie, intensitatea si periodicitatea rariturilor;
    - descrierea tehnicii de executie a lucrarilor de igiena.

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|               TITLU               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Silvicultura - Tehnica Culturii   | EDP., R.A.,       | Marian A., si colab. |
| Silvice, manual pentru clasele    | Buc. 1997         |                      |
| XI - XII - licee silvice          |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Biologie generala                 | EDP., Buc. 1979   | Botnariuc N.         |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Padurile Romaniei                 | Ed. Acad.         | Chirita C. si colab. |
|                                   | Buc., 1981        |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Impaduriri, tratat                | Ed. Ceres,        | Damian I.            |
|                                   | Buc. 1972         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Padurea - Apa - Mediul            | Ed. Ceres,        | Dinu Val.            |
| Inconjurator                      | Buc. 1974         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Producerea semintelor forestiere  | Ed. Ceres,        | Enescu Val.          |
|                                   | Buc. 1982         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Silvicultura - tratat             | Ed. Ceres, Buc.   | Florescu I.          |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Padurea si viitorul               | Ed. Ceres,        | Giurgiu V.           |
|                                   | Buc., 1982        |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Cultura speciilor forestiere      | Ed. Agro-silv.,   | Halaramb At.         |
|                                   | Buc. 1967         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Mica Enciclopedie a Padurii       | Ed. Fed.,         | Iancu I., si colab.  |
|                                   | Buc. 1996         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Indrumarul Padurarului            | Ed. Pegas,        | Iancu I.             |
|                                   | Buc. 1999         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Padurea si Apa                    | Ed. St. si        | Iancu I.,            |
|                                   | Enciclop.,        | Iancu Viorica        |
|                                   | Buc. 1982         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Tehnica Culturilor Forestiere -   | Ed. Agro-Silvica, | Popa Gr.             |
| III. Impaduriri                   | Buc. 1958         |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Flora forestiera a Romaniei       | Ed. Ceres,        | Stanescu V.,         |
|                                   | Buc. 1997         | Sofletea N.,         |
|                                   |                   | Popescu Oana         |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Recomandari tehnice               | Buc. 1994         | ICAS Pepiniere       |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Indrumari tehnice - Silvicultura  | Buc. 1977         | MEFMC                |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Indrumari tehnice - Seminte si    | Buc. 1977         | MEFMC                |
| pepiniere                         |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|

    TEHNOLOGIA MOBILEI

    I. Statutul disciplinei

    Disciplina Tehnologia mobilei are, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2003 - 2004, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa la proba "E", filiera tehnologica, la specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale si protectia mediului. Pentru profilul Resurse naturale si protectia mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, in conformitate cu specializarea urmata.

    II. Competente de evaluat

    - Folosirea terminologiei de specialitate.
    - Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime si materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier.
    - Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper in functie de locul si rolul acestuia in produsul finit.
    - Aplicarea:
        - normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv si a semifabricatelor superioare pe baza de lemn;
        - tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor si bordurare a canturilor panourilor;
        - tehnologiei de slefuire a lemnului masiv si a panourilor;
        - procedeului de finisare corespunzator destinatiei mobilierului.
        - operatiilor de premontare si montare a mobilierului intr-o succesiune logica.
    - Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanica a reperelor din lemn masiv.
    - Asigurarea rugozitatii suprafetelor slefuite impuse de tehnologia de finisare.
    - Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei.
    - Conservarea calitatii mobilierului de la producator la beneficiar.
    - Aplicarea cunostintelor dobandite pe parcursul formarii in situatii, contexte noi.

    III. Continuturi (in vederea explicitarii/detalierii competentelor)

    1. Tehnologia moderna a debitarii reperelor din lemn masiv si a semifabricatelor superioare pe baza de lemn:
    - Operatii de debitare:
        - definitia debitarii;
        - debitarea lemnului masiv - operatii: retezare, sectionare, tivire, spintecare, insemnare, decupare;
        - debitarea semifabricatelor superioare pe baza de lemn - procedee de debitare;
    - Tipizarea semifabricatelor si calculul supradimensiunilor;
        - pentru lemnul masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia;
        - pentru semifabricatele superioare pe baza de lemn: tipizarea pe baza dimensionarii modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor in functie de structura panourilor (formule de calcul, valori);
    - Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific.
    - Utilaje si agregate folosite:
        - pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm; ferastraul panglica - parti componente, functionare, reglare, regim de lucru;
        - pentru semifabricatele superioare pe baza de lemn: agregatul de debitat panouri - parti componente, functionare, reglare, regim de lucru.
    - Scule taietoare:
        - discuri taietoare - definitie, caracteristici tehnice, formula de calcul al vitezei de taiere cu discuri taietoare, clasificarea discurilor taietoare, alegerea discului si stabilirea regimului de taiere.
        - panza panglica - definitie, caracteristicile tehnice ale panzelor pentru ferastraie panglica in functie de materialul care se prelucreaza, pregatirea pentru lucru a panzelor panglica.
    2. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a reperelor din lemn masiv:
    - Tipuri de operatii (scopul operatiei, schema tehnologica):
        - indreptarea;
        - rindeluirea si profilarea pe 2 fete;
        - retezarea la lungime finala;
        - cepuirea;
        - burghierea si scobirea;
        - frezarea;
        - strunjirea.
    - Utilaje (scheme de lucru la masina de indreptat, MRG8; MNF; SL);
    - Scule folosite;
    - Defecte, cauze si remedierea lor.
    3. Tehnologii moderne de asamblare prin incleiere:
    - Asamblarea ramelor:
        - dispozitive de asamblat actionate pneumatic, cu incalzire in curenti de inalta frecventa - faze de lucru, parti componente, functionare, reglare, regim de lucru;
        - valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte si subscurte - instalatia de asamblare la lungime in CIF (operatii de pregatire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, parti componente, functionare).
    - Bordurarea canturilor panourilor:
        - solutii de protejare a canturilor (reprezentari grafice);
        - aplicarea bordurilor din lemn masiv; conditii de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strangere pneumatica, presa de incleiat in CIF - schema de lucru, regim de lucru;
        - aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la latime pentru furnire.
    - Furniruirea panourilor:
        - Definitie.
        - Tipuri de furniruire (simpla, dubla).
        - Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii).
        - Operatii de furniruire:
            - Pregatirea suprafetelor panoului (scopul operatiei de calibrare si zimtuire);
            - Pregatirea furnirelor: criterii de selectionare a furnirelor; retezarea la lungime; indreptarea canturilor cu foarfeca ghilotina (mod de lucru); imbinarea cu hartie gumata (masina de innadit cu banda gumata, schema tehnologica de aplicare a benzii, functionare);
            - Aplicarea adezivului (adezivi utilizati, consum specific, functionarea si reglarea masinii de aplicat adeziv tip MAA;
            - Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simpla si dubla);
            - Incleierea furnirelor (presarea): presa hidraulica tip pH-6 (regim de presare, functionare, reglare, ciclu de presare);
            - Conditionarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare).
    - Defecte, cauze si remedierea lor.
    4. Tehnologia moderna a prelucrarii mecanice a panourilor si ramelor:
    - Prelucrarea panourilor si ramelor la masini - unelte si agregate:
        - Operatiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare si profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multipla, frezare locasuri pentru feronerie.
        - Succesiunea operatiilor la masini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere.
        - Masini si utilaje: masina de frezat cu ax vertical, ferastraul circular dublu, masina de burghiat multiplu - parti componente, functionare, reglare, regim de lucru, norme de protectia muncii.
        - Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit si aplicat canturi - succesiunea operatiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule taietoare, reglare, norme de protectia muncii.
    5. Tehnologia moderna de slefuire a suprafetelor:
    - Slefuirea: definitie; scop.
    - Factorii care influenteaza calitatea slefuirii.
    - Alegerea corecta a abrazivilor:
        - criterii de alegere a abrazivilor;
        - tipuri de materiale abrazive;
        - simbolizarea abrazivilor.
    - Slefuirea lemnului masiv si a panourilor:
        - materiale abrazive utilizate;
        - etape, mod de realizare.
    - Slefuirea suprafetelor plane, curbe si profilate;
    - Utilaje si instalatii folosite - parti componente, functionare, reglare, regim de lucru.
        - masina de slefuit cu banda orizontala ingusta si sabot de presare;
        - masina de slefuit cu bara de presiune;
        - masina de slefuit cu banda cu contact de jos;
        - masina de slefuit cu banda lata cu contact de sus;
        - linii de slefuire a panourilor furniruite.
    - Defecte, cauze, remedierea lor.
    6. Tehnologia moderna a finisarii:
    - Finisare: definitie, scop, procedee.
    - Pregatirea suprafetelor pentru finisare:
        - succesiunea operatiilor,
        - scopul operatiilor,
        - materiale tehnologice utilizate,
        - mod de lucru.
    - Aplicarea materialelor peliculogene:
        - Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatica hidraulica:
            - aparatul de pulverizat lac (parti componente, formarea jetului de lac);
            - cabina de pulverizare;
            - avantajele aplicarii peliculelor incalzite;
            - conditii impuse pentru obtinerea peliculelor de calitate;
            - succesiunea operatiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare.
        - Aplicarea lacurilor prin turnare:
            - avantaje, procedee;
            - masina de turnat lac (schema de principiu, functionare, reglare);
            - aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat;
            - aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice.
        - Aplicarea lacurilor prin imersie:
            - procedee;
            - avantaje.
    - Uscarea peliculelor de lacuri si vopsele:
        - Mod de realizare;
        - Procedee de uscare (naturala si artificiala):
            - instalatii de uscare artificiala (camera de uscare, tunelul de preincalzire, tunelul de uscare; regim de uscare).
    - Prelucrarea peliculelor - operatii, materiale tehnologice, mod de realizare a operatiilor, masini folosite (masina de slefuit cu banda orizontala), functionare, reglare, regim de lucru:
        - Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice.
        - Prelucrarea peliculelor poliesterice.
    - Finisarea suprafetelor cu folii din PVC si fibre celulozice:
        - instalatia pentru aplicarea automata a foliilor pe panouri (parti componente, functionare, reglare, regim de lucru).
    - Defecte, cauze si remedierea lor.
    7. Tehnologia moderna a asamblarii si montarii mobilei:
    - Sisteme de montare;
    - Montarea accesoriilor:
        - accesorii de asamblare, scule si instalatii;
        - conditii pentru fixarea accesoriilor in panourile de PAL.
    - Montarea in subansamblu si produs:
        - operatii de premontare;
        - succesiunea operatiilor de montare in subansamblu si ansamblu la mobila corp;
        - prese de asamblat corpuri cu actionare pneumatica (parti componente, mod de lucru).
    - Scule, unelte, dispozitive de asamblare si montare;
    8. Ambalarea, depozitarea si transportul mobilei:
    - Conditii generale de ambalare si depozitare, manipulare, transport.
    - Sisteme si tipuri de ambalaje:
        - Ambalarea cu hartie si carton in stelaje si lazi.
        - Ambalarea in folie termocontractibila.
    - Paletizarea si containerizarea.

    BIBLIOGRAFIE
 ______________________________________________________________________________
|               TITLU               |      EDITURA      |        AUTORI        |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Proiectarea si tehnologia         | Editura Didactica | Cotta, N.L.          |
| fabricarii produselor industriale | si Pedagogica,    |                      |
| din lemn                          | Bucuresti 1983    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Slefuirea lemnului si peliculelor | Editura Tehnica,  | Cotta, N.L.;         |
| de acoperire                      | Bucuresti 1982    | Nastase, V.          |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Aschierea lemnului si scule       | Editura Didactica | Dogaru, V.           |
| aschietoare                       | si Pedagogica,    |                      |
|                                   | Bucuresti 1991    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Tehnologia mobilei                | Universitatea     | Nastase, V.          |
|                                   | Brasov            |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Uscarea si tratarea termica a     | Editura Tehnica,  | Marinescu, I.        |
| lemnului                          | Bucuresti 1980    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Materiale tehnologice pentru      | Editura Tehnica,  | Mihai, D.            |
| industria lemnului                | Bucuresti 1993    |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|
| Prospecte si carti tehnice ale    |                   |                      |
| utilajelor si instalatiilor       |                   |                      |
| folosite la fabricarea mobilei    |                   |                      |
|___________________________________|___________________|______________________|



SmartCity5

COMENTARII la Ordinul 4596/2004

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 4596 din 2004
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria sau de un împrumut pentru locuință pentru a vă îmbunătăți afacerea? Ai fost refuzat de bănci și alte agenții financiare? Ai nevoie de împrumut sau consolidare ipotecară? Nu mai căuta, pentru că suntem aici pentru a pune în urmă toate problemele tale financiare. Contactați-ne prin e-mail: {novotnyradex@gmail.com Oferim împrumuturi părților interesate la o rată rezonabilă a dobânzii de 3%. Intervalul este de la 5.000,00 EUR la 100.000.000,00 EUR
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1475 2004
    Hledali jste možnosti financování nákupu nového domu, výstavby, úvěru na nemovitost, refinancování, konsolidace dluhu, osobního nebo obchodního účelu? Vítejte v budoucnosti! Financování je s námi snadné. Kontaktujte nás, protože nabízíme naši finanční službu za nízkou a dostupnou úrokovou sazbu 3% na dlouhou a krátkou dobu úvěru, se 100% zárukou úvěru, zájemce by nás měl kontaktovat ohledně dalších postupů získávání úvěru prostřednictvím: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția unei noi case, construcție, împrumut imobiliar, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bun venit în viitor! Finanțarea este ușoară cu noi. Contactați-ne, deoarece oferim serviciile noastre financiare la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pentru împrumuturi pe termen lung și scurt, cu împrumut garantat 100%. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumut prin: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 82 2020
    Credit urgent prin transfer catre angajati si osvc Împrumuturi și finanțare în 1-2 ore Vă ofer un împrumut financiar unic de la un investitor direct în valoare de 20.000-50.000.000.000 CZK. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă și pentru toți cetățenii. Durata acestui credit poate fi fixată la 240 de luni cu posibilitate de rambursare anticipată la orice preț și fără majorare. Luați întregul împrumut și primiți banii înapoi în 1-2 ore de la aplicare. Dacă doriți să împrumutați bani, vă rugăm să mă contactați prin acest e-mail de mai jos: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Circulara 20 2020
     LEGÁLNÍ A SPOLEHLIVÉ PŮJČKY Dobrý den, hledáte legálního a spolehlivého věřitele? Potřebuješ půjčku? Potřebujete naléhavou finanční pomoc? Potřebujete naléhavou půjčku na splacení svých dluhů? Nebo možná potřebujete kapitálový úvěr ke zlepšení svého podnikání? Půjčku můžete získat od 20 000 Kč do 60 000 000 Kč s nízkou úrokovou sazbou 2 %. Pokud máte zájem o půjčku, kontaktujte mě prosím prostřednictvím tohoto níže uvedeného e-mailu pro více informací; novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Circulara 20 2020
    Credit personal rapid online Buna ziua, sunt o persoana fizica care ofera credite internationale. Cu un capital care va fi folosit pentru a oferi împrumuturi între persoane pe termen scurt și lung în intervalul de la 50.000 la 50.000.000 CZK tuturor solicitanților serioși care au nevoie cu adevărat de el, rata dobânzii este de 2% pe an. J oferă împrumuturi financiare, împrumuturi imobiliare, împrumuturi pentru investiții, împrumuturi auto, împrumuturi personale. Sunt gata să-mi satisfac clienții în maximum 1 zi de la primirea formularului dumneavoastră de întrebare. E-mail: novotnyradex@gmail.com.
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Are you in need of a personal/commercial loan to start your business or fix your home, refinance a business? a loan to pay your bills/debts contact us now on Loanwestlake@gmail.com telegram___https://t.me/loan59
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Are you in need of a personal/commercial loan to start your business or fix your home, refinance a business? a loan to pay your bills/debts contact us now on Loanwestlake@gmail.com telegram___https://t.me/loan59
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu