ORDIN Nr. 206
din 25 august 2006
pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare care stabileste principiile ce reglementeaza organizarea
controalelor veterinare privind produsele ce intra in Comunitatea Europeana din
tari terte
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 752 din 4 septembrie 2006
Văzând Referatul de aprobare nr. 34.216 din 26 august
2006, întocmit de Direcţia generală de inspecţie şi coordonare PIF din cadrul
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
având în vedere prevederile
art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi
completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a
unităţilor din subordinea acesteia,
preşedintele
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară care
stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare
privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, prevăzută
în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului
Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.
71/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte principiile
care reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele care
intră în România din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 si 157 bis din 12 martie 2003.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin,
referirile făcute la ordinul menţionat la alin. (1) se vor considera ca fiind
referiri la prezentul ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin transpune în legislaţia
naţională Directiva Consiliului 97/78/CEE ce stabileşte principiile ce
reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în
Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 24 din 30 ianuarie 1998, p. 9, amendată
ultima dată prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 882/2004.
Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare
la 1 ianuarie 2007.
p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Radu Cheţan Roatiş
ANEXA
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ
care stabileşte principiile ce reglementează
organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe
Art. 1. - Controalele veterinare privind produsele
provenite din ţări terţe şi introduse în unul dintre teritoriile menţionate în
anexa nr. 1 sau în România se efectuează de statele membre ale Uniunii Europene
sau de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor, în conformitate cu Directiva Consiliului 97/78/CEE, transpusă în
legislaţia naţională prin prezenta normă sanitară veterinară, şi cu
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 882/2004 privind
controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu
legile pentru furaje şi alimente, sănătate animală şi regulile de bunăstare
animală.
Art. 2. - (1) In scopurile prezentei norme sanitare
veterinare, trebuie să se aplice, după caz, definiţiile prevăzute la art. 2 din
Norma sanitară veterinară privind controalele veterinare pentru comerţul dintre
România şi statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere şi de
origine animală, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei
şi pădurilor nr. 21/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 şi 155 bis din 11 martie 2003,
ce transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 89/662/CEE, şi la
art. 2 din Norma sanitară veterinară privind controalele veterinare şi
zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii
Europene cu unele animale vii şi produse de origine animală, aprobată prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003, ce transpune în legislaţia naţională
Directiva Consiliului 90/425/CEE. (2) In plus:
a) produse înseamnă
produsele de origine animală la care se face referire în norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi
pădurilor nr. 21/2003 şi în norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002, în
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.774/2002, ce
stabileşte reguli de sănătate referitoare la subprodusele de origine animală ce
nu sunt destinate consumului uman, în Norma sanitară veterinară ce stabileşte
reguli de sănătate animală care reglementează producţia, procesarea,
distribuţia şi introducerea produselor de origine animală destinate pentru
consum uman, aprobată prin Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 39/2006, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 8 martie 2006, ce transpune în legislaţia naţională
Directiva Consiliului nr. 2002/99/CE, şi în Regulamentul Parlamentului European
şi al Consiliului (CE) nr. 854/2004 ce stabileşte reguli specifice pentru
organizarea controalelor oficiale la produse de origine animală destinate
consumului uman, precum şi la produsele din plante stabilite conform procedurii
comunitare;
b) controlul documentelor înseamnă examinarea certificatelor ori documentelor veterinare sau
a altor documente ce însoţesc un transport;
c) controlul identităţii înseamnă un control prin inspecţie vizuală pentru a se asigura
faptul că certificatul/certificatele veterinar/veterinare sau
documentul/documentele veterinar/ veterinare ori alt/alte document/documente
prevăzut/ prevăzute de legislaţia veterinară corespunde/corespund cu produsul
însuşi;
d) control fizic înseamnă
un control referitor la produsul în sine, care poate include controlul
împachetării şi al temperaturii şi, de asemenea, prelevarea de probe şi
testarea de laborator;
e) persoana responsabilă de
încărcătură înseamnă orice persoană fizică sau
juridică ce, în concordanţă cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr.
2.913/92 referitoare la stabilirea Codului vamal comunitar, are
responsabilitatea pentru soluţionarea diferitelor situaţii vizate de
prevederile regulamentului, în care se poate găsi transportul, şi de asemenea
reprezentantul la care se face referire în art. 5 din regulament, care îşi
asumă această responsabilitate în ceea ce priveşte urmărirea controalelor
stabilite de prezenta normă sanitară veterinară;
f) transport înseamnă o
cantitate de produse de acelaşi tip, înscrise în acelaşi/aceleaşi
certificat/certificate sau document/documente veterinar/veterinare ori în
alt/alte document/documente prevăzut/prevăzute de legislaţia
veterinară, transportate cu aceleaşi mijloace de
transport şi provenind din aceeaşi ţară terţă sau regiune a unei astfel de ţări
terţe;
g) post de inspecţie la
frontieră înseamnă orice post de inspecţie,
desemnat şi aprobat în concordanţă cu art. 6, pentru efectuarea controalelor
veterinare privind produsele provenind din ţări terţe şi situat la graniţa
unuia dintre teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul României;
h) import înseamnă
libera circulaţie a produselor şi intenţia lansării produselor pentru libera
circulaţie, în sensul prevederilor art. 79 din Regulamentul Consiliului (CEE)
nr. 2.913/92;
i) vămuire-tratament aprobat
pentru utilizare înseamnă vămuirea-tratamentul
aprobat pentru utilizare la care se face referire la
pct. 15 al art. 4 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92;
j) condiţii de import înseamnă cerinţele veterinare pentru produsele ce urmează a fi
importate, aşa cum este stabilit în legislaţia comunitară;
k) autoritate
competentă înseamnă Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împuternicită pentru a efectua inspecţii
şi controale veterinare sau orice autoritate veterinară căreia i s-au
transferat astfel de competenţe.
CAPITOLUL I
Organizarea şi efectele controalelor
Art. 3. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară
şi pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că nici un transport provenind dintr-o ţară terţă nu este introdus pe unul
dintre teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul României, fără a
fi supus inspecţiei şi controalelor veterinare solicitate de prezenta normă
sanitară veterinară.
(2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că transporturile cu produse sunt
introduse pe teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul României
printr-un post de inspecţie la frontieră.
(3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că persoanele responsabile de
încărcătură sunt obligate să transmită personalului veterinar al postului de
inspecţie la frontieră unde aceste produse vor fi prezentate la punctele de
control pentru trecerea frontierei informaţii în avans, prin completarea
corespunzătoare, atunci când este cazul, a certificatului la care se referă
art. 5 alin. (1), ori să furnizeze o descriere detaliată, în formă scrisă sau
computerizată, a transportului prevăzut în alin. (1), inclusiv a produselor la
care se referă art. 9 şi a produselor vegetale care, ţinând cont de destinaţia
lor ulterioară, pot prezenta un risc de propagare a unor boli infecţioase sau
contagioase ale animalelor.
(4) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor poate inspecta declaraţia vamală a mijloacelor de
transport naval şi aerian şi poate verifica dacă acesta coincide cu documentele şi declaraţiile mai sus
menţionate.
(5) Autorităţile vamale de care este dependent
geografic postul de inspecţie la frontieră trebuie să permită tratamentul
aprobat prin vamă al transportului numai în concordanţă cu condiţiile stabilite
în certificatul la care se referă art. 5 alin. (1).
(6) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului
articol, în special lista produselor ce urmează a fi supuse unui control
veterinar, se adoptă în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 4. - (1) Fiecare transport trebuie supus
inspecţiei şi controalelor veterinare la postul de inspecţie la frontieră
menţionat la art. 3 alin. (2), de către autoritatea competentă, sub
responsabilitatea medicului veterinar oficial, în concordanţă cu art. 6 alin.
(1) lit. b).
(2) Pentru fiecare transport medicul veterinar
oficial trebuie, în baza informaţiilor la care se face referire la art. 3 alin.
(3), să consulte baza de date la care se referă anexa nr. 1 la Norma sanitară
veterinară privind computerizarea procedurilor de import veterinare (proiectul
Shift), aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2005, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 14 septembrie 2005, ce transpune în legislaţia
naţională Decizia Consiliului 92/438/CEE. In plus, pentru fiecare transport
destinat importului în teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul
României acesta trebuie, dacă este necesar, să consulte baza de date prevăzută
în anexa nr. 2 la norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
86/2005.
(3) Fiecare transport trebuie
supus unui control al documentelor, indiferent de destinaţia vamală, pentru a
se stabili:
a) că informaţiile din certificatele sau documentele
la care se referă art. 7 alin. (1) corespund cu informaţiile trimise anterior,
în concordanţă cu art. 3 alin. (3);
b) în cazul activităţilor de import, că
specificaţiile conţinute în documentele sau certificatele la care se face
referire la art. 1 ori în alte documente furnizează garanţiile solicitate.
(4) In afara cazurilor specifice stipulate la art. 9 - 15 medicul veterinar oficial trebuie să efectueze următoarele
controale:
a) un control al identităţii fiecărui transport pentru
a se asigura că produsele corespund informaţiilor care figurează în
certificatele sau documentele de însoţire. Cu excepţia loturilor în vrac
prevăzute în Norma sanitară veterinară care stabileşte condiţiile de sănătate a
animalelor şi de sănătate publică care reglementează comerţul României cu
statele membre ale Uniunii Europene şi importul în România de produse care nu
sunt supuse cerinţelor şi regulilor specifice, aprobată prin Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 98/2004, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 şi 192 bis din 4 martie 2004, ce transpune în legislaţia naţională
Directiva Consiliului 92/118/CEE, această procedură trebuie să cuprindă:
(i) atunci când produsele de origine animală sosesc în
containere, verificarea faptului că sigiliile fixate de medicul veterinar
oficial (sau de autoritatea competentă), când acesta este solicitat prin
legislaţia comunitară, sunt intacte şi că informaţiile ce apar pe acestea
corespund celor înscrise pe documentul sau certificatul de însoţire; (ii) în
alte cazuri:
1. pentru toate tipurile de produse, o verificare a
faptului că ştampilele, mărcile oficiale şi mărcile de sănătate ce identifică
ţara şi întreprinderea de origine sunt prezente şi conforme celor de pe
certificat sau document;
2. în plus, pentru produsele ambalate sau împachetate,
o verificare privind etichetarea specifică prevăzută de legislaţia veterinară;
b) un control fizic pentru fiecare lot;
(i) pentru a se asigura că produsele satisfac cerinţele
legislaţiei comunitare şi sunt într-o formă proprie pentru a fi utilizate în
scopul specificat în certificatul sau documentul de însoţire. Aceste controale
trebuie efectuate în concordanţă cu criteriile stabilite în anexa nr. 3;
(ii) înainte de efectuarea, în concordanţă cu
frecvenţele stabilite înainte de 1 iulie 1999 şi cu cerinţele Uniunii Europene:
1. a oricărui examen de laborator la faţa locului;
2. a oricărei prelevări oficiale de probe solicitate pentru
a le analiza cât mai curând posibil.
(5) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului
articol trebuie să se adopte în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 5. - (1) După efectuarea
controalelor veterinare solicitate, medicul veterinar oficial trebuie să emită
un certificat pentru transportul respectiv de produse care să certifice
rezultatele controalelor, în concordanţă cu modelul prevăzut în Regulamentul
Comisiei (CE) nr. 136/2004, adaptat, când este cazul, în concordanţă cu alin.
(4).
(2) Certificatul la care se face referire la alin. (1)
trebuie să însoţească transportul:
a) atât timp cât transportul rămâne sub supraveghere
vamală, caz în care documentul menţionat face referire la documentul vamal;
b) în caz de import, până la prima unitate la care se
face referire în norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 21/2003 ori până la primul centru
sau prima organizaţie de destinaţie la care se face referire în norma sanitară
veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi
pădurilor nr. 580/2002.
(3) Dacă lotul este împărţit, prevederile alin. (1)
şi (2) trebuie aplicate pentru fiecare parte.
(4) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol
trebuie să fie adoptate în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 6. - (1) Posturile de inspecţie la frontieră
trebuie:
a) să fie localizate în imediata apropiere a unui
punct de intrare în unul dintre teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe
teritoriul României şi într-o zonă care este desemnată de autorităţile vamale
în concordanţă cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92. Totuşi, atunci
când este impus de constrângeri de ordin geografic (cum ar fi rampe de
descărcare sau o trecătoare), poate fi acceptat, în concordanţă cu procedura
stabilită în alin. (2), un post de inspecţie la frontieră situat la o oarecare
distanţă de punctul de intrare, iar în cazul transportului feroviar, la prima staţie de oprire desemnată de autoritatea
competentă;
b) să fie plasate sub autoritatea unui medic
veterinar oficial care este efectiv responsabil de inspecţia şi controalele
veterinare. Medicul veterinar oficial poate fi asistat de personal auxiliar
special instruit şi se asigură că este efectuată actualizarea bazei de date la
care se face referire la alin. (3) al art. 1 din Decizia Consiliului
92/438/CEE.
(2) In concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene,
lista posturilor de inspecţie la frontieră în vigoare la data publicării
prezentei norme sanitare veterinare poate fi amendată sau suplimentată
ulterior:
a) prin adăugarea oricărui post nou de inspecţie şi
controale veterinare de frontieră:
(i) propus de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară
şi pentru Siguranţa Alimentelor, odată ce aceasta a controlat că acesta
îndeplineşte cerinţele anexei nr. 2 la Decizia Comisiei 92/525/CEE ce
stabileşte cerinţele pentru aprobarea posturilor de inspecţie şi controale
veterinare de frontieră responsabile pentru inspecţia şi controalele veterinare
privind produsele introduse din ţările terţe;
(ii) inspectat de către experţi ai Comisiei Europene,
în colaborare cu experţi ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor;
b) prin excluderea unui post de inspecţie la
frontieră, atunci când acesta este găsit a nu fi conform cu condiţiile
stabilite în anexa nr. 2, fie în timpul unui control efectuat de Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, fie dacă urmare
a inspecţiilor prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 882/2004,
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu
ţine cont de concluziile acestei inspecţii, în cadrul unui interval rezonabil
de timp, în special în cazurile când inspecţiile au condus la constatarea unui
risc grav pentru sănătatea publică sau a animalelor.
(3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor poate, în cazuri grave, în special din motive de
sănătate publică sau de sănătate a animalelor,
să suspende autorizarea unui post de inspecţie la
frontieră situat pe teritoriul României. Aceasta trebuie să informeze Comisia
Europeană şi celelalte state membre ale Uniunii Europene despre suspendare şi
motivele ei. Postul de inspecţie la frontieră poate fi reintrodus pe listă numai
în concordanţă cu alin. (2) lit. a).
Art. 7. - (1) Fiecare transport de produse destinat
importului în unul dintre teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe
teritoriul României trebuie să fie însoţit de certificatele ori documentele
veterinare originale sau de alte documente originale, aşa cum este solicitat de
legislaţia veterinară. Certificatele sau documentele originale trebuie să
rămână la postul de inspecţie la frontieră.
(2) Fără a se prejudicia prevederile art. 10, fiecare
transport de produse provenit dintr-o ţară terţă şi destinat importului în unul
dintre teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau în România trebuie să fie
supus unui control al identităţii şi unui control fizic, după cum este precizat
la art. 4 alin. (4).
(3) Autorităţile vamale nu trebuie să permită
importul loturilor de produse în afară de cazul când, fără a se prejudicia
reglementările vamale şi prevederile speciale ce urmează să fie adoptate în
concordanţă cu art. 10 alin. (2) şi (3) şi cu procedura comunitară, a fost
făcută dovada că au fost efectuate, cu rezultate satisfăcătoare, controalele
veterinare necesare, că a fost emis certificatul corespunzător în concordanţă
cu art. 5 alin. (1) şi că autoritatea competentă are garanţia că taxele de
inspecţie la care se face referire în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 au fost
sau vor fi plătite în concordanţă cu prevederile acestuia.
(4) Dacă transportul îndeplineşte condiţiile de
import, medicul veterinar oficial trebuie să furnizeze persoanei responsabile o
copie autentificată a certificatelor sau documentelor originale şi trebuie să
emită, în concordanţă cu art. 5 alin. (1), un certificat prin care se atestă că
transportul îndeplineşte aceste condiţii în baza inspecţiei şi controalelor
veterinare efectuate la postul de inspecţie la frontieră prin care au fost
importate produsele.
(5) Comerţul cu produse la care se referă norma
sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 21/2003 şi norma sanitară veterinară aprobată prin
Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002 şi
admise pe unul dintre teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul
României, în baza prevederilor alin. (3), trebuie să se efectueze în
concordanţă cu regulile stabilite în normele menţionate, în special în
capitolul II din prezenta
normă sanitară veterinară.
(6) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol
trebuie să se adopte în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 8. - (1) Atunci când:
a) produsele sunt destinate României sau unei zone din
România care a obţinut cerinţe specifice în baza legislaţiei comunitare,
b) prelevările de probe au fost efectuate, dar
rezultatele nu sunt cunoscute atunci când mijloacele de transport părăsesc
postul de inspecţie la frontieră,
c) sunt implicate activităţi de import autorizate
pentru scopuri specifice, în cazurile prevăzute de legislaţia comunitară, trebuie comunicate informaţii
suplimentare autorităţii competente, prin intermediul reţelei TRACES la care se
referă norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002.
(2) Fiecare transport de produse la care se referă
alin. (1) lit. a) şi c) şi destinat altui stat membru al Uniunii Europene
trebuie să fie supus controlului documentelor, controlului identităţii şi
controlului fizic, stabilite la art. 4 alin. (3) şi (4), la postul de inspecţie
la frontieră prin care produsele sunt introduse, situat pe teritoriul României,
pentru a se verifica, în special, dacă produsele respective se conformează
regulilor comunitare aplicabile unui stat membru al Uniunii Europene sau
României. Totuşi, vânatul sălbatic cu blană importat nejupuit trebuie supus
unui control al identităţii sau unui control fizic, în afară de controlul de
sănătate şi cel de depistare a reziduurilor, prevăzute de Norma sanitară
veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al
reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al
reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală,
aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2005, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832
din 14 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, ce
transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 96/23/CE, controale
care trebuie efectuate conform Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr. 853/2004 la întreprinderea de destinaţie unde carnea
trebuie expediată sub supraveghere vamală în concordanţă cu alin. (4) lit. a),
împreună cu certificatul la care se referă art. 5 alin. (1). Rezultatele
controalelor trebuie transmise autorităţii veterinare responsabile pentru postul
de inspecţie la frontieră pe unde au intrat produsele. In funcţie de rezultate,
măsurile prevăzute la art. 20 sunt implementate dacă este necesar.
(3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că, în cazul produselor la care se face
referire la alin. (1) lit. a) şi c) şi care sunt introduse într-un stat membru
al Uniunii Europene, altul decât România, trebuie să fie luate toate măsurile
pentru a se asigura că transportul implicat ajunge în statul membru al Uniunii
Europene de destinaţie.
(4) Produsele care urmează să fie monitorizate, în
concordanţă cu legislaţia comunitară, de la postul de inspecţie la frontieră de
la sosire către întreprinderea de la locul de destinaţie, trebuie să fie
trimise în baza următoarelor condiţii:
a) transportul în cauză trebuie să fie expediat de la
postul de inspecţie la frontieră de la sosire către întreprinderea de la locul
de destinaţie sub supravegherea autorităţii competente, în vehicule sau containere etanşe şi
sigilate de autorităţile competente. Produsele la care se referă alin. (1) lit.
c) trebuie să rămână sub supraveghere vamală până când ajung la locul de
destinaţie în concordanţă cu procedura T5 stabilită de Regulamentul Comisiei
(CEE) 2.454/93 ce stabileşte prevederile pentru implementarea Regulamentului
Consiliului (CEE) 2.913/92 referitor la Codul vamal comunitar, împreună cu
certificatul prevăzut la art. 5 alin. (1), stipulând destinaţia autorizată şi,
dacă este necesar, tipul de procesare prevăzut;
b) medicul veterinar oficial de la respectivul post
de inspecţie la frontieră trebuie să informeze autoritatea veterinară
responsabilă de întreprinderea de la locul de destinaţie a transportului şi cea
de la locul de origine şi locul de destinaţie a produsului prin reţeaua TRACES
despre acest transport;
c) produsele trebuie să fie supuse tratamentului
definit de legislaţia comunitară relevantă în întreprinderea de la locul de
destinaţie;
d) medicul veterinar oficial
de la locul de destinaţie sau, în cazurile prevăzute de cap. 10 din anexa nr. 1
la Norma sanitară veterinară care stabileşte condiţiile de sănătate a
animalelor şi de sănătate publică care reglementează comerţul României cu
statele membre ale Uniunii Europene şi importul în România de produse care nu
sunt supuse cerinţelor şi regulilor specifice, aprobată prin Ordinul
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 98/2004, medicul
veterinar responsabil de un depozit intermediar trebuie să fie informat de
conducerea întreprinderii de destinaţie sau de cea a depozitului intermediar
despre sosirea produsului la destinaţia sa, iar acesta trebuie să notifice, în
decurs de 15 zile, medicului veterinar oficial de la postul de inspecţie la
frontieră de unde a primit notificarea referinţe cu privire la transport.
Acesta din urmă trebuie să efectueze controale regulate, pentru a se asigura că
produsele au sosit la întreprinderea de destinaţie, în special prin controlul
înregistrării intrărilor.
(5) Fără a se prejudicia prevederile art. 18, dacă
s-a făcut dovada faţă de autoritatea competentă de la postul de inspecţie la
frontieră de la intrare că produsele declarate ca fiind destinate pentru o
întreprindere autorizată nu au ajuns la destinaţia lor, autoritatea competentă
trebuie să ia măsuri corespunzătoare în legătură cu persoana responsabilă de
transport.
(6) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să trimită Comisiei Europene lista
întreprinderilor aprobate la care se referă alin. (4), pentru produsele
respective, în concordanţă cu legislaţia comunitară relevantă.
(7) Atunci când o întreprindere nu respectă cerinţele
de notificare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor poate retrage autorizaţia sa de funcţionare şi va aplica sancţiunile
care se impun în funcţie de natura riscului implicat.
(8) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului
articol, elaborate după consultarea cu autoritatea vamală, trebuie adoptate în
concordanţă cu procedura comunitară.
Art. 9. - (1) Transporturile destinate importului în
unul dintre teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul României,
care sosesc la un post de inspecţie la frontieră, dar care sunt destinate
importului prin alt post de inspecţie la frontieră din acelaşi teritoriu sau
situat în teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, trebuie să fie
supuse unui control al identităţii şi unui control fizic la postul de inspecţie
la frontieră de destinaţie, cu condiţia ca transportul să aibă loc pe cale
maritimă sau aeriană. Următoarele proceduri trebuie aplicate în postul de
inspecţie la frontieră de la intrare:
a) dacă transportul este transbordat dintr-un avion
în altul sau dintr-o navă maritimă în alta, în interiorul zonei vamale a
aceluiaşi port sau aeroport, fie direct, fie după ce a fost transportat pe chei
sau pe pista de aterizare pentru o perioadă de timp mai scurtă decât minimul
perioadei prevăzute la lit. b), autoritatea competentă trebuie să fie informată
despre aceasta de către persoana responsabilă de încărcătură. Autoritatea
competentă poate, în mod excepţional şi dacă există un risc pentru sănătatea
publică sau a animalelor, să efectueze un control al documentelor ce însoţesc
produsele, pe baza certificatului sau a documentului veterinar de origine ori a
oricărui alt document original care însoţeşte transportul respectiv sau a unei
copii autentificate a acestora;
b) dacă transportul este descărcat altfel, acesta
trebuie:
(i) să fie depozitat pentru o perioadă maximă şi minimă
şi în condiţii care urmează a fi stabilite conform procedurii prevăzute la
alin. (2), sub supravegherea autorităţii competente, în zonele vamale ale
portului sau ale aeroportului, până la reexpedierea sa către un alt post de
inspecţie la frontieră, pe cale maritimă sau aeriană; (ii) să fie supus unui
control al documentelor pentru produsele respective, în legătură cu documentele
la care se face referire la lit. a); (iii) fără a se prejudicia prevederile
art. 20, să fie supus în mod excepţional unui control al identităţii
şi unor controale fizice, dacă există vreo posibilitate de pericol pentru
sănătatea publică şi a animalelor. (2) Reguli detaliate pentru aplicarea
prezentului articol trebuie să fie adoptate în concordanţă cu cerinţele Uniunii
Europene.
Art. 10. - (1) La cererea Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, însoţită de elementele
justificative necesare sau acţionând din proprie iniţiativă, în acord cu
cerinţele Uniunii Europene, Comisia Europeană poate să dedică reducerea controalelor
fizice, în baza unor condiţii şi, în special, în funcţie de rezultatele
controalelor anterioare, controale aplicate produselor ale căror condiţii de
import sunt armonizate, adică produselor care îndeplinesc următoarele trei
condiţii:
a) provin din ţări terţe sau regiuni ale ţărilor terţe
care oferă garanţii de sănătate satisfăcătoare, cu privire la controalele
efectuate în punctul de origine a produselor destinate importului în unul
dintre teritoriile Comunităţii Europene menţionate în anexa nr. 1 sau pe
teritoriul României;
b) provin din întreprinderi înscrise pe o listă
elaborată în concordanţă cu legislaţia comunitară;
c) au fost emise certificatele de import pentru
produsele respective.
(2) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului articol
vor fi adoptate în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 11. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în acord cu toate statele membre
ale Uniunii Europene pe teritoriul cărora trebuie să se desfăşoare tranzitul,
autorizează numai tranzitul transporturilor dintr-o ţară terţă către altă ţară
terţă sau către aceeaşi ţară terţă, dacă:
a) aceste transporturi provin dintr-o ţară terţă ale
cărei produse nu sunt interzise de a intra pe teritoriile menţionate în anexa
nr. 1 sau pe teritoriul României şi sunt destinate unei alte ţări terţe.
Autoritatea competentă poate renunţa la această cerinţă în cazul
transporturilor efectuate în concordanţă cu art. 9 alin. (1) dintr-un avion în
altul sau dintr-o navă în alta, în interiorul zonei vamale a aceluiaşi port sau
aeroport, în scopul reexpedierii, fără o altă escală, pe teritoriile menţionate
în anexa nr. 1 sau pe teritoriul României, urmând criteriile generale ce trebuie stabilite conform alin. (4);
b) o astfel de operaţiune de tranzit a fost anterior
autorizată de către medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie la
frontieră din statul membru al Uniunii Europene sau din România, când
transportul intră pentru prima dată în teritoriile menţionate în anexa nr. 1
sau pe teritoriul României;
c) persoana responsabilă de încărcătură se angajează
în prealabil să reintre în posesia lotului dacă produsele respective sunt
respinse şi să le distrugă în concordanţă cu prevederile art. 17.
(2) Autorizaţia la care se referă alin. (1) trebuie
supusă conformităţii cu următoarele condiţii:
a) transporturile prezentate pentru tranzit la postul
de inspecţie la frontieră trebuie să fie însoţite de documentele prevăzute la
art. 7 alin. (1) şi dacă este necesar împreună cu traducerile autentificate ale
acestor documente;
b) transporturile de produse trebuie prezentate la
postul de inspecţie la frontieră menţionat, pentru a fi supuse controlului
documentelor şi controlului identităţii.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor poate acorda o derogare de la controlul documentelor şi
controlul identităţii pentru transportul maritim şi aerian, atunci când
transportul:
(i) nu este descărcat. In acest caz şi fără a se aduce
prejudicii prevederilor art. 18, controlul documentelor se va limita doar la
controlul manifestului de bord;
(ii) este transbordat dintr-un avion în altul sau
dintr-o navă în alta, conform art. 9 alin. (1) lit. a), în interiorul zonei
vamale a aceluiaşi port sau aeroport.
In cazuri excepţionale care pot prezenta un risc pentru
sănătatea publică şi pentru sănătatea animalelor sau atunci când sunt
suspectate neregularităţi, se va efectua un control fizic suplimentar;
c) în cazul tranzitului pe
cale rutieră, maritimă sau fluvială prin teritoriile prevăzute în anexa nr. 1
ori prin teritoriul României, un astfel de transport trebuie:
(i) să fie expediat sub supraveghere vamală, în
concordanţă cu procedura T1 stabilită de prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr.
2.913/92 pentru punctele de ieşire din Comunitatea Europeană, împreună cu
documentul solicitat în baza lit. a) şi certificatul la care se referă art. 5
alin. (1), certificând postul de inspecţie la frontieră prin care transportul
iese din Comunitatea Europeană;
(ii) să fie transportat fără ca produsele să fie
descărcate sau împărţite după părăsirea postului de inspecţie la frontieră în
vehicule ori containere sigilate de autorităţi. Nu trebuie să fie autorizată nici o manipulare în cursul acestui transport;
(iii) să iasă din Comunitatea Europeană printr-un post
de inspecţie la frontieră într-un interval maxim de 30 de zile de la plecarea
din postul de inspecţie la frontieră de intrare, cu excepţia derogării generale
acordate conform procedurii prevăzute la alin. (4), pentru a ţine cont de
cazurile de izolare geografică pe deplin motivate;
d) medicul veterinar oficial care autorizează
transportul trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar oficial de la
postul de inspecţie la frontieră de la ieşire, prin intermediul reţelei TRACES;
e) medicul veterinar oficial de la postul de
inspecţie la frontieră de la ieşire trebuie să ateste pe certificatul prevăzut
la art. 5 alin. (1) că transporturile respective au părăsit Comunitatea
Europeană şi trebuie să trimită postului de inspecţie la frontieră de la
intrare, prin fax sau prin orice alt mijloc, o copie a acestui document.
In cazul în care medicul veterinar oficial de la postul
de inspecţie la frontieră de la intrare nu a fost informat despre ieşirea din
Comunitatea Europeană a produselor respective în perioada specificată la lit.
c) pct. (iii), acesta trebuie să sesizeze autoritatea vamală competentă de la
intrare, care trebuie să efectueze investigaţiile necesare pentru a stabili
destinaţia reală a produselor.
(3) Toate cheltuielile induse de aplicarea prezentului
articol trebuie să fie suportate de către persoana responsabilă de încărcătură
sau de către reprezentantul acesteia, fără despăgubire de către România, în concordanţă cu principiile care
decurg din art. 1 al Normei sanitare veterinare referitoare la finanţarea
inspecţiilor şi controalelor veterinare la frontieră, aprobată prin Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 259/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
630 din 26 august 2002, ce transpune în legislaţia naţională Directiva
Consiliului 85/73/CEE.
(4) Reguli detaliate pentru aplicarea prezentului
articol, în special privind schimbul de informaţii între posturile de inspecţie
la frontieră de la intrare şi de la ieşire, trebuie adoptate în concordanţă cu
cerinţele Uniunii Europene.
Art. 12. - (1) Transporturile provenite dintr-o ţară
terţă şi destinate unei zone libere, unui depozit liber sau unui depozit vamal,
în concordanţă cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2.913/92, pot fi admise de
autoritatea competentă pentru aceste destinaţii, numai dacă persoanele
responsabile de încărcătură au declarat anterior că produsele respective sunt
destinate în final pentru a fi puse în circulaţie liberă pe teritoriile
menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul României ori dacă au o altă
destinaţie finală ce urmează să fie precizată şi dacă produsele respective
îndeplinesc sau nu condiţiile de import. In absenţa unei indicaţii clare privind
destinaţia finală, produsele trebuie să fie considerate ca fiind destinate
pentru circulaţie liberă pe teritoriile menţionate în anexa nr. 1 sau pe
teritoriul României.
(2) Astfel de transporturi trebuie supuse controlului
documentelor, controlului identităţii şi controlului
fizic, la postul de inspecţie la frontieră, pentru a se determina dacă
produsele îndeplinesc sau nu condiţiile de import menţionate.
Nu trebuie totuşi solicitat un control fizic dacă în
urma controlului documentelor rezultă că produsele nu îndeplinesc cerinţele
comunitare, cu excepţia suspiciunii unui risc pentru sănătatea publică şi
animală.
Astfel de transporturi trebuie să fie însoţite de
documentele prevăzute la art. 7 alin. (1). Dacă este necesar, trebuie să fie
ataşate traducerile autentificate ale acestor documente.
(3) Dacă, în urma controalelor la care se face
referire la alin. (2), s-a constatat că au fost îndeplinite cerinţele
comunitare, medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie la frontieră
trebuie să emită certificatul la care se face referire la art. 5 alin. (1) în
legătură cu documentele vamale. Autorităţile veterinare şi vamale competente de
la punctul de control pentru trecerea frontierei trebuie să autorizeze intrarea
în acest caz a unui transport într-un depozit dintr-o zonă liberă, într-un
depozit liber sau într-un depozit vamal. Astfel de produse trebuie declarate,
din punct de vedere veterinar, corespunzătoare pentru a fi puse în liberă
circulaţie.
(4) Dacă, în urma controalelor la care se face referire
la alin. (2), s-a constatat că produsele respective nu îndeplinesc cerinţele
comunitare, medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie la frontieră
trebuie să emită certificatul prevăzut la art. 5 alin. (1) în legătură cu
documentele vamale oficiale. Autorităţile vamale şi veterinare de la punctul de
control pentru trecerea frontierei pot autoriza, în unele cazuri, intrarea
într-un depozit dintr-o zonă liberă, într-un depozit liber sau într-un depozit
vamal, numai dacă, fără a se prejudicia prevederile art. 16, sunt îndeplinite
următoarele cerinţe:
a) produsele nu trebuie să provină dintr-o ţară terţă
supusă interdicţiei prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a);
b) depozitele din zonele libere, depozitele libere sau
depozitele vamale trebuie să fie autorizate de
autoritatea competentă pentru depozitarea produselor. Pentru a fi autorizate,
acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
(i) să posede spaţii închise, cu puncte de intrare şi
ieşire supuse controlului permanent de către
conducerea acestora. Dacă un depozit este situat într-o
zonă liberă, întreaga zonă trebuie să fie închisă şi plasată sub control vamal permanent;
(ii) să îndeplinească condiţiile de aprobare stabilite
de legislaţia comunitară referitoare la depozitele destinate produselor
respective sau, în lipsa prevederilor legislaţiei comunitare, de legislaţia
naţională;
(iii) să dispună de aranjamente pentru o evidenţă
zilnică a tuturor transporturilor care intră sau ies din depozit, cu detalii
privind natura şi cantitatea produselor din fiecare transport, şi a numelui şi
adresei destinatarului. Aceste evidenţe se vor păstra cel puţin 3 ani;
(iv) să posede spaţii de depozitare şi/sau refrigerare
care să permită depozitarea separată a produselor care nu
corespund legislaţiei veterinare. Autoritatea competentă poate totuşi,
pentru depozitele existente, să autorizeze stocarea separată a acestor
produse în aceleaşi clădiri, atunci când produsele care nu satisfac standardele
comunitare sunt depozitate în spaţii ce pot fi încuiate;
(v) să dispună de spaţii rezervate personalului care
efectuează inspecţia şi controalele veterinare.
In cazul în care controalele la care se referă alin.
(2) indică faptul că persoana responsabilă de încărcătură a dat o declaraţie falsă
în legătură cu prevederile alin. (1), persoana respectivă trebuie să fie
obligată să distrugă bunurile, în concordanţă cu art. 17.
(5) Autorităţile competente trebuie să ia toate
măsurile necesare:
a) pentru a se asigura că sunt menţinute condiţiile
de autorizare a depozitelor;
b) pentru ca produsele care nu îndeplinesc condiţiile
veterinare stabilite de legislaţia comunitară să nu fie depozitate în aceleaşi
încăperi sau spaţii cu cele care îndeplinesc aceste condiţii;
c) pentru a se asigura un control
efectiv al intrărilor şi ieşirilor din depozit, iar în cursul orelor de acces
în depozit să asigure supravegherea de către autoritatea competentă.
Autorităţile competente trebuie să se asigure, în special, că produsele care nu
întrunesc cerinţele comunitare nu pot părăsi camerele de depozitare sau
unităţile în care sunt depozitate, fără aprobarea autorităţii competente;
d) pentru a se efectua toate controalele necesare
evitării alterării, substituirii produselor depozitate sau oricărei schimbări
de ambalaj, prelucrări ori transformări a acestora.
(6) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor poate să refuze intrarea produselor într-un
depozit vamal, depozit liber sau zonă liberă din motive de sănătate animală ori
sănătate publică, dacă acestea nu îndeplinesc condiţiile stabilite de
legislaţia comunitară.
(7) Transporturile nu trebuie să intre într-o zonă
liberă, depozit liber sau depozit vamal decât dacă sunt prevăzute cu sigilii
vamale.
(8) Transporturile la care se
referă alin. (4) pot părăsi o zonă liberă, un depozit liber sau un depozit
vamal pentru a fi expediate către o ţară terţă sau către un depozit prevăzut la
art. 13 ori pentru a fi distruse, numai cu condiţia ca:
a) expedierea către o ţară terţă să fie în
concordanţă cu cerinţele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) şi alin. (2)
lit. a), c), d) şi e);
b) transferul către un depozit, la care se face
referire în art. 13, să fie efectuat în baza unui formular de control vamal T1,
cu menţionarea în certificatul prevăzut de acel articol a numelui şi
localizării depozitului;
c) transportul către locul de distrugere să se
realizeze după ce produsele în cauză au fost denaturate.
Transportul în cauză trebuie să fie expediat ulterior
în astfel de condiţii încât să se asigure faptul că acesta este efectuat, fără
ca produsele să fie descărcate, sub supravegherea autorităţii competente şi în
vehicule sau containere etanşe, sigilate de către autorităţile competente.
Asemenea transporturi nu pot face obiectul transferului între depozite la care se referă prezentul
articol.
(9) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să înainteze Comisiei Europene lista cu:
a) zonele libere, depozitele libere şi depozitele
vamale prevăzute la alin. (4);
b) operatorii menţionaţi la art. 13.
(10) In caz de nerespectare a condiţiilor stabilite
la alin. (1)-(9) şi în măsura în care aceste condiţii se aplică depozitelor,
autoritatea competentă trebuie să suspende sau să anuleze autorizarea acestuia, la care se face referire în alin. (4) lit. b).
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană şi statele membre
ale Uniunii Europene despre această anulare.
In cazul în care se constată
neregularităţi privind transportul, fie deliberate, fie datorită neglijenţei
grave, trebuie să se aplice persoanei responsabile pentru transport sancţiunile
prevăzute de legislaţia naţională a României, după ce acesta a părăsit
depozitul.
(11) Reguli detaliate pentru
aplicarea prezentului articol, în special procedurile de control efectuate la
sosirea şi la plecarea loturilor în şi din aceste zone sau depozite,
transportul loturilor între asemenea zone ori depozite, modul de depozitare a produselor
şi manipulările autorizate, trebuie
să fie adoptate în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 13. - (1) Operatorii care aprovizionează direct
mijloacele de transport maritim de trecere a frontierei cu produse prevăzute la
art. 12 alin. (4) şi destinate consumului de către personalul de bord sau
pasageri, în plus faţă de îndeplinirea cerinţelor prevăzute în art. 12 alin.
(1), alin. (2), alin. (4) lit. a), alin. (4) lit. b) pct. (ii), (iii), (iv),
alin. (5), (6), (7) şi (9), trebuie:
a) să fie autorizaţi în prealabil ca operatori de
către autoritatea competentă;
b) să se aprovizioneze cu produse care nu pot fi
prelucrate decât dacă materiile prime îndeplinesc cerinţele legislaţiei
comunitare;
c) să dispună de spaţii închise ale căror puncte de
intrare şi ieşire sunt sub controlul permanent al persoanei responsabile de
transport. Atunci când depozitul este localizat într-o zonă liberă, trebuie să
se aplice cerinţele prevăzute în art. 12 alin. (4) lit. b) pct. (ii);
d) să se angajeze că nu vor pune în consum pe
teritoriile menţionate în anexa nr. 1 şi pe teritoriul României produse
prevăzute la art. 12 alin. (4);
e) să notifice sosirea produselor în depozitul la care
se referă lit. c) cât mai curând posibil autorităţii competente.
(2) Operatorii la care se
referă alin. (1) trebuie:
a) să efectueze livrările direct la bordul
mijloacelor de transport maritim sau aerian ori într-un depozit special
autorizat, din portul sau aeroportul de destinaţie, cu condiţia să fie luate
măsuri pentru a se asigura că produsele respective nu părăsesc sub nicio formă
zona portuară, pentru altă destinaţie. Transportul produselor de la depozitul
de origine la portul sau aeroportul de destinaţie trebuie efectuat sub
supraveghere vamală, în concordanţă cu procedura T1 stabilită în Regulamentul
Consiliului (CEE) nr. 2.913/92, şi să fie însoţit de un certificat veterinar
emis în baza procedurii stabilite la alin. (6);
b) să informeze în avans autoritatea portuară din zona
portului sau aeroportului statului membru al Uniunii Europene din care
produsele sunt livrate şi autoritatea portuară din portul ori aeroportul
statului membru al Uniunii Europene de destinaţie asupra datei de expediere a
produselor, împreună cu detalii ale locului lor de destinaţie;
c) să furnizeze dovezi oficiale conform cărora
produsele au ajuns la destinaţia finală;
d) să ţină un registru de intrări şi ieşiri pentru o
perioadă de timp de cel puţin 3 ani. Registrul trebuie să permită efectuarea
controlului părţilor de loturi rămase în depozit.
(3) Operatorii trebuie să se asigure că nu
aprovizionează nave sau aeronave cu produse care nu corespund cerinţelor
legislaţiei comunitare, cu excepţia asigurării aprovizionării pasagerilor şi
personalului de bord în afara zonelor de coastă ale teritoriilor menţionate în
anexa nr. 1 sau ale teritoriului României, definită de reglementările
naţionale.
(4) Autoritatea competentă a zonei portuare a
statului membru al Uniunii Europene din care sunt furnizate produsele trebuie
să notifice autorităţii competente a zonei portuare a statului membru al
Uniunii Europene de destinaţie despre transport, prin reţeaua TRACES, nu mai
târziu de momentul expedierii produselor, informând-o asupra locului de
destinaţie a acestora.
(5) In cazul nerespectării condiţiilor prezentului
articol, autoritatea competentă trebuie să retragă autorizaţia la care se
referă alin. (1) lit. a). Aceasta trebuie să informeze Comisia Europeană şi
celelalte state membre ale Uniunii Europene despre această retragere.
(6) Reguli detaliate pentru
aplicarea prezentului articol, în special privind procedurile pentru
controalele ce trebuie să se efectueze la plecare, în timpul transportului şi
al livrării produselor direct către mijloacele de transport maritim şi aerian,
inclusiv dovada că aceste produse au ajuns la destinaţia lor legală, trebuie
adoptate în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 14. - (1) Produsele a căror destinaţie vamală sau
utilizare admisă, în sensul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/92, este
alta decât cea prevăzută la art. 7 şi art. 12 alin. (3) trebuie, în afară de
cazul în care sunt distruse sau returnate, să fie supuse unui control al
identităţii sau unui control fizic, pentru a se stabili dacă îndeplinesc sau nu
condiţiile de import.
(2) Reguli detaliate pentru
aplicarea acestui articol trebuie adoptate, atunci când este necesar, în
concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 15. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să autorizeze reimportul unui
transport de produse de origine comunitară şi care a fost refuzat de o ţară
terţă, dacă:
a) produsele sunt însoţite:
(i) fie de certificatul original, fie de o copie
autentificată de autoritatea competentă care a emis certificatul ce însoţeşte
produsele, împreună cu detalii privind motivele refuzului şi cu garanţia că au
fost respectate condiţiile ce reglementează depozitarea şi transportul
produselor şi precizând că produsele în cauză nu au fost supuse niciunei
manipulări;
(ii) în cazul containerelor sigilate,
de un certificat din partea transportatorului, precizând că nu a fost manipulat
sau descărcat conţinutul transportului;
b) produsele în cauză sunt supuse unui control al
documentelor şi unui control al identităţii, iar în cazurile prevăzute la art. 18, unui control fizic;
c) transportul este returnat direct, în baza
condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (4), către unitatea de origine din statul
membru al Uniunii Europene, unde a fost emis certificatul, şi dacă este
implicat tranzitul unui alt stat membru al Uniunii Europene, a fost anterior
autorizat de către medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie şi
controale veterinare de frontieră din statul membru al Uniunii Europene unde
transportul a ajuns prima dată în unul dintre teritoriile Comunităţii Europene
menţionate în anexa nr. 1 sau
în România, în numele tuturor statelor membre ale Uniunii Europene pe care
transportul le tranzitează.
(2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor nu se poate opune reintroducerii unui transport de
produse de origine comunitară refuzat de o ţară terţă, dacă autoritatea
competentă care a emis certificatul original a fost de acord să reprimească
transportul şi au fost îndeplinite condiţiile stabilite la alin. (2).
(3) In circumstanţele
prezentate la alin. (1) şi (2), produsele în cauză trebuie expediate în astfel
de condiţii încât transportul să fie efectuat până la întreprinderea de
origine, în concordanţă cu procedura stabilită la art. 8 alin. (4), în mijloace
de transport sigilate şi identificate de autoritatea competentă, astfel încât
sigiliile să fie distruse ori de câte ori containerul este deschis.
(4) Medicul veterinar oficial care autorizează
transportul trebuie să informeze, prin reţeaua TRACES, autoritatea competentă
de la locul de destinaţie despre plecarea transportului.
(5) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol
trebuie adoptate conform cerinţelor Uniunii Europene.
Art. 16. - (1) Prezentul capitol nu se va aplica
produselor care:
a) fac parte din bagajele
personale ale călătorilor şi sunt destinate pentru consumul lor personal, în
măsura în care cantitatea respectivă nu o depăşeşte pe cea stabilită în
conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi cu condiţia să provină dintr-un
stat membru al Uniunii Europene ori dintr-o ţară terţă sau parte a unei ţări
terţe care figurează pe lista adoptată în conformitate cu cerinţele Uniunii
Europene şi din care importul nu este interzis;
b) sunt expediate ca transporturi mici către persoane
private, cu condiţia să fie vorba despre importuri lipsite de orice caracter
comercial, în măsura în care cantitatea expediată nu o depăşeşte pe cea
stabilită în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene şi cu condiţia ca
produsele să provină dintr-o ţară terţă sau parte a unei ţări terţe care
figurează pe lista adoptată conform reglementărilor comunitare şi din care nu
sunt interzise importurile;
c) se găsesc la bordul mijloacelor de transport care
operează internaţional şi care sunt destinate consumului echipajului şi
pasagerilor, cu condiţia să nu fie introduse pe teritoriile menţionate în anexa
nr. 1 sau pe teritoriul României. Atunci când astfel de produse sau deşeuri de
bucătărie sunt descărcate, acestea trebuie distruse. Totuşi, nu este necesar să
se distrugă produsele atunci când acestea sunt transferate direct dintr-un
mijloc de transport care operează internaţional într-un alt mijloc de
transport, în acelaşi port sau aeroport şi sub control vamal;
d) atunci când cantitatea lor nu depăşeşte o valoare
stabilită în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, au fost supuse unui
tratament termic în recipiente ermetice, la o valoare Fo de 3,00 sau mai mare
şi:
(i) fac parte din bagajele personale ale călătorilor şi
sunt destinate consumului lor personal;
(ii) sunt trimise ca mici
colete private, cu condiţia să fie vorba de import lipsit de orice caracter
comercial;
e) sunt expediate ca mostre comerciale sau sunt
destinate expoziţiilor, cu condiţia să nu fie destinate comercializării şi să
fi fost autorizate în acest scop de autoritatea competentă;
f) sunt destinate studiilor sau analizelor speciale,
în măsura în care controlul oficial permite verificarea faptului că aceste
produse nu sunt furnizate pentru consum uman, iar la terminarea expoziţiei ori
când studiile sau analizele speciale au fost efectuate, aceste produse, cu
excepţia cantităţilor utilizate pentru analize, sunt distruse ori reexpediate
în baza condiţiilor stabilite de autoritatea competentă.
In cazul situaţiei prevăzute la lit. e), România, ca
ţară de destinaţie, trebuie să se asigure că produsele respective nu vor fi
utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost importate pe
teritoriul său.
(2) Prevederile alin. (1) nu trebuie să afecteze
reglementările referitoare la carnea proaspătă şi produsele din carne, în
concordanţă cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 745/2004.
(3) Reguli detaliate pentru introducerea produselor
de origine animală în aprovizionarea echipajelor şi pasagerilor din mijloacele
de transport internaţional şi pentru produsele de origine animală, comandate de
la distanţă şi livrate consumatorilor, trebuie să se stabilească în acord cu
art. 25 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 882/2004.
Art. 17. - (1) Transporturile care au fost introduse
fraudulos pe unul dintre teritoriile Comunităţii
Europene, fără a fi supuse controalelor veterinare în concordanţă cu cerinţele
art. 3 şi 4, trebuie să fie confiscate, iar autoritatea competentă trebuie să
decidă fie distrugerea lor, conform alin. (2) lit. (b), fie reexpedierea lor în
concordanţă cu alin. (2) lit. (a).
(2) Atunci când controalele la care se referă prezenta
normă sanitară veterinară au arătat autorităţii competente că produsul nu
satisface condiţiile de import sau când au relevat o neregularitate legată de acesta,
autoritatea competentă trebuie să decidă, după consultarea cu persoana
responsabilă de încărcătură sau cu reprezentantul său, următoarele:
a) fie reexpedierea produsului dincolo de graniţele
teritoriilor menţionate în anexa nr. 1 sau pe teritoriul României din acelaşi
post de inspecţie la frontieră pe unde a intrat spre o destinaţie convenită cu
persoana responsabilă de încărcătură a acestuia, folosindu-se acelaşi mijloc de
transport, într-o perioadă de maximum 60 de zile, atunci când nu este interzis
de rezultatele inspecţiei veterinare şi de cerinţele de sănătate. In acest caz,
medicul veterinar oficial de la postul de inspecţie la frontieră trebuie:
(i) să activeze procedura de informare prevăzută la
art. 1 alin. (1) din norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 86/2005;
(ii) după modalităţile care vor fi stabilite de Comisia
Europeană, în concordanţă cu procedura la care se face referire în alin. (7),
să invalideze certificatele sau documentele veterinare ce însoţesc produsul
respins, în aşa fel încât să nu fie posibilă reintroducerea produselor respinse
printr-un alt post de inspecţie şi controale veterinare de frontieră;
b) fie, dacă reexpedierea este imposibilă sau a expirat
perioada de 60 de zile la care se face referire la lit. a) ori dacă persoana
responsabilă de încărcătură îşi dă imediat acordul, se procedează la
distrugerea produselor în instalaţia cea mai apropiată de postul de inspecţie
şi controale veterinare de
frontieră, prevăzută în acest scop, conform Regulamentului Parlamentului
European şi al Consiliului (CE) nr. 1.774/2002.
Până la reexpedierea produselor prevăzute la prezentul
punct sau până la confirmarea motivelor respingerii, autoritatea competentă
trebuie să stocheze produsele în cauză, sub supravegherea autorităţii
competente, pe cheltuiala persoanei responsabile de încărcătură.
(3) Prevederile art. 20 trebuie aplicate atunci când
controalele prevăzute la alin. (1) şi (2) scot în evidenţă faptul că au avut
loc o încălcare gravă sau încălcări repetate ale legislaţiei comunitare.
(4) Prevederile alin. (2) nu trebuie să se aplice
atunci când autoritatea competentă a autorizat utilizarea produselor în
concordanţă cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.
1.774/2002, cu condiţia ca acestea să nu prezinte nici
un risc pentru sănătatea publică şi sănătatea
animalelor.
(5) Persoana responsabilă de încărcătură sau
reprezentantul său trebuie să suporte costul indus de cheltuielile de
reexpediere ori de distrugerea lotului incriminat sau utilizarea produsului în
alte scopuri. In plus, atunci când se constată că o neregularitate este
rezultatul unei grave neglijenţe sau al unei încălcări deliberate a
prevederilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor trebuie să aplice sancţiuni faţă de persoana responsabilă de
încărcătură.
(6) Reguli detaliate pentru aplicarea alin. (1), (2)
şi (3), în special privind standardizarea criteriilor de evaluare, pentru a
decide refuzul, confiscarea sau distrugerea lotului, trebuie adoptate în
concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 18. - (1) Fără a prejudicia prevederile acestui
capitol, medicul veterinar oficial sau autoritatea competentă trebuie, în caz
de suspiciune a nerespectării legislaţiei veterinare ori de dubiu în ceea ce
priveşte:
a) identitatea sau destinaţia reală a produsului;
b) dacă produsul corespunde garanţiilor stabilite de
legislaţie pentru fiecare tip de produs;
c) respectarea garanţiilor de sănătate publică
stabilită de legislaţia comunitară, să efectueze orice controale veterinare pe care le consideră
corespunzătoare pentru a confirma sau infirma suspiciunea respectivă.
Produsele controlate trebuie să rămână sub
supravegherea autorităţii competente până la obţinerea rezultatelor
controalelor.
Dacă suspiciunile sunt confirmate, controalele privind
produsele de aceeaşi origine trebuie intensificate în concordanţă cu art. 17
alin. (3).
(2) Reguli detaliate pentru
aplicarea acestui articol trebuie adoptate în concordanţă cu cerinţele Uniunii
Europene.
CAPITOLUL II
Prevederi de siguranţă
Art. 19. - Dacă vreunul dintre controalele prevăzute de
prezenta normă sanitară veterinară indică faptul că un transport de produse
este susceptibil să prezinte un risc pentru sănătatea publică sau animală,
autoritatea competentă trebuie să ia de urgenţă următoarele măsuri: (i) să
confişte şi să distrugă lotul de produse în cauză; (ii) să informeze imediat celelalte posturi de inspecţie şi
controale veterinare de frontieră şi Comisia Europeană despre constatările şi
originea produselor, în concordanţă cu prevederile normei sanitare veterinare
aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 86/2005.
CAPITOLUL III
Inspecţia şi controalele
Art. 20. - (1) Atunci când controalele prevăzute de
prezenta normă sanitară veterinară oferă motive pentru a concluziona că
legislaţia comunitară a fost serios şi în repetate rânduri încălcată,
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
trebuie să ia următoarele măsuri cu privire la produsele implicate în astfel de
utilizare sau în originea unor astfel de produse:
a) să informeze Comisia Europeană despre natura
produselor utilizate şi transportul în cauză;
b) să efectueze controale mai stringente pentru
loturile de produse care au aceeaşi origine.
In special, următoarele 10 transporturi din aceeaşi
origine trebuie să fie sechestrate şi trebuie constituit un depozit financiar
pentru acoperirea costurilor de inspecţie de la postul de inspecţie şi
controale veterinare de frontieră pentru efectuarea de controale fizice,
incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3.
Atunci când controalele
suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile
din lot trebuie distruse conform art. 17.
(2) Când controalele evidenţiază o depăşire a limitelor
maxime de reziduuri, trebuie să se recurgă la controalele prevăzute la alin. (1).
Art. 21. - (1) Atunci când, în urma controalelor
efectuate la punctul unde are loc comercializarea produsului, Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor consideră că
dispoziţiile prezentei norme sanitare veterinare nu au fost respectate de un
post de inspecţie la frontieră sau de un depozit vamal, o zonă liberă sau un
depozit liber, la care se referă art. 12, al unui stat membru al Uniunii
Europene, trebuie să contacteze fără întârziere autoritatea competentă centrală
a acelui stat membru al Uniunii Europene. Aceasta din urmă trebuie să ia toate
măsurile necesare şi să informeze Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor despre natura controalelor efectuate, deciziile
luate şi despre raţionamentele acestor decizii.
(2) Dacă Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor consideră că măsurile luate sunt insuficiente,
trebuie să examineze împreună cu autoritatea competentă a statului membru al
Uniunii Europene în cauză posibilele căi pentru remedierea situaţiei şi, dacă
este necesar, prin vizitarea statului membru al Uniunii Europene în cauză.
(3) Atunci când controalele la care se referă alin. (1)
demonstrează nerespectarea repetată a dispoziţiilor acestei norme sanitare
veterinare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană şi statul membru al Uniunii
Europene în cauză.
(4) Drepturile de apel disponibile în baza
legislaţiei în vigoare în România împotriva deciziilor luate de autorităţile
competente nu trebuie să fie afectate de prezenta normă sanitară veterinară.
(5) Deciziile luate de autoritatea competentă şi
motivele care au stat la baza acestor decizii trebuie comunicate persoanei
responsabile de încărcătură sau reprezentantului său.
(6) Dacă persoana responsabilă de încărcătură sau
reprezentantul său solicită astfel, deciziile şi motivele menţionate trebuie
comunicate autorităţii competente în scris, împreună cu detalii ale drepturilor
de apel de care dispune conform legislaţiei în vigoare în România, precum şi
procedura şi data limită în care se poate introduce recursul.
(7) Reguli detaliate pentru aplicarea acestui articol
trebuie adoptate în concordanţă cu cerinţele Uniunii
Europene.
Art. 22. - (1) Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să elaboreze un program
pentru schimbul de experţi cu statele membre ale Uniunii Europene, abilitaţi să
efectueze controale privind produsele ce provin din ţările terţe.
(2) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a
permite implementarea programelor.
(3) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ţină cont de experienţa dobândită
pentru ameliorarea şi dezvoltarea programelor de schimburi.
Art. 23. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să se asigure că medicii veterinari de la
posturile de inspecţie la frontieră participă la programele speciale de
pregătire la care se referă prezentul articol.
CAPITOLUL IV
Prevederi generale
Art. 24. - Anexele nr. 1 şi 3 pot fi suplimentate în
concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Art. 25. - Prezenta normă
sanitară veterinară se va aplica fără a prejudicia obligaţiile ce rezultă din
regulile vamale.
Art. 26. - Anexele nr. 1 -3 fac parte integrantă din
prezenta normă sanitară veterinară.
ANEXA Nr. 1
la norma sanitară veterinară
TERITORIILE
prevăzute de art. 1
din norma sanitară veterinară
1. Teritoriul Regatului Belgiei
2. Teritoriul Republicii Cehe
3. Teritoriul Regatului Danemarcei, cu excepţia
Insulelor Feroe şi a Groenlandei
4. Teritoriul Republicii Federale Germania
5. Teritoriul Republicii Estonia
6. Teritoriul Republicii Elene
7. Teritoriul Regatului Spaniei, cu excepţia
insulelor Ceruta şi Melilla
8. Teritoriul Republicii Franceze
9. Teritoriul Republicii Irlanda
10. Teritoriul Republicii Italiene
11. Teritoriul Republicii Cipru
12. Teritoriul Republicii Letonia
13. Teritoriul Republicii Lituania
14. Teritoriul Marelui Ducat de Luxemburg
15. Teritoriul Republicii Ungare
16. Teritoriul Republicii Malta
17. Teritoriul Regatului Ţărilor de Jos în Europa
18. Teritoriul Republicii Austria
19. Teritoriul Republicii Polone
20. Teritoriul Republicii Portugheze
21. Teritoriul Republicii Slovenia
22. Teritoriul Republicii Slovace
23. Teritoriul Republicii Finlanda
24. Teritoriul Regatului Suediei
25. Teritoriul Regatului
Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
ANEXA Nr. 2
la norma sanitară veterinară
CONDIŢII
de aprobare pentru posturile de inspecţie la
frontieră
Pentru a obţine autorizarea recunoscută de Comisia
Europeană, posturile de inspecţie la frontieră trebuie să dispună de:
1. personal necesar pentru controlul documentelor
(certificate de sănătate publică ori de sănătate animală sau orice alt document
stabilit de legislaţia comunitară transpusă în legislaţia naţională) ce
însoţesc produsele;
2. un număr suficient de medici veterinari şi
personal auxiliar special pregătit pentru a efectua controale privind
corespondenţa produselor cu documentele de însoţire, controale ale identităţii,
controlul documentelor şi controlul sistematic al fiecărui transport de
produse, în raport cu cantitatea de produse care trec prin posturile de
inspecţie la frontieră;
3. personal suficient pentru a recolta şi prelucra
probele aleatorii privind loturile de produse prezentate la un post de
inspecţie la frontieră dat;
4. clădiri suficiente, aflate la dispoziţia
personalului responsabil de efectuarea controalelor veterinare;
5. clădiri şi instalaţii corespunzătoare din punct de
vedere igienic pentru efectuarea analizelor de rutină şi recoltarea de probe în
concordanţă cu prezenta normă sanitară veterinară;
6. clădiri şi facilităţi corespunzătoare din punct de
vedere igienic pentru recoltarea de probe şi prelucrarea
acestora pentru controale de rutină prevăzute de
legislaţia comunitară (standarde microbiologice);
7. serviciile unui laborator specializat, capabil să
efectueze analize speciale pentru probele ce provin de la acel post;
8. clădiri şi instalaţii frigorifice pentru depozitarea
părţilor de loturi prelevate pentru analize şi a produselor a căror liberă
circulaţie nu a fost autorizată de către medicul veterinar de la postul de
inspecţie şi controale veterinare la frontieră de care este responsabil;
9. echipamente corespunzătoare pentru schimbul rapid
de informaţii, în special cu celelalte posturi de inspecţie şi controale
veterinare la frontieră (prin intermediul sistemului computerizat prevăzut la
art. 15 din norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 580/2002 sau al proiectului Shift);
10. serviciul unei
întreprinderi calificate să efectueze tratamentul prevăzut în Regulamentul
Parlamentului European şi al Consiliului (CEE) nr. 1.774/2002.
ANEXA Nr. 3 la norma sanitară veterinară
CONTROLUL FIZIC AL PRODUSELOR
1. Scopul controlului fizic al
produselor de origine animală este acela de a se asigura că produsele întrunesc
în continuare dezideratul menţionat de certificatul sau documentul veterinar:
trebuie să se verifice garanţiile de la origine, certificate de către ţara
terţă şi care să dea o siguranţă că transportul ulterior de produse nu a
modificat condiţiile originale garantate la plecare. Aceasta se realizează
prin:
a) examinări organoleptice: miros, culoare,
consistenţă, gust;
b) teste fizice şi chimice simple: secţionare,
decongelare, gătire;
c) teste de laborator pentru depistarea reziduurilor,
germenilor patogeni, modificărilor evidente, precum şi a alterării prezente.
2. Indiferent de tipul produsului, trebuie efectuate
următoarele:
a) un control asupra condiţiilor şi mijloacelor de
transport pentru a se identifica, în special, deficienţele sau întreruperile în
lanţul frigorific;
b) greutatea reală a transportului trebuie comparată
cu cea din certificatul sau documentul veterinar, prin cântărirea întregului
transport, dacă este necesar;
c) verificarea materialelor de ambalare şi a tuturor
marcajelor (ştampile, etichete) pentru a se asigura concordanţa lor cu
legislaţia comunitară;
d) un control al respectării temperaturii pentru
transportul produselor, cerută în timpul transportului de legislaţia
comunitară;
e) în cazul produselor în vrac, o serie întreagă de
ambalaje sau probe trebuie examinate înainte de efectuarea examenului
senzorial, fizic şi chimic şi a testelor de laborator.
3. Aceste teste trebuie efectuate
pe o serie întreagă de probe prelevate din transportul care poate fi parţial
descărcat, dacă este necesar, pentru a se permite accesul la întregul conţinut
al transportului.
4. Examinarea trebuie să acopere 1% din numărul
obiectelor sau pachetelor dintr-un transport, cu un minim de 2 şi un maxim de
10.
5. Totuşi, în funcţie de produs şi de circumstanţe,
autorităţile veterinare pot impune controale mai extensive.
6. In cazul produselor în vrac, trebuie recoltate cel
puţin 10 mostre de produs din diferite părţi ale transportului.
7. Atunci când rezultatele testelor de laborator
realizate prin sondaj nu sunt imediat disponibile şi nu există pericol imediat
pentru sănătatea publică sau sănătatea animalelor, lotul poate fi pus în
circulaţie. Totuşi, când testele de laborator au fost efectuate în baza unei
suspiciuni de neregularitate sau când testele anterioare au avut rezultate
pozitive, loturile nu pot fi puse în circulaţie până când rezultatele testelor
sunt negative.
8. Mijloacele de transport pot fi descărcate în totalitate numai în următoarele cazuri:
a) încărcarea a fost efectuată în aşa fel încât
accesul la întregul lot nu este posibil decât prin descărcare parţială;
b) controlul prin sondaj a scos la iveală
neregularităţi;
c) loturile precedente au
prezentat neregularităţi;
d) medicul veterinar oficial suspectează
neregularităţi.
9. Odată ce controlul fizic a fost terminat,
autoritatea competentă trebuie să certifice controlul prin închiderea şi
ştampilarea oficială a tuturor ambalajelor deschise şi prin resigilarea tuturor
containerelor, cu înscrierea numărului sigiliului în documentul de trecere a
frontierei.