În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere prevederile art. 291 alin. (2) lit. e) şi alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul finanţelor publice emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Instrucţiunile de aplicare unitară a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) şi alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici ANEXĂINSTRUCŢIUNI de aplicare unitară a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) şi alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Articolul 1
(1) Prin prezentele instrucţiuni se stabilesc, în scopul aplicării unitare a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) şi alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, principalele elemente care stau la baza încadrării din punctul de vedere al TVA a operaţiunilor realizate de persoanele impozabile ca reprezentând:a)livrări de alimente, pentru care se aplică cota redusă de TVA de 9%; b)prestări de servicii de restaurant sau catering, pentru care se aplică cota redusă de TVA de 5%, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, care se încadrează la codul NC 22 03 00 10 şi pentru care se aplică, de asemenea, cota de TVA de 5%.
(2) Referirile la Codul fiscal din prezentele instrucţiuni reprezintă referiri la titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Referirile la Normele metodologice din prezentele instrucţiuni reprezintă referiri la titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 2
(1) Potrivit prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.
(2) Potrivit prevederilor art. 291 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, se aplică o cotă redusă de TVA de 5% pentru serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea, care se încadrează la codul NC 22 03 00 10.
(3) În conformitate cu prevederile pct. 18 alin. (1) din Normele metodologice, în sensul TVA, serviciile de restaurant şi de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţită de servicii conexe suficiente, care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare şi/sau de băutură este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile. Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spaţiile prestatorului, iar serviciile de catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor prestatorului.
(4) În conformitate cu prevederile pct. 18 alin. (2) din Normele metodologice, în sensul TVA, furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex, nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering în sensul pct. 18 alin. (1) din Normele metodologice.
(5) Pentru încadrarea din punct de vedere al TVA a unei operaţiuni ca livrare de bunuri sau prestare de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a întregii operaţiuni, din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă şi însoţesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente, astfel cum rezultă şi din Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele conexate C497/09 Manfred Bog, C-499/09 CinemaxX Entertainment GmbH & Co. K, C-501/09 Lothar Lohmeyer şi C-502/09 Fleischerei Nier GmbH & Co. KG.
(6) În situaţia în care o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare standardizate la o locaţie precizată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare de servicii, sau atunci când livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant al unei operaţiuni, operaţiunea reprezintă o livrare de alimente.
(7) Elementele de prestare de servicii care însoţesc în mod normal o livrare de alimente şi sunt accesorii acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operaţiunilor ca prestări de servicii din punctul de vedere al TVA, includ: prezentarea alimentelor la raft, prepararea alimentelor, transportul alimentelor la destinaţia indicată de client, răcirea sau încălzirea alimentelor, ambalarea alimentelor, punerea la dispoziţia clientului de tacâmuri de unică folosinţă, furnizarea de şerveţele de hârtie, de muştar, ketchup, maioneză sau altele similare, furnizarea de cutii de gunoi, prezentarea generală a ofertei/meniului.
(8) Elementele de prestare de servicii care pot conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant sau catering în sensul TVA trebuie să fie diferite de cele prevăzute la alin. (7). Astfel de elemente includ, fără a se limita la acestea: furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor, servirea alimentelor, furnizarea/punerea la dispoziţie de personal de servire, de bucătari sau de personal pentru curăţenie, punerea la dispoziţie a veselei sau a tacâmurilor, punerea la dispoziţie a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele şi scaunele, curăţarea sau debarasarea meselor, consultanţă individuală privind alegerea alimentelor, consilierea clienţilor cu privire la compoziţia şi cantitatea mâncării pentru anumite evenimente. Punerea la dispoziţie a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinaţie principală nu este facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natură a conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant.
(9) În sensul alin. (3), prin spaţiul/locaţia prestatorului se înţelege o locaţie deţinută în proprietate, închiriată sau în folosinţa prestatorului de servicii de restaurant. Se consideră că prestatorul de servicii de restaurant deţine folosinţa spaţiului şi în situaţia în care, conform contractului încheiat cu proprietarul, acesta din urmă acordă dreptul de acces la un spaţiu comun mai multor beneficiari, percepând de la aceştia costurile de întreţinere ale spaţiului comun.
(10) Pentru încadrarea operaţiunilor efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant sau catering nu are relevanţă codul CAEN atribuit activităţii sale. De asemenea, complexitatea preparării mâncării nu are nicio influenţă asupra încadrării operaţiunii.
(11) Punerea la dispoziţia clienţilor a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienţilor să ia loc, nu constituie decât prestaţii minore, accesorii livrării de alimente, care nu sunt de natură să conducă la calificarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant.
(12) În situaţia persoanelor impozabile care oferă clienţilor atât servicii de restaurant, cât şi livrări de alimente „la pachet", pentru calificarea operaţiunii drept livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant, este definitorie opţiunea clientului la momentul efectuării comenzii.
(13) În scopul încadrării unei operaţiuni drept prestare de servicii de catering, mai multe combinaţii de operaţiuni pot fi luate în considerare în funcţie de dorinţele clienţilor, de la simpla pregătire şi livrare a felurilor de mâncare până la prestaţia completă, care cuprinde, în plus, punerea la dispoziţie a veselei, a mobilierului, cum ar fi mese şi scaune, prezentarea felurilor de mâncare, decoraţiunile, punerea la dispoziţie a personalului care se ocupă cu servirea şi cu consilierea pentru alcătuirea meniului şi, dacă este necesar, pentru alegerea băuturilor.
(14) Exemple de operaţiuniExemplul nr. 1 O societate livrează mici, cârnaţi, cartofi prăjiţi etc. clienţilor săi, în recipiente de unică folosinţă sau reutilizabile. Clientul primeşte şerveţele, tacâmuri de unică folosinţă sau reutilizabile şi ketchup, maioneză sau muştar. Societatea a instalat trei mese de bar în faţa standului. O parte din mâncare este livrată pentru consumul imediat şi o parte este livrată pentru a fi luată la pachet. Indiferent dacă mâncarea este achiziţionată de clienţi pentru consumul la pachet sau pentru consumul la faţa locului, în ambele situaţii se consideră că societatea efectuează livrări de alimente pentru care este aplicabilă cota de TVA de 9%. Serviciile conexe furnizate, constând în punerea la dispoziţie a meselor de bar şi a recipientelor/tacâmurilor de unică folosinţă sau reutilizabile, reprezintă servicii accesorii livrării de bunuri, şi nu servicii de natură a conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant. Exemplul nr. 2 În cadrul unui eveniment, cum ar fi un concert/festival/târg de Crăciun, o societate livrează mici, cârnaţi, cartofi prăjiţi, vin fiert etc. clienţilor săi, în recipiente din carton/plastic sau în recipiente reutilizabile. Clientul primeşte şerveţele, tacâmuri de unică folosinţă sau reutilizabile şi ketchup, maioneză sau muştar. Societatea pune la dispoziţia clienţilor mese cu scaune în spaţiul deţinut în folosinţă, precum şi servicii de debarasare şi curăţare a meselor. O parte din produse se consumă la faţa locului şi o parte este livrată pentru a fi luată la pachet. În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că societatea realizează prestări de servicii de restaurant pentru care se aplică cota de TVA de 5%, cu excepţia vinului fiert pentru care se aplică cota standard de TVA. În situaţia în care clienţii îşi exprimă opţiunea de a lua alimentele la pachet, se consideră că societatea realizează livrări de bunuri. Punerea la dispoziţie a scaunelor este relevantă, însă nu şi utilizarea efectivă a acestora de către clienţi. Pentru încadrarea operaţiunii din perspectiva TVA este decisivă intenţia exprimată de client de a consuma alimente în acel loc sau nu. Exemplul nr. 3 O pizzerie pune la dispoziţia clienţilor mese cu scaune în spaţiul deţinut în folosinţă, precum şi servicii de debarasare şi curăţare a meselor. O parte din produse se consumă la faţa locului şi o parte este livrată la destinaţia indicată de client. În cazul în care pizza este consumată de client în locaţia pizzeriei, se consideră că are loc o prestare de servicii de restaurant. În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a lua pizza la pachet, se consideră că are loc o livrare de bunuri. Dacă pizza este transportată de personalul pizzeriei la destinaţia indicată de client, fără alte servicii conexe, se consideră, de asemenea, că are loc o livrare de bunuri. Exemplul nr. 4 Un restaurant care se află în zona comună pentru servirea mesei a unui magazin de tip mall serveşte produse alimentare (preparate sau preambalate) şi băuturi (inclusiv alcoolice). Clientul are posibilitatea de a consuma în cadrul zonei respective produsele astfel achiziţionate, având acces la zona de mese şi scaune, fără însă ca restaurantul să aibă delimitată o zonă proprie de mese sau o parte dintre acestea să îi fie dedicată exclusiv. Zona de mese şi scaune este folosită de către toţi agenţii economici care activează în mall în zona respectivă, pe baza unor contracte încheiate de agenţii economici cu proprietarul mall-ului. Restaurantul pune la dispoziţia clienţilor tăvi, farfurii/ recipiente şi tacâmuri de unică folosinţă/reutilizabile. Deşi restaurantul nu deţine propriile mese şi scaune pentru servirea mesei, acestea aparţinând proprietarului, dar suportă costurile de întreţinere a spaţiului de servire, precum şi alte costuri comune, cum ar fi debarasarea meselor, curăţenia spaţiilor respective, accesul la toaletă etc., se consideră că oferă suficiente servicii conexe necesare servirii mesei la locaţia sa. Prin urmare, în situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că restaurantul realizează prestări de servicii de restaurant. Exemplul nr. 5 Un restaurant oferă alimente şi băuturi în regim de autoservire, punând la dispoziţia clienţilor mese cu scaune în spaţiul deţinut în folosinţă, tăvi, farfurii/recipiente, tacâmuri de unică folosinţă/reutilizabile, precum şi servicii de debarasare şi curăţare a meselor. În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că restaurantul realizează prestări de servicii de restaurant. Exemplul nr. 6 Un hipermarket/supermarket oferă posibilitatea clienţilor de a consuma în cadrul locaţiei sale produse alimentare şi băuturi, prin punerea la dispoziţie a unei zone de mese şi scaune, însoţită de posibilitatea de a utiliza tăvi, farfurii/recipiente şi tacâmuri de unică folosinţă, precum şi servicii de debarasare şi curăţare a meselor. În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că hypermarketul/ supermarketul realizează prestări de servicii pentru care se aplică cota de TVA de 5%, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea la draft. Exemplul nr. 7 O firmă furnizează servicii de mese festive şi oferă mese gata pentru consum la o anumită oră şi la cererea specială a clientului pentru o sărbătoare a acestuia. Firma consiliază clientul cu privire la cantitatea de produse alimentare optimă pentru numărul de persoane specificat de client, pune la dispoziţia clientului veselă şi tacâmuri. Personalul firmei aranjează bufetul introducând alimentele în dispozitivele de încălzire, aranjează mesele clientului, debarasează şi curăţă mesele la finalul evenimentului. Având în vedere serviciile conexe furnizate clientului, conform solicitării acestuia, se consideră că firma realizează servicii de catering. Exemplul nr. 8 O firmă de catering furnizează în spital alimente pentru pacienţi. Firma de catering pregăteşte mâncarea şi o predă altei societăţi terţe. Această societate preia mâncarea, o transportă la locaţia spitalului, unde o porţionează şi o serveşte pacienţilor. Ulterior consumului alimentelor, societatea terţă preia tacâmurile şi vesela pentru a le curăţa. În situaţia în care cele două societăţi acţionează independent, se consideră că firma de catering realizează o livrare de alimente către spital supusă cotei de TVA de 9%, iar societatea terţă efectuează o prestare de servicii către spital supusă cotei standard de TVA. Dacă societatea terţă, ca subcontractor, facturează serviciile prestate către firma de catering, se consideră că în relaţia cu spitalul firma de catering realizează prestări de servicii supuse cotei de TVA de 5%, întrucât, spre deosebire de situaţia de mai sus, în acest caz, livrarea de alimente este însoţită de servicii conexe suficiente pentru încadrarea operaţiunii ca prestare de servicii de catering, din punct de vedere al TVA. Exemplul nr. 9 O şcoală oferă elevilor masa de prânz. Mâncarea gata de consum este livrată de către o firmă de catering către şcoală, cutiile cu alimente fiind furnizate elevilor de către personalul şcolii, la intervale de timp prestabilite. Alimentele sunt consumate de elevi într-o sală cu mese şi scaune, în cadrul şcolii. Personalul şcolii se ocupă, de asemenea, de curăţarea sălii, a meselor, vaselor şi tacâmurilor. Se consideră că firma de catering A efectuează livrări de alimente, deoarece realizează doar livrarea de feluri de mâncare preparate şi transportul acestora, fără alte servicii conexe. Exemplul nr. 10 O firmă de catering furnizează către clienţi masa de prânz. Porţiile sunt livrate în recipiente care o menţin caldă, care urmează a fi preluate de firmă şi curăţate. Operaţiunea este considerată livrare de alimente, recipientele îndeplinind în primul rând o funcţie de ambalare, iar preluarea şi curăţarea finală a acestora nu reprezintă servicii suficiente pentru a conduce la calificarea operaţiunii drept serviciu de catering.