DECIZIE   Nr. 265 din 19 decembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 261, ale art. 284 alin. 1 si ale art. 288^1 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 151 din 28 martie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Maria Bratu            - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 261, ale art. 284 si ale art. 288^1 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, exceptie ridicata de Claudia Dumitriu in Dosarul nr. 1.510/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    La apelul nominal este prezent Cristian Ghirca. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, considerand ca prin textele de lege criticate nu se incalca principiul liberului acces la justitie si cel al egalitatii in drepturi, consfintite prin art. 16 alin. (1) si art. 21 din Constitutie, cum de altfel nici una dintre dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 nu aduce atingere acestui principiu fundamental. Se mai arata ca aceasta ordonanta a mai fost supusa criticilor de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala stabilind prin deciziile sale ca dispozitiile criticate sunt conforme prevederilor constitutionale. Se considera in final ca, neinvocandu-se elemente noi de natura sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, exceptia este neintemeiata si de aceea se solicita respingerea acesteia.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 aprilie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 1.510/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 261, 284 si 288^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Claudia Dumitriu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat "este tulburat echilibrul procesual care constituie regula procedurala de baza a procesului civil, creandu-se avantaje pentru o parte, in timp ce cealalta are paralizata orice posibilitate de actiune, fiind infranta egalitatea in fata legii". Se mai sustine ca sunt incalcate dispozitiile art. 21 din Constitutie, precum si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin instituirea a "doua conditii simultane pentru exercitarea unei cai de atac unice".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila, exprimandu-si opinia, arata ca dispozitiile art. 261, 284 si 288^1 din Codul de procedura civila, modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, pe de o parte, incalca echilibrul procesual - regula de baza a procesului civil -, iar pe de alta parte, dubla conditie a termenului pentru exercitarea unei cai de atac constituie un obstacol artificial in ceea ce priveste cenzurarea hotararilor judecatoresti de catre instanta de control judiciar, o limitare a posibilitatii de examinare a criticilor indreptate impotriva acestor hotarari.
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza exceptia ca fiind neintemeiata, aratand ca reglementarea adoptata prin Ordonanta nr. 13/1998 contine dispozitii procedurale ce asigura exercitarea in mod egal si in acord cu prevederile Constitutiei nu numai a cailor de atac, dar si "traducerea in fapt, cat mai grabnic, a drepturilor recunoscute prin hotararea instantei judecatoresti, nesupuse nici unei cai de atac". Se mai arata ca aceste dispozitii nu incalca principiile constitutionale, ci reprezinta tocmai realizarea unui echilibru intre drepturile si interesele legitime ale ambelor parti in procesul civil. Imprejurarile invocate de autorul exceptiei constituie probleme de aplicare a legii si nu de constitutionalitate, conchide Guvernul.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile partii prezente, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Curtea observa ca, desi autorul exceptiei critica intregul text al art. 284 din Codul de procedura civila, din examinarea cererii prin care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate rezulta ca in realitate au fost avute in vedere numai prevederile alin. 1 al acestui articol, care au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998. Asa fiind, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 261, ale art. 284 alin. 1 si ale art. 288^1 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, texte al caror continut este urmatorul:
    Art. 261
    "Hotararea se da in numele legii si va cuprinde:
    1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;
    2. numele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau al reprezentantilor legali si al avocatilor;
    3. obiectul cererii;
    4. dispozitivul;
    5. calea de atac si termenul in care se poate exercita;
    6. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si ale grefierului. Lipsa semnaturilor poate fi complinita oricand.
    Parerea judecatorilor ramasi in minoritate se va consemna in josul hotararii.
    Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care aceasta este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a unei cai ordinare de atac. Comunicarea se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.
    In cazul in care impotriva hotararii se declara una dintre caile de atac prevazute de lege, se vor redacta, sub semnatura judecatorilor, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si motivele pentru care s-au inlaturat cererile partilor, care vor face corp comun cu hotararea. Parerea motivata a judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu motivarea hotararii.
    Hotararile pronuntate de instanta de recurs vor cuprinde, in toate cazurile, atat mentiunile prevazute la alin. 1, cat si motivarea instantei. Redactarea hotararii se va face in termen de 20 de zile de la pronuntare.
    Daca instanta a fost alcatuita din mai multi judecatori, presedintele va putea insarcina pe unul dintre ei cu redactarea hotararii si, daca este cazul, a motivarii.
    In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea sau motivarea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul-sef, facandu-se mentiune despre cauza care l-a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea ori, daca este cazul, motivarea.
    Daca partea prezenta la pronuntarea hotararii in sedinta publica solicita motivarea acesteia, dispozitiile alin. 5 se aplica in mod corespunzator. Despre toate acestea se va lua act prin incheiere.";
    Art. 284 alin. 1
    "Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii redactate, dupa caz, potrivit art. 261 alin. 1 si 2 sau alineatul ultim al aceluiasi articol, daca legea nu dispune altfel.";
    Art. 288^1
    "Dupa comunicarea motivarii hotararii potrivit art. 288, partile vor motiva apelul in fapt si in drept, prezentand si dovezile invocate in sustinerea apelului, intr-un termen de 15 zile de la comunicare. In cazul prevazut de art. 261 alineatul ultim, termenul pentru motivarea apelului se socoteste de la comunicarea hotararii.
    Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.
    Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de motivare a apelului pentru toate partile.
    Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata, daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante."
    Autorul exceptiei considera ca aceste texte de lege incalca prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 21 din Constitutie, precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat este tulburat echilibrul procesual, fiind totodata instituite doua conditii simultane pentru exercitarea unei cai de atac unice.
    Cu privire la constitutionalitatea Ordonantei Guvernului nr. 13/1998 in ansamblul ei, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin numeroase decizii, cum sunt, de exemplu, Decizia nr. 61 din 20 aprilie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999, si Decizia nr. 63 din 11 aprilie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 14 iulie 2000. Prin aceste decizii Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile din Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, referitoare la necomunicarea motivarii hotararilor neatacate cu apel sau recurs, nu ingradesc accesul liber la justitie si nu contravin prevederilor art. 21 din Constitutie, potrivit carora: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    Aceasta pentru ca toate partile procesului iau cunostinta de modul de solutionare a acestuia si isi pot exprima nemultumirea fata de solutia instantei de judecata prin exercitarea cailor de atac. Cu acelasi prilej s-a aratat ca dispozitiile ordonantei nu contravin nici prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Sub acest aspect Curtea a retinut ca ordonanta cuprinde unele norme de modificare si completare a Codului de procedura civila, referitoare la motivarea hotararilor judecatoresti, la cererea si termenul de apel, la motivarea si comunicarea apelului ori recursului, care nu ingradesc dreptul persoanei de a se adresa instantelor de judecata competente in cazul in care le sunt incalcate drepturile. Potrivit dispozitiilor acestei ordonante, partile din proces nemultumite de solutia instantei de judecata pot exercita caile de atac, motivele apelului sau ale recursului urmand sa fie redactate dupa motivarea sentintei.
    Considerentele care au stat la baza deciziilor mentionate mai sus sunt valabile si in speta de fata, neintervenind elemente noi care sa determine modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.
    In ceea ce priveste critica privind pretinsa incalcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, nici aceasta nu poate fi primita. Curtea Constitutionala a decis in mod constant ca nu este contrara acestui principiu instituirea unor reguli speciale pentru anumite categorii de litigii, inclusiv in ceea ce priveste caile de atac, atata timp cat ele asigura egalitatea de tratament juridic a cetatenilor aflati in aceeasi situatie. In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, si Decizia nr. 85 din 27 iulie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 209 din 11 august 1994.
    De altfel, imprejurarea invocata de autorul exceptiei privind ipoteza declararii unui apel tardiv nu constituie o problema de constitutionalitate, ci una de aplicare a legii, care excede competentei Curtii Constitutionale, in lumina prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 261, ale art. 284 alin. 1 si ale art. 288^1 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, exceptie ridicata de Claudia Dumitriu in Dosarul nr. 1.510/2000 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 19 decembrie 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu