LEGE   Nr. 3 din 20 aprilie 1972

cu privire la activitatea de comert interior

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 41 din 24 aprilie 1972

    Dezvoltarea in ritm sustinut a fortelor de productie, perfectionarea organizarii si conducerii activitatii economice, a tuturor relatiilor sociale, au asigurat cresterea continua a productiei de bunuri materiale si, pe aceasta baza, ridicarea sistematica si multilaterala a nivelului de trai al intregului popor, telul suprem al politicii partidului si statului. In ultimii ani a sporit simtitor fondul de marfuri destinat aprovizionarii populatiei, concomitent cu cresterea calitatii bunurilor de consum si diversificarea sortimentelor, asigurandu-se astfel satisfacerea in conditii tot mai bune a cerintelor oamenilor muncii.
    In vederea desfasurarii unei activitati comerciale moderne si eficiente, la nivelul exigentelor actuale, comertul socialist trebuie sa foloseasca pe scara larga metode stiintifice de investigare a cererii de marfuri, sa exercite un rol activ asupra productiei, in vederea adaptarii operative a acesteia la nevoile de aprovizionare ale populatiei de la orase si sate si sa stimuleze interesul cumparatorilor pentru produsele fabricate de industria noastra de bunuri de consum.
    Organele si organizatiile comerciale au datoria sa ia masuri pentru pastrarea si gospodarirea judicioasa a fondului de marfuri, organizarea si repartizarea rationala pe teritoriu a retelei comerciale, modernizarea continua a procesului de vanzare a marfurilor, sporirea eficientei economice a intregii activitati.
    Ridicarea activitatii comerciale pe o treapta superioara, indeplinirea in bune conditii a sarcinilor importante ce revin acestui sector in etapa actuala, impun preocuparea deosebita pentru perfectionarea continua a pregatirii politice si profesionale a lucratorilor din comert. Personalul din comert poarta intreaga raspundere in fata societatii pentru modul in care administreaza si valorifica bunurile ce i-au fost incredintate. Totodata, lucratorii din comert trebuie sa dea permanent dovada de solicitudine fata de cumparatori, probitate profesionala, respect fata de functia sociala pe care o indeplinesc. Cinstea, corectitudinea si demnitatea trebuie sa defineasca profilul moral al lucratorilor din comertul socialist.
    In scopul imbunatatirii intregii activitati de comert interior,

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    In Republica Socialista Romania scopul activitatii de comert interior il constituie aprovizionarea populatiei cu marfuri de buna calitate si servirea exemplara a cumparatorilor.
    Organizatiilor comerciale de stat si cooperatiste le revine sarcina ca, potrivit planului de dezvoltare a economiei nationale, sa asigure aprovizionarea cu sortimente de marfuri cat mai variate, in functie de sezon si specificul local, in cantitati sporite, in raport cu puterea de cumparare a oamenilor muncii.
    Art. 2
    Unitatile socialiste producatoare de bunuri de consum sunt obligate sa tina seama permanent de cerintele cosumatorilor, sa sporeasca volumul productiei, sa largeasca continuu gama produselor, sa dezvolte pe scara larga preambalarea acestora si sa se preocupe in mod constant de imbunatatirea calitatii marfurilor destinate desfacerii catre populatie.
    Art. 3
    Perfectionarea si largirea continua a relatiilor directe dintre organizatiile comerciale si unitatile producatoare constituie o sarcina permanenta atat a comertului, cat si a industriei. In cadrul unei stranse colaborari, organizatiile comerciale si unitatile producatoare trebuie sa realizeze o temeinica cunoastere a nevoilor de consum, sa ia masuri de adaptare operativa a productiei pentru a veni in intampinarea cererii de marfuri, sa orienteze preferintele consumatorilor catre sortimentele fabricate de unitatile industriei noastre socialiste.
    Art. 4
    Adancirea continua a democratiei socialiste, aplicarea cu consecventa a principiului conducerii colective, impun cresterea rolului maselor la solutionarea problemelor esentiale ale activitatii de comert interior, atragerea intregului personal al unitatilor la dezbaterea si adoptarea masurilor necesare pentru indeplinirea sarcinilor de plan, extinderea formelor moderne de comert, imbunatatirea continua a servirii populatiei.
    Conducerea intregii activitati comerciale se realizeaza pe baza principiului centralismului democratic, prin imbinarea armonioasa a desfasurarii activitatii pe baza de plan, cu acordarea de largi atributii si competente organelor locale ale puterii si administratiei de stat, precum si organizatiilor comerciale.
    Art. 5
    In Republica Socialista Romania aprovizionarea populatiei se realizeaza prin:
    a) organizatii comerciale de stat specializate;
    b) unitati comerciale proprii ale centralelor si intreprinderilor de stat industriale sau agricole;
    c) unitati comerciale ale cooperatiei de consum, ale cooperatiei mestesugaresti, precum si unitati ale cooperativelor agricole de productie, ale asociatiilor intercooperatiste si ale altor organizatii obstesti;
    d) membrii cooperativelor agricole de productie, producatorii agricoli individuali si mestesugarii care desfac produsele proprii;
    e) persoane fizice autorizate, in anumite conditii stabilite de lege, sa desfasoare activitate de comert.
    Art. 6
    Activitatea de comert interior cuprinde:
    a) cumpararea si desfacerea marfurilor destinate direct aprovizionarii populatiei, inclusiv prin alimentatia publica;
    b) cumpararea si desfacerea marfurilor catre organizatiile economice sau bugetare;
    c) desfacerea bunurilor in consignatie;
    d) intermedierea de vanzari-cumparari.
    Art. 7
    In vederea realizarii unei legaturi organizate intre productie si consum, comertul socialist se desfasoara prin:
    - comertul cu ridicata;
    - comertul cu amanuntul.
    Comertul cu ridicata are sarcina sa aprovizioneze ritmic si la timp reteaua comertului cu amanuntul cu sortimente comerciale complete, in care scop incheie contracte cu intreprinderile producatoare, organizeaza receptia cantitativa si calitativa, constituie rezervele de marfuri pe perioade limitate potrivit planului de stat si asigura depozitarea si conservarea lor in bune conditii. Intreprinderile comertului cu ridicata pot organiza unitati comerciale de desfacere cu amanuntul.
    Comertul cu ridicata se exercita prin organizatii comerciale de stat. Cooperatia de consum poate organiza depozite proprii cu ridicata in localitatile in care comertul de stat nu are asemenea depozite.
    Unitatile comerciale ale intreprinderilor producatoare vor fi aprovizionate direct de la unitatile de productie.
    Art. 8
    Comertul cu amanuntul are sarcina sa desfaca marfurile direct catre populatie prin unitatile comerciale, amplasate in mod judicios pe teritoriul oraselor si satelor, in raport cu nevoile de aprovizionare ale populatiei.
    Art. 9
    Pentru infaptuirea politicii partidului de ridicare neincetata a nivelului de trai al oamenilor muncii, unitatile comerciale socialiste vand produsele importante pentru consumul populatiei la preturi unice cu amanuntul.
    La desfacerea produselor prin alimentatia publica se aplica pretul cu amanuntul care cuprinde, pe langa costul materiilor prime, cheltuielile de aprovizionare, preparare, de comercializare, beneficiul si impozitul legal, stabilit pe baza Legii cu privire la regimul preturilor si tarifelor.
    La preturile cu amanuntul ale unor produse care se vand prin unitatile comertului socialist din mediul rural se aplica un adaos fix stabilit potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare de comercializare si transport.
    Produsele desfacute populatiei de catre cooperativele agricole de productie si de membrii acestora, de producatorii agricoli individuali, de mestesugarii care vand produsele proprii cat si de persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitate de comert, se vand la preturi de invoiala. In toate cazurile in care, potrivit dispozitiilor legale, se stabilesc preturi maximale, de mercurial, preturile de invoiala se vor practica in limita acestora.
    Art. 10
    Organizatiile comerciale raspund fata de cumparatori, potrivit legii, de calitatea marfurilor vandute.
    Personalul din comert are datoria sa sporeasca exigenta la primirea marfurilor, astfel incat sa se evite patrunderea in reteaua comerciala a marfurilor cu deficiente calitative.
    Actiunea pentru asigurarea calitatii marfurilor trebuie sa inceapa din momentul incheierii contractelor de catre organizatiile comerciale cu cele producatoare si sa se desfasoare pe parcursul intregului proces de productie, receptionare si vanzare, sarcina considerandu-se indeplinita numai dupa ce s-a verificat comportarea produsului la cumparator.
    Art. 11
    In vederea cresterii continue a eficientei economice, conducerile organizatiilor comerciale au obligatia de a lua toate masurile pentru reducerea sistematica a cheltuielilor de circulatie, folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, introducerea tehnicii noi, mecanizarea lucrarilor de manipulare si transport a marfurilor prin folosirea cat mai larga a containerizarii si paletizarii, cresterea vitezei fondurilor circulante, folosirea rationala a fortei de munca, precum si orice alte masuri menite sa contribuie la realizarea acestor obiective.
    Art. 12
    Pentru satisfacerea in conditii din ce in ce mai bune a cerintelor actuale si de perspectiva ale cumparatorilor baza tehnico-materiala a comertului se dezvolta in mod coordonat, in concordanta cu prevederile planului de stat. In cadrul lucrarilor de sistematizare a localitatilor, precum si la elaborarea proiectelor de locuinte, se vor stabili, in mod obligatoriu, necesarul de dotari comerciale si de servicii, amplasarea lor si etapele de realizare astfel incat toate aceste unitati sa fie date in folosinta in acelasi timp cu locuintele.
    Art. 13
    O insemnata parte din avutul obstesc este incredintata personalului din comert. Acesta are obligatia, de o deosebita raspundere, de a gospodari cu grija marfurile, celelalte mijloace materiale precum si mijloacele banesti pe care le are in primire, de a veghea neintrerupt la apararea integritatii proprietatii socialiste.
    Lucratorii din comert au datoria sa se preocupe permanent de perfectionarea pregatirii profesionale, de ridicarea nivelului lor politic si a constiintei cetatenesti; ei trebuie sa dea dovada de o disciplina exemplara la locul de munca.
    In intreaga sa activitate, personalul din comert, care prin natura muncii sale vine zilnic in contact cu un mare numar de cetateni, trebuie sa manifeste o comportare civilizata, demna, izvorita din respectul fata de oamenii muncii, fauritorii bunurilor materiale si spirituale, sa aplice cu fermitate in viata principiile eticii si echitatii socialiste.

    CAP. 2
    Reguli privind aprovizionarea si servirea populatiei

    A. Cu caracter general
    Art. 14
    In vederea asigurarii unei serviri corespunzatoare a cumparatorilor, personalul din toate unitatile comerciale socialiste, producatorii, mestesugarii si persoanele fizice autorizate de a face comert sunt obligati:
    a) sa aiba o atitudine atenta, demna si cuviincioasa fata de cumparatori;
    b) sa aranjeze si sa expuna ordonat, estetic si atragator marfurile;
    c) sa afiseze etichetele cu preturile legale, in mod vizibil;
    d) sa cantareasca sau sa masoare marfurile in fata cumparatorilor in asa fel incat acestia sa poata controla cu usurinta exactitatea cantaririi sau masurarii, fiind interzisa folosirea unor aparate si instrumente care nu au fost verificate potrivit legii;
    e) sa respecte gramajele stabilite;
    f) sa nu favorizeze pe unii cumparatori printr-o aprovizionare sau servire preferentiala;
    g) sa nu conditioneze vanzarea unor produse de cumpararea altora;
    h) sa elibereze marfurile cumparatorilor ambalate in mod corespunzator.
    Art. 15
    Pentru a satisface in masura mai mare exigentele cumparatorilor, lucratorii din comert au obligatia sa controleze marfurile in momentul servirii consumatorilor si sa le vinda numai pe cele corespunzatoare calitativ.
    Este interzisa vanzarea marfurilor care:
    a) sunt alterate, degradate sau prezinta defecte;
    b) au termenul de valabilitate depasit.
    Art. 16
    Lucratorii din comert sunt obligati sa respecte cu strictete regulile igienico-sanitare privind conservarea si manipularea produselor. In acest scop, trebuie sa pastreze la locul de munca, in permanenta, o stare de perfecta ordine si curatenie, sa ingrijeasca instalatiile si obiectele de inventar, sa aiba o tinuta vestimentara adecvata, sa respecte regulile de igiena personala.
    B. Pentru organizatiile si unitatile comerciale de stat si cooperatiste
    Art. 17
    In scopul satisfacerii cerintelor de consum ale populatiei, conducerile unitatilor comerciale, intregul personal din comert, in raport cu sarcinile care le revin, sunt obligate sa aprovizioneze unitatile comerciale, in permanenta, cu toate sortimentele de marfuri existente in depozitele cu ridicata, intr-o gama cat mai variata, de buna calitate si cu aspect atragator.
    Art. 18
    Conducerile unitatilor comerciale sunt obligate sa expuna la vedere, in spatiile anume destinate vanzarii, toate sortimentele de care dispun, in cantitati suficiente.
    Produsele expuse in vitrine trebuie sa se gaseasca si la desfacere in magazine.
    Art. 19
    Conducerile unitatilor comerciale sunt obligate sa pastreze marfurile in bune conditii, astfel incat sa se asigure integritatea lor cantitativa si calitativa, precum si reducerea perisabilitatilor.
    Art. 20
    Desfacerea catre populatie a produselor alimentare si nealimentare se face prin unitatile din reteaua comerciala cu amanuntul, magazine de prezentare si desfacere, case de comenzi, expozitii cu vanzare, chioscuri si alte asemenea unitati comerciale de desfacere si numai in spatiile anume destinate acestui scop, potrivit dispozitiilor legale.
    Se interzice cumpararea de produse, de catre diferite persoane, de la unitatile comerciale de stat sau cooperatiste si stocarea acestor produse in scopul revanzarii lor.
    Se interzice vanzarea produselor alimentare si nealimentare catre cumparatorii individuali, direct de unitatile producatoare sau din depozitele acestora, din depozitele unitatilor comerciale de orice fel, sau in alte conditii contrare prevederilor prezentei legi.
    Unitatile Ministerului Fortelor Armate si Ministerului de Interne - situate in localitati rurale sau puncte izolate - pot distribui cadrelor proprii si membrilor lor de familie, din depozitele unitatilor si formatiunilor, contra cost, la pretul cu amanuntul, unele produse alimentare. Localitatile rurale, sortimentele de produse alimentare si cantitatile care se vand de aceste unitati se aproba anual de conducatorii organelor centrale mentionate.
    Unitatile militare pot vinde, de asemenea, cadrelor proprii, la pretul cu amanuntul, unele articole de echipament care nu se desfac prin reteaua comerciala.
    Unele marfuri cum sunt: mobila, caramizi, tigle, prefabricate din beton, material de balastiera, puieti, lemn din doborituri, deseuri rezultate din exploatarea si industrializarea lemnului si alte marfuri stabilite prin dispozitiile legale vor putea fi vandute cumparatorilor individuali la preturi cu amanuntul, direct de unitatile producatoare.
    Art. 21
    In afara indatoririlor prevazute la art. 14-16 personalul din unitatile comerciale de stat si cooperatiste are urmatoarele obligatii:
    a) sa nu rezerve marfuri in vederea aprovizionarii proprii sau a altor persoane;
    b) sa nu pretinda si sa nu primeasca sume de bani sau alte foloase necuvenite pentru marfa vanduta sau serviciile prestate;
    c) sa nu serveasca in unitatile de alimentatie publica bauturi alcoolice in cantitati care sa poata provoca incalcarea regulilor de convietuire sociala de catre consumatori;
    d) sa nu serveasca minorilor bauturi alcoolice in unitatile de alimentatie publica.
    C. Pentru membrii cooperativelor agricole de productie, producatorii agricoli individuali si mestesugari
    Art. 22
    Membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii agricoli individuali pot sa vinda, in conditiile legii, produsele proprii, in piete, targuri, oboare sau in alte locuri de desfacere anume stabilite.
    Vanzarea si schimbul produselor agricole, in locurile prevazute in alineatul precedent, sunt permise membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor agricoli individuali numai pe baza certificatului de producator agricol.
    Persoanele prevazute in prezentul articol pot sa vinda produsele si direct din gospodaria proprie.
    Art. 23
    Mestesugarii cu ateliere proprii pot sa vinda populatiei bunurile pe care le produc, potrivit autorizatiei de functionare, in locurile aratate in articolul precedent.
    Art. 24
    Desfacerea produselor de catre persoanele aratate in art. 22 si 23 trebuie sa se desfasoare in conditii de comert civilizat, in care scop organele administratiei de stat au obligatia sa ia masurile corespunzatoare, precum si sa previna si sa combata orice incercari de specula pe seama cumparatorului.
    Art. 25
    In cazul cand vanzarea produselor se face in piete, targuri sau oboare, organele locale ale administratiei de stat vor lua masuri pentru dotarea cu constructiile si inventarul necesar, cu instalatiile care sa asigure cerintele igienico-sanitare.
    D. Pentru persoanele fizice care efectueaza activitate de comert
    Art. 26
    Persoanele fizice pot efectua acte de comert numai pe baza autorizatiei de exercitare a activitatii de comert, in locurile si pentru produsele prevazute in autorizatie.
    Prevederile art. 24 se aplica si acestor persoane fizice.
    Art. 27
    Produsele: grau, secara, orz, ovaz, porumb, fainuri provenite din aceste cereale, seminte de plante furajere si seminte oleaginoase, vite, porcine, ovine, caprine, carne si preparate din carnea acestor animale, ulei, untura, slanina, piei de orice fel, vinuri si celelalte produse vinicole, precum si alte produse stabilite prin lege, nu pot face obiectul comertului particular.
    Membrii cooperativelor agricole de productie si producatorii agricoli individuali pot sa vinda produse proprii, de natura celor prevazute in alineatul precedent, in conditiile stabilite la art. 22-25 din prezenta lege.

    CAP. 3
    Atributii si raspunderi in legatura cu activitatea de comert interior

    A. Pentru organele centrale ale administratiei de stat
    Art. 28
    In vederea aplicarii in bune conditii a prevederilor prezentei legi, Consiliul de Ministri adopta masurile necesare pentru buna organizare si desfasurare a activitatii de comert interior, dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale si modernizarea activitatii de comert pe intreg teritoriul tarii.
    De asemenea, stabileste, in conformitate cu prevederile legii de adoptare a planului de stat, volumul de desfacere cu amanuntul si sarcinile de livrari, anuale si in perspectiva, privind fondul de marfuri destinat aprovizionarii populatiei, pe titulari de plan.
    Art. 29
    Comitetul de Stat al Planificarii, impreuna cu Ministerul Comertului Interior, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, celelalte ministere si organe centrale interesate si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, elaboreaza proiectul planului de comert interior ca parte integranta a planului de stat.
    Comitetul de Stat al Planificarii impreuna cu Ministerul Comertului Interior si celelalte ministere si organe centrale si locale titulare de plan vor urmari ca la elaborarea proiectului planului de dezvoltare a economiei nationale sa se prevada fondul de marfuri cantitativ si in structura, in concordanta cu cresterea productiei si tinand seama de cerintele populatiei.
    Art. 30
    Organizatiile comerciale si cele producatoare au obligatia ca prin contractele economice pe care le incheie sa asigure aprovizionarea permanenta a unitatilor si cu produse sau sortimente de marfuri ieftine, in cantitati corespunzatoare.
    In planurile de stat anuale se vor prevedea in mod distinct cantitatile la principalele produse si sortimente de marfuri cu preturi ieftine, precum si articole pentru copii.
    Nelivrarea cantitatilor de produse ieftine si articole pentru copii la nivelul prevederilor din plan si in structura contractelor economice constituie o incalcare a legii.
    Art. 31
    Ministerul Comertului Interior infaptuieste politica partidului si statului in domeniul comertului interior, organizeaza intreaga activitate de comert si raspunde de buna aprovizionare a populatiei de la orase, centre muncitoresti si sate.
    Ministerul Comertului Interior si comitetele executive ale consiliilor populare, in unitatile administrativ-teritoriale in care functioneaza, raspund de modul in care se desfasoara comertul, de indrumarea si controlul tuturor unitatilor comerciale.
    In calitate de titular de plan, Ministerul Comertului Interior raspunde de realizarea planului de desfacere cu amanuntul.
    In indeplinirea sarcinilor ce-i revin, de coordonare si imbunatatire continua a activitatii comerciale, pentru buna aprovizionare si servire a populatiei, Ministerul Comertului Interior are urmatoarele atributii principale:
    a) organizeaza si ia masuri pentru studierea si cunoasterea cererii de marfuri a populatiei, in ansamblu si pe structura fondului de marfuri, pe diferite categorii de venituri ale populatiei si in functie de specificul local;
    b) contribuie sistematic la dezvoltarea productiei bunurilor de consum, manifestind un rol activ in stabilirea sortimentelor si volumelor de marfuri necesare a fi realizate de organizatiile producatoare, in vederea aprovizionarii populatiei in bune conditii. In acest scop, organizeaza operatiile de contractare a fondului de marfuri, in colaborare cu ministerele si celelalte organe centrale ce au in subordine organizatii producatoare ori comerciale, precum si cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti;
    c) orienteaza si influenteaza gusturile si preferintele consumatorilor spre marfurile realizate de industria  noastra socialista; organizeaza impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale, care au in subordine unitati producatoare, popularizarea calitatii si a celorlalte avantaje pe care marfurile le ofera; de asemenea, organizeaza targuri, pavilioane, expozitii cu vanzare si alte actiuni de informare a populatiei;
    d) participa, impreuna cu ministerele care au in subordine organizatii producatoare, la elaborarea balantelor pentru principalele bunuri de consum, urmareste si asigura realizarea resurselor destinate aprovizionarii populatiei;
    e) stabileste, in cadrul planului, in colaborare cu ministerele si celelalte organe centrale, precum si cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care au in subordine organizatii cu activitate de comert interior, sarcinile de plan pe judete si municipiul Bucuresti, precum si fondul de marfuri la principalele produse;
    f) stabileste in colaborare cu celelalte organe centrale cu activitate de comert interior normele de aplicare a prevederilor legale privind raporturile contractuale dintre organizatiile comertului cu ridicata si cele cu amanuntul; stabileste raspunderea administrativa comuna ce le revine pentru buna aprovizionare a unitatilor comerciale; elaboreaza, potrivit legii, norme tehnice referitoare la livrarea marfurilor de catre depozitele cu ridicata catre unitatile comerciale;
    g) coordoneaza, potrivit legii, importul de bunuri de consum destinate aprovizionarii populatiei si schimburile de marfuri de la fondul pietei cu alte tari, efectuate de catre organele centrale cu activitate de comert interior; ia masuri ca marfurile importate sa corespunda conditiilor de calitate si igienico-sanitare, potrivit normelor aplicabile pe teritoriul tarii noastre;
    h) indruma si controleaza organizatiile comerciale cu ridicata si cele cu amanuntul, din subordinea sa;
    i) emite, in colaborare cu celelalte organe centrale interesate, norme privind stocurile de marfuri din comert si criterii de asezare a fondului de marfuri pe organizatii comerciale, in cadrul judetelor si municipiului Bucuresti, corespunzator nevoilor de aprovizionare a populatiei; elaboreaza, in aceleasi conditii, norme privind soldarile de marfuri si norme de perisabilitati la marfurile din reteaua comerciala;
    j) emite, potrivit legii, norme tehnice privind vanzarea bunurilor in consignatie, precum si pentru intermedierea de vanzari-cumparari de catre organizatiile socialiste;
    k) exercita atributii in domeniul preturilor, tarifelor  si al rabaturilor comerciale, potrivit legii;
    l) asigura organizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de comert interior si imbunatatirea conditiilor de servire a populatiei in unitatile din sistemul propriu; sprijina, indruma si controleaza realizarea acestor sarcini in unitatile altor sisteme comerciale;
    m) emite, cu consultarea organelor centrale interesate, norme de organizare, dezvoltare, amplasare si dotare a retelei comerciale; coordoneaza programele de dezvoltare a retelei comerciale in profil teritorial si pe sisteme, asigurand dezvoltarea armonioasa a acesteia pe intregul comert socialist;
    n) emite, conform legii, norme privind structura organizatorica si modul de functionare a organizatiilor comerciale, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale si comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti care au in subordine organizatii cu activitate de comert interior;
    o) stabileste, conform legii, masurile necesare privind receptia marfurilor de catre unitatile comerciale;
    p) acorda comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti asistenta de specialitate, in vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comerciala;
    r) organizeaza, impreuna cu celelalte ministere si organe centrale interesate, recuperarea si valorificarea ambalajelor provenite din vanzarea marfurilor; de asemenea, ia masuri pentru extinderea containerizarii si paletizarii in transportul si manipularea marfurilor; ia masuri pentru preambalarea de produse in depozite si unitati comerciale, in vederea completarii cantitatilor de marfuri preambalate, livrate de organizatiile producatoare;
    s) propune, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale interesate, precum si cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, nomenclatorul de meserii specifice acestei activitati, reteaua si profilul scolilor si stabileste planul anual de scolarizare, potrivit legii;
    t) organizeaza calificarea prin ucenicie la locul de munca, scoli profesionale, licee de specialitate, scoli de specializare postliceala, precum si perfectionarea si specializarea prin centre de pregatire si perfectionare cat si prin alte forme de specializare, a personalului; are obligatia de a asigura nivelul corespunzator de specialitate personalului din comertul interior;
    u) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Invatamantului pentru pregatirea de cadre cu studii superioare necesare comertului interior, conform legii; asigura pentru scolile din subordinea sa personalul didactic si tehnic-administrativ, precum si baza materiala si dotarea necesara procesului de invatamant;
    v) ia masuri pentru asigurarea conditiilor corespunzatoare de munca personalului din organizatiile subordonate;
    x) acorda, potrivit legii, impreuna cu uniunea sindicatelor de ramura, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si a ministerelor si celorlalte organe centrale care au in subordine organizatii cu activitate de comert interior, insemne si titluri distinctive organizatiilor comerciale fruntase si evidentiate, colectivelor de munca, precum si personalului cu inalta calificare profesionala, cu comportare si constiinciozitate ireprosabila.
    Art. 32
    Ministrul comertului interior emite, in vederea executarii prezentei legi, norme tehnice privind activitatea comerciala, obligatorii pentru toate organizatiile si unitatile comerciale socialiste, indiferent de subordonarea lor, precum si pentru orice alte persoane juridice si persoane fizice care efectueaza acte de comert.
    Art. 33
    Ministerul Comertului Interior exercita controlul si inspectia comerciala de stat asupra intregii activitati de comert interior, de la orase si sate.
    Art. 34
    Ministerul Comertului Interior, in colaborare cu Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, stabileste lista marfurilor ce se vand cu plata in rate, precum si conditiile de vanzare.
    Art. 35
    Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine organizatii cu activitate de comert interior raspund direct, fiecare in domeniul sau, de indeplinirea planului de desfacere cu amanuntul, de largirea si modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului, de perfectionarea activitatii de comert si de servire a populatiei, pentru satisfacerea exigentelor crescande ale consumatorilor. De asemenea, controleaza modul de respectare a preturilor si tarifelor si concordanta dintre calitatea produselor vandute si cea avuta in vedere la stabilirea preturilor, luand masurile corespunzatoare, potrivit atributiilor ce le revin.
    Ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale care au in subordine organizatii cu activitate de comert interior pot stabili norme tehnice cu caracter specific activitatii pe care o desfasoara, in cadrul normelor emise de ministrul comertului interior.
    Art. 36
    Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine organizatii cu activitate de comert interior stabilesc, in cadrul planului de desfacere pe fiecare judet si municipiul Bucuresti, sarcinile de desfacere cu amanuntul pentru organizatiile din subordinea lor, de comun acord cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
    Art. 37
    Comitetul de Stat pentru Preturi urmareste ca preturile pentru marfurile destinate aprovizionarii populatiei sa fie stabilite de organele competente, in concordanta cu regulile si criteriile prevazute de lege. De asemenea, Comitetul de Stat pentru Preturi indeplineste si alte atributii prevazute de lege.
    Art. 38
    Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor controleaza calitatea marfurilor destinate aprovizionarii populatiei, ia masuri si aplica sanctiuni, potrivit atributiilor ce-i revin.
    Art. 39
    Ministerul Sanatatii raspunde de punerea la dispozitia populatiei a unei game corespunzatoare de medicamente.
    In acest scop stabileste, impreuna cu Ministerul Industriei Chimice si celelalte organe centrale si locale de resort, structura fondului de medicamente si cantitatile necesare pentru satisfacerea cat mai deplina a cerintelor populatiei in acest domeniu.
    Ministerul Sanatatii, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare, organizeaza reteaua de farmacii, ia masuri pentru dezvoltarea si modernizarea bazei tehnice a acestora, asigura buna lor aprovizionare si functionare.
    Art. 40
    Inspectia sanitara de stat are sarcina de a veghea asupra respectarii normelor igienico-sanitare privind productia, depozitarea si desfacerea alimentelor destinate aprovizionarii populatiei. In acest scop, efectueaza controale in unitatile comerciale si de alimentatie publica, in piete, targuri, oboare si alte locuri de desfacere, asupra modului in care marfurile alimentare sunt conservate si manipulate in vederea respectarii regulilor de igiena, ia masuri pentru inlaturarea deficientelor si pentru sanctionarea celor care se fac vinovati de incalcarea normelor legale.
    Inspectia sanitara veterinara de stat urmareste si controleaza aplicarea masurilor legale sanitar-veterinare, cu privire la produsele alimentare de origine animala, in intreprinderile care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau desfac asemenea produse, adopta masurile necesare si aplica sanctiuni potrivit legii.
    Ministerul Sanatatii si Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor vor lua masuri pentru buna functionare a organelor de inspectie sanitara si respectiv sanitara veterinara si raspund de respectarea regulilor igienico-sanitare si veterinare in unitatile comerciale, impreuna cu Ministerul Comertului Interior si comitetele executive ale consiliilor populare.
    Art. 41
    Ministerul Comertului Interior ia masuri pentru perfectionarea sistemului informational si promovarea metodelor moderne de evidenta si prelucrare a datelor la organizatiile comerciale din subordinea sa si la cele din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare; raporteaza Consiliului de Ministri situatia aprovizionarii populatiei prin unitatile comertului socialist.
    Impreuna cu Directia Centrala de Statistica, elaboreaza un sistem informational unitar, aplicabil tuturor organizatiilor cu activitate de comert interior.
    B. Pentru organele locale ale administratiei de stat
    Art. 42
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti organizeaza comertul cu amanuntul in unitatile administrativ - teritoriale in care isi desfasoara activitatea si raspund de buna aprovizionare a populatiei, de gospodarirea judicioasa a marfurilor provenite atat din fondul central cat si din resurse locale, de dezvoltarea bazei tehnico-materiale si folosirea intensiva si rationala a acesteia, de servirea civilizata a cumparatorilor.
    In acest scop, exercita urmatoarele atributii principale:
    a) coordoneaza, indruma si controleaza activitatea de comert interior desfasurata de organizatiile comerciale cu amanuntul ale tuturor sistemelor comerciale;
    b) organizeaza, conduc si controleaza organizatiile comerciale din subordinea lor;
    c) elaboreaza proiectul planului si desfasoara volumul vanzarilor de marfuri cu amanuntul si ceilalti indicatori pentru organizatiile comerciale subordonate consiliilor populare, luand masuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea indeplinirii sarcinilor de plan pe intregul comert socialist; iau masuri pentru repartizarea judicioasa a fondului de marfuri la principalele produse pe localitati si sisteme comerciale; organizeaza studiul cererii de marfuri a populatiei;
    d) controleaza masurile luate de catre organizatiile comerciale locale pentru obtinerea fondului de marfuri contractat cu organizatiile furnizoare si evitarea formarii de stocuri de marfuri peste necesar;
    e) iau masuri pentru completarea fondului de marfuri cu produse din resurse locale in scopul satisfacerii cat mai complete a cerintelor consumatorilor de la orase si sate;
    f) exercita atributii in domeniul preturilor si tarifelor, potrivit legii;
    g) stabilesc, potrivit normelor emise de ministrul comertului interior, necesarul de suprafete comerciale, diversificarea si amplasarea retelei comerciale si de alimentatie publica, pentru toate sistemele comerciale cu consultarea organelor interesate;
    h) organizeaza si iau masuri pentru dezvoltarea si modernizarea retelei comerciale si de alimentatie publica, potrivit normelor emise de ministrul comertului interior; aproba infiintarea si desfiintarea unitatilor comerciale ale organizatiilor subordonate;
    i) controleaza si raspund de buna gospodarire si de starea igienico-sanitara a unitatilor comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale;
    j) analizeaza periodic modul de aprovizionare a populatiei de catre unitatile comertului socialist si de catre producatori, luand masuri corespunzatoare;
    k) iau masuri pentru aprovizionarea populatiei cu combustibil;
    l) acorda asistenta comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orasenesti, de sector si comunale, in vederea rezolvarii problemelor privind activitatea comerciala ce intra in competenta acestora;
    m) indruma si controleaza desfasurarea comertului in piete, targuri si oboare;
    n) autoriza persoane fizice sa exercite, potrivit legii, activitate de comert;
    o) iau masuri pentru pregatirea profesionala a personalului din organizatiile comerciale din subordinea consiliilor populare, prin scoli profesionale, scoli de specializare postliceala, licee economice si cursuri de scurta durata, in raport cu nevoile de cadre;
    p) indruma si controleaza organizatiile comerciale subordonate asupra modului de aplicare a dispozitiilor legale referitoare la perfectionarea pregatirii profesionale si la ridicarea nivelului politico-educativ al personalului;
    r) exercita inspectia comerciala de stat pe plan local, potrivit legii.
    Art. 43
    Pentru aplicarea unitara a masurilor privind activitatea comerciala, pe langa comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti sunt organizate directii comerciale, ca organe locale de specialitate ale administratiei de stat; directiile comerciale judetene si Directia generala comerciala a municipiului Bucuresti sunt conduse, indrumate si controlate de comitetele executive ale consiliilor populare, fiind subordonate consiliilor populare, comitetelor executive ale acestora si Ministerului Comertului Interior.
    Inspectoratele comerciale de stat locale sunt subordonate atat consiliilor populare si comitetelor executive ale acestora, cat si Ministerului Comertului Interior.
    Art. 44
    Comitetele executive ale consiliilor populare municipale, de sector, orasenesti si comunale raspund de buna aprovizionare a populatiei si exercita urmatoarele atributii principale privind activitatea comerciala:
    a) iau masuri pentru aprovizionarea unitatilor comerciale ale organizatiilor subordonate si controleaza intreaga retea comerciala asupra activitatii desfasurate;
    b) analizeaza periodic situatia aprovizionarii populatiei prin unitatile comerciale si producatori si iau masurile necesare pentru continua ei imbunatatire;
    c) aproba infiintarea si desfiintarea unitatilor comerciale ale organizatiilor din subordinea lor; autoriza functionarea unitatilor comerciale din cadrul tuturor sistemelor comerciale;
    d) iau masuri pentru folosirea judicioasa a spatiilor comerciale si aproba orariile de functionare a unitatilor comerciale, tinand seama de nevoile de aprovizionare ale populatiei;
    e) iau masuri pentru organizarea, conducerea si functionarea pietelor, targurilor, oboarelor si a altor locuri de desfacere, creand producatorilor conditii corespunzatoare si controleaza desfasurarea activitatii de comert;
    f) exercita atributii in domeniul preturilor si tarifelor, potrivit legii;
    g) controleaza modul in care sunt gospodarite unitatile comerciale, respectarea regulilor privind receptia, depozitarea, pastrarea marfurilor in reteaua comerciala, precum si a celor igienico-sanitare;
    h) indruma si controleaza aplicarea dispozitiilor privind perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din organizatiile comerciale din subordinea lor si urmaresc ridicarea nivelului politico-educativ al acestuia;
    i) exercita inspectia comerciala de stat pe plan local, potrivit legii.
    Art. 45
    Organele financiar-bancare si celelalte organe cu atributii de control pe plan local isi exercita atributiile in legatura cu gestionarea marfurilor destinate aprovizionarii populatiei, respectarea preturilor si tarifelor, precum si aplicarea normelor prevazute in prezenta lege, potrivit competentei stabilite in legea lor de organizare.
    C. Pentru uniunile centrale si locale ale cooperatiei
    Art. 46
    Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum si uniunile judetene exercita in principal urmatoarele atributii in legatura cu aprovizionarea populatiei:
    a) organizeaza aprovizionarea populatiei prin reteaua comerciala proprie si iau masuri pentru desfacerea unor marfuri de buna calitate, in sortimente variate, care sa aiba o vanzare sigura, exercitand o influenta activa asupra productiei de marfuri pentru sate; organizatiile cooperatiei de consum trebuie sa asigure gospodarirea cat mai rationala a fondului de marfuri de care dispun, distribuirea produselor pe zone si comune, potrivit cerintelor populatiei si specificului local;
    b) achizitioneaza in cantitati sporite produsele agroalimentare realizate in gospodariile populatiei, se preocupa de buna valorificare a surplusului de produse ale acestor gospodarii; orienteaza si stimuleaza gospodariile populatiei in cresterea si prelucrarea produselor agroalimentare, in vederea atragerii in circuitul economic a noi marfuri, contribuind astfel la satisfacerea cerintelor populatiei, la cresterea livrarilor de materii prime pentru industrie si a volumului de marfuri pentru export;
    c) organizeaza industrializarea si semiindustrializarea unor produse agricole, largindu-si continuu activitatea de productie, in scopul completarii resurselor de marfuri pentru consumul populatiei;
    d) organizeaza si dezvolta productia obiectelor de arta populara si de artizanat si ia masuri pentru achizitionarea unor astfel de bunuri de la creatori si mesteri populari, precum si pentru desfacerea acestor produse.
    Art. 47
    Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti si uniunile de cooperative exercita urmatoarele atributii in legatura cu aprovizionarea populatiei:
    a) organizeaza desfacerea prin unitatile comerciale din sistemul propriu a produselor executate de cooperativele mestesugaresti si de alte unitati din cadrul cooperatiei mestesugaresti;
    b) iau masuri pentru achizitionarea produselor de arta populara si artizanat executate de creatori si mesteri populari si a altor produse executate de mestesugari cu ateliere proprii, precum si desfacerea acestora prin unitatile comerciale proprii;
    c) organizeaza productia de bunuri de consum si de obiecte de arta populara si artizanat, in vederea completarii fondului de marfuri.
    Art. 48
    Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie si uniunile judetene sprijina si indruma unitatile cooperatiste  agricole in organizarea desfacerii catre cumparatori, potrivit legii, a produselor agricole vegetale si animale, precum si a celor realizate in activitatile industriale si de prelucrare a produselor agricole.
    Produsele cooperativelor agricole de productie pot fi desfacute de catre fiecare cooperativa in parte sau de catre organizatii intercooperatiste constituite in acest scop.
    Art. 49
    Uniunile cooperativelor de consum, mestesugaresti si de productie agricola raspund de organizarea, dezvoltarea si modernizarea unitatilor comerciale si imbunatatirea conditiilor de servire a populatiei prin reteaua proprie.
    Art. 50
    Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti si Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie organizeaza si raspund de pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului necesar organizatiilor si unitatilor comerciale din reteaua proprie.
    D. Pentru organizatiile si intreprinderile de stat si cooperatiste
    Art. 51
    Organizatiile de stat si cooperatiste au sarcina de a asigura aprovizionarea si servirea populatiei in cele mai bune conditii, pe baza sarcinilor ce le revin din planul de stat.
    In acest scop indeplinesc urmatoarele atributii principale:
    a) studiaza cererea de marfuri, fac propuneri de plan si raspund de realizarea planului aprobat;
    b) contracteaza cu furnizorii fondul de marfuri necesar aprovizionarii populatiei si realizarii planului de desfacere; urmaresc executarea intocmai a contractelor;
    c) asigura aprovizionarea permanenta a unitatilor comerciale cu intregul sortiment de marfuri, potrivit profilului acestora si cerintelor cumparatorilor;
    d) receptioneaza potrivit normelor legale, cantitativ si calitativ, marfurile livrate de furnizori; raspund fata de cumparatori pentru calitatea produselor vandute;
    e) organizeaza procesul de vanzare din unitatile comerciale, folosind metode si procedee proprii comertului modern, in vederea unei bune serviri a populatiei;
    f) organizeaza informarea cumparatorilor, prin diferite forme de reclama comerciala, asupra marfurilor puse in vanzare si indeosebi asupra sortimentelor noi;
    g) iau masuri pentru buna gospodarire a fondului de marfuri, precum si pentru depozitarea si conservarea de produse in functie de specificul acestora; asigura paza bunurilor si valorilor din patrimoniul lor;
    h) iau masuri pentru respectarea regulilor de comert si a normelor igienico-sanitare in unitatile comerciale;
    i) iau masuri pentru dezvoltarea sau modernizarea retelei comerciale, urmaresc executarea la termen a obiectivelor de investitii si reparatii capitale prevazute in plan;
    j) iau masuri pentru folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale, reducerea cheltuielilor de circulatie si cresterea eficientei economice a activitatii comerciale;
    k) organizeaza selectionarea, pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului organizatiei si promovarea acestuia;
    l) folosesc mijloacele de stimulare morala si materiala a personalului care dovedeste o comportare ireprosabila in munca;
    m) asigura personalului conditii corespunzatoare de munca; raspund, conform legii, de aplicarea masurilor de protectie a muncii si paza contra incendiilor in unitatile comerciale;
    n) rezolva sesizarile echipelor de control obstesc si ale oamenilor muncii.
    Art. 52
    Intreprinderilor de productie, valorificare si industrializare a legumelor si fructelor le revin urmatoarele atributii, pe langa cele prevazute la art. 51:
    a) sa ia masuri ca unitatile comerciale sa fie aprovizionate cu un sortiment complet de legume, fructe, cartofi si struguri de masa care sa fie vandute catre populatie dupa ce au fost sortate pe calitati;
    b) sa asigure insilozarea si conservarea in conditii corespunzatoare a stocurilor de produse necesare aprovizionarii populatiei pana la noua recolta;
    c) sa dezvolte continuu activitatea de productie pentru valorificarea superioara si largirea sortimentului produselor pe care le comercializeaza; sa extinda preambalarea legumelor si fructelor si livrarea acestora de la producator direct la unitatile de desfacere cu amanuntul;
    d) sa ia masuri ca in piete sa functioneze un numar suficient de unitati stabile si mobile, bine aprovizionate, prin care sa se asigure aprovizionarea continua a populatiei si, totodata, sa se influenteze favorabil nivelul preturilor pe piata taraneasca.
    Art. 53
    Intreprinderile producatoare de bunuri de consum, precum si cooperativele de productie mestesugareasca, vor lua masuri sa dezvolte o retea de magazine proprii pentru desfacerea marfurilor cu amanuntul catre populatie. Ele raspund de buna organizare a acestor unitati, de dotarea lor corespunzatoare, de studierea si cunoasterea cererii populatiei pentru imbunatatirea si diversificarea productiei.

    CAP. 4
    Atributiile unitatilor de alimentatie publica de stat si cooperatiste

    Art. 54
    Alimentatia publica indeplineste in cadrul comertului interior o importanta functie social-economica, participand activ la aprovizionarea maselor largi ale populatiei, la satisfacerea cerintelor de consum, la ridicarea nivelului de trai al acesteia.
    Art. 55
    Organizatiile de alimentatie publica au sarcina sa puna la dispozitia consumatorilor sortimente culinare variate, de buna calitate, in conditii de igiena, asigurand o servire ireprosabila.
    Art. 56
    Conducerile organizatiilor de alimentatie publica vor lua masuri pentru asigurarea rentabilitatii fiecarei unitati comerciale.
    Art. 57
    In vederea realizarii sarcinilor ce le revin, organizatiile de alimentatie publica au urmatoarele atributii, pe langa cele prevazute la art. 51:
    a) organizeaza productia unui larg sortiment de preparate culinare, semipreparate de bucatarie, produse de cofetarie si patiserie;
    b) iau masuri pentru introducerea de noi retete in fabricatie in concordanta cu cerintele unei alimentatii stiintifice, precum si de meniuri dietetice;
    c) in vederea usurarii muncii de pregatire a hranei in gospodarie, a satisfacerii in mai bune conditii a cerintelor populatiei cu produse de bucatarie, preparate si semipreparate, iau masuri pentru organizarea si dezvoltarea aprovizionarii consumatorilor la domiciliu;
    d) asigura diversificarea unitatilor si extinderea retelei de alimentatie publica - restaurante, pensiuni, unitati lacto-vegetariene, restaurante cu autoservire, bucatarii de bloc si altele asemenea;
    e) dezvolta reteaua de laboratoare si iau masuri pentru dotarea acestora si a bucatariilor cu instalatii si utilaje moderne;
    f) iau masuri eficiente pentru intretinerea in conditii de perfecta curatenie a salilor de consumatie, bucatariilor si celorlalte anexe, exercitand in acest scop un control permanent si sistematic.
    Art. 58
    Pentru a asigura oamenilor muncii, pensionarilor si membrilor lor de familie preparate culinare de calitate superioara, in sortimente variate si la preturi accesibile, organizatiile de alimentatie publica si cooperativele de consum organizeaza pe langa intreprinderi si institutii, potrivit legii, cantine - restaurant.
    Cantinele - restaurant vor organiza servirea meniurilor si la domiciliul consumatorilor, pe baza de abonament sau comenzi prealabile, precum si desfacerea de preparate si semipreparate culinare.

    CAP. 5
    Asigurarea serviciilor pentru marfurile vandute

    Art. 59
    Organizatiile comerciale au obligatia ca marfurile vandute populatiei sa corespunda prescriptiilor tehnice de folosinta si calitate prevazute in standardele de stat sau alte norme legale.
    Art. 60
    Pentru obiectele de folosinta indelungata, organizatiile comerciale garanteaza, potrivit legii, buna functionare, tinand seama de scopul pentru care au fost fabricate si puse in vanzare. Garantia se acorda pe o anumita perioada. In perioada de garantie, repararea, intretinerea, reviziile, precum si inlocuirea pieselor necorespunzatoare, se asigura in mod gratuit. Garantia nu se datoreaza daca defectul a fost produs din cauza nerespectarii de catre cumparator a regulilor de folosire si de pastrare a bunurilor.
    Ministerul Comertului Interior impreuna cu celelalte ministere si organe centrale de resort stabilesc marfurile care se vand in conditiile alineatului precedent, precum si termenele de garantie.
    Art. 61
    Organizatiile comerciale de stat si cooperatiste asigura servirea populatiei prin vanzarea marfurilor si prestarea serviciilor cu plata in rate, potrivit dispozitiilor legale. De asemenea, organizeaza transportul marfurilor la domiciliul cumparatorilor pe baza de comenzi.
    Art. 62
    Personalul din comert are datoria sa dea cumparatorului toate explicatiile necesare utilizarii in buna conditii a produselor expuse spre vanzare, sa elibereze prospectele si instructiunile de folosire, precum si certificatele de garantie.
    Art. 63
    Ministerele si celelalte organe centrale si locale de resort sunt obligate sa ia masuri pentru executarea reparatiilor si intretinerii bunurilor de consum de folosinta indelungata in perioada de garantie.
    Pentru produsele de larga circulatie sau de valori mari, cum sunt aparate de radio, televizoare, autoturisme, intreprinderile producatoare vor organiza unitati proprii de reparatii si intretinere.
    De asemenea, industria locala de stat, cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum vor organiza o retea larga de ateliere de reparatii si intretinere a marfurilor vandute, care sa satisfaca in conditii bune cerintele populatiei.
    Unitatile prestatoare de servicii pot efectua contra cost lucrari de reparatii si dupa expirarea perioadei de garantie.
    Art. 64
    Unitatile prestatoare de servicii sunt obligate sa execute lucrari de reparatii, intretinere si revizii periodice ale marfurilor vandute, la timp si de buna calitate. In activitatea lor, aceste unitati vor tine seama de cererile, reclamatiile, sesizarile si propunerile oamenilor muncii, in vederea imbunatatirii continue a lucrarilor efectuate.
    Art. 65
    In activitatea unitatilor prestatoare de servicii pentru marfurile vandute se va urmari, concomitent cu satisfacerea optima a cerintelor populatiei, cresterea eficientei economice a acestei activitati.
    Art. 66
    Intreprinderile producatoare de bunuri de folosinta indelungata sunt obligate sa asigure productia pieselor de schimb necesare repararii si intretinerii acestor bunuri pe toata durata lor de folosinta.
    Piesele de schimb necesare pentru bunurile provenite din import se vor asigura de catre Ministerul Comertului Interior.
    Art. 67
    Ministerele, celelalte organe centrale ale administratiei de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum vor lua masuri pentru satisfacerea cat mai completa a cerintelor populatiei in domeniul prestarilor de servicii, pentru marfurile vandute, prin diversificarea lucrarilor, organizarea de unitati specializate, fixe si mobile, largirea si modernizarea retelei, atat in localitatile urbane cat si in cele rurale.
    Art. 68
    Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare sunt obligate sa dea o atentie deosebita pregatirii cadrelor tehnice, sa ia masuri in vederea asigurarii necesarului de cadre al unitatilor care presteaza servicii populatiei pentru marfurile vandute.
    Art. 69
    Controlul activitatii de prestari de servicii pentru marfurile vandute se efectueaza de ministere, celelalte organe centrale si de comitetele executive ale consiliilor populare, prin unitatile in subordine.

    CAP. 6
    Raspunderile si sanctiunile pentru incalcarea normelor privind activitatea de comert interior

    Art. 70
    Incalcarea indatoririlor prevazute in prezenta lege poate atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
    Sanctiunile disciplinare pentru incalcarea normelor privind activitatea de comert interior de catre personalul organizatiilor socialiste sau de catre membrii cooperatori sau ai altor organizatii obstesti sunt cele prevazute de lege si se aplica potrivit prevederilor din regulamentele de ordine interioara si statute.
    A. Contraventii
    Art. 71
    Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 250 al 1500 lei:
    a) omisiunea de a emite comenzi pentru aprovizionarea magazinelor cu marfurile solicitate de cumparatori;
    b) neoferirea marfurilor disponibile in depozit precum si executarea cu intarziere, fata de dispozitiile organelor comerciale ierarhic superioare, a comenzilor sau graficelor de aprovizionare a unitatilor de desfacere cu amanuntul;
    c) conditionarea vanzarii unor marfuri de cumpararea altor marfuri;
    d) masurarea, cantarirea, numararea marfurilor de catre vanzator, in conditii care sa nu permita cumparatorului sa verifice exactitatea operatiunii;
    e) neeliberarea de bonuri de vanzare sau note de plata, daca normele legale prevad o asemenea obligatie;
    f) omisiunea inregistrarii sumelor rezultate din vanzari, potrivit normelor legale;
    g) primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite, in valoare de pana la 100 lei, de catre personalul organizatiilor si unitatilor socialiste comerciale sau prestatoare de servicii prevazute in prezenta lege, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care este obligat in temeiul acesteia; daca suma de bani sau valoarea folosului necuvenit depaseste 100 lei se aplica dispozitiile Codului penal; daca fapta este savarsita de o persoana care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, se aplica dispozitiile Codului penal, indiferent de suma;
    h) primirea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase necuvenite de catre membrii organizatiilor cooperatiste sau ai celorlalte organizatii obstesti, in legatura cu indeplinirea obligatiilor de serviciu decurgand din prezenta lege;
    i) livrarea de catre furnizori sau receptionarea, potrivit normelor legale, de catre comisiile de primire si verificare a marfurilor care nu corespund prescriptiilor tehnice de calitate prevazute in standarde de stat, norme interne, caiete de sarcini;
    j) primirea, expunerea sau punerea in vanzare a unor marfuri degradate, deformate, cu impuritati, cu vicii de executie vizibile sau cu termenul de valabilitate depasit;
    k) livrarea, preluarea sau punerea in vanzare a marfurilor care nu intrunesc conditiile de stantare, etichetare sau imprimare a datelor prevazute in standardele de stat, norme interne sau alte dispozitii legale, pentru fiecare dintre marfurile in cauza;
    l) vanzarea fara autorizatie, pe strazi, in piete, in parcuri sau in alte asemenea locuri, ori in localuri publice, de bunuri cumparate in scop de revanzare, daca savarsirea faptelor nu are caracter de indeletnicire;
    m) vanzarea directa catre populatie de bunuri aduse din strainatate cu scopul vadit de a fi vandute in tara de catre cel care le-a adus, precum si intermedierea unei astfel de vanzari, daca vanzarea ori intermedierea se face pentru prima data.
    Art. 72
    Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2000 lei servirea cu preferinta a unor cumparatori sau consumatori in conditii in care afecteaza interesele celorlalti, de catre personalul organizatiilor si unitatilor comerciale socialiste, ori de catre membrii cooperativelor sau ai altor organizatii obstesti, in cadrul insarcinarilor de serviciu.
    Art. 73
    Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 3000 lei cumpararea de produse alimentare si nealimentare de catre cumparatorii individuali, direct de la unitatile socialiste producatoare sau din depozitele acestora, din depozitele unitatilor socialiste comerciale de orice fel sau din alte locuri decat din spatiile anume destinate vanzarii marfurilor catre populatie prin unitatile socialiste comerciale cu circuit deschis, afara de cazurile prevazute la art. 20 alin. 4-6.
    Art. 74
    Faptele prevazute la art. 71-73 constituie contraventie, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni.
    B. Infractiuni
    Art. 75
    Constituie infractiune de specula prevazuta in art. 295 lit. a, b si c din Codul penal si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte:
    a) cumpararea in scop de revanzare a produselor industriale sau agricole care, potrivit dispozitiilor legale, nu pot face obiectul comertului particular;
    b) cumpararea de produse industriale sau agricole in scop de prelucrare in vederea revanzarii, daca ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozitiilor legale, obiectul comertului particular;
    c) exercitarea comertului fara autorizatie, ca indeletnicire.
    Art. 76
    Constituie, de asemenea, infractiune de specula si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte:
    a) vanzarea directa catre populatie de bunuri aduse din strainatate cu scopul vadit de a fi vandute in tara de catre cel care le-a adus adus, precum si intermedierea unei astfel de vanzari, daca vanzarea ori intermedierea se face in mod repetat;
    b) mijlocirea de tranzactii imobiliare sau mobiliare, in scopul obtinerii de profituri.
    Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza savarsirea urmatoarelor fapte de catre personalul organizatiilor si unitatilor socialiste prevazute in prezenta lege, ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizatii obstesti, in cadrul insarcinarilor de serviciu:
    a) introducerea ilegala de marfuri in scopul vanzarii lor in unitatile comerciale;
    b) dosirea de marfuri in vederea obtinerii unor foloase necuvenite.
    Tentativa la faptele prevazute in alin. 2 lit. a si b se pedepseste.
    Art. 77
    Constituie infractiune de inselaciune la masuratoare prevazuta in art. 296 din Codul penal si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani inselarea prin folosirea unui instrument de masurat inexact ori prin folosirea frauduloasa a unui instrument de masurat exact.
    Tentativa se pedepseste.
    Art. 78
    Constituie infractiune de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor prevazuta in art. 297 din Codul penal si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani falsificarea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare sau vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand ca sunt falsificate ori substituite.
    Daca marfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vatamatoare sanatatii, sunt aplicabile dispozitiile art. 313 din Codul penal.
    Tentativa se pedepseste.
    Art. 79
    Vanzarea produselor alimentare si nealimentare de catre personalul unitatilor socialiste, de catre membrii cooperativelor sau ai altor organizatii obstesti in cadrul insarcinarilor de serviciu direct de la unitatile producatoare sau din depozitele acestora, din depozitele unitatilor comerciale de orice fel, sau in alte conditii decat prin unitatile comerciale cu circuit deschis din reteaua comerciala cu amanuntul si numai din spatiile anume destinate vanzarii marfurilor catre populatie, in afara de cazurile prevazute de art. 20 alin. 4-6, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

    CAP. 7
    Aplicarea sanctiunilor si a altor masuri prevazute in prezenta lege

    A. Dispozitii cu privire la contraventii
    Art. 80
    In cazul contraventiilor prevazute in prezenta lege, lucrurile care au servit la savarsirea contraventiei, daca sunt ale contravenientului, precum si lucrurile dobandite prin savarsirea contraventiei, daca nu sunt restituite persoanei vatamate, sunt supuse confiscarii.
    Art. 81
    Contraventiile prevazute in prezenta lege se constata de primari, de delegatii acestora, precum si de catre ofiterii sau subofiterii de militie.
    Contraventiile prevazute la art. 71 lit. a - k si art. 72 se constata si de catre inspectorii comerciali de stat, de catre organele de control sau inspectie ale organizatiilor de stat ori cooperatiste, potrivit legii lor de organizare, precum si de imputernicitii organizatiilor cooperatiste sau obstesti, potrivit art. 16 din Legea nr. 32/1968*) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
    Inspectorii comerciali de stat constata de asemenea contraventiile prevazute la art. 71 lit. l si art. 73.

----------------------------
    *) Legea nr. 32/1968 este reprodusa in C.L.D.H.A.N. nr. VI/1968, p. 208.

    Art. 82
    Dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor se aplica si contraventiilor prevazute la art. 71-73 in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
    In cazul contraventiilor prevazute in prezenta lege plangerea se solutioneaza de judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.
    Art. 83
    In cazurile in care echipele de control obstesc, in exercitarea atributiilor lor, apreciaza ca faptele constatate constituie contraventii sau infractiuni, vor sesiza organele competente sa constate si sa aplice sanctiuni contraventionale sau organele de urmarire penala; daca se considera ca faptele constatate constituie abateri disciplinare sau sunt de competenta comisiei de judecata, sesizeaza conducerea organizatiei socialiste pentru a lua masuri corespunzatoare.
    B. Dispozitii cu privire la infractiuni
    Art. 84
    Persoanele care comit infractiunile prevazute de prezenta lege vor fi judecate, cand este cazul, in fata colectivelor de munca din care fac parte sau a colectivitatilor care au avut de suferit in urma actiunilor lor ilicite.
    In aceleasi conditii vor fi judecati si instigatorii, complicii, tainuitorii si favorizatorii.
    Art. 85
    Bunurile care au facut obiectul infractiunilor prevazute in prezenta lege sunt supuse confiscarii, in conditiile prevazute de art. 118 din Codul penal.
    In cazul in care aceste bunuri au fost instrainate cu orice titlu, ele vor fi confiscate de la dobinditor, daca acesta a fost de rea-credinta.
    Art. 86
    Persoanele condamnate pentru infractiunile prevazute de prezenta lege nu pot fi gestionari, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile art. 4 si 5 din Legea nr. 22/1969* privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste. De asemenea, aceste persoane nu pot ocupa functii de control financiar.
    In cazul infractiunilor savarsite de catre personalul organizatiilor socialiste ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizatii obstesti in cadrul insarcinarilor de serviciu, cei condamnati nu vor putea indeplini timp de 3 ani de la executarea pedepsei, in aceeasi unitate sau in alte unitati, functia in care erau incadrati la data savarsirii infractiunii, in masura in care nu li se aplica prevederile alineatului precedent.

----------------------
    *) Legea nr. 22/1969 este reprodusa in C.L.D. nr. IV/1969, p. 25.

    CAP. 8
    Dispozitii finale

    Art. 87
    Ministerele si celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare, precum si organizatiile ce le sunt subordonate, vor lua masuri de a asigura in toate unitatile comerciale conditii corespunzatoare pentru primirea si solutionarea sesizarilor si propunerilor facute de catre consumatori.
    Conducerile organizatiilor si unitatilor comerciale au obligatia sa ia masurile necesare pentru inlaturarea lipsurilor semnalate, rezolvarea urgenta a reclamatiilor intemeiate, punerea in aplicare a propunerilor judicioase ale cumparatorilor si sanctionarea celor vinovati de nerespectarea dispozitiilor legale.
    Art. 88
    Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat, organizatiile centrale cooperatiste, consiliile populare si comitetele lor executive vor asigura, in cadrul atributiilor ce le revin, controlul aducerii la indeplinire a prevederilor prezentei legi.
    Art. 89
    Prevederile prezentei legi se aplica si organizatiilor obstesti, altele decat cele cooperatiste, care au format expres obiect de reglementare in cuprinsul legii, in masura in care desfasoara o activitate de comert.
    Art. 90
    Organele de control obstesc vor urmari, potrivit legii, indeplinirea obligatiilor ce revin conducerilor si personalului organizatiilor si unitatilor comerciale in legatura cu conditiile de productie, transport si desfacere a produselor, in scopul satisfacerii cat mai depline a cerintelor populatiei.
    Art. 91
    Prin organizatii comerciale, in sensul prezentei legi, se inteleg intreprinderile, trusturile si alte asemenea organizatii de stat, cooperatiste sau obstesti care au ca obiect de baza activitatea de comert si au personalitate juridica.
    Prin unitati comerciale, in sensul prezentei legi, se inteleg magazinele, restaurantele, cantinele - restaurant, chioscurile si altele asemenea, ale organizatiilor comerciale ori producatoare de stat si cooperatiste, ale celorlalte organizatii obstesti sau ale altor persoane juridice, precum si ale persoanelor fizice autorizate sa exercite comert si care desfac produsele direct populatiei.
    Art. 92
    Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania. Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 306/1952 pentru reglementarea exercitarii comertului particular si combaterea speculei; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1087/1957 privind lista produselor agricole si industriale ce nu pot forma obiectul comertului particular; Decretul nr. 377/1971 privind unele masuri referitoare la vanzarea catre cumparatorii individuali a produselor alimentare si industriale; art. 1 lit. a si c, art. 2 lit. a, c si e, art. 3 lit. d si k precum si art. 5 lit. c din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2503/1969 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regulile generale de comert, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.