ORDIN   Nr. 279 din 22 decembrie 2010

pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregatirea si interventia in caz de urgenta nucleara sau radiologica

ACT EMIS DE: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 29 din 12 ianuarie 2011

In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară sau radiologică, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor va monitoriza îndeplinirea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 24 iunie 2005, se abrogă.

Ministrul administraţiei şi internelor,

Constantin-Traian Igaş

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE

privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară sau radiologică

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezentele norme metodologice se aplică pentru planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară sau radiologică, precum şi pentru elaborarea planurilor de prevenire şi intervenţie pentru urgenţe nucleare şi radiologice, în următoarele situaţii:

a) incidente industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive, eliberări accidentale, pierderea de surse sau traficul ilicit de surse radioactive;

b) accidente la instalaţii nucleare aflate în afara graniţelor, cu efecte transfrontaliere, inclusiv la nave maritime cu propulsie nucleară;

c) transport de combustibil nuclear şi de materiale radioactive pe căile de comunicaţii: rutiere, maritime, fluviale şi aeriene;

d) reintrarea în atmosferă a sateliţilor cu generatoare nucleare sau cu alte surse de radiaţii la bord;

e) accidente în care sunt implicate arme nucleare;

f) ameninţări sau atacuri teroriste cu materiale nucleare sau cu substanţe radioactive;

g) accidente la instalaţii nucleare de pe teritoriul ţării.

Art. 2. - (1) Prezentele norme metodologice au ca scop stabilirea unei concepţii unitare de întocmire a planurilor de prevenire şi intervenţie pentru urgenţe nucleare şi radiologice, la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale care au responsabilităţi de acţiune în astfel de situaţii.

(2) Prezentele norme metodologice asigură cadrul juridic, organizatoric şi funcţional în vederea planificării şi executării măsurilor specifice, pentru activităţile care prezintă pericole de urgenţe nucleare sau radiologice la obiectivele identificate de autorităţile competente.

Art. 3. -Termenii utilizaţi în prezentele norme metodologice sunt definiţi în anexa nr. 1.

Art. 4. - (1) Situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică se pot produce în:

a) instituţii medicale;

b) unităţi nucleare;

c) instituţii de cercetare şi învăţământ;

d) timpul transportului: rutier, maritim, fluvial;

e) ciclul combustibilului nuclear;

f) aplicaţii cu surse radioactive;

g) alte locuri, ca urmare a activităţilor teroriste, traficului ilicit, depozitării de materiale refolosibile.

(2) Situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică sunt definite în anexa nr. 2.

Art. 5. - Pentru stabilirea variantelor optime de acţiune şi aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie se va lua în considerare timpul de emisie radioactivă, în funcţie de tipul accidentului şi de sursele implicate.

Art. 6. - Planificarea activităţilor de intervenţie are la bază:

a) cunoaşterea amplasării surselor sau a materialelor radioactive existente la nivel judeţean şi local;

b) condiţiile geografice şi geoclimatice în momentul producerii accidentului/incidentului;

c) distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă şi a obiectivelor de risc aflate în zona incidentului.

Art. 7. - Planificarea activităţilor de protecţie a populaţiei şi a personalului de intervenţie trebuie să fie realizată ţinându-se cont de următoarele căi de expunere:

a) expunerea externă, datorită surselor de radiaţii neecranate sau intrării în zona contaminată radioactiv;

b) expunerea internă, prin inhalare şi prin ingestia de apă sau de alimente contaminate;

c) contaminarea radioactivă externă a personalului de intervenţie.

Art. 8. - (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile sau operatorii economici implicaţi în intervenţie vor asigura măsurile şi mijloacele necesare activării imediate a personalului propriu, în funcţie de notificarea iniţială primită.

(2) Schema de principiu privind organizarea răspunsului iniţial în situaţia notificării unei urgenţe nucleare sau radiologice este prevăzută în anexa nr. 3.

CAPITOLUL II

Planuri de prevenire şi intervenţie în caz de urgenţă nucleară şi radiologică

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune

Art. 9. - Planurile de prevenire şi intervenţie în caz de urgenţă nucleară şi radiologică care se întocmesc sunt următoarele:

a) Planul naţional de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă nucleară şi radiologică;

b) planul judeţean de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă nucleară şi radiologică;

c) planul de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă nucleară şi radiologică la nivelul tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţe nucleare.

Art. 10. - (1) Planurile stabilesc responsabilităţile ce revin fiecărei autorităţi publice centrale şi locale, instituţiilor sau operatorilor economici implicaţi în răspunsul în caz de urgenţă nucleară sau radiologică, schema minimă de personal pentru răspunsul iniţial la urgenţă, mijloacele suplimentare pentru mărirea capacităţii de răspuns şi fluxul informaţional-decizional între utilizator şi exterior.

(2) Responsabilităţile ce revin autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor cu atribuţii pentru intervenţie în caz de urgenţă nucleară sau radiologică sunt prezentate în anexa nr. 4.

(3) Procedurile pentru notificarea organizaţiilor şi a personalului implicat, conţinutul mesajelor iniţiale adresate organizaţiilor şi instituţiilor implicate, precum şi populaţiei vor fi elaborate de autorităţile competente împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art. 11. - Planurile de prevenire şi intervenţie în caz de urgenţă nucleară sau radiologică, denumite în continuare planuri, asigură:

a) identificarea riscurilor nucleare şi radiologice;

b) monitorizarea surselor potenţiale generatoare de urgenţe nucleare sau radiologice;

c) evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei iniţiale;

d) elaborarea de prognoze şi stabilirea variantelor optime pentru reducerea efectelor produse de radiaţiile ionizante;

e) organizarea informării, înştiinţării, alarmării şi intervenţiei instituţiilor şi serviciilor publice descentralizate şi deconcentrate în scopul minimizării impactului asupra populaţiei şi a mediului.

Art. 12. - (1) Planurile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie corelate cu Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, cu Planul de înştiinţare şi alarmare şi cu Planul de evacuare;

b) să se bazeze pe posibilităţile reale de asigurare a acţiunilor de protecţie şi intervenţie;

c) să fie precise, clare, expresive şi permanent actualizate;

d) să poată fi aplicate în timp scurt, parţial sau total.

(2) Planurile se întocmesc sub formă de text şi anexe, care includ totalitatea măsurilor care se adoptă pentru realizarea unui răspuns coordonat şi eficient, procedurile şi forţele de intervenţie care sunt implicate în situaţia producerii unei urgenţe nucleare sau radiologice pe teritoriul naţional/judeţean ori în exteriorul acestuia, cu consecinţe semnificative asupra ţării/judeţului, şi trebuie să cuprindă următoarele:

a) atribuirea responsabilităţilor;

b) modul de înştiinţare, alarmare şi notificare a autorităţilor;

c) măsuri de prevenire, protecţie şi intervenţie;

d) resurse umane, materiale şi financiare;

e) controlul expunerii la radiaţii;

f) organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiei de urgenţă;

g) delimitarea perimetrului de siguranţă;

h) proceduri de intervenţie în situaţii de urgenţă;

i) legături cu alte planuri.

(3) Structura-cadru a unui plan este prezentată în anexa nr. 5.

SECŢIUNEA a 2-a

Planul naţional

Art. 13. - Planul naţional:

a) include accidente de reactor, centrale nucleare, transport de combustibil nuclear, atac terorist cu dispozitive de dispersie radiologică;

b) se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de preşedintele Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;

c) reprezintă o componentă a Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru situaţii de urgenţă.

SECŢIUNEA a 3-a

Planul judeţean

Art. 14. - (1) Planul judeţean:

a) include toate situaţiile prevăzute la art. 1 care pot genera urgenţe nucleare sau radiologice pe teritoriul judeţului sau care pot afecta judeţul;

b) se elaborează de către inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă;

c) se avizează de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

d) reprezintă o componentă a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor ce se elaborează pentru toate situaţiile potenţiale de risc specifice judeţului;

e) se elaborează în două exemplare, dintre care unul se va păstra la secretariatul tehnic permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, al doilea la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă/Centrul de Accident Nuclear şi Urgenţă Radiologică;

f) trebuie să cuprindă o listă de distribuţie a exemplarelor originale, copiilor şi extraselor.

(2) Extrase din plan se vor distribui tuturor autorităţilor publice locale de specialitate cu sarcini de intervenţie, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale dispuse în zonele de planificare în caz de urgenţă, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 15. - (1) Planul se actualizează prin grija autorităţii centrale şi teritoriale pentru situaţii de urgenţă, anual sau ori de câte ori apar modificări în ceea ce priveşte: componenţa schemei de organizare în caz de urgenţă, adresele, numerele de telefon, fax etc, modificările în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale, modificările în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului se realizează la intervale de cel mult 3 ani, pe baza modificărilor produse în: caracteristicile surselor de risc, realizarea cooperării, concepţia aplicării planului şi structura aşezărilor umane din zonele de risc.

(3) După fiecare actualizare şi revizuire, modificările sunt transmise, prin grija autorităţii teritoriale pentru situaţii de urgenţă, tuturor celor care sunt trecuţi pe lista de distribuţie a planului.

Art. 16. - (1) Antrenamentele, exerciţiile şi aplicaţiile de specialitate sunt organizate şi desfăşurate în scopul pregătirii autorităţilor administraţiei publice locale şi a forţelor de intervenţie, îmbunătăţirii cooperării, verificării viabilităţii prevederilor planurilor, evaluării stadiului de operativitate şi stabilirii măsurilor ce se impun.

(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se organizează de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă pe baza unei planificări aprobate de preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

(3) Inainte de executarea exerciţiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planurilor, precum şi desfăşurarea de antrenamente parţiale cu personalul de decizie şi cu forţele de intervenţie.

(4) Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului cu atribuţii de decizie şi de intervenţie se organizează şi se desfăşoară periodic mai multe tipuri de activităţi, astfel:

a) exerciţii de simulare în centrul operaţional judeţean;

b) exerciţii cu scenarii de accident pe timpul transportului materialelor radioactive, pierderi de surse radioactive, descoperire de surse orfane sau materiale contaminate;

c) exerciţii cu scenarii de urgenţă în afara amplasamentului;

d) antrenamente de specialitate la sală şi în teren;

e) aplicaţii de specialitate.

(5) Exerciţiile cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se organizează şi se desfăşoară cel puţin o dată la 3 ani şi trebuie să fie, de regulă, corelate cu exerciţiile organizate de titularul activităţii.

(6) Evaluarea planului se realizează după executarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, pe baza concluziilor şi rapoartelor prezentate de personal special angrenat în acest scop, un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis la autoritatea centrală pentru situaţii de urgenţă.

Art. 17. - Planul va conţine un capitol cu măsuri generale pentru reabilitarea economico-socială a zonelor afectate şi va cuprinde:

a) organizarea decontaminării;

b) transportul, depozitarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive;

c) controlul expunerii la radiaţii;

d) ancheta medicală;

e) informarea populaţiei şi mass-mediei;

f) refacerea factorilor de mediu;

g) ancheta penală;

h) evaluarea accidentului, concluziile rezultate, evaluarea privind costurile intervenţiei, clasificarea şi importanţa evenimentului;

i) modalităţile de despăgubire a persoanelor, instituţiilor sau operatorilor economici afectaţi;

j) raportul ulterior accidentului.

SECŢIUNEA a 4-a

Planul la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţă

Art. 18. - (1) La nivelul tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţă se întocmeşte un plan de prevenire şi intervenţie în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra populaţiei, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de urgenţă nucleară şi radiologică.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaborează de centrul operaţional judeţean, se avizează de inspectorul şef al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

(3) Planul are la bază extrase din planurile judeţene pentru identificarea riscurilor potenţiale specifice, precum şi stabilirea procedurilor de răspuns în vederea asigurării:

a) informării oportune a populaţiei şi autorităţilor publice locale;

b) pregătirii personalului cu funcţii de decizie şi a personalului de intervenţie;

c) intervenţiei de urgenţă, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea consecinţelor;

d) refacerii şi reabilitării factorilor de mediu;

e) reluării în condiţii normale a activităţilor de producţie.

Art. 19. - Planul la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţă se elaborează într-un singur exemplar care va rămâne la nivelul municipiilor sau comitetelor locale.

Art. 20. - (1) Responsabilitatea actualizării planurilor la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţă revine centrului operaţional din cadrul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, realizându-se ori de câte ori apar modificări, astfel:

a) schimbarea unor persoane cu responsabilităţi în schema generală de răspuns la urgenţe;

b) schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc;

c) modificări în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale;

d) modificări în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţă se realizează la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autorităţilor locale pentru situaţii de urgenţă, pe baza modificărilor produse în:

a) caracteristicile surselor de risc;

b) structura economică a localităţii;

c) realizarea cooperării;

d) concepţia aplicării planului.

Art. 21. - (1) Planul de prevenire şi intervenţie la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţă nucleară şi radiologică se va exersa, testa şi evalua prin exerciţii organizate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

(2) Inainte de executarea exerciţiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planurilor, precum şi antrenamente parţiale cu personalul de decizie şi cu forţele de intervenţie.

(3) Se va executa în mod obligatoriu un exerciţiu pe an având ca scenariu o situaţie ipotetică de urgenţă radiologică identificată la nivelul judeţului sau al unităţii administrativ- teritoriale.

(4) Exerciţiile de urgenţă cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza şi se vor desfăşura cel puţin o dată la 3 ani.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

Art. 22. - Procedurile operaţionale privind organizarea şi conducerea activităţilor de prevenire şi combatere a consecinţelor, evaluarea, testarea, exersarea, actualizarea şi revizuirea planurilor se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 23. - (1) Planurile se pun în aplicare imediat, atunci când situaţia o impune, de către autorităţile teritoriale pentru situaţii de urgenţă, sau în următoarele situaţii:

a) când survine un accident major;

b) când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

(2) Planurile se pun în aplicare de autorităţile care le-au elaborat, pe baza procedurilor concrete prevăzute în conţinutul acestora.

Art. 24. - Planurile se elaborează după cum urmează:

a) planul naţional - în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice;

b) planul judeţean - în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice;

c) planul la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona de planificare în caz de urgenţă - în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 25. -In vederea participării publicului la dezbaterea conţinutului planurilor, se vor organiza informări prin intermediul mass-mediei, expuneri, conferinţe, dezbateri publice, pagini web etc.

Art. 26. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

ANEXA Nr. 1 la normele metodologice

GLOSAR DE TERMENI

Urgenţă nucleară - eveniment nuclear care afectează instalaţia şi provoacă iradierea sau contaminarea populaţiei ori a mediului peste nivelurile permise de reglementările în vigoare

Antidot - substanţă folosită pentru neutralizarea unui agent toxic pătruns în organism sau a efectelor nocive ale acestuia

Autoritate - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, care, în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear şi exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control prevăzute de lege

Autoritatea centrală pentru protecţia mediului - Ministerul Mediului şi Pădurilor

Autoritatea centrală pentru protecţie civilă - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea teritorială - consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului - agenţiile teritoriale de protecţie a mediului şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării" (ARBDD)

Combustibil nuclear- material sau ansamblu mecanic care conţine materie primă ori material fisionabil special, destinat folosirii într-un reactor nuclear, în scopul producerii energiei nucleare

Contaminare radioactivă - contaminarea oricărui material, a oricărei suprafeţe sau a mediului ori a unei persoane cu substanţe radioactive. In cazul particular al corpului uman, contaminarea radioactivă include atât contaminarea externă a pielii, cât şi contaminarea internă.

Debitul dozei- rata expunerii la radiaţii ionizante în termeni de doză absorbită sau de doză echivalentă şi exprimată în unităţile Gy/h (Gray/h), respectiv Sv/h (Sievert/h)

Decontaminare - îndepărtarea contaminării radioactive

Depozitare - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scopul stocării şi/sau păstrării în condiţii de siguranţă

Deşeu radioactiv - materiale rezultate din activităţile nucleare, pentru care nu s-a prevăzut nicio întrebuinţare şi care conţin sau sunt contaminate cu radionuclizi

Doză - cantitatea de energie absorbită de ţesut

Dozimetre - instrumente de măsurare a dozei ambientale sau a dozei individuale

Ecranare - materialele, de regulă betonul, apa sau plumbul, amplasate în jurul substanţelor radioactive pentru a proteja personalul împotriva radiaţiilor

Expert acreditat- persoană având cunoştinţele şi pregătirea necesare pentru a efectua testele fizice, tehnice sau radiochimice care permit evaluarea dozelor şi/sau pentru a oferi consultanţă în vederea realizării unei protecţii efective a persoanelor şi utilizării corecte a echipamentelor de protecţie şi a cărei capacitate de a acţiona ca expert în acest sens este recunoscută de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). Recunoaşterea constă în eliberarea unui permis de exercitare, potrivit reglementărilor specifice emise de CNCAN.

Expunere - procesul de a fi iradiat sau expus la radiaţii, cu consecinţa potenţială a unei doze absorbite

Evacuare - mutarea rapidă, temporară, a persoanelor dintr-o anumită zonă pentru a se evita sau a se reduce expunerea la radiaţii pe termen scurt în caz de urgenţă

Ingestie - pătrunderea substanţelor radioactive în organismul uman pe cale digestivă

Inhalare - pătrunderea substanţelor radioactive în organismul uman pe cale respiratorie

Intervenţie - orice acţiune care evită sau micşorează expunerea ori probabilitatea expunerii la surse care nu sunt în obiectul unei practici aflate sub control sau la surse care sunt scăpate de sub control ca urmare a unui accident

Incorporare - pătrunderea substanţelor radioactive în organismul uman prin ingestie, inhalare sau prin penetrarea pielii ori a rănilor

Hazard- proprietatea intrinsecă a unei substanţe, a unui agent, a unei surse de energie sau situaţii de a avea un potenţial de producere a unor consecinţe nedorite

Management pentru modernizare - adoptarea şi implementarea procedurilor pentru modificările planificate asupra instalaţiilor existente sau a proiectării de noi instalaţii, procese ori unităţi de stocare

Material radioactiv - orice material în orice stare de agregare, care prezintă fenomenul de radioactivitate, inclusiv deşeurile radioactive

Monitorizare - măsurarea periodică sau continuă a nivelului de radiaţii dintr-o anumită zonă

Nivel de intervenţie - o valoare a echivalentului de doză evitabilă, a dozei efective evitabile sau a unei mărimi derivate, la care ar trebui avută în vedere aplicarea măsurilor de intervenţie; valoarea dozei evitabile sau a mărimii derivate este numai cea asociată cu calea de expunere pentru care măsura de intervenţie este aplicabilă

Obiectiv nuclear- uzine pentru fabricarea combustibilului nuclear, reactoare nucleare, inclusiv ansamblurile critice şi subcritice, reactoare de cercetare, centrale nuclearo-electrice, instalaţii de stocare a combustibilului iradiat, unităţi de îmbogăţire sau instalaţii de retratare

Produs radioactiv-orice material radioactiv obţinut în cursul procesului de producere ori de utilizare a unui combustibil nuclear sau orice material care a devenit radioactiv prin expunere la radiaţii, cu excepţia radioizotopilor care au atins stadiul final de preparare şi sunt susceptibili de a fi utilizaţi în scopuri ştiinţifice, medicale, speciale, sociale, comerciale ori industriale

Radiaţie - particule sau unde rezultate din procese atomice ori nucleare

Radiaţie ionizantă - transferul energiei în spaţiu sub forma undelor electromagnetice sau al particulelor cu o cantitate de energie mai mare de 12,4 eV corespunzătoare unei lungimi de undă de 100 nanometri. O astfel de radiaţie este capabilă să formeze ioni la trecerea prin ţesuturile din organism sau prin alte substanţe

Radiaţie nucleară - radiaţie emisă de nucleele atomice, de exemplu, pe timpul dezintegrării radioactive sau pe timpul fisiunii acestora

Radioactivitate - proprietatea anumitor radionuclizi de a emite radiaţii prin transformarea spontană a nucleelor acestora

Sursă de radiaţii - o cantitate de substanţe radioactive utilizată ca sursă de radiaţii ionizante

Securitate radiologică - asigurarea protecţiei fiinţelor umane împotriva expunerii la radiaţii şi a securităţii instalaţiilor nucleare şi a surselor radioactive, inclusiv asigurarea mijloacelor de realizare a acestei protecţii şi securităţii şi a mijloacelor de prevenire a accidentelor şi de diminuare a consecinţelor acestora

Sursă de radiaţii - orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice material radioactiv şi orice dispozitiv generator de radiaţii ionizante

Timp de înjumătăţire - timpul necesar pentru ca o substanţă radioactivă să îşi piardă, datorită dezintegrării, jumătate din activitate.

Urgenţă radiologică - o situaţie de urgenţă în urma unui accident care implică radiaţii ionizante, ce determină autorităţile responsabile să decidă întreprinderea măsurilor de remediere în scopul protejării muncitorilor şi a populaţiei

Pericol- proprietatea intrinsecă a unei substanţe sau a unui preparat chimic ori a unei stări fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului

Risc - probabilitatea ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp şi/sau în anumite circumstanţe

Titularul activităţii - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine controlul instalaţiei sau care este delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce priveşte funcţionarea acesteia

Unitate de stocare - orice spaţiu în care sunt depozitate substanţe periculoase

ANEXA Nr. 2 la normele metodologice

DEFINIREA

situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică

Nr. crt.	Obiectul sau activitatea	Prezentarea situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică	Observaţii
1.	Prelucrarea radio-farmaceutică	Exteriorul amplasamentului: fără posibile efecte deterministice. 0 mică eliberare radioactivă în exteriorul amplasamentului. Efectele provocate de eliberare pot fi amplificate de un incendiu, în funcţie de cantitatea şi volatilitatea produselor. Exploziile, furtunile, scurgerile şi rupturile prezintă un risc scăzut.
		Pe amplasament: Efecte deterministice asupra sănătăţii sunt foarte puţin probabile, dar este posibilă depăşirea limitei ocupaţionale.
2.	Spitale	Exteriorul amplasamentului: fără potenţiale depăşiri ale dozelor permise legal
		Pe amplasament: posibile efecte deterministice pentru personal, dacă sunt utilizate surse închise.

Nr. crt.	Obiectul sau activitatea	Prezentarea situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologica	Observaţii
3.	Fabricarea de surse închise	Exteriorul amplasamentului: o potenţială eliberare radioactivă slabă peste nivelele de urgenţă, în vecinătatea obiectivului. In caz de incendiu, eliberarea va fi însă mult mai mare. Eliberarea radioactivă este în funcţie de cantitate şi volatilitate. Exploziile, furtunile, scurgerile şi spargerile reprezintă un risc mic.
		Pe amplasament: posibile efecte deterministice pentru personalul care lucrează, prin inhalare sau pierderea ecranării
4.	Laboratoare de cercetare	Exteriorul amplasamentului: Deoarece cantităţile de materiale radioactive depozitate şi utilizate nu sunt mari, nu există o potenţială eliberare radioactivă, care să depăşească nivelele de urgenţă.
		Pe amplasament: Pot apărea efecte deterministice pentru personalul implicat, prin expunere externă, în funcţie de caracteristicile laboratorului.
5.	Depozite pentru arderea deşeurilor de nivel scăzut	Exteriorul amplasamentului: Pentru operaţiile de ardere a deşeurilor de nivel scăzut nu există posibilitatea depăşirii nivelelor de urgenţă. Dacă deşeurile conţin iod radioactiv, atunci există o mică posibilitate de eliberare peste pragurile de urgenţă în vecinătatea obiectivului.
		Pe amplasament: Nu există posibilitatea de depăşire a nivelelor de urgenţă în exterior. Există un mic potenţial de depăşire a limitelor expunerii operaţionale.
6.	Colete de transport exceptate	Exteriorul amplasamentului: Acestea conţin numai cantităţi minore de materiale radioactive. Nu există niciun risc pentru consecinţele radiologice care să necesite acţiuni protective speciale.
		Pe amplasament: fără aplicabilitate
7.	Colete de tip A	Exteriorul amplasamentului: Activitatea prescrisă pentru colete de tip A limitează pericolul radiologie. Inregistrarea dozelor peste limitele de urgenţă este practic imposibilă în vecinătatea coletului. In cel mai rău caz, limitele pot fi depăşite prin inhalarea fumului rezultat în urma unui incendiu la locul accidentului, însă persoana expusă poate pleca de la locul accidentului fără a i se face monitorizarea radiologica. 0 contaminare accidentală a solului poate necesita decontaminare.
		Pe amplasament: fără aplicabilitate
8.	Colete de tip B	Exteriorul amplasamentului: Coletele de tip B pot conţine o cantitate mare de material radioactiv. Aceste colete au fost proiectate să reziste la accidente severe; de aceea doze care să depăşească limitele nu pot fi luate în considerare. Insă, dacă este fisurat coletul şi are loc un incendiu la locul accidentului, dozele, în imediata apropiere, pot depăşi limita de urgenţă.
		Pe amplasament: fără aplicabilitate
9.	Accidente cu armă nucleară - eliberare de PU	Exteriorul amplasamentului: Dacă are loc un incendiu sau o explozie în urma utilizării unei arme nucleare, pot apărea efecte deterministice prin inhalare directă sau ulterioară datorată resuspensiei depunerilor. Zona semnificativ contaminată poate fi de ordinul unui kilometru pătrat.
		Pe amplasament: fără aplicabilitate
10.	Sursă pierdută/furată/ necontrolată	Exteriorul amplasamentului: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizează o sursă neecranată. Dintr-o sursă fisurată pot rezulta doze letale şi contaminări semnificative. Poate fi contaminată o arie considerabilă din cauza activităţilor desfăşurate de personal.
		Pe amplasament: fără aplicabilitate
11.	Contaminare din cauza unei eliberări transfrontaliere	Exteriorul amplasamentului: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distanţe provenite de la un obiectiv foarte îndepărtat.
		Pe amplasament: fără aplicabilitate
12.	Căderea unui satelit	Exteriorul amplasamentului: Riscul este foarte scăzut şi va fi imposibil să se delimiteze zona în care trebuie luate acţiuni de protecţie rezonabile. Părţi din satelit sau manevrarea unor piese din acesta pot duce la efecte deterministe.
		Pe amplasament: fără aplicabilitate

ANEXA Nr. 3*) la normele metodologice

Răspunsul iniţial în situaţia notificării unei urgenţe nucleare sau radiologice

*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 4 la normele metodologice

RESPONSABILITĂŢILE

ce revin autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor cu atribuţii pentru intervenţie în caz de urgenţă nucleară sau radiologică

La nivel naţional, ministrul administraţiei şi internelor, ca preşedinte al comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, coordonează activitatea pentru aplicarea tuturor măsurilor în scopul limitării efectelor asupra populaţiei şi factorilor de mediu în cazul urgenţelor nucleare sau radiologice care depăşesc capacitatea de intervenţie la nivel judeţean ori în situaţia accidentelor transfrontaliere. Secretariatul tehnic permanent al Secţiunii urgenţă nucleară din cadrul comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, prin Centrul de Accident Nuclear şi Urgenţă Radiologică, funcţionează ca structură tehnică de specialitate consultativă pentru managementul urgenţelor nucleare.

La nivel judeţean, prefectul, ca preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, coordonează activitatea pentru protecţia populaţiei şi a factorilor de mediu, precum şi pentru realizarea măsurilor ce se impun în caz de accident nuclear ori urgenţă radiologică pe teritoriul judeţului.

La nivel local, primarul, ca preşedinte al comitetului local pentru situaţii de urgenţă (CLSU), coordonează activitatea pentru aplicarea imediată a măsurilor de protecţie a populaţiei ce se impun în caz de urgenţă nucleară sau radiologică.

Autorităţile publice locale au următoarele obligaţii:

a) asigurarea protecţiei populaţiei, factorilor de mediu, animalelor si a bunurilor materiale;

b) participarea, împreună cu reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi ai inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la întocmirea şi actualizarea planurilor de prevenire şi intervenţie;

c) organizarea notificării operatorilor economici din zona lor de competenţă, precum şi alarmarea populaţiei;

d) organizarea şi asigurarea funcţionării raioanelor de adunare, îmbarcare şi primire din zona lor de responsabilitate;

e) organizarea şi asigurarea transportului populaţiei, bunurilor materiale şi obiectelor de patrimoniu;

f) asigurarea asistenţei medicale în raioanele de evacuare şi pe timpul transportului;

g) luarea în evidenţă a populaţiei care este evacuată;

h) asigurarea informării populaţiei şi evacuarea acesteia în caz de necesitate;

i) reţinerea şi stocarea produselor agricole şi a altor alimente contaminate, care sunt periculoase pentru populaţie, şi aplicarea interdicţiei de consum al unor produse;

j) acordarea compensaţiilor persoanelor afectate de instituirea stării de urgenţă;

k) rechiziţionarea bunurilor sau obligativitatea executării anumitor servicii;

l) oprirea activităţilor economice publice sau private din zona/zonele afectată/afectate.

ANEXA Nr. 5 la normele metodologice

STRUCTURA-CADRU

a planului de prevenire şi intervenţie în caz de urgenţă nucleară sau radiologică

Avizarea şi aprobarea planului

Lista ministerelor/instituţiilor care elaborează, verifică şi sunt de acord cu planul

Actualizările planului

Capitolul I - Introducere:

Scop

Ministere, instituţii şi organisme responsabile pentru aplicarea planului

Domeniul de aplicare

Legături cu alte planuri

Capitolul II - Bazele planificării pentru intervenţie:

Tipuri de urgenţă

Responsabilităţi

Rolul comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă

Capitolul III - Răspunsul în caz de urgenţă nucleară şi/sau radiologică:

Notificarea şi activarea planului

Declararea stării de alertă şi/sau a stării de urgenţă

Iniţierea acţiunilor de intervenţie

Măsuri de prevenire, protecţie şi intervenţie

Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie

Monitorizarea radioactivităţii mediului

Informarea publicului şi a mass-mediei

Capitolul IV- Dispoziţii finale:

Finanţarea intervenţiei

Măsuri de recuperare şi reabilitare

Exersarea planului

Anexele planului:

Obiective sursă de risc, harta zonelor de risc

Comitetul judeţean/local pentru situaţii de urgenţă - grupul de sprijin pentru urgenţă nucleară sau radiologică

Flux informaţional

Forţe de intervenţie

Proceduri de intervenţie