DECIZIE Nr.
669 din 10 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 319 1 si art. 403 alin. 4 din Codul
de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 971 din 5 decembrie 2006
Ioan Vida
- preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ingrid Alina Tudora -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3191 şi art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Adrian Gabriel Rafail Anastasiu în Dosarul nr. 3.479/300/2006 al
Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi de Fondul Bisericesc Ortodox Român al
Bucovinei în Dosarul nr. 1.096/C/2006 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Adrian
Gabriel Rafail Anastasiu, reprezentat prin avocat Iulius Stegaru. Lipsesc
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate
ridicate în dosarele nr. 956D/2006 şi nr. 977D/2006, Curtea pune în discuţie,
din oficiu, problema conexării cauzelor.
Apărătorul părţii prezente şi reprezentantul
Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.
In temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune
conexarea Dosarului nr. 977D/2006 la Dosarul nr. 956D/2006, care este primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, avocatul Iulius
Stegaru solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, arată că
prin redactarea lor defectuoasă, dispoziţiile art. 403 alin. 1 şi 4 din Codul
de procedură civilă contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin.
(3) şi ale art. 24, precum şi principiului contradictorialitătii, întrucât nu permit
formularea niciunei apărări împotriva modului de stabilire a cuantumului
cauţiunii. Depune, în acest sens, note scrise la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Incheierea din 28 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 3.479/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de
Adrian Gabriel Rafail Anastasiu cu ocazia soluţionării unei cauze civile ce are
ca obiect o contestaţie la executare.
Prin Incheierea din 2 martie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 1 096/C/2006, Tribunalul
Suceava - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3191 şi art. 403 alin. 4 din
Codul de procedura civilă. Excepţia a fost
ridicată de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei
cu ocazia soluţionării unei cauze civile ce are ca
obiect suspendarea executării silite formulate de Direcţia Silvică Suceava în
contradictoriu cu Fundaţia Umanitară Fondul Bisericesc Ortodox Român al
Bucovinei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin
prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un
proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. In acest sens arată
că exigenţele unui proces echitabil implică efectuarea actelor de procedură
într-un mod care să permită desfăşurarea normală a procesului, cu respectarea
dreptuiui la apărare, a principiului contradictorialitătii şi a autorităţii de
lucru judecat. Astfel, autorii excepţiei consideră că textele de lege criticate
sunt neconstituţionale, întrucât „permit suspendarea executării unei hotărâri
irevocabile şi executorii de către preşedintele instanţei şi nu de către «o
instanţă», în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului, fără citarea părţilor şi, totodată, permit ca o hotărâre irevocabilă să
fie inoperantă, fie şi temporar, nesocotindu-se puterea de lucru judecat."
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Tribunalul Suceava - Secţia civilă, ca urmare a Adresei Curţii Constituţionale nr. 5.360 din 24 mai
2006, prin care i s-a solicitat opinia faţă de excepţia de
neconstituţionalitate formulată, apreciază că aceasta este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens,
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauză de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii
prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3191 şi ale art. 403 alin. 4 din Codul
de procedură civilă, potrivit cărora:
Art. 3191: „Instanţa
poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub condiţia
depunerii unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 403 alin. 3 şi 4 se aplică în mod
corespunzător."
Art. 403 alin. 4: „In cazuri
urgente, dacă s-a plătit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin
încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la
soluţionarea cererii de suspendare de către instanţă, Incheierea nu este supusă
niciunei căi de atac. Cauţiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din
valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile
în bani. Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă,
dacă este cazul."
Autorii excepţiei susţin că reglementările criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) care consacră
dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă au mai
făcut obiectul controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 389 din 9 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 19 iunie 2006, Curtea a
reţinut cele ce urmează: „împrejurarea că împotriva încheierii instanţei prin
care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluţionarea cererii
de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de
natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, deoarece
legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din
Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei
situaţii juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituţionale nu
garantează folosirea tuturor căilor de atac."
De asemenea, prin Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 17 februarie 2006, Curtea a reţinut că dispoziţiile mai
sus menţionate nu contravin nici prevederilor art. 24 din Legea fundamentală,
„având în vedere, pe de-o parte, urgenţa care impune suspendarea provizorie a
executării silite - urgenţă care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea
vreunei căi de atac împotriva încheierii instanţei -, iar pe de altă parte,
faptul că măsura provizorie dispusă de preşedintele instanţei nu îl
prejudiciază pe creditor în valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind
de toate drepturile şi garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea
unei cauţiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei
pentru cererile neevaluabile în bani, cauţiune menită să acopere eventualele
daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite."
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale,
argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru aceleaşi argumente, Curtea reţine că nu poate fi
primită nici critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3191 din Codul de procedură civilă.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3191 şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Adrian Gabriel Rafail Anastasiu în Dosarul nr. 3.479/300/2006 al
Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi de Fondul Bisericesc Ortodox Român al
Bucovinei în Dosarul nr. 1.096/C/2006 al Tribunalului Suceava - Secţia civila.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora