HOTARARE   Nr. 1 din 4 februarie 2009

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati

ACT EMIS DE: CURTEA DE CONTURI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 78 din 10 februarie 2009

Având în vedere Nota nr. 30.054/DA din 3 februarie 2009 a Departamentului coordonare, metodologie, cooperare internaţională, perfecţionarea pregătirii profesionale, evaluarea activităţii de control/audit, informatică şi raportare,

ţinând seama de prevederile art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale pct. 5.10 din Regulamentul propriu al Plenului Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărârea nr. 23/2008,

în temeiul prevederilor art. 122 lit. j) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

plenul Curţii de Conturi, întrunit în şedinţa din data de 4 februarie 2009, adoptă următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi va intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Departamentul I va comunica tuturor structurilor de control/audit ale Curţii de Conturi regulamentul prevăzut la art. 1.

Art. 5. - Prevederile prezentei hotărâri vor fi duse la îndeplinire de Departamentul I şi de Secretariatul general.

Preşedintele Curţii de Conturi,

Nicolae Văcăroiu

ANEXA

REGULAMENT

privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi

(aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 1/2009, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

1.   In temeiul prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Curţii de Conturi aprobă prezentul regulament.

2. Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege.

3.  Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

4.  Prezentul regulament stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor specifice Curţii de Conturi, modul în care se realizează atribuţiile, competenţele şi obiectivele de control/audit, precum şi modul în care se efectuează valorificarea constatărilor cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici externi ca urmare a finalizării acestor activităţi. De asemenea, stabileşte şi modul de organizare şi de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţării naţionale aferente.

5. In înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

-  audit public extern - activitatea specifică de audit efectuată de Curtea de Conturi, care cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei;

- audit financiar- activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie;

-  audit al performanţei - evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operaţiune funcţionează din punctul de vedere al eficienţei, economicităţii şi eficacităţii;

-  auditor public extern - persoana din cadrul Curţii de Conturi care efectuează activităţi specifice de control/audit sau îndeplineşte şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control/audit, în baza programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi;

-  autoritate publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, autorităţile administrative autonome, autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;

- control - activitatea efectuată de auditorii publici externi, în baza programului anual de activitate, aprobat de plen, prin care se verifică şi se urmăreşte modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice;

- economicitate - caracteristică atribuită situaţiei în care se obţine minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;

-   eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

-  eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;

-   entitate controlată/auditată - autoritatea publică, compania/societatea naţională, regia autonomă sau societatea comercială la care statul ori o unitate administrativ-teritorială deţine, singură sau împreună, integral ori mai mult de jumătate din capitalul social şi asupra căreia Curtea de Conturi îşi exercită funcţia de control/audit în baza programului său anual de activitate;

- eşantionarea - etapă în procesul de control/audit având drept scop selectarea operaţiunilor/tranzacţiilor ce urmează a fi verificate şi care permite analiza rezultatelor, astfel încât concluziile să poată fi extinse asupra tuturor operaţiunilor/tranzacţiilor;

-  fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;

- legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuării acesteia;

- misiune de audit - acţiunea de audit financiar sau de audit al performanţei, aprobată a se desfăşura la o entitate publică, conform programului anual de activitate al Curţii de Conturi, şi care se finalizează cu un raport de audit;

- ordonator de credite - persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună şi să aprobe acţiuni cu efect financiar asupra fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;

- opinie de audit- concluzia auditorului care se exprimă în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau a programului ori activităţii auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu reglementările aplicabile domeniului;

- patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale se referă exclusiv la bunurile din sectorul public;

- prag de semnificaţie (materialitatea) - valoarea maximă a erorilor pe care le-ar putea conţine situaţiile financiare, valoare peste care erorile detectate sunt considerate a fi semnificative, influenţând astfel opinia auditorului. Pragul de semnificaţie poate fi exprimat nu numai valoric, ci şi prin natura abaterilor sau contextul în care acestea s-au produs;

- program anual de activitate - documentul aprobat de către plen prin care se programează activităţile specifice ale Curţii de Conturi, respectiv control, audit financiar şi auditul performanţei, în baza căruia auditorii publici externi îşi desfăşoară anual activitatea;

- proceduri de audit public extern - metodele şi tehnicile utilizate de auditorii publici externi, necesare formulării, după caz, a constatărilor, opiniilor, concluziilor şi recomandărilor;

- regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte;

-   standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public extern determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat;

- standarde proprii de audit ale Curţii de Conturi - definesc principiile de bază şi stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor şi a metodelor utilizate în desfăşurarea auditului public extern, cu scopul de a asigura calitatea activităţii. Acestea sunt elaborate pe baza Standardelor de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit şi ale Federaţiei Internaţionale a Contabililor şi urmăresc aplicarea celor mai bune practici de audit.

SECŢIUNEA 1

Competenţe, activităţi specifice, controale dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat şi alte atribuţii ale Curţii de Conturi

6. Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, şi reprezintă România în calitatea sa de instituţie supremă de audit în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.

7. In baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate. Asupra acestora nu se poate pronunţa nicio altă autoritate decât provizoriu.

8. Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.

9. Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică, persoană fizică sau juridică nu o mai poate obliga.

10.  Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curţii de Conturi în vederea introducerii acţiunilor solicitate în Programul anual de activitate.

11.  La finalizarea acestor acţiuni de verificare, Curtea de Conturi întocmeşte rapoarte pe care le transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz.

12.  In cadrul competenţelor prevăzute la art. 16 din lege, Curtea de Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra următoarelor domenii, prevăzute expres în cuprinsul art. 17 din lege:

a)  formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;

c)  formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;

d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

e)  constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;

f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;

g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii.

13.  Principalele activităţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern. Auditul public extern cuprinde auditul financiar şi auditul performanţei.

14.  Controlul se desfăşoară în baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi la:

-  instituţiile publice prevăzute la art. 18 şi art. 20 alin. (1) din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;

- alte persoane prevăzute la art. 18 (altele decât instituţiile publice), la art. 19 şi art. 27 alin. (2) şi (3) din lege.

Controlul se poate efectua, în limita competenţelor legale, şi ca urmare a unor informaţii apărute în mass-media, a unor sesizări primite de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice şi fizice sau din alte surse.

Aceste acţiuni se declanşează operativ, în limita fondului de timp disponibil, în baza unei analize privind necesitatea şi oportunitatea efectuării verificării. Acţiunea se iniţiază la propunerea şefului de departament, este însuşită de vicepreşedintele coordonator şi avizată de preşedintele Curţii de Conturi. Ulterior declanşării, aceste acţiuni de control se includ în Programul anual de activitate, conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmărire a realizării Programului anual de activitate.

Pentru rezolvarea unor sesizări, Curtea de Conturi poate dispune altor entităţi abilitate prin lege să efectueze verificarea aspectelor semnalate.

15. Auditul financiar se exercită în baza art. 22 din lege, potrivit Programului anual de activitate, pentru exerciţiul financiar încheiat, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat.

16.   Conform art. 24 din lege, Curtea de Conturi are competenţa să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 22 din lege sunt supuse auditării în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripţie, să se asigure verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curţii de Conturi înainte de aprobarea Programului anual de activitate.

17.  Curtea de Conturi efectuează, potrivit art. 26 din lege, auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, în baza programului său de activitate, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor supuse verificării.

18.   Exercitarea activităţilor specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se realizează pe baza procedurilor de audit public extern cuprinse în prezentul regulament şi în standardele proprii de audit, detaliate în manualele de audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi.

Standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi sunt elaborate în baza standardelor de audit internaţionale, general acceptate.

Alte activităţi şi atribuţii ale Curţii de Conturi

19. Potrivit art. 93 din lege, Curtea de Conturi mai are şi alte atribuţii, respectiv:

a) să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 18 din lege;

b) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

c) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări;

d) să dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de audit.

Totodată, conform art. 4 alin. (6) din lege, autorităţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, inclusiv cele de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, precum şi autorităţile publice cu atribuţii de control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.

20. Conform prevederilor art. 92 din lege, Curtea de Conturi avizează:

a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;

b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

SECŢIUNEA a 2-a

Programul anual de activitate

21.   Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului propriu de activitate, astfel cum este prevăzut în art. 2 alin. (1) din lege.

22. Acţiunile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei din cadrul competenţelor atribuite Curţii de Conturi se desfăşoară pe baza Programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi.

Acţiunile se aduc la cunoştinţa entităţilor ce urmează a fi verificate, astfel cum se precizează la art. 28 din lege.

23.   Intocmirea, modificarea, completarea şi urmărirea Programului anual de activitate se fac potrivit metodologiei de elaborare, modificare şi urmărire a realizării Programului anual de activitate.

SECŢIUNEA a 3-a

Obligaţiile entităţilor publice verificate de Curtea de Conturi

24.  Potrivit art. 4 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale.

25.   Misiunile de control/audit se desfăşoară la sediul entităţilor supuse verificării. Acestea sunt obligate să le asigure auditorilor publici externi accesul în incintă şi trebuie să le sprijine totodată activitatea în mod corespunzător, oferind spaţii de lucru adecvate şi diverse echipamente (birouri, calculatoare etc.) necesare bunei desfăşurări a activităţii, astfel cum prevede art. 4 alin. (2) şi alin. (4) din lege.

In cazuri excepţionale, misiunile de control/audit se pot desfăşura şi la sediul Curţii de Conturi.

26. Conform prevederilor art. 4 alin. (2) din lege, la solicitarea Curţii de Conturi, entităţile supuse verificării sunt obligate să îi transmită, sub semnătură, actele, documentele şi informaţiile solicitate, la termenele şi în structura stabilită, şi să îi asigure accesul în sediile acestora.

In caz contrar, se va proceda la aplicarea prevederilor art. 128 din lege („încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) se penalizează cu 50 lei pentru fiecare zi de întârziere"), potrivit procedurii stabilite la pct. 114-118 din prezentul regulament. De asemenea, în funcţie de situaţia concretă, acţiunile de verificare pot fi suspendate până la prezentarea documentelor solicitate. Suspendarea se face conform metodologiei interne a Curţii de Conturi.

27.  La solicitarea auditorilor publici externi, conform art. 4 alin. (3) din lege, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte sau documente sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora.

28.  Entităţile supuse verificării, potrivit prevederilor art. 4 alin. (5) din lege, poartă întreaga răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi.

29. Conducerea entităţilor supuse verificării răspunde, potrivit legii, pentru:

- pregătirea şi prezentarea integrală şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, precum şi a tuturor documentelor şi a informaţiilor, în concordanţă cu reglementările legale în vigoare. Toate situaţiile solicitate entităţii verificate se prezintă de aceasta, sub semnătură, în conţinutul şi în forma cerută;

- organizarea şi desfăşurarea activităţii de control intern şi audit intern;

-   stabilirea întinderii prejudiciului (dacă este cazul), dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) din lege.

CAPITOLUL II

Organizarea, efectuarea controlului, întocmirea actelor de control şi valorificarea constatărilor înscrise în actele de control

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile, competenţele şi obiectivele controlului Curţii de Conturi

Domenii şi entităţi controlate

30. In temeiul art. 1 alin. (1) din lege, domeniile care intră în competenţa de control a Curţii de Conturi sunt redate, în principal, la art. 17 din lege, prevederi care se referă la: modul de formare şi utilizare a resurselor bugetului consolidat pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz; formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale; utilizarea diverselor forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale; situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă; alte domenii stabilite, potrivit legii, în competenţa Curţii de Conturi.

31.  Potrivit prevederilor art. 27 alin. (2) din lege, Curtea de Conturi exercită controlul şi la autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, iar în baza prevederilor art. 36 din lege, efectuează controale şi pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz, la persoanele prevăzute la art. 18 şi 19 din lege.

32. In baza hotărârilor Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, Curtea de Conturi efectuează şi alte controale, în limita competenţelor sale, privind modui de gestionare a resurselor publice, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) din lege.

33.  In cadrul atribuţiilor sale, Curtea de Conturi exercită controlul la entităţile prevăzute la art. 18 şi 19 din lege, unde sunt urmărite, în principal, în funcţie de competenţe, aspectele redate la art. 27 alin. (1) din lege.

34.  Curtea de Conturi, în baza prevederilor legii sale de organizare şi funcţionare, precum şi a altor prevederi legale, poate exercita, pe baza tematicilor specifice, funcţia de control la:

a)  instituţiile publice care intră, potrivit legii, în competenţa de control a Curţii de Conturi, în cazul verificărilor pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;

b)  entităţile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea sau care funcţionează pe lângă instituţiile publice verificate, respectiv regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul şi/sau unităţile administrativ-teritoriale deţin, individual ori împreună, majoritatea capitalului social;

c) Banca Naţională a României;

d)  organisme autonome de asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru;

e) autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, unde controlul se face cu privire la:

-  respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare prevăzute de lege;

- modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare;

-   respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare; '

f)   persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, care:

- beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;

- administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

- administrează şi/sau utilizează fonduri publice. La aceste entităţi verificările se efectuează numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri;

g) entităţile la care s-a dispus verificarea de către Camera Deputaţilor şi/sau Senat a modului de gestionare a resurselor publice.'

35. Prin verificările sale la entităţile şi persoanele prevăzute la pct. 34, Curtea de Conturi urmăreşte, conform prevederilor art. 27 alin. (1) din lege, în principal', după caz, următoarele aspecte:

a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;

b) evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;

d) calitatea gestiunii ec'onomico-financiare;

e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice.

Alte atribuţii legate de control

36. In îndeplinirea atribuţiilor de control pe care le conferă legea, Curtea de Conturi poate, în baza art. 93 din lege:

a) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;

b) să ceară şi să utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

c) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.

Totodată, conform prevederilor art. 4 alin. (6) din lege, autorităţile publice cu atribuţii de control financiar, control fiscal, precum'şi de control sau supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.

Această solicitare a Curţii de Conturi se notifică instituţiilor specializate printr-o adresă semnată de către şeful de departament sau directorul camerei de conturi, conform competenţei teritoriale. Modul de întocmire şi conţinutul adresei sunt prevăzute la pct. 60.

Solicitarea se face şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei.

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea şi efectuarea controlului

37. Activitatea de control se desfăşoară conform Programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, şi tematicilor specifice elaborate de departamentele de specialitate, pe categorii de persoane juridice, domenii sau sectoare de activitate.

Notificarea entităţii

38. Entităţile incluse în Programul anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, sunt notificate, conform prevederilor art. 28 din lege, asupra controlului care urmează să se efectueze de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi.

Adresa de notificare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, este semnată de şeful de departament/directorul camerei de conturi şi se transmite entităţii ce urmează a fi verificată, de regulă, cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte de începerea controlului.

In cadrul acţiunilor de documentare sau în cazul unor controale declanşate operativ, notificarea se face cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data începerii acestora.

Desemnarea auditorilor publici externi

39.  Auditorii publici externi care urmează să efectueze controlul sunt propuşi de către directorii direcţiilor din cadrul departamentelor*/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi şi aprobaţi de către şefii de departament sau de către directorii camerelor de conturi.

40. Directorii din cadrul departamentelor/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi propun pentru fiecare acţiune de control, de regulă, câte 2 sau mai mulţi auditori publici externi, care formează echipa de control, în funcţie de volumul de operaţiuni ale entităţii şi de complexitatea acţiunii.

41. In cazul în care echipa de control este formată din 2 sau mai mulţi auditori publici externi, unul dintre aceştia este desemnat şef de echipă, el având şi sarcina de a repartiza obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, precum şi de a urmări şi coordona întreaga acţiune.

Emiterea delegaţiei de control

42. Pentru efectuarea controlului la entitatea nominalizată în Programul anual de activitate, şefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegaţia de control, al cărei model este prevăzut în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

In aceasta se precizează în mod explicit: auditorii publici externi desemnaţi şi denumirea acţiunii, entitatea nominalizată pentru verificare, perioada de desfăşurare a controlului. După finalizarea acţiunii, delegaţia de control se ataşează la actul de control.

Delegaţia de control se actualizează în situaţia în care acţiunile de control se prelungesc ca perioadă de timp.

43.  Este interzisă auditorilor publici externi efectuarea unor acţiuni de documentare şi verificare fără a deţine delegaţia de control şi fără să fie notificată în prealabil entitatea la care urmează a fi efectuată acţiunea.

Organizarea acţiunilor de control

44.  Conducătorii structurilor din cadrul Curţii de Conturi pot participa, după caz, la şedinţa de deschidere de la entitatea controlată pentru prezentarea echipei de control.

In cadrul acestei discuţii cu managementul entităţii verificate se prezintă tema acţiunii şi se stabilesc persoanele de contact, logistica necesară, precum şi alte detalii pentru realizarea în bune condiţii a respectivei acţiuni de control.

45.  La entităţile care ţin registrul unic de control, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în acesta, atât înaintea începerii, cât şi după finalizarea controlului, elementele prevăzute în Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, respectiv numele şi prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numărul legitimaţiei de control, numărul şi data delegaţiei, tema controlului, perioada controlului, perioada controlată, numărul şi data actului de control întocmit.

* In cazul departamentelor de control/audit care au în structură direcţii şi, respectiv, servicii subordonate direct şefului de departament, prin sintagma director direcţie din cadrul departamentului se înţelege director/şef serviciu din cadrul departamentului.

46.  După ce a fost desemnată pentru efectuarea acţiunii, echipa de auditori îşi planifică activitatea de control pentru a realiza o armonizare adecvată între obiectivele de control stabilite, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, metodele prin care urmează să se obţină probe suficiente şi temeinice, precum şi bazele pentru evaluarea probelor.

Planificarea activităţii de control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizează de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Planul cuprinde, în principal, următoarele: entitatea verificată; obiectivele controlului cuprinse în tematica de control; perioada supusă verificării; auditorii publici externi desemnaţi să efectueze controlul; şeful de echipă nominalizat; repartizarea obiectivelor de control pe fiecare auditor; perioada de efectuare a controlului.

Planul de control poate fi modificat şi completat pe parcursul desfăşurării acţiunii în funcţie de situaţia reală constatată pe teren.

47. In vederea elaborării planului de control şi efectuării unui control eficient, la începutul fiecărei acţiuni auditorii publici externi trebuie să se documenteze temeinic asupra următoarelor aspecte, după caz:

-  natura activităţii entităţii controlate şi a ramurii din care aceasta face parte. Pentru aceasta se culeg date şi informaţii privind cadrul legal, mediul de control şi condiţiile în care entitatea controlată îşi desfăşoară activitatea;

-operaţiunile şi tranzacţiile efectuate de entitatea controlată, inclusiv operaţiunile/tranzacţiile cu părţile afiliate;

- sistemul de control intern al entităţii, rapoartele auditurilor interne şi externe anterioare, precum şi modul în care au fost implementate recomandările acestora;

-   informaţiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice etc.

48. Auditorii publici externi au obligaţia de a examina ultimul act de control încheiat de Curtea de Conturi la entitatea controlată, precum şi, dacă se impune, modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi în procesul de valorificare şi să consemneze despre acestea în actul de control.

Auditorii publici externi au, de asemenea, obligaţia de a solicita şi de a examina actele de control întocmite la entitatea verificata de către alte organe de control.

49. Acţiunea de control se efectuează, de regulă, la sediul entităţii verificate. In cazuri excepţionale, verificarea se poate face şi la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, iar acest lucru se stabileşte de către şeful departamentului/ directorul camerei de conturi, la propunerea motivată a auditorilor publici externi.

50. In cazul în care controlul se efectuează la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, se transmite conducerii entităţii ce urmează a fi controlată o scrisoare semnată de către conducerea structurii de control, cuprinzând actele şi documentele tehnico-operative şi financiar-contabile, în original, referitoare la obiectivele supuse verificării, necesare pentru realizarea acţiunii, precum şi termenul maxim la care acestea trebuie puse la dispoziţia echipei de control.

51.  Pentru actele şi documentele solicitate de Curtea de Conturi în baza prevederilor art. 4 din lege, prin scrisoarea prevăzută la pct. 50, precum şi pentru orice alte documente solicitate pe parcursul desfăşurării acţiunii şi aduse la sediul structurii Curţii de Conturi de către reprezentanţii entităţii verificate pe cheltuiala acesteia, se încheie proces-verbal de predare-primire între echipa de control şi aceşti reprezentanţi, atât în momentul primirii, cât şi la sfârşitul acţiunii de control, când respectivele acte şi documente se' restituie.

52.   Auditorii publici externi sunt obligaţi să asigure integritatea şi securitatea actelor şi documentelor aparţinând entităţii controlate, în cazul în care verificarea se face la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi.

53.  Prevederile pct. 48-52 se aplică şi în cazul misiunilor de audit financiar şi audit al performanţei.

Proceduri folosite pentru realizarea acţiunilor de control

54.  Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, controlul Curţii de Conturi se efectuează prin proceduri de audit. Procedurile utilizate se selectează în funcţie de specificul activităţii entităţii controlate şi de obiectivele de control stabilite, după cum urmează:

- teste de control, al căror scop este verificarea modului de funcţionare a sistemului financiar-contabil utilizat de entitate şi a celui de control intern, pentru a evalua în ce măsură auditorii publici externi se pot baza pe rezultatele acestora;

-  proceduri de fond, care constituie, în principal, verificări directe ale operaţiunilor/tranzacţiilor şi ale informaţiilor contabile. Prin procedurile de fond se verifică de către auditori, de asemenea, dacă toate operaţiunile şi tranzacţiile economice verificate sunt în conformitate cu legislaţia şi cu reglementările în vigoare.

Cele mai utilizate metode şi tehnici de colectare a probelor sunt: examinarea documentelor, organizarea de grupuri de dezbatere, chestionare, interviuri, precum şi observarea directă, prezentate după cum urmează:

a)  examinarea documentelor. Pentru realizarea controlului, auditorii publici externi trebuie să examineze actele şi documentele tehnico-operative şi financiar-contabile referitoare la obiectivele supuse verificării.

Pentru realizarea acestei activităţi auditorii publici externi urmează să analizeze, fără a fi limitative, si informaţii referitoare la:

-   planificarea strategică şi operaţională a entităţilor controlate;

- controalele dispuse de conducere entităţii verificate;

-   stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor adunărilor generale ale acţionarilor, consiliilor de administraţie şi ale conducerii executive, precum şi ale organelor deliberative;

- reclamaţii şi contestaţii şi modul de soluţionare a acestora;

-  rapoartele de activitate ale entităţilor controlate şi ale unităţilor subordonate acestora;

- rapoartele de audit sau de control precedente;

- rapoartele de audit intern;

b)  grupurile de dezbatere reprezintă o metodă utilizată de auditor pentru a colecta opinii şi idei de la persoanele în măsură să dea relaţii în legătură cu obiectivele controlului;

c) chestionarele se utilizează de auditor, în vederea obţinerii unor informaţii privind o anumită problematică. Avantajele acestora constau în faptul că pot fi obţinute o multitudine de informaţii cu privire la problematica abordată, într-un timp relativ scurt;

d) interviurile reprezintă o metodă de investigare utilizată de auditor în scopul obţinerii de date şi de informaţii în legătură cu problematica de control abordată;

e) observarea directă este o tehnică ce poate fi utilizată de auditori pentru analiza diferitelor procese sau fenomene economice ori sub aspectul comportamentului managementului sau al personalului entităţii verificate.

Cele de mai sus se completează cu prevederile pct. 166 lit. b), acestea nefiind limitative.

Aceste proceduri nu sunt limitative.

55. In cadrul acţiunii de control, operaţiunile şi documentele financiar-contabile ce se verifică se selectează prin eşantionare.

Eşantionarea presupune aplicarea de către auditor a procedurilor de audit numai asupra unei părţi a operaţiunilor şi documentelor financiar-contabile, astfel încât, după analizarea probelor selectate, concluziile să poată fi extinse.

Eşantionul trebuie să fie selectat astfel încât să fie reprezentativ. Eşantionul reprezentativ este acel eşantion în care elementele controlate sunt aproximativ identice caracteristicilor specifice tuturor operaţiunilor şi documentelor financiar-contabile ale entităţii controlate. Aceasta înseamnă că elementele incluse în eşantion sunt asemănătoare cu cele rămase în afara eşantionului, iar pe baza lor se pot formula concluziile în legătură cu obiectivele de control urmărite, întrucât definesc domeniul supus verificării.

56.  Eşantionul poate fi selectat atât prin metode statistice, cât şi prin metode nestatistice.

Metoda de eşantionare statistică foloseşte teoria probabilităţilor pentru determinarea mărimii eşantionului, oferind posibilitatea obţinerii unor concluzii pertinente pentru întreaga populaţie. Metodele statistice cele mai frecvent utilizate sunt: selecţia aleatorie şi selecţia sistematică.

Metoda eşantionării nestatistice are la bază raţionamentul profesional al auditorului, concluziile privind operaţiunile şi documentele financiar-contabile făcându-se pe baza propriului raţionament.

SECŢIUNEA a 3-a

Intocmirea actelor de control

Tipuri de acte de control

57.  In cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, la instituţiile publice, precum şi la celelalte persoane prevăzute la art. 18, 19 şi la art. 27 alin. (2) şi (3) din lege, se întocmesc următoarele tipufi de acte de control:

- raport de control;

- proces-verbal de constatare;

- notă de constatare;

- notă unilaterală, în condiţiile pct. 112 lit. a).

58.  Raportul de control, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, se întocmeşte, în baza prevederilor art. 30 alin. (2) din lege, de către auditorii publici externi desemnaţi să efectueze verificarea.

In raportul de control, auditorii publici externi prezintă:

a) obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care nu au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţită de descrierea măsurilor luate în timpul controlului;

b) obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţită de descrierea măsurilor luate în timpul controlului;

c)  obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care s-au constatat fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;

d) obiectivele de control prevăzute în tematica specifică la care nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate.

Toate abaterile constatate şi prezentate pe scurt în raport sunt detaliate în procesele-ve'rbale de constatare, anexe la raportul de control.

Raportul de control se semnează numai de către auditorii publici externi.

59. Procesul-verbal de constatare se întocmeşte:

a)  în cazul în care se constată abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.1;

b) în cazul în care se identifică fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale se întocmeşte procesul-verbal de constatare, distinct, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.2.

Procesul-verbal de constatare se semnează de auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de către reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate.

60. In cazul în care este necesar pentru fundamentarea şi instrumentarea unor constatări, Curtea de Conturi poate solicita unor instituţii ale statului efectuarea cu prioritate a unor verificări de specialitate. Această solicitare a Curţii de Conturi se notifică instituţiilor specializate printr-o adresa semnată de şeful de departament/directorul camerei de conturi (conform competenţei teritoriale), la propunerea auditorilor publici externi.

In adresă se precizează obiectivele de control, perioada de verificare şi termenul de predare a actului de control la structura

Curţii de Conturi care a solicitat verificarea respectivă. Actul întocmit la solicitarea Curţii de Conturi constituie anexă la procesul-verbal de constatare.

61. Nota de constatare se întocmeşte:

a) în cazul în care, ca urmare a controalelor efectuate, se constată abateri pentru clarificarea cărora se impune continuarea controlului la altă entitate şi/sau de către alte structuri ale Curţii de Conturi;

b) în cazul în care, în scopul instrumentării şi fundamentării unor constatări, se impune efectuarea unor verificări încrucişate şi la alte entităţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul;

c) în cazul în care se constată abateri a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă. In această situaţie, nota de constatare se întocmeşte şi se semnează în momentul identificării abaterilor. In cazul în care se refuză semnarea acestei note de către reprezentanţii entităţii verificate, aceasta poate fi semnată de 1-2 martori.

In nota de constatare se consemnează situaţia de fapt, precum şi, dacă este cazul, măsurile luate operativ pentru remedierea abaterilor constatate.

Forma şi structura notei de constatare se adaptează modelului procesului-verbal de constatare.

Nota de constatare se semnează de către auditorii publici externi, reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate sau, după caz, de alte persoane în prezenţa cărora s-a efectuat constatarea şi constituie anexă la procesul-verbal de constatare şi raportul de control, după caz.

Reguli generale de întocmire a actelor de control

Conţinutul actelor de control

62.  In actele de control se înscriu în mod obligatoriu următoarele date:

-  numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează controlul;

- structura care efectuează controlul;

- numărul şi data delegaţiei de control;

- denumirea şi adresa persoanei juridice controlate;

- codul fiscal/numărul de înregistrare la registrul comerţului al persoanei juridice controlate;

-  ordonatorii de credite/conducătorii persoanei juridice controlate în perioada supusă controlului şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;

- denumirea acţiunii de control;

- perioada în care s-a efectuat controlul;

- perioada supusă controlului;

- obiectivele controlului;

- constatările rezultate în urma controlului efectuat.

63.  Pe parcursul desfăşurării acţiunii, membrii echipei de control trebuie să discute şi să analizeze constatările cu persoanele implicate, precum şi cu conducerea entităţii, în vederea elucidării cauzelor şi împrejurărilor care au condus la producerea abaterilor şi a consecinţelor economico-financiare.

Proiectul actului de'control se prezintă conducerii entităţii şi se analizează cu aceasta, la o dată stabilită de ambele părţi, încercându-se cu acest prilej clarificarea eventualelor divergenţe între constatările auditorilor şi susţinerile reprezentanţilor entităţii verificate. La această întâlnire poate participa şi conducerea structurii de control.

Redactarea formei finale a actului de control se realizează după parcurgerea acestor etape, avându-se în vedere şi eventualele probe noi prezentate de către conducerea/ reprezentanţii entităţii verificate.

Inregistrarea şi semnarea actelor de control

64.  Actele de control care trebuie semnate bilateral se înregistrează la registratura entităţii verificate. Numărul de înregistrare se menţionează în finalul actului de control.

In vederea semnării, actele de control menţionate mai sus se depun/transmit entităţii verificate, însoţite' de o adresă, semnată de auditorii publici externi care au efectuat controlul, prin care se stabileşte şi termenul pentru semnare.

In adresă se menţionează şi dreptul entităţii verificate de a formula şi de a transmite obiectiuni la actul de control în termenul-limită de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la entitatea verificată.

Totodată, se precizează şi structura Curţii de Conturi şi adresa acesteia unde se depun/transmit obiecţiunile.

Termenul pentru semnarea procesului-verbal de constatare de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate şi, după caz, a notei de constatare este de până la 5 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la registratura entităţii verificate sau data confirmării de primire când actul se transmite acesteia prin poştă.

65. Procesele-verbale de constatare şi notele de constatare se pot afla în următoarele situaţii:

- semnate fără obiectiuni de către reprezentanţii legali ai entităţii controlate. In acest caz se procedează de îndată la valorificarea actelor de control;

-  semnate cu obiectiuni de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate. In acest caz valorificarea actelor de control se face după primirea obiecţiunilor, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea actelor de control la registratura entităţii verificate;

-  refuzate să fie semnate. Acest fapt se menţionează ca atare de către auditorii publici externi la finalul actului de control, In acest caz, după expirarea celor 15 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la entitatea verificată, termen în care aceasta are dreptul de a depune obiectiuni, se procedează de îndată la valorificarea constatărilor înscrise în actul de control.

Depunerea obiecţiunilor la actul de control

66. Reprezentanţii legali ai persoanei juridice controlate pot face obiectiuni la constatările înscrise în actul de control.

Acestea trebuie transmise/depuse la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul, în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea actului de control la persoana juridică verificată.

In cazul în care obiecţiunile se depun după expirarea termenului de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării actului de control la registratura entităţii controlate, acestea nu sunt avute în vedere la valorificarea constatărilor.

Numărul de exemplare în care se întocmesc actele de control

67.  Numărul de exemplare în care se întocmesc actele de control se stabileşte în funcţie de tipul actului, după cum urmează:

a)  în cazul în care în raportul de control nu au fost consemnate abateri, acesta se întocmeşte într-un singur exemplar, înregistrat la registratura generală a Curţii de Conturi sau, după caz, la registratura din cadrul structurilor teritoriale ale acesteia;

b) în cazul în care în raportul de control au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, acesta se întocmeşte în numărul necesar de exemplare, în funcţie de modul de valorificare;

c)  în cazul în care au fost întocmite procese-verbale de constatare şi/sau note de constatare, anexe la raportul de control, acestea se întocmesc în numărul necesar de exemplare, în funcţie de modul de valorificare.

Toate exemplarele actelor de control trebuie să conţină semnătura în original a auditorilor publici externi şi, respectiv, după caz, a reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice controlate.

Numărul de exemplare în care a fost întocmit actul de control se consemnează la finalul acestuia. De asemenea, la finalul actelor semnate bilateral se menţionează faptul că prin semnarea acestora de către conducerea entităţii verificate se certifică restituirea documentelor puse la dispoziţia echipei de control.

In cazul în care nu au fost constatate abateri, certificarea restituirii documentelor puse la dispoziţie de entitatea verificată se face printr-o minută care se anexează la raportul de control.

Extinderea controlului

68. In situaţia în care se constată abateri de la legalitate şi regularitate care provin din exerciţiile financiare anterioare celui verificat, controlul se poate extinde şi asupra acestora.

Extinderea se propune de către auditorii publici externi şi se aprobă de şeful de departament/directorul camerei de conturi, după caz. In situaţia în care este necesară extinderea acţiunii de control, se procedează conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmărire a realizării Programului anual de activitate.

Reguli specifice de întocmire a procesului-verbal de constatare

Modul de întocmire a proceselor-verbale de constatare

69.   In cazul constatării de abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, consemnate în actele de controfîntocmite, acestea vor fi expuse clar şi concis şi vor fi însoţite de probe relevante.

70.  Redactarea proceselor-verbale de constatare se face sistematizat, pe naturi de abateri, cu indicarea frecvenţei acestora în cadrul eşantionului verificat şi cu prezentarea celor mai concludente exemple, iar celelalte' cazuri se prezintă în situaţii anexe.

71. Anexele la procesul-verbal de constatare se constituie din: situaţii, tabele, acte sau documente necesare susţinerii constatărilor, în copie ori în original, după caz, şi note de relaţii.

72.  Tabelele şi situaţiile anexate la procesul-verbal de constatare se semnează de echipa de control, de reprezentanţii persoanei juridice controlate şi de salariaţii cu atribuţii în activitatea respectivă.

73.   Documentele sau actele în care sunt consemnate operaţiuni patrimoniale, financiar-contabile etc, necesare confirmării constatărilor, se anexează în copie la procesul-verbal de constatare.

74.  In situaţia în care se constată producerea unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se întocmeşte proces-verbal de constatare, distinct (în care nu se consemnează şi alte abateri), ce constituie parte integrantă a raportului de control. La acest proces-verbal de constatare, distinct, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.2, se anexează în original documentele care au stat la baza constatărilor. In acest caz, entitatea controlată are obligaţia de a-şi păstra copii ale documentelor ridicate în original.

Pentru documentele ridicate în original se va întocmi proces-verbal de ridicare documente în care se va consemna fiecare act ridicat. Procesul-verbal se încheie în două exemplare şi este semnat atât de către auditorii publici externi, cât şi de conducerea entităţii verificate. Un exemplar al procesului-verbal se lasă la entitatea verificată.

Notele de relaţii

75.  Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, în vederea clarificării împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la crearea de abateri de la legalitate şi regularitate sau producerea de fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, auditorii publici externi solicită, după caz, note de relaţii, al căror model este prevăzut în anexa nr. 5, persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat aceste abateri. In nota de relaţii se descriu faptele în legătură cu care se solicită clarificări.

76.  La redactarea actelor de control se au în vedere notele de relaţii solicitate (în măsura în care răspunsurile formulate au legătura directă cu întrebările puse), consemnându-se în mod explicit atât conţinutul acestora, cât şi punctul de vedere al auditorilor publici'externi faţă de răspunsurile date la întrebările puse în notele de relaţii, precum şi măsurile luate de persoana juridică controlată.

77. Notele de relaţii se pot lua în orice etapă a controlului, în acestea fiind stabilite întrebări precise, formulate astfel încât răspunsurile date să asigure clarificarea împrejurărilor în care au fost produse aspectele reţinute de control.

78.   Notele de relaţii se solicită, dacă este posibil, şi persoanelor care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea controlată. Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin intermediul entităţii verificate.

79. Solicitarea notelor de relaţii are ca scop clarificarea unor aspecte constatate în timpul controlului. Persoanele cărora le sunt adresate notele de relaţii pot prezenta orice alte date sau documente necunoscute de auditorii publici externi, care contribuie la clarificarea constatărilor.

Conţinutul proceselor-verbale de constatare

80. In afara elementelor prevăzute la pct. 62, în procesele-verbale de constatare în care sunt consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii ori fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se înscriu, în principal, pentru fiecare abatere/faptă, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 4.1 şi 4.2, următoarele:

a)   descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate; descrierea abaterii se face cât mai complet, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante;

b)   legea  sau altă reglementare încălcată, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia;

c) estimarea valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante;

d) cauzele şi împrejurările care au condus la încălcarea legii sau a altor norme;

e)  consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi regularitate;

f)  persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, poziţia acestora faţă de abaterile constatate, exprimată în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta;

g) măsurile luate de entitatea verificată în timpul controlului.

SECŢIUNEA a 4-a

Valorificarea constatărilor înscrise în actele de control

Evidenţa actelor de control

81.  Actele de control întocmite ca urmare a controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate sau a controalelor tematice (rapoarte de control, procese-verbale de constatare, note de constatare, note unilaterale) se depun şi se înregistrează în evidenţa structurii care a efectuat controlul (departament sau camera de conturi). Acestea se înregistrează şi în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.

Acest registru se completează permanent prin grija directorului din cadrul departamentului şi a directorului adjunct al camerei de conturi.

Notele întocmite de către auditorii publici externi în procesul de valorificare

82.   In cazul în care reprezentanţii persoanei juridice controlate formulează obiecţiuni la actul de control, auditorii publici externi întocmesc o notă conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiunile în cauză. Nota se întocmeşte în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării obiecţiunilor la structura care a efectuat controlul.

83. La actele de control încheiate şi înregistrate în evidenţa structurii Curţii de Conturi se ataşează o notă întocmită de auditorii publici externi care au efectuat controlul şi în care se înscriu, în mod concret şi explicit, abaterile constatate şi propunerile privind modul de valorificare a constatărilor. Aceasta notă se întocmeşte după primirea obiecţiunilor şi formularea punctului de vedere al auditorilor publici externi asupra acestora.

Valorificarea constatărilor înscrise în rapoartele de control

84. Rapoartele de control se valorifică în funcţie de conţinutul acestora, după cum urmează:

a)  rapoartele de control în care nu au fost consemnate abateri se repartizează de către şeful departamentului către directorul din cadrul departamentului şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct, pentru a fi analizate de aceştia.

In termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării actului în evidenţa structurii, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi întocmeşte o notă cuprinzând punctul său de vedere privind conţinutul actului de control. Nota se anexează la raportul de control.

In cazul în care controlul a fost dispus şi coordonat de un departament de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, nota aprobată de directorul camerei de conturi, însoţită, eventual, de raportul de control, se înaintează departamentului în cauză, la solicitarea acestuia;

b) rapoartele de control în care au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale (prezentate detaliat în procesele-verbale de constatare, anexe la raportul de control) se repartizează de către şeful de departament către directorul din cadrul departamentului şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct, pentru a fi analizate de către aceştia şi a se întocmi projectul documentelor de valorificare.

In termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea obiecţiunilor sau de la expirarea termenului de depunere a acestora, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi întocmeşte o notă cuprinzând punctul său de vedere privind conţinutul actului de control şi proiectul documentelor de valorificare (proiectul deciziei, proiectul adresei de sesizare a organelor de urmărire penală).

Actele de control încheiate de către auditorii publici externi, împreună cu notele şi proiectul documentelor de valorificare, întocmite de către directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, se înaintează şefului de departament/directorului camerei de conturi.

Valorificarea constatărilor înscrise în procesele-verbale de constatare

85.   Procesele-verbale de constatare în care au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii ori fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale se valorifică împreună cu raportul de control la care acestea constituie anexe, potrivit pct. 84 lit. b).

Măsurile dispuse de către Curtea de Conturi pentru valorificarea constatărilor din actele de control

86.  Pentru valorificarea constatărilor înscrise în rapoartele de control şi, respectiv, în procesele-verbale de constatare - anexe ale acestora, Curtea de Conturi poate stabili:

a) potrivit prevederilor art. 94 din lege:

a.1) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

a.2) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

a.3) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;

b) potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) şi (4) din lege:

b.1) în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii, Curtea de Conturi comunică conducerii entităţii controlate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii verificate;

b.2) în situaţia în care se constată, în urma controlului Curţii de Conturi, existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, consemnate într-un proces-verbal de constatare distinct, conducătorul structurii (şeful departamentului/directorul camerei de conturi) sesizează, după obţinerea avizului Departamentului juridic, organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea verificată;

c) potrivit prevederilor art. 96 din lege, Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

Decizia

87.  Pentru aplicarea măsurilor de valorificare prevăzute la pct. 86 lit. a), b.1) şi c), se emite decizia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 7.

88.   Proiectul deciziei se întocmeşte de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi. Acesta este examinat de către şeful de departament sau de către directorul camerei de conturi^ care îl semnează şi îl remite spre executare conducerii entităţii verificate. Decizia este însoţită de o adresă de înaintare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 8, care se transmite prin poştă cu confirmare de primire.

89. In decizie se înscriu concret măsurile pe care entitatea verificată sau alte entităţi implicate trebuie să le aducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, precum şi pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia.

Totodată, prin decizie se poate cere entităţii verificate şi luarea unor măsuri pentru suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

In cazul în care se propune blocarea fondurilor în baza art. 94 lit. b) din lege şi/sau se cere suspendarea din funcţie potrivit art. 96 din lege/proiectul de decizie, însoţit de actele de control, se transmite Departamentului juridic în vederea obţinerii avizului acestuia. Departamentul juridic verifică îndeplinirea condiţiilor legale pentru dispunerea măsurilor propuse şi restituie documentele, însoţite de o adresă prin care comunică avizul asupra măsurilor propuse, structurii emitente.

90. In situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii, decizia cuprinzând măsurile pentru recuperarea acestora va fi adusă la cunoştinţă şi organului ierarhic superior în subordinea căruia se află entitatea verificată sau organului de conducere colectivă, care aprobă, coordonează şi controlează activitatea entităţii verificate şi care, în cadrul atribuţiilor ce îi revin, va urmări modul de ducere la îndeplinire a măsurilor în cauză.

In cazul aleşilor locali decizia se transmite consiliului local/consiliului judeţean.

91. Deciziile se înregistrează în Registrul special prevăzut în anexa nr. 6, în vederea asigurării urmăririi modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse.

Analiza şi soluţionarea contestaţiei la decizie

92. Impotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia, partea interesată poate depune contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia.

93. In cazul în care contestaţia este depusă la altă structură a Curţii de Conturi decât cea care a emis decizia, contestaţia se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen. In această situaţie, contestaţia este redirectionata de către structura care a primit contestaţia la structura emitentă a deciziei.

94.  Termenul de 15 zile lucrătoare pentru contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii deciziei şi nici ziua expedierii contestaţiei.

95. Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

96.  Nedepunerea contestaţiei în termen atrage decăderea, cu excepţia cazului în care entitatea verificată dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. In acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile lucrătoare de la încetarea „împiedicării", cu prezentarea motivelor care au determinat această situaţie.

97.  Contestaţia trimisă prin poştă se socoteşte în termen dacă a fost predată recomandat la oficiul poştal în termenul prevăzut la pct. 94.

98. Contestaţia nu suspendă obligaţia executării deciziei.

99. In situaţia contestaţiei formulate de conducerea entităţii verificate la decizia emisa de structurile Curţii de Conturi, se procedează astfel:

a)   atunci când decizia a fost emisă de către şeful departamentului de specialitate care a efectuat controlul, contestaţia se remite de către acesta directorului din cadrul departamentului respectiv. Acesta, în termen de 10 zile lucrătoare, examinează temeinicia contestaţiei formulate şi întocmeşte o notă cu punctul său de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie;

b) atunci când decizia a fost emisă de către directorul camerei de conturi, contestaţia se remite de către acesta directorului adjunct, care, în termen de 10 zile lucrătoare, întocmeşte o notă cu punctul său de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie.

100.  Nota întocmită de directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi se aprobă de şeful de departament/directorul camerei de conturi. Nota împreună cu contestaţia formulată de entitatea verificată, decizia emisă şi procesele-verbale de constatare se transmit Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituită conform pct 101.

In acest sens, documentele sus-menţionate, de la nivelul camerei de conturi, se transmit departamentului care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, în vederea analizei şi soluţionării contestaţiei.

101.  Contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de Conturi sunt examinate de comisii de soluţionare a contestaţiilor, formate după cum urmează:

a) un vicepreşedinte, consilierul de conturi care coordonează departamentul care a efectuat verificarea şi un alt consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte), pentfu deciziile emise de către departamentele de specialitate.

Structura care a efectuat controlul informează vicepreşedintele cu privire la necesitatea constituirii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor;

b)  consilierul de conturi care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt consilier de conturi (desemnat de către unul dintre vicepreşedinţi) şi directorul din cadrul departamentului respectiv, pentru deciziile emise la nivelul camerelor de conturi.

102. La şedinţa Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pot fi invitaţi şi reprezentanţii entităţii verificate, care pot depune acte şi documente suplimentare pentru susţinerea contestaţiei. Aceştia pot fi asistaţi de avocat. Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţia împreună cu celelalte documente şi emite o încheiere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9,' prin care se poate dispune admiterea totală sau parţială a contestaţiei ori respingerea acesteia.

103.  Cu ocazia şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în vederea emiterii încheierii, secretarul de şedinţă întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, în care se consemnează participarea şi a altor persoane decât membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor (respectiv reprezentanţi ai entităţii verificate). Totodată, în procesul-verbal se menţionează, în sinteză, dezbaterile care au avut loc, precum şi actele şi documentele suplimentare depuse de entitatea verificata în vederea susţinerii contestaţiei. Procesul-verbal al şedinţei se semnează de membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi de secretarul de şedinţă.

104.  Opinia separată şi motivarea acesteia se anexează la încheiere şi se semnează de către membrul Comisiei de soluţionarea contestaţiilor care a formulat-o.

105.  Incheierea emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor se comunică entităţii căreia i-au fost dispuse măsuri prin decizie şi structurilor de control care au emis decizia.

Un exemplar al încheierii, împreună cu decizia şi contestaţia la aceasta, se remite Departamentului juridic,'în vederea reprezentării Curţii de Conturi în eventualele litigii.

Sesizarea instanţei

106.  Impotriva hotărârilor înscrise în încheiere, entitatea verificată, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comunicării, poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile Legii' contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

107. Sesizarea instanţei se depune la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, pentru încheierile emise de către structurile centrale ale Curţii de Conturi.

108.  In cazul încheierilor emise la nivelul camerelor de conturi, sesizarea instanţei se depune la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalelor judeţene.

Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii

109. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se realizează de către structurile din cadrul Curţii de Conturi care le-au emis, de regulă, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data prevăzută în decizie pentru comunicarea modului de ducere la îndeplinire a acesteia.

110.   Pentru realizarea verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, la propunerea structurilor de control, în Programul anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi, se alocă, în mod distinct, fond de timp aferent acestei activităţi.

111. In vederea verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, conducătorii structurilor Curţii de Contruri emit delegaţii de control, conform prevederilor pct. 42.

Acte întocmite în urma verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii

112. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se finalizează astfel:

a) în situaţia în care măsurile privind remedierea abaterilor de la legalitate şi regularitate au fost duse la îndeplinire în totalitate, iar prejudiciile au fost stabilite ca întindere şi s-au dispus măsuri de recuperare potrivit legii, se întocmeşte b notă unilaterală. In aceasta se consemnează situaţia constatată. Nota se semnează numai de auditorii publici externi care au efectuat verificarea;

b)  în cazul în care nu s-a acţionat pentru suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar-contabil, nu s-au blocat fondurile bugetare sau speciale în urma constatării utilizării nelegale ori ineficiente a acestora şi nu au fost înlăturate abaterile de la legalitate şi regularitate, altele decât cele cauzatoare de prejudicii, prevăzute la art. 94 din lege, se încheie proces-verbal de constatare. Acesta se întocmeşte cu respectarea prevederilor prezentului regulament. In baza actului de control astfel întocmit se sesizează organul ierarhic superior al entităţii controlate, solicitându-se acestuia printr-o scrisoare (însoţita de o copie a procesului-verbal de constatare) să ia măsuri care să asigure ducerea la îndeplinire de către entitatea aflată în subordine a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.

Atunci când se impune, se informează Parlamentul, Guvernul sau alte instituţii interesate.

In cazul autorităţilor publice locale se sesizează consiliul local/consiliul judeţean pentru a lua măsurile care se impun;

c) în cazul în care conducerea entităţii verificate nu a dispus şi nu a urmărit măsurile transmise de Curtea de Conturi pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 31 alin. (3) din lege, se întocmeşte proces-verbal de constatare. Acesta se întocmeşte cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi se înaintează de către şeful departamentului sau directorul camerei de conturi la Departamentul juridic, în vederea obţinerii avizului pentru sesizarea organului de urmărire penală. După obţinerea avizului, procesul-verbal de constatare se transmite organelor de urmărire penală însoţit de o adresă de sesizare semnată de şeful de departament/directorul camerei de conturi care a emis decizia, în vederea aplicării art. 1281 din lege.

113. In condiţiile în care conducerea entităţii verificate prezintă în scris argumente temeinice care justifica neducerea la îndeplinire la termen a măsurilor dispuse prin decizie, aceasta poate solicita prelungirea termenului. Conducerea structurii care a efectuat verificarea poate acorda un nou termen pentru realizarea măsurilor dispuse, care se comunică entităţii printr-o adresă separată. La finele noului termen se reia procedura de verificare.

Acte de control întocmite în cazul neducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse în baza prevederilor art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d), precum şi ale art. 96 din lege

114. In cazul în care, la solicitarea Curţii de Conturi:

a) nu s-a efectuat verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale, de către organele de control financiar, fiscali inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României;

b)   nu au fost puse la dispoziţie rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

c) nu s-au efectuat de către instituţiile specializate ale statului verificările de specialitate solicitate în vederea clarificării unor constatări;

d)  nu s-a dispus suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controlului efectuat, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate, se întocmeşte proces-verbal de constatare, în vederea aplicării prevederilor art. 127 lit. b) din lege.

In procesul-verbal de constatare se consemnează neducerea la îndeplinire a solicitărilor formulate, punctul de vedere al conducerii entităţii verificate şi al persoanei care a fost desemnată efectiv să realizeze măsurile respective.

Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare şi căile de atac al acestuia sunt prevăzute în prezentul regulament.

Potrivit prevederilor art. 127 lit. b) din lege, în cazul neîndeplinirii măsurilor dispuse în temeiul art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d), precum şi al art. 96 din lege, se aplică amendă civilă, egală cu salariul de la 2 până la 5 luni al persoanei care se face răspunzătoare de această situaţie.

Prin termenul salariu se înţelege salariul brut sau indemnizaţia brută.

Amenda civilă se stabileşte prin încheiere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 10, emisă de o comisie constituită în acest sens din:

a) un vicepreşedinte, consilierul de conturi care coordonează departamentul ce a efectuat verificarea şi un alt consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte);

b) directorul camerei de conturi, directorul adjunct şi şeful de serviciu/un auditor public extern, altul decât cel care a efectuat controlul la entitatea în cauză, numit de directorul structurii, pentru acţiunile de control efectuate de către camerele de conturi.

115. Incheierea se transmite de către şeful departamentului/directorul          camerei de conturi persoanelor/părţilor interesate. Un exemplar al încheierii emise de comisia la nivel central, precum şi de comisiile de la nivel teritorial se remite   Departamentului  juridic, în vederea reprezentării Curţii de Conturi în instanţă, în cazul în care încheierea este atacată prin sesizare.

116. Impotriva încheierii emise de comisii partea interesată poate face sesizare în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.

Sesizarea se depune după cum urmează:

- la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, pentru încheierile emise de comisiile constituite la nivelul central al Curţii de Conturi;

- la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalelor judeţene, pentru încheierile emise de comisiile constituite la nivelul camerelor de conturi.

117.  Pentru urmărirea încasării amenzii, şeful de departament/directorul camerei de conturi transmite încheierea organelor fiscale competente.

118.  Sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.

Procedura prevăzută la pct. 114-118 se aplică şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei.

Aceeaşi procedură se utilizează şi în cazul încălcării obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din lege, situaţie în care se aplică'prevederile art. 128 din lege (penalităţi de 50 lei/zi de întârziere).

Sesizarea organelor de urmărire penală competente

119.  In cazul în care la raportul de control este anexat procesul-verbal de constatare prevăzut la pct. 74 (prin care auditorii publici externi au constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale), directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi examinează temeinic actul de control şi întocmeşte proiectul adresei de sesizare a organului în drept.

Şeful' departamentului/directorul camerei de conturi analizează conţinutul actului de control şi al proiectului de adresă şi solicita avizul Departamentului juridic din cadrul Curţii de Conturi. După obţinerea avizului, adresa de sesizare, însoţita de raportul de audit la care este anexat procesul-verbal de constatare, se transmite organului de urmărire penală competent.

120.  Despre măsura luată, privind sesizarea organelor de urmărire penală competente, este informată în scris şi conducerea entităţii verificate.

Procedura prevăzută la pct. 119 şi 120 se aplică şi în cazul auditului financiar şi auditului performanţei.

Modul de valorificare a notelor de constatare

121.  In cazul în care, în urma verificărilor efectuate la entităţile cuprinse în Programul anual de activitate a Curţii de Conturi, s-a întocmit nota de constatare care cuprinde abateri pentru clarificarea cărora este necesară continuarea controlului la altă entitate (care este, de asemenea, cuprinsă în program), aceasta este remisă cu o adresă de înaintare structurii Curţii de Conturi în a cărei competenţă de verificare se află persoana juridică la care urmează a se extinde controlul.

Structura Curţii de Conturi care a primit nota de constatare va continua şi va finaliza acţiunea de verificare. In acest caz, nota de constatare se anexează la actul de control care se întocmeşte.

122. Atunci când persoana juridică la care urmează a se extinde controlul nu este cuprinsă în Programul anual de activitate a Curţii de Conturi, notele de constatare în care sunt consemnate abateri pentru clarificarea cărora este necesară continuarea controlului la altă entitate se remit, cu adresă de înaintare, structurii competente din cadrul Curţii de Conturi. La rândul ei, aceasta analizează şi, dacă este cazul, solicită aprobarea pentru includerea în program a entităţii la care se propune extinderea acţiunii de verificare.

Nota de constatare se anexează la actul de control.

123. In cazul în care pentru instrumentarea şi fundamentarea unor constatări se impune efectuarea unor verificări încrucişate şi la entităţi aflate în competenţa de control a Curţii de Conturi, altele decât la cea la care s-a realizat iniţial controlul, se solicită aprobarea în vederea includerii în program şi a acestora.

Nota de constatare se anexează la actul de control.

124.  Notele de constatare în care sunt consemnate fapte a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă, se anexează la procesul-verbal de constatare. Conţinutul acestor note de constatare este prezentat sintetic şi în cuprinsul procesului-verbal de constatare.

CAPITOLUL III

Organizarea şi efectuarea auditului financiar, întocmirea raportului de audit şi valorificarea constatărilor înscrise în raportul de audit

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile şi competenţele Curţii de Conturi privind auditul financiar

125. In baza prevederilor art. 16 alin. (3) şi art. 22 din lege, Curtea de Conturi exercită activitatea de audit financiar asupra conturilor de execuţie ale bugetului public consolidat.

126. Totodată, potrivit art. 1 alin. (2) din lege, auditul financiar se exercită de către Curtea de Conturi cu respectarea normelor proprii adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate.

127. Curtea de Conturi efectuează auditul financiar, conform prevederilor art. 22 din lege, asupra următoarelor conturi de execuţie:

a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;

b)  contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;

d)  conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;

e) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;

f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;

g) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz;

h) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

i) contul general anual al datoriei publice a statului;

j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.

128.  Prin activitatea de audit financiar Curtea de Conturi urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizând în acest sens o opinie.

129.   In cadrul competenţelor sale, Curtea de Conturi efectuează audit financiar la următoarele categorii de entităţi publice:

a)  statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;

b)  organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care, prin lege sau prin statutele lor, se prevede acest lucru.

SECŢIUNEA a 2-a

Obiectivele auditului financiar şi certificarea conturilor

130.  Obiectivul auditului financiar este acela de a obţine asigurarea că situaţiile financiare auditate sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România şi respectă principiile legalităţii şi regularităţii.

131. Responsabilitatea adoptării politicilor contabile corespunzătoare, a menţinerii unui control intern adecvat şi a efectuării de prezentări corecte în situaţiile financiare revine entităţii auditate.

132. Auditorul trebuie să planifice şi să efectueze auditul astfel încât să obţină o asigurare rezonabilă privind existenţa sau absenţa unor erori semnificative în situaţiile financiare.

133. In auditarea conturilor de execuţie, Curtea de Conturi urmăreşte, în principal:

a)  exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

-   organizarea şi conducerea evidenţei operative şi contabile;

-  înregistrarea veniturilor şi a cheltuielilor pe structura clasificaţiei bugetare;

- concordanţa datelor înregistrate în evidenţa contabilă cu cele preluate în balanţele de verificare şi înscrise în bilanţurile contabile şi conturile de execuţie;

- întocmirea conturilor de execuţie a bugetelor instituţiilor publice;

-  reflectarea reală şi exactă a operaţiunilor financiar-contabile în bilanţurile contabile şi conturile de execuţie bugetară;

- încheierea exerciţiului bugetar;

b) legalitatea stabilirii şi încasării veniturilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale, asigurărilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

-  stabilirea, urmărirea şi încasarea sumelor datorate de contribuabili potrivit reglementărilor şi procedurilor legale;

-  realizarea veniturilor prevăzute în bugetele publice, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege, identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora;

c) angajarea, lichidarea, ordonanţarea, plata şi înregistrarea cheltuielilor conform reglementărilor legale şi în concordanţă cu prevederile legii bugetare. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

- evidenţa angajamentelor din care derivă obligaţii de plată;

-  efectuarea cheltuielilor în limitele creditelor bugetare aprobate şi numai în legătură cu activitatea instituţiei publice respective;

- efectuarea cheltuielilor în conformitate cu legislaţia care le reglementează, cu încadrarea în limita angajamentelor asumate, cu aprobarea ordonatorului de credite, cu avizul compartimentelor de specialitate şi viza pentru controlul financiar preventiv;

-  existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care atestă exactitatea şi realitatea sumelor datorate;

- utilizarea creditelor bugetare şi efectuarea cheltuielilor în structura prevăzută de clasificaţia bugetară;

- efectuarea vărsămintelor şi a contribuţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi celelalte bugete publice, în cuantumul şi la termenele legale;

d) autorizarea şi legalitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor publice. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

-  legalitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor;

- efectuarea virărilor de credite bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;

e)   acordarea de la buget sau din fonduri speciale a subvenţiilor şi alocaţiijor pentru investiţii şi utilizarea lor conform destinaţiilor stabilite. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

- înscrierea în liste a obiectivelor de investiţii în continuare şi a celor noi pe baza documentaţiilor tehnico-economice aprobate;

-   organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor, încheierea contractelor;

- efectuarea cheltuielilor pentru obiectivele cuprinse în lista de investiţii;

-    acordarea avansurilor, efectuarea plăţilor către antreprenori şi furnizori pe bază de documente legal întocmite, certificate şi aprobate, în limita prevederilor bugetare;

- executarea, livrarea şi recepţia lucrărilor cu respectarea clauzelor contractuale;

f) contractarea împrumuturilor, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente. In cadrul acestui obiectiv se au in vedere, în principal, următoarele:

- garantarea împrumuturilor;

- încadrarea în limitele aprobate prin lege a acordurilor de împrumut;

-  încheierea contractelor de împrumut şi respectarea clauzelor contractuale;

- rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor aferente şi plata comisioanelor, cu respectarea termenelor din acordul de împrumut;

g) creanţele şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale; protejarea activelor. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

-   caracterul îndreptăţit sau garantat al creanţelor şi obligaţiilor;

- stabilirea şi aplicarea măsurilor de protejare a activelor;

- înregistrarea creanţelor şi a obligaţiilor în contabilitate pe baza documentelor justificative;

- încasarea creanţelor şi plata obligaţiilor;

h) concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică şi concesionarea de servicii cu caracter public. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

- operaţiunile de concesionare şi/sau închiriere de bunuri proprietate publică, precum şi concesionarea de servicii cu caracter public;

-    organizarea licitaţiilor, încheierea contractelor în conformitate cu prevederile legale şi urmărirea de către locator a respectării clauzelor contractuale';

i) modul de gestionare a mijloacelor materiale şi băneşti şi asigurarea integrităţii patrimoniului. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

- efectuarea inventarierii la termenul prevăzut de lege şi înregistrarea în evidenţa contabilă a rezultatelor acesteia;

- gestionarea şi utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti primite;

-  vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale;

j) alte obiective în limita competenţelor stabilite de lege.

134.  Situaţiile financiare supuse' auditului financiar sunt următoarele:

- bilanţul;

-   contul de rezultat patrimonial (situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor);

- situaţia fluxurilor de trezorerie;

-  situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor, anexe la situaţia financiară, care includ politici contabile şi note explicative;

- contul de execuţie bugetară.

Certificarea conturilor

135.  Curtea de Conturi certifică, conform prevederilor legii, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate.

136.  Certificarea contului de execuţie nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică a entităţii auditate.

137. Pentru motive bine întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul de execuţie, procedura examinării contului poate fi redeschisă.

138.  Conturile de execuţie şi situaţiile financiare supuse auditului trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentru a face posibilă auditarea lor.

139.  In cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă auditarea lor, auditorii publici externi restituie documentele titularilor conturilor, potrivit prevederilor art. 30 alin. (3) din lege, consemnând această situaţie într-un proces-verbal de constatare. In procesul-verbal de constatare se va înscrie în mod obligatoriu şi termenul pentru refacerea sau completarea conturilor. Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare este similară cu cea prevăzută la cap. II.

Refacerea sau completarea conturilor de execuţie se dispune prin decizie. Procedurile de întocmire şi contestare a deciziei sunt cele prevăzute la cap. II.

In această situaţie, acţiunea de audit se suspendă până la refacerea/completarea conturilor, fapt ce se aduce la cunoştinţa entităţii auditate.

140.  Dacă titularii conturilor nu se conformează acestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi.

141. In vederea numirii expertului, Curtea de Conturi (şeful de departament sau, după caz, directorul camerei de conturi) solicită în scris Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nominalizarea unor experţi, în vederea refacerii conturilor de execuţie la entitatea auditata.

142.  După primirea nominalizării de la Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, şeful de departament la nivel central/directorul camerei de conturi la nivel teritorial transmite o scrisoare ordonatorului de credite respectiv, prin care îi comunică expertul numit, precum şi obligativitatea, conform prevederilor art. 30 alin. (3) din lege, de a încheia contract pentru refacerea conturilor de execuţie. Prin scrisoare se stabileşte şi termenul până la care ordonatorul de credite este obligat să încheie contractul cu expertul nominalizat.

143.   In cazul în care ordonatorul de credite nu se conformează dispoziţiilor de încheiere a contractului de refacere a conturilor de execuţie şi, pe cale de consecinţă, nu le prezintă Curţii de Conturi, se procedează la aplicarea prevederilor art. 127 lit. a) din lege.

144. Nerespectarea de către ordonatorii de credite a obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi auditate constituie abatere şi se sancţionează cu amendă civilă, potrivit art. 127 lit. a) din lege.

145. Abaterile menţionate la pct. 143 şi 144 se consemnează de auditori publici externi în procesul-verbal de constatare, menţionându-se punctul de vedere al conducerii entităţii şi al persoanelor care au fost desemnate să realizeze masurile respective. Amenda civilă prevăzută la art. 127 lit. a) din lege se stabileşte prin încheiere de către comisia constituită potrivit cap. II.'

146.    Procedura de întocmire a procesului-verbal de constatare şi căile de atac sunt cele prevăzute la cap.II.

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea misiunii de audit financiar

147. Misiunile de audit financiar se efectuează conform Programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi.

148. Entităţile incluse în Programul anual de activitate trebuie notificate asupra misiunii de audit financiar ce se efectuează de către structurile Curţii de Conturi. Notificarea entităţii auditate urmează aceeaşi procedură ca şi cea detaliată la cap. II.

149. Desemnarea auditorilor publici externi care urmează să realizeze auditul financiar şi emiterea delegaţiei misiunii de audit urmează o procedură similară cu cea prevăzută la cap. II.

150.  După ce a fost desemnată pentru efectuarea misiunii, echipa de audit îşi planifică activitatea în scopul determinării naturii, a momentului şi întinderii procedurilor de audit care urmează să fie efectuate pentru atingerea obiectivelor auditului.

151. In cazul excepţional în care se stabileşte ca misiunea de audit să se realizeze la sediul Curţii de Conturi'sau al camerei de conturi, se aplică procedura stabilită la cap. II.

152. In momentul începerii activităţii de teren se organizează o întâlnire cu conducătorul entităţii' auditate sau cu o altă persoană desemnată de acesta. In cadrul întâlnirii se prezintă tema, obiectivele, calendarul auditului, precum şi necesitatea punerii la dispoziţie de către entitatea respectivă a logisticii necesare.

153. Conducătorii structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi pot participa la întâlnirea de la entitatea auditata în vederea prezentării echipei de audit. Cu această ocazie se precizează şi faptul că, în conformitate cu prevederile art. 4 din lege, entităţile auditate sunt obligate să transmită actele, documentele, informaţiile solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, şi să asigure spaţii de lucru adecvate şi accesul logistic corespunzător.

Dosarele de audit financiar

154. Auditorii publici externi întocmesc dosare de audit, care cuprind documentele primite sau elaborate în timpul auditului, indiferent de suportul pe care sunt prezentate. Dosarele de audit sunt de două tipuri: permanent şi curent:

- dosarul permanent include informaţii relevante şi de interes despre entitatea auditata şi despre cadrul legal în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Acestea pot fi utilizate pe mai multe exerciţii financiare, fiind actualizate corespunzător;

- dosarul curent cuprinde documente de lucru şi copii ale documentelor justificative pe care auditorul le consideră relevante sau extrase din acestea şi cu ajutorul cărora se susţin constatările auditului. Documentul de lucru este suportul material pe care auditorul îşi consemnează observaţiile, descrierile, aprecierile, concluziile asupra domeniului la care lucrează la un moment dat şi se include în dosarul curent.

Etapele auditului financiar

155.  Pentru efectuarea auditului financiar, auditorii publici externi parcurg următoarele etape: planificarea, execuţia şi raportarea.

SECŢIUNEA a 4-a

Planificarea auditului financiar

156. Prin planificarea auditului financiar auditorii publici externi caută să se asigure că vor realiza auditul într-o manieră economică, eficientă şi eficace şi într-o perioadă de timp bine determinată.

Planificarea auditului financiar se face în conformitate cu procedurile specifice, detaliate în Manualul de audit financiar şi de regularitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi şi elaborat în conformitate cu standardele de audit internaţionale.

Planificarea auditului financiar presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) înţelegerea funcţionării şi a activităţii entităţii auditate;

b) determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea);

c)   estimarea erorilor din situaţiile financiare şi calculul preciziei;

d) delimitarea operaţiunilor economice pe categorii;

e) identificarea şi evaluarea riscurilor;

f) stabilirea eşantionului;

g) abordarea auditului;

h) pregătirea planului de audit.

Inţelegerea funcţionării şi activităţii entităţii auditate

157. Pentru a planifica auditul financiar într-o manieră economică, eficientă şi eficace, auditorul public extern trebuie să realizeze o înţelegere cât mai completă a funcţionării şi a activităţii entităţii^ precum şi a mediului în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. In acest sens, el se bazează pe cunoştinţele şi experienţa anterioară, căutând să obţină o serie de informaţii referitoare ia:

• legislaţia în baza căreia entitatea îşi desfăşoară activitatea, inclusiv regulile interne, reglementările' şi structura organizatorică;

•  obiectivele entităţii şi factorii care pot influenţa modul de îndeplinire a acestora;

• dacă alte instituţii publice raportează entităţii sau invers şi dacă entitatea trebuie să obţină aprobări pentru efectuarea anumitor categorii de cheltuieli sau pentru diverse acţiuni;

• veniturile încasate, cheltuielile efectuate şi activele deţinute de entitate;

• schimbările majore ale legislaţiei, ale obiectivelor entităţii, ale cadrului de raportare a veniturilor şi a cheltuielilor sau modificarea structurii activelor;

• planul şi rapoartele auditului intern;

• diverse aspecte rezultate din auditul financiar efectuat în anul precedent;

• persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul entităţii.

Determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea)

158.   Determinarea pragului de semnificaţie îl ajută pe auditorul public extern să stabilească natura şi întinderea procedurilor de audit folosite, indiferent de mărimea eşantionului.

La determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea) auditorul public extern trebuie să ţină cont de cadrul legislativ şi de orice alte regulamente şi hotărâri relevante care ar putea influenţa nivelul pragului de semnificaţie.

Auditorul public extern stabileşte'un nivel al pragului de semnificaţie pentru fiecare categorie de operaţiuni economice, exprimat, de regulă, sub forma unei valori numerice.

Când în urma verificărilor se constată abateri de la legalitate şi regularitate, pentru exprimarea opiniei de audit nu se mai ia în calcul pragul de semnificaţie valoric, ci cel exprimat prin natura abaterilor sau contextului în care acestea s-au produs.

Estimarea erorilor din situaţiile financiare şi calculul preciziei

159. Auditorul public extern estimează erorile din situaţiile financiare, pentru a calcula dimensiunea eşantioanelor.

In cazul în care auditorul public extern are informaţii privind existenţa unor erori constatate cu ocazia auditurilor efectuate în anii precedenţi, atunci îşi va baza estimarea pe aceste informaţii.

Totodată, auditorul public extern calculează „precizia" (conform procedurii descrise în Manualul de audit financiar şi de regularitate). Aceasta reprezintă nivelul considerat optim al estimării valorice a erorii. Auditorul public extern utilizează precizia pentru a calcula mărimea eşantionului asupra căruia se efectuează proceduri de fond.

Delimitarea operaţiunilor economice pe categorii

160.  Auditorii publici externi trebuie să delimiteze clar categoriile de operaţiuni economice. Această activitate presupune o abordare'corespunzătoare a auditului financiar pentru fiecare „categorie de operaţiuni economice". Acestea cuprind, de regulă, operaţiunile care fac obiectul controalelor interne şi evaluării riscurilor. De obicei, auditorul public extern împarte' situaţiile financiare pe categorii de operaţiuni economice, ţinând cont de modul în care informaţiile sunt prezentate în acestea.

Categoriile de operaţiuni economice tipice pentru o entitate pot fi salariile, indemnizaţiile, achiziţiile, alocaţiile, subvenţiile şi veniturile. In cazul bilanţului, categoriile de operaţiuni privesc activele corporale fixe, stocurile, debitorii, creditorii şi alte obligaţii, plăţi anticipate etc.

Identificarea şi evaluarea riscurilor

161.  Auditorii publici externi trebuie să identifice şi să evalueze riscurile pentru fiecare categorie de operaţiuni economice. Evaluarea riscurilor, stabilirea nivelului pragului de semnificaţie şi estimarea erorilor de către auditori determină volumul activităţii de audit. Identificarea riscurilor specifice îl ajută pe auditorul public extern la selectarea testelor de audit, care vor fi orientate în special către problemele cele mai importante.

Având în vedere faptul că auditul financiar oferă o asigurare rezonabilă, dar nu şi absolută asupra corectitudinii situaţiilor financiare auditate, apare inevitabil riscul de audit, cu cele'trei componente: riscul inerent, riscul de control şi riscul de nedetectare:

- riscul inerent reprezintă susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni să conţină erori semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile altor categorii de operaţiuni, presupunând, printre  altele,  că în  entitatea  auditată  nu  există/nu  sunt implementate controale interne;

-  riscul de control reprezintă probabilitatea ca o eroare semnificativă să se producă fără a fi detectată sau prevenită de sistemul contabil aplicat şi de sistemul de control intern al entităţii auditate;

-  riscul de nedetectare reprezintă probabilitatea ca un auditor să nu detecteze o eroare din situaţiile financiare auditate.

In această etapă se face o analiză preliminară a bilanţului, contului de execuţie şi a controlului intern.

Stabilirea eşantionului

162.  Stabilirea eşantionului presupune aplicarea de către auditorul public extern a procedurilor de audit numai asupra unei părţi a tranzacţiilor din cadrul unei categorii de operaţiuni, reflectate în contul de execuţie, astfel încât, după analizarea probelor selectate, concluziile să poată fi extinse asupra tuturor tranzacţiilor din categoria de operaţiuni respectivă. Eşantionul selectat'trebuie să fie reprezentativ şi să aibă un număr'suficient de elemente pentru a trage concluzii realiste despre întreaga categorie de operaţiuni auditate.

Eşantionul poate fi selectat atât prin metode statistice, cât şi prin metode nestatistice.

Abordarea auditului

163. In această fază a planificării echipa de audit stabileşte procedurile de audit pe care le va utiliza în desfăşurarea auditului în scopul atingerii obiectivelor stabilite. Se va ţine cont de identificarea şi analiza zonelor de risc ce au incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare auditate.

Pregătirea planului de audit

164. La sfârşitul etapei de planificare auditorii publici externi întocmesc planul de audit. Acest document se avizează de directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei ' de conturi şi se aprobă de şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Planul de audit cuprinde, în principal, următoarele:

- prezentarea generală a entităţii auditate şi a contului de execuţie, inclusiv a cadrului legal aplicabil;

- persoanele de contact din entitatea auditată;

- obiectivele auditului;

- exerciţiul bugetar auditat;

- componenţa echipei de audit;

-  repartizarea activităţilor de audit ce urmează să fie realizate de fiecare membru'al echipei, fondul de timp alocat pe activităţi şi persoane;

- stabilirea naturii, a momentului şi a întinderii procedurilor de audit care urmează a se aplica;

- evaluarea sistemului de control intern, inclusiv a auditului intern al entităţii auditate;

-  identificarea şi evaluarea zonelor de risc de apariţie a erorilor (de exemplu, investiţii, achiziţii publice, cheltuieli cu salariile etc);

- stabilirea nivelului maxim admisibil de eroare (prag de semnificaţie) acceptat, pentru a putea decide dacă situaţiile financiare auditate sunt corecte.

Planul de audit poate fi modificat şi completat pe parcursul desfăşurării acţiunii de audit financiar, în funcţie de situaţia concretă de pe teren.

SECŢIUNEA a 5-a

Execuţia auditului financiar

165.   Etapa de execuţie a auditului financiar constă în aplicarea procedurilor de audit, prevăzute în planul de audit, care au ca scop obţinerea probelor de audit, pentru susţinerea constatărilor şi a opiniei auditorilor publici externi.

166.  Procedurile de audit se compun din teste de control şi proceduri de fond:

a) testele de control reprezintă verificările efectuate pentru a constata modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern al entităţii auditate;

b) procedurile de fond reprezintă verificările efectuate de auditor pentru a obţine probe de audit în scopul detectării erorilor din situaţiile financiare. Acestea pot fi de două tipuri: proceduri analitice şi teste de fond:

-   procedurile analitice constau în analizarea cifrelor, indicatorilor, elementelor, tendinţelor semnificative, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate;

- testele de fond sunt verificări de detaliu pe care un auditor le efectuează asupra tranzacţiilor şi operaţiunilor economice ale entităţii pentru anul auditat. Acestea se realizează prin:

• inspecţie, activitate ce constă în examinarea înregistrărilor, documentelor şi verificarea elementelor patrimoniale;

•  observare, activitate ce constă în urmărirea procesului de aplicare a procedurilor interne folosite în cadrul entităţii auditate;

• intervievare, activitate ce constă în obţinerea informaţiilor de la persoane abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii auditate;

• confirmare, activitate ce constă în primirea unui răspuns scris sau verbal de la o terţă parte independentă pentru a verifica acurateţea informaţiilor ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările contabile;

• calculaţie, tehnică ce constă în verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele-suport.

Modul în care se aplică procedurile de audit, precum şi felul în care se evaluează rezultatele aplicării acestora' sunt prezentate în Manualul de audit financiar şi de regularitate.

SECŢIUNEA a 6-a

Intocmirea raportului de audit financiar

167. Conform prevederilor art. 30 alin. (2) din lege, auditorii public externi desemnaţi să auditeze conturile de execuţie întocmesc pentru fiecare misiune un raport de audit financiar, în care prezintă constatările şi îşi exprimă opinia faţă de acestea.

168. In funcţie de constatările rezultate ca urmare a finalizării auditului financiar, se identifică:

a) situaţia în care, în urma misiunii de audit, nu s-au constatat abateri de ia legalitate şi regularitate;

b) situaţia în care, în urma misiunii de audit, s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.

169.  In situaţia în care nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate, raportul de audit financiar care se întocmeşte este un document unilateral, care cuprinde în principal'următoarele elemente:

- titlul raportului;

- prezentarea generală a entităţii şi a cadrului legal aplicabil acesteia;

- obiectivele auditului;

- metodologia de audit aplicată;

- concluziile auditului;

- opinia de audit;

- semnăturile auditorilor publici externi;

- data raportului;

- anexe.

In acest caz, opinia de audit care se exprimă este o opinie fără rezerve, având în vedere că situaţiile financiare şi conturile auditate prezintă o imagine fidela sub toate aspectele semnificative, atât la instituţia publică auditată, cât şi la instituţiile publice auditate aflate în subordine sa.

170.  Raportul de audit întocmit cu exprimarea opiniei fără rezerve şi semnat de echipa de audit se înregistrează la registratura structurii Curţii de Conturi care a efectuat misiunea de audit financiar.' Şeful departamentului de specialitate/directorul camerei de conturi repartizează raportul de audit directorului din cadrul departamentului de specialitate/directorului adjunct al camerei de conturi, în vederea analizei şi formulării propunerilor de valorificare. Directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi îl    analizează   şi propune şefului departamentului coordonator/directorului camerei de conturi emiterea certificatului de conformitate, astfel cum se prevede la art. 31 alin. (2) din lege.

Certificatul de conformitate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 11, se emite în două exemplare, din care unul se anexează la raportul de audit, iar cel de-al doilea se transmite entităţii auditate.

171. In situaţia în care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se întocmeşte un raport de audit financiar în care se exprimă o opinie adversă.

In acest caz, pentru exprimarea opiniei se ia în considerare numai pragul de semnificaţie rezultat din analiza naturii abaterilor constatate sau a contextului în care s-au produs aceste abateri de la legalitate şi regularitate, şi nu pragul de semnificaţie exprimat valoric.

In această situaţie, raportul de audit financiar cuprinde, în plus faţă de cele precizate la pct. 169, şi:

- sinteza principalelor constatări;

- măsurile luate de entitate în timpul misiunii de audit.

In acest caz se întocmesc procese-verbale de constatare în care se consemnează abaterile de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii ori fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.

Modul de întocmire, conţinutul, circuitul şi modul de valorificare a rapoartelor de audit financiar şi a proceselor-verbale de constatare sunt similare cu cele prevăzute la cap. II.

Procedura de clarificare a abaterilor constatate (concilierea)

172. Inainte de finalizarea raportului de audit financiar şi a proceselor-verbale de constatare, anexe la raport, are loc etapa de conciliere.

173.  Concilierea reprezintă o dezbatere care are loc între echipa de audit şi conducerea/reprezentaţii entităţii auditate, în vederea clarificării constatărilor cuprinse fn proiectul raportului de audit financiar şi în proiectul proceselor-verbale de constatare, anexe la raport. La conciliere pot participa şi conducerea structurii din cadrul Curţii de Conturi care a efectuat auditul financiar, precum şi directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi.

174. Cu ocazia concilierii se urmăreşte    clarificarea constatărilor auditorilor publici externi, având   în vedere susţinerile reprezentanţilor entităţii auditate,    precum şi eventualele probe noi prezentate de către aceştia.

175. In situaţia în care există diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entităţii auditate, care nu pot fi rezolvate cu ocazia concilierii, auditorii publici externi prezintă în raportul final de audit punctul de vedere al entităţii auditate şi explică cu claritate motivaţiile neînsuşirii acestora.

176. Atunci când, ca urmare a audi'turilor financiare efectuate la ordonatorii secundari şi terţiari de credite, se constată abateri de la legalitate şi regularitate care au determinant sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, acestea se transmit în sinteză departamentului coordonator al acţiunii de audit. Constatările se preiau într-un capitol distinct al raportului de audit şi al procesului-verbal de constatare întocmit la nivelul ordonatorului principal de credite.

De asemenea, în cazul bugetelor locale, constatările de la nivelul ordonatorului secundar şi terţiar de credite se preiau într-un capitol distinct în raportul de audit şi procesele-verbale de constatare încheiate la nivelul ordonatorului principal de credite.

In această situaţie, auditorii publici externi exprimă opinie adversă, atât la ordonatorii secundari şi terţiari de credite la care s-au constatat abateri, cât şi la ordonatorul principal de credite, care, în acest caz, nu şi-a'îndeplinit cu eficienţă atribuţiile pe linia coordonării, îndrumării, supravegherii şi controlului acestora.

177. In cazul ordonatorilor de credite pentru care nu se emite certificatul de conformitate (ca urmare a constatării de abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale), se iau, pe lângă măsurile de valorificare prezentate la cap. II, şi următoarele măsuri:

a)  informarea organului ierarhic superior asupra neemiterii certificatului de conformitate şi a motivelor care au stat la baza acestui fapt;

b)  transmiterea către organul ierarhic superior, dacă este cazul, a deciziei care conţine cererea de suspendare din funcţie a persoanei responsabile, în condiţiile legii;

c) informarea, dacă este cazul, a Parlamentului, a Guvernului şi a altor instituţii interesate, care pot dispune măsuri în consecinţă.

In plus, aceste entităţi vor fi selectate cu prioritate, în vederea includerii lor în acţiunile ulterioare de control/audit ale Curţii de Conturi.

Transmiterea raportului de audit către părţile interesate şi valorificarea acestuia

178.  Numărul necesar de exemplare ale raportului de audit (şi ale proceselor-verbale de constatare, anexe ale acestuia) se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor, astfel încât unul să rămână la sediul Curţii de Conturi. Numărul exemplarelor emise se consemnează la finalul raportului. Raportul de audit financiar se depune şi se înregistrează la registratura structurii Curţii de Conturi care a efectuat auditul. Actele încheiate ca urmare a auditului financiar se evidenţiază în Registrul special privind evidenţa actelor încheiate şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, ai cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.

179. In cazul în care raportul de audit financiar are anexate procese-verbale de constatare, procedura de întocmire, circulaţie şi valorificare a proceselor-verbale de constatare este similara cu cea prezentată la cap. II.

180.   Raportul de audit financiar/sinteza acestuia se transmite, dacă este cazul, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, organelor puterii executive (ordonatori de credite, Guvern etc), altor părţi interesate.

CAPITOLUL IV

Organizarea şi efectuarea auditului performanţei, întocmirea actelor şi valorificarea constatărilor cuprinse în rapoartele de audit

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile, misiunea şi scopul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi

Atribuţiile Curţii de Conturi în efectuarea auditului performanţei

181. Atribuţiile Curţii de Conturi privind efectuarea auditului performanţei sunt prevăzute la art. 26 din lege, conform căruia:

- Curtea de Conturi efectuează auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public;

- Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite;

- auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor;

-  activitatea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia proprie,' adoptată pe baza Sstandardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, şi se finalizează prin elaborarea unui raport de audit al performanţei;

-   prin constatările şi recomandările făcute, auditul performanţei trebuie să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

182. Auditorii publici externi desemnaţi să efectueze auditul performanţei întocmesc rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile la care au ajuns şi formulează recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de către entităţile auditate.

Misiunea şi scopul auditului performanţei

183.   Auditul performanţei se exercită asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi asupra oricăror fonduri publice.

184.  Auditul performanţei reprezintă o evaluare independentă a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operaţiune funcţionează eficient şi eficace, în condiţiile respectării economicităţii.

Auditul performanţei nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitenta a celor „3E" - economicitate, eficienţă, eficacitate.

185.  Conform prevederilor art. 26 alin. (5) din lege, prin constatările şi recomandările formulate în rapoarte auditul performanţei are scopul de a conduce la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

186.  Auditul performanţei furnizează informaţii relevante Parlamentului, Guvernului, entităţilor auditate şi altor instituţii interesate, în vederea îmbunătăţirii performanţei folosirii fondurilor publice.

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea şi efectuarea auditului performanţei

A. La nivelul departamentului care coordonează/efectuează acţiuni de audit al performanţei

Selectarea temei de audit

187. Auditul performanţei este îndreptat spre domenii unde un audit extern independent aduce un plus de valoare pentru promovarea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

188.  Departamentul care coordonează/efectuează auditul performanţei pregăteşte anual un portofoliu potenţial de teme de audit. Şeful departamentului analizează propunerile privind temele de audit al performanţei şi selectează acele teme şi entităţi la care este posibil ca rezultatul auditului să contribuie semnificativ la îmbunătăţirea performanţei utilizării fondurilor publice. In această activitate au loc consultări, dacă este cazul, între departamentul care coordonează acţiunea de audit al performanţei, celelalte departamente şi camerele de conturi care urmează sa fie implicate în acţiune.

189.  Şeful departamentului care coordonează/efectuează auditul performanţei prezintă vicepreşedintelui coordonator, pentru fiecare temă de audit al performanţei selectată, un document numit „Nota de propuneri", în vederea aprobării introducerii temei de audit în proiectul Programului de activitate pe anul următor. Nota de propuneri cuprinde următoarele elemente:

a) denumirea temei de audit;

b)  motivarea propunerii de realizare a temei de audit al performanţei (existenţa unor semnale privind potenţialele riscuri în legătură'cu prograrhul/proiectul/procesul/activitat'ea, interesul Parlamentului si al contribuabililor, priorităţi ale Curţii de Conturi etc);

c) formularea iniţială a obiectivului principal al auditului;

d)  stabilirea iniţială a obiectivelor specifice economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, prin formularea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul';

e) entităţile supuse auditului;

f) destinatarii raportului de audit al performanţei;

g) perioada auditată;

h) perioada desfăşurării auditului;

i) cadrul legislativ care reglementează domeniul auditat.

Notificarea entităţilor la care se efectuează auditul performanţei şi desemnarea auditorilor publici externi

190.  Departamentul care efectuează acţiunea de audit al performanţei notifică prin adresa de notificare entităţile incluse în programul de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi asupra misiunii de audit ce urmează a se realiza.

Procedura de întocmire şi transmitere a adresei de notificare este similară cu cea prezentată la cap. II.

Desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea auditului performanţei, precum şi emiterea delegaţiei misiunii de audit sunt similare cu procedurile descrise la cap. II.

Etapele auditului performanţei

191.   Pentru efectuarea auditului performanţei, auditorii publici externi parcurg următoarele etape: planificarea, execuţia şi raportarea.

Planificarea misiunii de audit al performanţei

Documentarea în auditul performanţei

192.  In cadrul acestei etape auditorii publici externi se documentează pentru înţelegerea programului/procesului/ proiectului/activităţii ce urmează a fi auditat, precum şi a mediului în care entitatea îşi desfăşoară activitatea, inclusiv a sistemului de control intern al acesteia.

193.  Documentarea în auditul performanţei începe printr-o şedinţă de deschidere la entitatea auditată, la care participă, după caz, şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului, echipa de audit şi conducerea entităţii auditate.

In cadrul şedinţei de deschidere se prezintă echipa de audit, tema şi obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact, precum şi alte detalii necesare realizării auditului performanţei şi se clarifică aspectele legate de asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător.

194. In activitatea de documentare, auditorii publici externi trebuie să colecteze, în principal, informaţiile relevante şi de încredere referitoare la:

a) strategia guvernamentală privind domeniul auditat;

b) obiectivele şi activităţile entităţii auditate;

c) veniturile şi cheltuielile entităţii auditate;

d)  cadrul legislativ care reglementează activitatea entităţii auditate;

e) mediul extern în care operează entitatea auditată;

f) rapoartele întocmite de entitatea auditată;

g)  organizarea entităţii auditate, respectiv organigrama şi responsabilităţile managementului, regulamente interne, sistemul de control intern etc;

h) constatările din actele de control întocmite la entitatea auditată de organele specializate ale statului;

i) alte informaţii relevante pentru activitatea auditată.

195.  Pentru obţinerea acestor informaţii se foloseşte, în principal, procedura de examinare a documentelor existente la entitatea auditată, studierea literaturii de specialitate sau organizarea unor grupuri de dezbatere.

196.  Grupul de dezbatere este o procedură utilizată în audit pentru a colecta opinii şi idei de la persoane familiarizate cu tema de audit. Scopul principal al organizării grupurilor de dezbatere este de a culege informaţii preliminare care pot fi testate în etapa de execuţie a auditului prin interviuri sau observări.

Grupul de dezbatere se constituie prin organizarea unor întâlniri sub forma unor şedinţe de lucru între specialişti din cadrul Curţii de Conturi şi alte persoane de specialitate (cadre universitare, cercetători, membri ai unor organizaţii profesionale) care au legătură cu domeniul auditat.

Informaţiile obţinute se referă la identificarea unor obstacole în realizarea indicatorilor de performanţă ai unui/unei program/proiect/proces/activităţi şi învăţarea din experienţa şi cunoştinţele unor specialişti cu performanţe deosebite în domeniu.

Persoana responsabilă cu organizarea grupului de dezbatere întocmeşte o listă cu principalele probleme care vor fi dezbătute în cadrul şedinţei de lucru.

Lista se comunică membrilor grupului de dezbatere înainte de data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei de lucru.

Identificarea şi evaluarea riscurilor în auditul performanţei

197. Riscul se defineşte ca fiind posibilitatea producerii unor evenimente cu efecte negative în organizarea şi funcţionarea entităţilor auditate.

Riscurile pentru buna gestiune financiară, adică riscurile de neîndeplinire a obiectivelor de economicitate, eficienţă şi eficacitate pot fi inerente prin natura lor (risc inerent) şi/sau pot fi influenţate de deficienţele existente în organizarea şi desfăşurarea controlul intern (risc de control).

198.   Stabilirea şi evaluarea riscurilor se realizează, în principal, prin raţionamentul profesional al auditorilor publici externi. Riscurile identificate de auditorii publici externi trebuie să fie descrise într-un mod coerent, în vederea includerii lor în Lista riscurilor identificate şi evaluarea acestora, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 12. Descrierea unui risc trebuie să aibă la bază informaţii privind principalele cauze şi consecinţele posibile ale aspectelor constatate.

199.  In contextul unui audit al performanţei evaluarea riscurilor implică analiza riscurilor critice (semnificative şi relevante) pentru îndeplinirea obiectivelor legate de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi care constituie astfel un punct de plecare pentru elaborarea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul şi pentru stabilirea ariei de cuprindere a acestuia.

In abordarea auditului performanţei se ţine cont de cele mai importante riscuri potenţiale identificate.

Identificarea şi studierea reglementărilor specifice programului/procesului/proiectului/activităţii auditate

200. In auditul performanţei, această etapă se concretizează în studierea reglementărilor legislative prin observarea şi analiza eventualelor modificări intervenite pe parcursul perioadei auditate.

Prin utilizarea procedurilor analitice se urmăresc:

a) identificarea cadrului legislativ;

b) evoluţia cadrului legislativ, dacă acesta a contribuit sau nu la îmbunătăţirea performanţei programului/proiectului/ procesului/activităţii.

Examinarea rapoartelor de audit precedente şi a altor acte de control

201.  Auditorii publici externi trebuie să examineze cu prioritate rapoartele de audit precedente şi alte acte de control, pentru a cunoaşte atât principalele probleme identificate de autorităţile care au verificat entitatea, cât şi modul de soluţionare a deficienţelor detectate.

Identificarea şi stabilirea criteriilor de audit

202.   Criteriile de audit reprezintă termeni de referinţă identificaţi, respectiv standardele faţă de care este apreciată atingerea performanţei. Acestea pot fi cantitative (de ordin numeric) şi calitative. Criteriile de audit utilizate cel mai frecvent sunt:

- legislaţie, declaraţii oficiale de politică;

- ghiduri şi reglementări ale organizaţiilor profesionale;

- cerinţe contractuale;

- standarde pe domenii şi alţi indicatori de performanţă;

- buna practică în domeniu;

- criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor experţi, specialişti, profesori universitari, academicieni etc.

203. Criteriile de audit sunt necesare pentru a evalua situaţia existentă faţă de situaţia care ar trebui să fie. Pentru a reduce la minimum interpretările subiective ale fenomenelor întâlnite, criteriile de audit trebuie să fie cât mai obiective.

204. Criteriile de audit pot fi diferite de la un audit la altul, iar alegerea acestora este efectuată de auditorii publici externi, prin interpretarea conceptelor generale de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Revizuirea şi formularea finală a obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale auditului, precum şi formularea finală a întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul performanţei

205.  Prin înţelegerea activităţii entităţii şi a mediului în care aceasta funcţionează, inclusiv înţelegerea sistemelor managementului şi a fluxurilor de informaţii, auditorii publici externi trebuie să realizeze:

- definitivarea obiectivelor de audit, respectiv a rezultatelor previzionate sau a efectelor auditului;

- revizuirea întrebărilor principale (problemele-cheie) la care trebuie să răspundă auditul, formulate încă din etapa de selecţie;

- formularea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul şi revizuirea acestora, pentru a acoperi toate problemele identificate în domeniul auditat.

Eşantionarea în auditul performanţei

206. In auditul performanţei, pentru eşantionare se foloseşte în special metoda nestatistică, aplicată în etapa de selectare a temei de audit, pentru stabilirea entităţilor ce vor fi auditate. Eşantionarea contribuie şi la formarea unor concluzii în legătură cu domeniul auditat.

Elaborarea şi aprobarea precizărilor metodologice de lucru

207. Precizările metodologice sunt elaborate de echipele de audit pentru fiecare acţiune de audit al performanţei, sunt avizate de directorul direcţiei din departamentul care coordonează acţiunea de audit al performanţei şi sunt aprobate de şeful de departament.

Precizările metodologice aprobate sunt transmise camerelor de conturi, dacă este cazul.

Elaborarea planului detaliat de audit al performanţei

208.   Planul detaliat de audit al performanţei este un document al echipei de audit şi cuprinde:

a) obiectivele generale şi specifice ale programului/proiectului/ procesului/activităţii auditat/auditate;

b) procedurile de audit prin care se obţin probele de audit;

c)   metodele de sintetizare, analizare şi interpretare a probelor de audit;

d) sarcinile cele mai importante stabilite pe fiecare auditor;

e)  intervalul de timp necesar pentru îndeplinirea fiecărei sarcini de audit;

f) cuprinsul, într-o primă formă, a raportului de audit.

209. Planul detaliat de audit al performanţei se avizează de către director şi se aprobă de către şeful de departament care coordonează activitatea de audit şi poate fi revizuit pe tot parcursul auditului, în funcţie de situaţiile concrete apărute.

Execuţia auditului performanţei

210.  Etapa de execuţie constă în aplicarea procedurilor de audit prevăzute în planul'detaliat de audit al performanţei, care au ca scop obţinerea probelor de audit care să susţină constatările, concluziile şi recomandările auditului.

Procedurile de audit utilizate

211.   Observarea directă presupune urmărirea de către auditorii publici externi a diferitelor procese şi se realizează pe baza unei liste de obiective stabilite înaintea începerii acestei activităţi. Entitatea auditată are obligaţia de a desemna reprezentanţi care să însoţească auditorii publici externi, atunci când aceştia efectuează observări directe.

212.  Examinarea documentelor reprezintă procedura de audit prin care auditorii publici externi identifică documentele ce urmează a fi analizate, prin consultarea dosarelor existente la entităţi, cum ar fi:

a) planificarea strategică şi operaţională a activităţii entităţii;

b) controalele dispuse de conducere;

c)   stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor organelor de conducere ale entităţii auditate;

d)  reclamaţiile şi contestaţiile şi modul de soluţionare a acestora;

e) rapoartele de activitate ale entităţii auditate şi ale unităţilor subordonate acesteia, dacă este cazul;

f) actele de control/audit întocmite anterior;

g) rapoartele de audit intern;

h) alte documente tehnic-operative şi financiar-contabile.

213.   Rezumatele, ca rezultat al' studierii literaturii de specialitate existente, reprezintă o colecţie de informaţii referitoare la domeniul auditat şi la derularea unui/unei program/proiect/proces/activităţi.

214. Interviurile reprezintă o procedură directă de investigare utilizată de auditorii publici externi pentru intervievarea subiecţilor special aleşi, în scopul obţinerii de date şi informaţii care servesc la formularea unor idei şi opinii, şi acestea sunt:

- nestructurate, care au un caracter interactiv;

-  structurate, care se desfăşoară pe baza unei liste de întrebări.

Interviurile se pot realiza cu o persoană sau cu mai multe persoane în acelaşi timp, telefonic ori prin poştă, inclusiv prin vizite la locul de muncă.

215.  Chestionarele reprezintă un ansamblu de întrebări scrise la care se cer răspunsuri tot în formă scrisă, în vederea obţinerii unor informaţii despre o anumită problemă. La finalul acestora se adresează întrebarea deschisă „Mai aveţi ceva de adăugat în completarea celor spuse?".

216.  Listele de verificare reprezintă un inventar al tuturor obiectivelor ce trebuie evaluate în cadrul procesului de audit. Această procedură îl ajută pe auditor să nu piardă din vedere aspectele pe care trebuie să le atingă auditul, conform planului detaliat de audit.

Sintetizarea, analiza şi interpretarea probelor de audit

217.  Probele de audit reprezintă acele date şi informaţii obţinute de către auditorii publici externi, prin utilizarea procedurilor de audit specifice auditului performanţei, pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit.

Auditorii publici externi trebuie să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pentru a-şi susţine raţionamentul şi concluziile în legătură cu tema auditată.

Auditorii publici externi identifică, colectează şi analizează probe de audit în legătură cu descrierea temei auditate, a rezultatelor obţinute şi, dacă este cazul, în legătură cu percepţiile sau opiniile publicului.

Probele de audit sunt sintetizate, analizate şi interpretate pe măsură ce ele se obţin. Auditorii publici externi analizează dacă probele de audit sunt sau nu convingătoare. In cazul în care probele de audit nu sunt suficient de convingătoare, auditorii publici externi trebuie să acţioneze pentru obţinerea unor probe suplimentare care să fie colectate din surse diferite.

Tipuri de probe de audit

218.  In cadrul auditului performanţei, probele de audit, respectiv datele şi informaţiile obţinute sunt utilizate pentru a demonstra dacă managementul şi personalul entităţii auditate au acţionat în conformitate cu principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace, după caz.

In funcţie de natura lor, se deosebesc următoarele tipuri de probe de audit:

a) probele fizice, care se obţin prin observarea directă (la faţa locului) şi se prezintă sub formă de fotografii, diagrame, grafice şi alte forme şi reprezentări. Dacă proba de audit obţinută prin observarea directă a unei anumite situaţii/împrejurări prezintă riscul unei interpretări eronate în legătură cu obiectivele auditului, atunci aceasta va fi coroborată cu alte probe, pentru a-i conferi credibilitate;

b) probele verbale, care constituie răspunsuri la interviuri, sondaje etc. Probele verbale reprezintă pentru auditorii publici externi surse importante de informaţii care sunt folosite în procesul de audit. De regulă, acestea sunt obţinute de la angajaţii entităţii, beneficiarii programului auditat şi chiar de la reprezentanţi ai opiniei publice;

c) probele documentare, care reprezintă acele probe obţinute sub formă de acte şi/sau documente. Acestea pot fi prezentate în formă scrisă sau în format electronic. Auditorii publici externi obţin astfel de probe prin examinarea unor acte şi documente, cum ar fi: scrisori sau memorandumuri primite de entitatea auditată, diferite contracte, alte rapoarte, scrisori de confirmare din partea unor terţi etc. Totodată se colectează probe şi din documentele interne (prezentate de entitate), respectiv documente tehnico-operative, documente financiar-contabile, corespondenţă, bugete, rapoarte interne, sinteze statistice ale activităţii desfăşurate de entitate, politici şi proceduri interne etc.

Prin probele documentare se asigură:

-  confirmarea concluziilor şi recomandărilor auditorilor publici externi;

- sporirea eficienţei şi eficacităţii auditului;

- surse de informare'în etapa de întocmire a raportului;

-  răspunsuri la eventuale întrebări din partea entităţii auditate sau din partea terţilor;

d)  probele analitice, care se obţin ca urmare a verificării, interpretării şi analizării datelor rezultate din activităţi legate de implementarea unui program de către entitatea auditată. Analizele presupun în principal estimări ale indicatorilor şi tendinţelor obţinute de la entitatea auditată sau din alte surse. Aceşti indicatori şi/sau tendinţe se compară cu cei înscrişi în standardele aplicabile în domeniu sau cu anumite repere tehnice (acolo unde este cazul). Probele analitice, de regulă, sunt numerice, de tipul indicatorilor, dar pot fi şi nonnumerice, de tipul rezolvării contestaţiilor din cadrul unei entităţi.

219. Sintetizarea datelor şi informaţiilor presupune organizarea lor după cum urmează:

-  sub formă de tabele - datele statistice, rezultatele observaţiilor, răspunsurile la întrebările chestionarelor;

-  clasificarea pe teme şi idei (codificarea) a rezultatelor examinării documentelor, notiţelor din timpul interviurilor şi a răspunsurilor la întrebările deschise ale chestionarelor. Auditorii publici externi trebuie să efectueze o evaluare a probelor de audit codificate şi sintetizate pentru a stabili cât sunt de convingătoare.

220. Analiza datelor şi informaţiilor reprezintă o cercetare obiectivă (cantitativă şi calitativă), cu identificarea factorilor de influenţă a întregului proces sau fenomen economic, în scopul stabilirii constatărilor auditului.

Auditorii publici externi analizează datele şi informaţiile colectate, prin utilizarea următoarelor proceduri analitice (cantitative şi calitative):

a) analiza comparativă (Benchmarking) reprezintă un proces de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entităţii auditate cu cele ale altor entităţi care se încadrează în aceeaşi clasă de performanţă.

Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate pentru:

- identificarea unor căi de îmbunătăţire a performanţelor;

- examinarea evoluţiei tendinţelor;

- creşterea credibilităţii recomandărilor auditului. Auditorii  publici  externi      fac comparaţii  între programul/proiectul/procesul/activitatea performant/performantă şi cele mai puţin performante, între două sau mai multe aspecte şi activitatea de ansamblu a entităţii auditate etc;

b)   analiza „înainte şi după" compară situaţia existentă înaintea demarării progrâmului/proiectului/procesului/activităţii ce face obiectul auditului cu situaţia rezultată după implementarea acestuia. Impactul este estimat prin compararea indicatorilor performanţei aferenţi celor două etape;

c) analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor se utilizează în principal pentru a determina dacă obiectivele stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau realizarea parţială a acestora. Orice abatere de la derularea în bune condiţii a unui/unei program/ proiect/proces/activităţi poate fi stabilită prin raportarea rezultatelor şi impacturilor la obiectivele şi cerinţele prestabilite;

d)  analiza cost-beneficiu se realizează prin studiul relaţiilor dintre costurile aferente programului/proiectului/procesului/ activităţii auditat/auditate şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit. Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă beneficiile aduse prin implementarea unui/unei program/proiect/proces/activităţi sunt mai mari decât costurile aferente implementării acestora. Această analiză se realizează prin exprimarea costurilor şi beneficiilor în unităţi monetare;

e)  analiza cost-eficaciiate se efectuează asupra relaţiilor dintre costurile programului/proiectului/procesului/activităţii şi rezultatele exprimate în costuri pe unitatea de rezultat obţinut. Analiza se realizează, de obicei, prin exprimarea componentelor în unităţi fizice.

221.   După sintetizarea şi analizarea probelor de audit, auditorii publici externi interpretează rezultatele obţinute şi formulează constatările printr-un procedeu care presupune luarea în considerare a 4 elemente esenţiale:

a)  criteriu: Ce ar trebui să fie? - criteriul poate fi stipulat în legi sau reglementări ori în acord cu cele mai bune practici în domeniu şi, în general, reprezintă ceea ce este prevăzut a se realiza prin programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată;

b)   condiţia: Ce este?, respectiv situaţia programului/ proiectului/procesului/activităţii şi rezultatele obţinute până în prezent;

c)  cauza: Auditorii publici externi identifică factorii care determină situaţia existentă. Identificarea cauzelor problemelor îi ajută pe auditori să formuleze recomandări;

d)  efectul: Este rezultatul funcţionării programului/ proiectului/procesului/activităţii şi are o legătură intrinsecă cu cauza. Auditorii publici externi identifică şi analizează efectele cele mai importante pe care le compară cu costurile şi rezultatele programelor sau cu alte efecte.

Concluziile auditului sunt formulate cunoscându-se aşteptările programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/ auditate şi luându-se în consideraţie perspectiva îmbunătăţirii economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. In acest sens, se pot consulta experţi, specialişti şi chiar cercetători sau se pot efectua comparaţii şi analize privind cauza şi efectul.

Consultarea cu entitatea auditată pe parcursul realizării auditului

222. Auditorii publici externi, pe parcursul realizării auditului, stabilesc relaţii de colaborare cu entitatea auditată sau cu alte părţi interesate, la toate nivelurile, pentru obţinerea sprijinului necesar derulării în condiţii bune a auditului, prin organizarea de întâlniri periodice. In cadrul acestor întâlniri se prezintă informări în legătură cu progresele realizate în derularea auditului.

Raportarea

Intocmirea proiectului raportului de audit al performanţei

223. Auditorii publici externi întocmesc pentru fiecare misiune de audit un raport de audit al performanţei.

224. Raportul de audit al performanţei cuprinde următoarele elemente:

a) titlul raportului - denumirea temei de audit;

b) sinteza principalelor constatări şi concluzii, precum şi a recomandărilor-cheie cuprinse în raportul de audit;

c) prezentarea sintetică a contextului în care se desfăşoară programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată, inclusiv a cadrului instituţional;

d)   prezentarea obiectivelor generale şi specifice ale programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate şi analiza perspectivei din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

e) prezentarea criteriilor utilizate pentru evaluarea performanţei;

f) descrierea metodologiei de audit, respectiv a procedurilor de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi interpretarea probelor de audit, cu precizarea surselor acestora;

g) constatările şi concluziile referitoare la realizarea obiectivelor programului/proiectului/ procesului/activităţii auditat/ auditate;

h) recomandările, ca rezultat logic al concluziilor; i) semnătura membrilor echipei de audit care au întocmit raportul de audit al performanţei şi data acestuia.

225.  Raportul de audit al performanţei trebuie să prezinte relaţia dintre obiectivele auditului, criterii, constatări şi concluzii.

Recomandările cuprinse în raportul de audit al performanţei:

- se fac numai dacă auditorii publici externi au identificat remedii posibile şi eficiente pentru disfuncţionalităţile constatate;

- nu trebuie'să detalieze modul de implementare, aceasta fiind o responsabilitate a managementului entităţii.

226. Raportul de audit al performanţei trebuie să fie obiectiv şi corect şi, în acest scop, este necesar să întrunească următoarele caracteristici:

a) să prezinte separat concluziile şi recomandările;

b) să prezinte faptele în termeni neutri;

c) să cuprindă toate constatările relevante;

d) să fie constructiv, prezentând şi constatările pozitive.

227.  La elaborarea raportului de audit al performanţei, la nivel central, precum şi a celor întocmite la nivelul camerelor de conturi, trebuie să se aibă în vedere următoarele:

a)  includerea în raportul de audit al performanţei întocmit la nivelul departamentului coordonator a aspectelor semnificative cuprinse în rapoartele de audit întocmite la nivelul camerelor de conturi, în cazul în care auditul se realizează şi la nivelul acestora;

b)  includerea în raport a celor mai recente informaţii şi, în cazul în care se fac referiri la sume din anii anteriori, acestea trebuie exprimate în valori actualizate;

c)  evenimentele complexe trebuie să fie prezentate în succesiunea lor cronologică;

d) anexele raportului trebuie să cuprindă sursele probelor de audit, precum şi tehnicile şi procedurile folosite pentru analiza informaţiilor ce stau la baza raportului.

Punerea de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit (concilierea)

228.  Punerea de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit (concilierea) reprezintă o dezbatere ce are loc între echipa de audit şi conducerea entităţii auditate asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor formulate, precum şi asupra prezentării acestora în raportul de audit al performanţei.

229. Pentru punerea de acord se parcurg următoarele etape:

a) transmiterea proiectului raportului de audit al performanţei entităţii auditate, însoţit de o scrisoare semnată de şeful departamentului, în care se precizează termenul de maximum 15 zile lucrătoare pentru comunicarea punctului de vedere de către entitate;

b)   stabilirea unei întâlniri cu entitatea auditată pentru discutarea proiectului raportului de audit, care se realizează în termen de maximum 10 zile lucrătoare după expirarea termenului pentru primirea punctului de vedere din partea entităţii auditate sau după expirarea termenului prevăzut pentru transmiterea acestuia. Alături de echipa de audit, la conciliere pot participa şi şeful departamentului şi/sau directorul direcţiei.

230. In situaţia în care există diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entităţii auditate, care nu pot fi soluţionate cu ocazia punerii de acord a conţinutului proiectului raportului de audit, auditorii publici externi prezintă în raportul final de audit punctul de vedere al entităţii auditate şi explică cu claritate motivaţiile care au stat la baza neînsuşirii acestora.

După discuţiile purtate cu entitatea auditată, auditorii publici externi pot modifica proiectul raportului de audit, dacă entitatea auditată aduce probe de audit noi care să susţină modificarea constatărilor.

Revizuirea şi întocmirea raportului final de audit al performanţei

231. In termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data concilierii, se întocmeşte raportul final de audit al performanţei.

Revizuirea proiectului raportului de audit al performanţei se efectuează de către directorul direcţiei. In cadrul revizuirii trebuie să se analizeze dacă raportul de audit este redactat clar, corect, echilibrat şi argumentat.

Raportul final de audit al performanţei este semnat de auditorii publici externi care au efectuat auditul.

232.  Numărul necesar de exemplare ale raportului de audit al performanţei se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor acestuia, astfel încât un exemplar sa rămână la sediul Curţii de Conturi.

Raportul de audit însoţit de procesele-verbale de constatare anexe ale acestuia, după caz, se depun şi se înregistrează la registratura generală a Curţii de Conturi. Acestea vor fi evidenţiate şi în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.

Transmiterea raportului final de audit al performanţei către părţile interesate şi valorificarea acestuia

233. Raportul de audit al performanţei se transmite entităţilor auditate însoţit de o scrisoare semnată de şeful de departament, în care se înscriu principalele constatări şi recomandări rezultate în urma auditului. In această scrisoare se stabileşte, acolo unde este cazul, termenul până la care entitatea auditată urmează să comunice Curţii de Conturi modul de implementare a recomandărilor.'

Raportul de audit al performanţei sau o sinteză a principalelor constatări, concluzii şi recomandări ale acestuia pot fi transmise, după caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului.

In funcţie de nivelul de reprezentare, scrisoarea care însoţeşte raportul de audit al performanţei/sinteza se semnează, după caz, de către preşedintele Curţii de Conturi sau de şeful de departament.

Urmărirea implementării recomandărilor formulate în rapoartele de audit al performanţei

234. Entităţile auditate trebuie să comunice Curţii de Conturi, la data stabilita, modul de implementare a recomandărilor.

Totodată, Curtea de Conturi efectuează, după un interval de timp stabilit, de la caz la caz, în funcţie de natura activităţii şi de recomandările cuprinse în raportul de audit, o verificare a modului de implementare a recomandărilor.

235. In urma verificărilor efectuate, auditorii publici externi întocmesc o notă în care consemnează stadiul realizării recomandărilor.

In situaţia în care recomandările formulate nu au fost implementate, acest fapt se aduce şi la cunoştinţa organului ierarhic superior al entităţii auditate.

Alte acte de control

236.  Atunci când pe parcursul auditului performanţei se identifică abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea unor prejudicii, precum şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, acestea se consemnează în procese-verbale de constatare, după caz, care se anexează la raportul de audit al performanţei.

In această situaţie, în raportul de audit al performanţei, la capitolul „Constatările şi concluziile referitoare la realizarea obiectivelor programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/ auditate", se prezintă în mod sintetic abaterile consemnate în procesul-verbal de constatare.

In acest caz, procedura de întocmire, circulaţie şi valorificare a proceselor-verbale de constatare anexate la raportul de audit al performanţei este similară cu cea prevăzută la cap. II.

B. La nivelul camerelor de conturi

237.  Planificarea misiunii de audit al performanţei la nivelul camerelor de conturi începe odată cu transmiterea precizărilor metodologice din partea departamentului care coordonează acţiunea de audit.

238.  Echipele de audit din cadrul camerelor de conturi întocmesc planul detaliat de audit, potrivit pct. 208. Acesta se avizează de către directorul adjunct şi se aprobă de către directorul camerei de conturi, cu respectarea precizărilor metodologice primite de la departamentul coordonator al acţiunii de audit.

239. Efectuarea auditului performanţei, întocmirea raportului de audit, revizuirea şi transmiterea acestuia, precum şi procedura de valorificare se realizează conform prevederilor secţiunii a 2-a lit. A din prezentul capitol.

240.  Procedura de urmărire a implementării recomandărilor este similară cu cea prevăzută la secţiunea a 2-a lit. A din prezentul capitol.

La aplicarea reglementărilor cuprinse în prezentul capitol se ţine seama şi de prevederile Manualului de audit al performanţei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.

CAPITOLUL V

Organizarea şi efectuarea auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţării naţionale aferente

SECŢIUNEA 1

Atribuţii şi competenţe

241. Curtea de Conturi, prin Autoritatea de Audit, efectuează audit public extern, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară, asupra fondurilor prevăzute la art. 14 din lege. Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile, prevăzute la art. 14 din lege, iar principalele constatări şi recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în Raportul public anual al Curţii de Conturi.

242. Autoritatea deAudit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, fiind singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională. In teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfăşoară activitatea agenţii, autorităţi de management şi/sau organismele intermediare care gestionează fondurile comunitare.

243.   Principalele atribuţii ale Autorităţii de Audit sunt următoarele:

a)  evaluarea conformităţii sistemelor de management şi control pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare;

b)   verificarea, pe bază de eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autorităţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 14 din lege;

c)  raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 14 din lege, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementările comunitare;

d)  verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;

e)  eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plăţi, precum şi pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;

f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare emise de agenţiile de plăţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală;

g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau măsură finanţată din fondurile prevăzute la art. 14 din lege, după caz;

h) urmărirea respectării criteriilor de acreditare a autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, pe toată perioada de implementare tehnică şi financiară a acestora;

i) urmărirea modului de implementare de către entităţile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.

244.  Pentru fondurile comunitare nerambursabile destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltării rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare.

245.  Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi are atribuţii şi proceduri de lucru proprii. Regulile şi procedurile privind activitatea specifică în ceea ce priveşte auditul fondurilor prevăzute la art. 14 din lege respectă cerinţele Comisiei Europene şi se aprobă de către preşedintele acesteia.

246. In îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit este competentă să ceară şi să utilizeze rapoartele altor organisme cu atribuţii de control şi audit.

247. Entităţile auditate sunt obligate, potrivit legii, să pună la dispoziţia auditorilor publici externi rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară. In cazurile în care există constatări pentru clarificarea cărora sunt necesare verificări de specialitate ale instituţiilor specializate ale statului, pe baza propunerilor fundamentate la nivelul direcţiilor de specialitate din cadrul Autorităţii de Audit, se solicită^ printr-o scrisoare semnată de preşedintele acesteia, obiectivele ce urmează să fie verificate/clarificate. De asemenea, în scrisoare se va preciza obligativitatea instituţiilor respective de a transmite Autorităţii de Audit rezultatele verificărilor efectuate.

SECŢIUNEA a 2-a

Sfera şi obiectivele auditului

248.  Domeniile care intră în competenţa Autorităţii deAudit sunt prevăzute la art. 14 din lege, respectiv' fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană, fondurile postaderare şi alte fonduri nerambursabile, astfel:

a)   fondurile nerambursabile de preaderare acordate României prin programele PHARE, ISPAşi SAPARD;

b) fondurile nerambursabile postaderafe: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune destinat mediului şi infrastructurii, Fondul European de Garantare în Agricultură, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit, Facilitatea Schengen, fondurile destinate cooperării europene, Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii";

c) alte categorii de fonduri decât cele prevăzute la art. 14 din lege, urmând ca reglementările care vizează fondurile respective să prevadă şi asigurarea resurselor necesare acestei activităţi.

In cadrul auditului public extern privind fondurile comunitare, Autoritatea de Audit asigură verificarea existenţei şi corectitudinii utilizării elementului de cofinanţare naţională.

249.  Autoritatea de Audit efectuează audit public extern la toate entităţile care gestionează, certifică, implementează şi/sau beneficiază de fonduri comunitare nerambursabile, indiferent de forma de proprietate şi/sau de natura juridică a acestora.

250.  Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

251. In conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit efectuează următoarele tipuri de audit: audit de conformitate, audit de sistem, audit al operaţiunilor şi audit la finalizarea proiectului/programului, ale căror obiective sunt:

a) audit de conformitate - obiectivul auditului de conformitate este obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemele de management şi control stabilite pentru implementarea programelor operaţionale cofinanţate prin instrumente structurale şi prin Fondul'European pentru Pescuit sunt instituite conform principiilor regulamentelor comunitare;

b)  audit de sistem - obiectivul auditului de sistem este obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemele de management şi control funcţionează eficace pentru a preveni erorile şi neregulile şi că, în cazul apariţiei acestora, sistemul este capabil de detectarea şi corectarea lor;

c)  auditul operaţiunilor - obiectivul auditului operaţiunilor este obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene sunt exacte, iar tranzacţiile aferente sunt conforme cu normele comunitare şi naţionale aplicabile;

d) audit la finalizarea proiectului/programului este activitatea desfăşurată de auditorii publici externi în vederea emiterii unei declaraţii de încheiere parţială/finală a măsurii/programului operaţional în conformitate cu cerinţele regulamentelor comunitare.

SECŢIUNEA a 3-a

Desfăşurarea activităţii de audit

252. Acţiunile de audit se desfăşoară în baza strategiilor de audit şi a programului anual de activitate, aprobate de preşedintele Autorităţii de Audit şi transmise, după caz, Comisiei Europene.

253.   Declanşarea acţiunii de audit urmează procedura prevăzută la cap. II secţiunea a 2-a pct. 38-45.

254.  Desfăşurarea acţiunii de audit se face cu respectarea următoarelor etape: planificare, execuţie şi raportare, după cum urmează:

a)  planificarea constă în stabilirea obiectivelor de audit, cunoaşterea activităţii entităţii auditate, efectuarea analizei de risc, stabilirea materialităţii,utilizarea muncii altor auditori şi experţi, eşantionarea, elaborarea, revizuirea şi avizarea planului de audit, însoţit de programele de audit, listele de verificare, chestionare şi alte instrumente de lucru;

b) execuţia auditului constă în efectuarea testelor de control, a procedurilor de fond, aplicarea tehnicilor de audit şi obţinerea probelor de audit;

c)  raportarea constă în elaborarea proiectului raportului de audit şi transmiterea acestuia către entităţile auditate în vederea comunicării punctului de vedere al acestora faţă de constatările şi recomandările consemnate în documentele înaintate; finalizarea, aprobarea şi transmiterea raportului de audit şi emiterea opiniei de audit.

255. Pentru fiecare acţiune de audit se întocmeşte un raport de audit scris. Raportul de audit include, de regulă, următoarele secţiuni:

a)  introducere, cuprinzând obiectivele şi scopul auditului, baza legală a auditului, prezentarea pe scurt a entităţilor şi a sistemului de management şi control auditat, perioada auditată;

b)   sumarul executiv, cuprinzând cele mai importante constatări şi recomandări şi concluzia generală a auditului;

c) metodologia de audit, cuprinzând standardele utilizate în activitatea de audit, instrumentele de lucru utilizate, identificarea eşantionului şi a metodei de eşantionare, activitatea de audit efectuată;

d)  constatări, cuprinzând detalierea pe fiecare autoritate a naturii abaterilor şi neregulilor identificate în funcţie de tipul auditului efectuat, slăbiciunile identificate în sistemul de management şi control şi impactul acestora, natura erorilor constatate, eventualele corecţii financiare, operaţiunile care pot fi afectate de erorile sistemice pentru care trebuie să fie extinse investigaţiile şi altele;

e) concluzii şi recomandări, cuprinzând rezultatele auditului şi măsurile necesare a fi luate de entităţile auditate;

f)  răspunsul entităţilor auditate, informaţiile suplimentare furnizate şi programul propus pentru implementarea recomandărilor;

g)   concluzia generală/opinia exprimată în raport cu rezultatele auditului.

256.  Inainte de finalizarea raportului de audit are loc procedura contradictorie cu entităţile auditate. Procedura contradictorie reprezintă o consultare cu entitatea auditată în vederea clarificării constatărilor prezentate în sinteza proiectului raportului de audit.

257. In situaţia în care există diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entităţii auditate, care nu pot fi rezolvate cu ocazia procedurii contradictorii, auditorii publici externi prezintă în raportul final de audit punctul de vedere al entităţii auditate şi explică motivaţiile care au stat la baza nesoluţionării acestora.

258.  Etapele misiunilor de audit sunt detaliate în manualele de audit specifice Autorităţii de Audit.

259.  Numărul necesarele exemplare ale raportului de audit se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor acestuia, astfel încât unul' să rămână la sediul Autorităţii de Audit. Rapoartele de audit se înregistrează la sediul Autorităţii de Audit şi sunt păstrate conform regulilor comunitare la dispoziţia Comisiei Europene şi a Curţii de Conturi Europene. Informaţiile cuprinse în rapoartele de audit devin publice odată cu finalizarea raportului public al Curţii de Conturi.

SECŢIUNEA a 4-a

Valorificarea rapoartelor de audit

260.  In vederea valorificării constatărilor înscrise în rapoartele de audit, Autoritatea de Audit transmite câte un exemplar entităţilor auditate şi, după caz, altor organisme interesate.

261. Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate erori care pot constitui nereguli sau sunt constatate indicii de posibile fraude, se va proceda în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunză'tor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

262. Constatările Autorităţii de Audit care pot constitui nereguli, aşa cum sunt ele definite în ordonanţa menţionată la pct. 261, sunt comunicate autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, pentru punerea în aplicare a procedurilor legale în vederea emiterii titlului de creanţă.

263.  Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, sesizate de Autoritatea de Audit prin rapoartele sale, sunt obligate să comunice acesteia rezultatul propriilor verificări efectuate^

264.   In situaţia în care, pe parcursul misiunilor sale, Autoritatea de Audit descoperă indicii de posibile fraude, acestea sunt comunicate de îndată Departamentului pentru Lupta Antifraudă - DLAF.

265.  Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate nereguli, altele decât cele prevăzute la pct. 261 şi 264, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare sunt obligate să ia măsuri şi pentru înlăturarea acestora şi să comunice Autorităţii de Audit modul de implementare.

266. Potrivit regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit este obligată să urmărească modul în care sunt implementate, de către entităţile auditate, recomandările consemnate în rapoartele sale de audit. In acest sens, Autoritatea de Audit monitorizează modul de implementare a recomandărilor pe baza calendarului de implementare stabilit în raportul de audit. Verificarea modului în care au fost implementate recomandările se face pe teren, după un interval de timp stabilit de la caz la caz, în funcţie de natura activităţii şi recomandările cuprinse în raportul de audit.

267. Rezultatele acestor verificări se consemnează de către echipa de audit într-un raport de urmărire a modului de implementare a recomandărilor (follow-up).

268. In situaţiile în care, ca urmare a misiunii pe teren, se constată că recomandările din rapoartele de audit nu au fost implementate, se va întocmi un proces-verbal de constatare de către echipa de auditori, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.1 sau 4.2, după caz.

269.   Procesul-verbal de constatare urmează procedura prevăzută la cap. II pct. 62-80.

270.  Evidenţa proceselor-verbale de constatare se ţine în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6, de către directorul direcţiei de specialitate din cadrul Autorităţii de Audit.

271.  Pe baza procesului-verbal de constatare întocmit în condiţiile pct. 269 şi în aplicarea prevederilor art. 94 din lege, preşedintele Autorităţii de Audit emite o decizie prin care se stabilesc, după caz, următoarele măsuri:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată.

272.  Decizia cuprinde în principal elementele prevăzute în anexa nr. 7.

273.  Proiectul deciziei se întocmeşte de către directorul direcţiei de specialitate în cadrul căreia a fost elaborat raportul de audit/procesul-verbal de constatare. Acesta se avizează de către vicepreşedintele coordonator al direcţiei şi se aprobă de către preşedintele Autorităţii de Audit.

274.  Decizia emisă de Autoritatea de Audit se transmite autorităţii competente pentru aplicarea măsurilor prevăzute în aceasta.

275.   Decizia poate fi contestată în termen de 15 zile lucrătoare la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel.

SECŢIUNEA a 5-a

Abateri şi sancţiuni

276.  Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d) din lege constituie abatere şi se sancţionează cu amendă civilă egală cu salariul de la două până la 5 luni al persoanei din vina căreia măsurile respective nu au fost respectate.

277. Abaterile de la prevederile art. 93 alin. (1) lit. b), c) şi d) din lege se constată de auditorii publici externi prin proces-verbal de constatare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.1.

278. Procesul-verbal de constatare se înaintează direcţiei de specialitate din cadrul Autorităţii de Audit. Directorul direcţiei de specialitate întocmeşte proiectul de decizie pe care îl prezintă vicepreşedintelui coordonator din cadrul Autorităţii de Audit.

279. Decizia se avizează de către vicepreşedintele coordonator si se aprobă de către preşedintele Autorităţii de Audit.

280.  In decizie se menţionează obligatoriu: numele şi prenumele persoanei sancţionate, adresa de domiciliu a acesteia, numărul şi data procesului-verbal de constatare, încheiat de auditorul public extern, căile de atac şi perioada de timp în care prevederile deciziei pot fi contestate.

281.  Decizia Autorităţii de Audit, prin care a fost stabilită amenda civilă, se transmite persoanei care a fost sancţionată, la adresa de domiciliu a acesteia.

282.   Decizia poate fi contestată în termen de 15 zile lucrătoare la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel.

283. Autorităţile competente cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare sunt obligate, potrivit art. 4 alin. (2) din lege, să transmită, la solicitarea scrisă a Autorităţii de Audit, actele, documentele şi informaţiile la termenele şi în structura stabilite de Autoritatea de Audit şi să asigure accesul în sediile acestora.

284. Incălcarea obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din lege se penalizează conform art. 128 din lege, cu 50 lei pentru fiecare zi de întârziere.

285. Constatarea abaterilor, ca urmare a încălcării obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (2) din lege, se face de către auditorii publici externi prin proces-verbal de constatare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.1, iar aplicarea sancţiunii se face prin decizie a preşedintelui Autorităţii de Audit, urmând procedura prevăzută la pct. 278-282, 291 şi 292.

286.  In situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat abateri grave cu caracter financiar, consemnate în rapoartele sale de audit, poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea acestora, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care au fost implicate. Cererea de suspendare se semnează de către preşedintele Autorităţii de Audit.

287.  Cererea de suspendare se iniţiază în cadrul direcţiei care a constatat abateri grave cu caracter financiar, se avizează de către vicepreşedinte şi se semnează de către preşedintele Autorităţii de Audit.

288. Cererea de suspendare semnată de către preşedintele Autorităţii de Audit se transmite autorităţii competente în luarea măsurii de suspendare din funcţie a persoanei vizate.

289.   In conformitate cu dispoziţiile art. 127 din lege, neîndeplinirea măsurilor dispuse în temeiul art. 96 din lege constituie abatere, care se sancţionează cu amendă civilă egală cu salariul de la două până la 5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost îndeplinite măsurile stabilite.

290.  Constatarea abaterii şi aplicarea sancţiunii urmează procedura prevăzută la pct. 277-282, 291 şi 292.

291. Contestaţia nu suspendă executarea deciziei.

292.  Deciziile prin care au fost stabilite amenzi civile se transmit organelor de executare fiscală în vederea urmăririi şi încasării în condiţiile legii.

293. In situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat că autorităţile competente în gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nu au asigurat implementarea recomandărilor care vizează recuperarea prejudiciilor ce afectează bugetul comunitar şi naţional, va proceda la întocmirea unui proces-verbal de constatare, care conţine în principal elementele prevăzute în modelul cuprins în anexa nr. 4.2.

294.  Procesul-verbal de constatare, însoţit de probele care susţin constatările, se înaintează de către preşedintele Autorităţii de Audit organelor de urmărire penală, pentru aplicarea prevederilor art. 1281 din lege.

CAPITOLUL VI

Atribuţii de evaluare a activităţii de control financiar propriu şi de audit intern ale entităţilor care intră  în competenţa de verificare a Curţii de Conturi

295. Potrivit prevederilor art. 93 alin. (1) lit. a) din lege, Curtea de Conturi are şi atribuţii de evaluare a activităţii de control financiar propriu şi de audit intern la entităţile aflate în competenta de verificare a Curţii de Conturi, prevăzute la art. 18 din lege. In acest sens, cu ocazia acţiunilor de control/audit, auditorii publici externi analizează, în principal, următoarele aspecte:

a)  statutul organizaţional - dacă activităţile de control financiar propriu şi audit intern sunt organizate şi funcţionează conform legii;

b)  numirea şefilor compartimentului de audit intern şi a auditorilor interni, dacă posturile sunt completate cu persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru auditorii interni şi dacă există constrângeri sau restricţii din partea conducerii în legătură cu organizarea şi exercitarea controlului şi auditului intern;

c)   dacă activitatea de audit intern este planificată, supravegheată, revizuită şi documentată corespunzător;

d)  natura şi întinderea misiunilor de audit desfăşurate pe parcursul anului;

e) dacă auditul intern se desfăşoară pe baza unor proceduri de audit aplicate activităţilor specifice entităţii şi dacă s-au cuprins în planul de audit activităţile care prezintă un risc ridicat;

f) respectarea metodologiei şi prevederilor legale în legătură cu întocmirea documentelor şi actelor specifice, obţinerea de rezultate concludente şi formularea opiniilor;

g) implementarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit intern.

Rezultatele evaluării activităţii de audit intern se consemnează de către auditorii publici externi într-un capitol distinct în actele de control/audit încheiate.

Constatările rezultate din evaluarea activităţilor de control şi de audit intern consemnate în actele de control/audit sunt sintetizate de fiecare structură din cadrul Curţii de Conturi şi se transmit departamentului de specialitate pentru a fi cuprinse în Raportul public anual al Curţii de Conturi, într-o secţiune distinctă intitulată „Evaluarea sistemelor de control şi audit intern".

296.   Persoanele juridice care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate, potrivit art. 93 alin. (2) din lege, să îi transmită acesteia, până la sfârşitul trimestrului I, pentru anul precedent, raportul privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern.

Raportarea se face pe baza raportului-cadru difuzat de către Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.PI.) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de responsabil cu coordonarea şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii de credite.

După elaborare, un exemplar din raportul-cadru privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern, aprobat de către conducătorul entităţii publice, se transmite la Curtea de Conturi, anual, până la 31 martie, după cum urmează:

a) entităţile publice de nivel central, ordonatorii principali de credite ai bugetului general consolidat, transmit rapoartele de activitate la sediul central al Curţii de Conturi;

b) entităţile publice care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţă cu principiul teritorialităţii;

c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, precum şi celelalte entităţi publice de nivel local transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţă cu principiul teritorialităţii.

După înregistrarea la sediul central şi la sediile structurilor teritoriale ale Curţii de Conturi, rapoartele-cadru privind auditul intern se repartizează după cum urmează:

- la sediul central al Curţii de Conturi, rapoartele se transmit şefilor departamentelor care coordonează activitatea de control/audit la entităţile respective, pentru a fi analizate şi anexate la dosarul permanent al entităţii;

- la sediile structurilor teritoriale, rapoartele se repartizează directorilor adjuncţi, pentru a fi analizate şi anexate la dosarele permanente ale entităţii.

Rapoartele-cadru transmise structurilor centrale şi teritoriale ale Curţii de Conturi constituie surse de informaţii pentru auditorii publici externi în exercitarea atribuţiilor de control/audit, precum şi criterii de selectare a entităţilor pentru a fi incluse în acţiunile de control/audit ale Curţii de Conturi.

297. In temeiul art. 93 alin. (3) din lege, Curtea de Conturi dezvoltă colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, care intră în sfera ei de competenţă, în vederea asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de audit, pentru:

- evitarea suprapunerii perioadelor în care se desfăşoară acţiunile de control/audit;

- stabilirea misiunilor de interes pentru Curtea de Conturi, a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare, având în vedere respectarea principiului ca misiunile de audit public extern să fie, de regulă, ulterioare misiunilor de audit intern;

- furnizarea de informaţii către Curtea de Conturi de către entităţile publice ce intră în competenţa sa de verificare, inclusiv acele informaţii privind elaborarea programelor de audit intern anuale sau multianuale.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

298. In exercitarea funcţiilor sale, în situaţia în care auditorii publici externi iau cunoştinţă de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, sunt obligaţi să respecte caracterul lor şi să facă cunoscute aceste informaţii numai autorităţilor îndreptăţite, aşa cum prevede art. 4 alin. (7) din lege. Obligativitatea confidenţialităţii se respectă atât pe parcursul, cât şi după finalizarea misiunii de control/audit.

299.  Actele întocmite şi/sau emise de structurile Curţii de Conturi au caracter public numai după încheierea procedurilor de valorificare prevăzute în prezentul regulament.

300. In cazul în care se constată abateri ce sunt sancţionate contravenţional de către auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi, se procedează conform dispoziţiilor legale specifice, precum şi prevederilor legale comune care se aplică în materie de contravenţii.

301. Răspunderea, sub aspectul măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi, pentru valorificarea constatărilor din actele de control, nu poate interveni decât în cazul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, iar termenul de prescripţie este de un an.

302. In cadrul acţiunilor de control/audit care durează cel puţin 30 de zile sau se desfăşoară, în baza unor tematici specifice, la mai multe entităţi aflate în competenţa de verificare a mai multor structuri ale Curţii de Conturi, se pot organiza, la propunerea şefilor de departament, cu avizul vicepreşedintelui coordonator, schimburi de experienţă, care să permită cunoaşterea, clarificarea, extinderea şi generalizarea unor constatări. Schimbul de experienţă se organizează cu aprobarea preşedintelui Curţii de Conturi şi se desfăşoară în prezenţa şefului de departament care coordonează acţiunea în cauză, cu participarea, dacă este cazul, a şefului Departamentului juridic sau a reprezentantului acestuia.

Raportul public anual şi alte atribuţii de raportare ale Curţii de Conturi

303.  Curtea de Conturi întocmeşte următoarele acte de raportare:

- Raportul public anual;

-  rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale, ce se înaintează şi autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale;

-  rapoarte pe domenii specifice pe care le înaintează Parlamentului, precum şi altor instituţii interesate (Guvern, ministere, alte entităţi publice).

304. Conform prevederilor art. 89 alin. (1) din lege, în termen de 6 luni de la primirea conturilor prevăzute la art. 22 din lege de la organele competente să le întocmească şi obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului.

305.  Conform prevederilor art. 90 din lege, Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori efectuate la regii autonome, companii naţionale, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse verificării Curţii de Conturi; încălcările de lege constatate şi măsurile luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.

306.  Raportul public anual al Curţii de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (4) din lege.

Conform prevederilor art. 89 alin. (2) din lege, rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

307.  Anexele nr. 1-12 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi..............................

Adresa ......................................................................

Nr. de înregistrare......................................................

Către:

(Părţile interesate)

Stimate(ă)..........................................

Conform Programului de activitate pe anul............., aprobat prin Hotărârea plenului nr..................../..............................., vă comunicăm că în perioada......................................urmează să efectuăm o acţiune de.............................................................cu tema....................................... la....................................................................................... (numele entităţii ce va fi supusă verificării)

In scopul efectuării în condiţii optime a activităţii de verificare şi în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1), (2) şi (4) şi ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă rugăm să puneţi la dispoziţia auditorilor publici externi actele, documentele şi informaţiile ce vor fi solicitate, precum şi să asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesară pe perioada desfăşurării acţiunii.

Cu stimă,

......................................................................................

Data

......................................................................................

Semnătura (şefului departamentului/directorului camerei de conturi)

......................................................................................

ANEXA Nr. 2.1 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul....................................................................................................

Număr de înregistrare......................../ziua............../luna............../anul................

DELEGAŢIE   DE   CONTROL

Domnul/Doamna......................................, auditor public extern în cadrul Departamentului..................................................... din cadrul Curţii de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr..........................................., este împuternicit(ă) să efectueze, în baza Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verificarea(denumirea acţiunii de control) .......................................................................................................la entitatea.................................. Verificarea se va desfăşura în perioada...........................................................

Auditorii publici externi au acces neîngrădit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor lor, iar persoanele juridice şi fizice supuse controlului Curţii de Conturi sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora, potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Şef de departament,

.......................................................

ANEXA Nr. 2.2 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Camera de Conturi...........................................................................................

Număr de înregistrare......................../ziua............../luna............../anul..............

DELEGAŢIE   DE   CONTROL

Domnul/Doamna......................................., auditor public extern în cadrul Camerei de Conturi................................................ din cadrul Curţii de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr..........................................., este împuternicit(ă) să efectueze, în baza Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verificarea (denumirea acţiunii de control) .................................................................................................la entitatea..................................

Verificarea se va desfăşura în perioada.............................................................................

Auditorii publici externi au acces neîngrădit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor lor, iar persoanele juridice şi fizice supuse controlului Curţii de Conturi sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora, potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Director,

.......................................................

ANEXA Nr. 3 la regulament la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

RAPORT   DE   CONTROL

Localitatea....................................., ziua...................luna.....................anul...............

Subsemnatul,......................................, având funcţia de auditor public extern în cadrul...................................................., (denumirea structurii de control) în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Delegaţiei nr.........................., am efectuat în perioada...............................controlul............................................. (denumirea acţiunii) la (denumirea persoanei juridice verificate, cod fiscal) ........................................................................................din(localitatea şi adresa completă) ..........................................

In perioada supusă controlului si în timpul controlului, conducerea executivă a persoanei juridice verificate a fost asigurată de...................................................................................................................................... (Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivă în perioada supusă controlului şi în timpul controlului.)

Conţinut:

Din verificarea efectuată au rezultat următoarele:

a) obiective de control prevăzute în tematica specifică, la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care nu au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţită de măsurile luate în timpul controlului;

b) obiective de control prevăzute în tematica specifică, la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii. Fiecare constatare este însoţită de măsurile luate în timpul controlului;'

c) obiective de control prevăzute în tematica specifică, la care s-au constatat fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;

d) obiective de control prevăzute în tematica specifică, la care nu s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate. Pentru obiectivele la care s-au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii se va face referire la procesul-verbal de constatare în care acestea au fost consemnate.

Pentru obiectivele la care s-au constatat fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi pentru care s-a întocmit proces-verbal de constatare distinct, se va face referire la acesta.

Prezentul raport de control a fost întocmit în.......exemplare.

Echipa de control.......................................

Numele şi prenumele.................................

Semnătura.................................................

ANEXA Nr. 4.1 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

PROCES-VERBAL   DE   CONSTATARE

Localitatea....................................., ziua................... luna..................... anul...............

Subsemnatul,........................., având funcţia de auditor public extern în cadrul (denumirea structurii de control) ................................................................, în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Delegaţiei nr............................................................, am efectuat în perioada.................................. controlul (denumirea acţiunii şi perioada supusă verificării) ................................ la (denumirea persoanei juridice verificate, cod fiscal) ......................................................................................................din (localitatea şi adresa completă) .......................................................................................................

In perioada supusă controlului si în timpul controlului, conducerea executivă   a unităţii a fost asigurată de.......................................................................................

(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivă în perioada supusă controlului şi în timpul controlului.)

Ca urmare a controlului efectuat, au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii, după cum urmează:

1. Se prezintă în mod concret şi explicit:

a) abaterile de la legalitate si regularitate constatate, care nu au determinat producerea de prejudicii:

1.

2.

...

n

b) abaterile de la legalitate si regularitate constatate, care au determinat producerea de prejudicii:

1.

2.

...

n

2.  Pentru fiecare constatare se precizează în mod obligatoriu următoarele:

a) descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate; descrierea abaterii se va face cât mai complet, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante;

b) legea sau altă reglementare încălcată, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia;

c)  estimarea valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante;

d) cauzele şi împrejurările care au condus la încălcarea legii sau a altor norme;

e) consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi regularitate;

f) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, poziţia acestora faţă de abaterile constatate, exprimată în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta;

g) măsurile luate de entitatea verificată în timpul controlului.

Prezentul proces-verbal de constatare a fost întocmit în......exemplare şi a fost înregistrat sub nr..............din............., la entitatea controlată, din care un exemplar a fost lăsat acesteia, iar.......exemplare au fost luate de echipa de control.

Prin semnarea procesului-verbal de constatare se recunoaşte restituirea actelor şi documentelor puse la dispoziţia auditorilor publici externi.

Echipa de control,

Auditori publici externi:

Numele şi prenumele

.......................................................

.......................................................

Semnătura

.......................................................

.......................................................

Conducerea entităţii controlate,

Numele şi prenumele, funcţia

.......................................................

Semnătura

.......................................................

ANEXA Nr. 4.2 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

PROCES-VERBAL   DE   CONSTATARE

Localitatea....................................., ziua................... luna..................... anul...............

Subsemnatul,....................................., având funcţia de auditor public extern în cadrul (denumirea structurii de control) ........................................................, în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Delegaţiei nr...................., am efectuat în perioada......................controlul (denumirea acţiunii şi perioada supusă verificării) .............................................................. la(denumirea persoanei juridice verificate, cod fiscal) .........................................................................................din (localitatea şi adresa completă). ..............................

In perioada supusă controlului si în timpul  controlului, conducerea   executivă   a   unităţii a fost   asigurată de......................................................................................................................

(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivă în perioada supusă controlului şi în timpul controlului.)

Ca urmare a controlului efectuat, au fost constatate fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, astfel:

Se prezintă în mod concret si explicit faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale:

1.

2.

3.

...

n

Pentru fiecare constatare se precizează în mod obligatoriu următoarele:

a) legea sau altă reglementare încălcată, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia;

b) estimarea, după caz, a valorii operaţiunilor care constituie abateri, ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante;

c) cauzele şi împrejurările care au condus la încălcarea legii sau a altor norme;

d) stabilirea, după caz, a consecinţelor economico-financiare ale abaterilor ce constituie indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;

e) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, poziţia acestora faţă de abaterile constatate, exprimată în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta;

f) măsurile luate de entitatea verificată în timpul controlului.

Prezentul proces-verbal de constatare a fost întocmit în.....exemplare şi a fost înregistrat sub nr...........din...............la entitatea controlată, din care un exemplar a fost lăsat acesteia, iar.......exemplare au fost luate de echipa de control.

Prin prezenta se consemnează faptul că au fost ridicate documente în original prin Procesul-verbal nr............ Prin semnarea procesului-verbal de constatare se recunoaşte restituirea celorlalte acte şi documente în original puse la dispoziţia auditorilor publici externi.

Echipa de control,

Auditori publici externi:

Numele şi prenumele

.......................................................

.......................................................

Semnătura

.......................................................

Conducerea entităţii controlate,

Numele şi prenumele, funcţia

.......................................................

Semnătura

.......................................................

ANEXA Nr. 5 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

NOTĂ   DE   RELAŢII*

Solicitate domnului (doamnei)................................., încadrat(ă) la (instituţia publică, regia autonomă, societatea comercială, bancară etc.) ............................................................................................ în funcţia de.................., în perioada............................ (perioada controlată)

Aspectele în legătură cu care vi se solicită relaţii se referă la următoarele:

1.  Intrebare (Se vor formula întrebări menite sa clarifice cauzele şi împrejurările în care au fost produse aspectele constatate, cu descrierea, dacă este cazul, a aspectelor în cauză.)

........................................................................................................................................................................ .........................................................

2. Intrebare

........................................................................................................................................................................ .........................................................

n. Dacă mai aveţi ceva de adăugat?

........................................................................................................................................................................ .........................................................

Persoanele care dau relaţii vor trebui să prezinte documente sau alte acte justificative care să probeze afirmaţiile făcute. De asemenea, pot prezenta şi alte informaţii considerate necesare clarificării împrejurărilor în care s-au produs abaterile de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu au determinat producerea de prejudicii, respectiv faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.

Auditorul public extern va preciza data până la care trebuie prezentată nota de relaţii.

Data:                                                        

.......................................................

Auditor public extern,                                                                             

Numele şi prenume

.......................................................

Semnătura

.......................................................

* Persoana căreia i s-au solicitat relaţii prezintă în scris, sub semnătură, răspunsurile la întrebările formulate în nota de relaţii.

ANEXA Nr. 6 la regulament

REGISTRUL  SPECIAL*

privind evidenta actelor întocmite si modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea

Nr. crt.

Entitatea controlată/ verificată

Raport de control

Proces verbal de constatare**)

Obiecţiuni

Modul de valorificare

Sesizarea organelor de urmărire penală

Modul de îndeplinire a măsurilor dispuse

Data programată pentru efectuarea verificării

La entitatea verificată

La structura Curţii de Conturi

Măsuri în timpul verificării

Decizie

Duse la îndeplinire

Neduse la îndeplinire

Inregistrare

Nr. de măsuri

Măsuri

Măsuri

Nr.

Data

Nr.

Data

Nr.

Data

Nr.

Data

Nr.

Nr.

Data

Nr.

Data

Nr.

Valoare

Nr.

Valoare

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

* Se pot introduce şi alte coloane care să permită evidenţierea şi a altor etape de valorificare.

** Numărul şi data de înregistrare la entitatea verificată.

ANEXA Nr. 7 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

DECIZIA nr........./anul

Având în vedere prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, examinând abaterile de la legalitate şi regularitate consemnate în (actul de control) ............................................................nr..................., încheiat în urma acţiunii de control.....................................efectuate la (entitatea verificată) ..........................................................................................

SE CONSTATĂ:

Se vor înscrie în mod sintetic si concret abaterile de la legalitate si regularitate, după cum urmează:

1....................................................

2....................................................

........................................................

n....................................................

Pentru înlăturarea acestor abateri de la legalitate şi regularitate, în baza prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat de plenul Curţii de Conturi prin Hotărârea nr. 1/2009 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 10 februarie 2009, şeful de departament/directorul camerei de conturi

DECIDE:

Se vor înscrie în mod concret măsurile ce urmează a fi duse la îndeplinire de către entitatea verificată:

1......................

Termen de realizare:......................

                              (ziua/luna/anul)

2......................

Termen de realizare:.....................

                              (ziua/luna/anul)

3......................

Termen de realizare:.....................

                              (ziua/luna/anul)

........................

n......................

Termen de realizare:.....................

                             (ziua/luna/anul)

Despre măsurile luate şi rezultatele obţinute ne veţi comunica până cel mai târziu..........................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................................................

(Se va corela cu o perioadă de cel mult 5 zile după data expirării termenului maxim de realizare a măsurilor dispuse în decizie.)

Totodată, în baza prevederilor art. 96 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şeful de departament/directorul camerei de conturi

CERE:

Suspendarea din funcţie a dlui/dnei ....................., acuzat/ă de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante prezentate la pct. ... din prezenta decizie şi/sau a unor abateri grave cu caracter financiar menţionate la pct............de mai sus, până la soluţionarea definitivă a cauzelor in care este implicat/ă.

Despre măsura luată ne veţi comunica până cel târziu.......................................................................................................

In cazul neîndeplinirii acestei măsuri dispuse în temeiul art. 96 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică amendă civilă potrivit prevederilor art. 127 lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

In termen de 15  zile lucrătoare de la comunicarea deciziei, partea interesată   poate face  contestaţie la

..................................................................................................................................................................................................................................

(Se menţionează departamentul/camera de conturi care a emis decizia.)

Contestaţia nu suspendă obligaţia executării măsurilor dispuse prin prezenta decizie.

Semnătura (clar şi olograf)

.............................................................

Şef de departament/Director cameră de conturi,

.............................................................

Data emiterii

.............................................................

NOTĂ:

1. In situaţia în care prin această decizie s-a dispus conducerii entităţii verificate să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia, se va înscrie în mod obligatoriu următoarea precizare: „Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de către conducere a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, conform prevederilor art. 1281 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

2. Conţinutul deciziei se adaptează, de la caz la caz, în funcţie de constatările concrete şi măsurile aferente de valorificare ce se impun (de exemplu, nu se introduce secţiunea „CERE" referitor la cererea de suspendare din funcţie în baza art. 96 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nu se impune luarea acestei măsuri).

ANEXA Nr. 8 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

Număr de înregistrare............../ziua ..../luna........../anul......

Entitatea.........................................

Doamnei/domnului.........................

Vă transmitem alăturat, pentru a asigura punerea în execuţie, Decizia nr........../ziua....../luna............/anul.....privind înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate şi consemnate în Procesul-verbal nr............................./ziua......./ luna......................./anul....., încheiat în urma acţiunii de verificare a (denumirea acţiunii)..............................................................................................

Şef de departament/Director cameră de conturi,

.............................................................

ANEXA Nr. 9 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul................................

ÎNCHEIERE   Nr......

din..............(ziua, luna, anul)

In baza prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită din:

a) pentru deciziile emise de departamentele de specialitate:

1......................................    -vicepreşedinte;

2......................................    - consilierul de conturi care coordonează departamentul care a efectuat verificarea;

3......................................    - consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte).

b) pentru deciziile emise de camerele de conturi:

1......................................    - consilierul de conturi care coordonează domeniul care a făcut obiectul verificării;

2......................................    - consilier de conturi (desemnat de către unul dintre vicepreşedinţi);

3......................................    -director din departamentul respectiv.

Examinând Contestaţia înregistrată la Curtea de Conturi sub nr..............., formulată de................................................... (partea interesată) la Decizia nr..............., emisă de către structura din cadrul Curţii de Conturi............................................, ca urmare a acţiunii de control/audit (denumirea acţiunii) ...................................................................................................................... efectuate la această entitate în perioada..........................................................................................,

DISPUNE:

admiterea totală/admiterea parţială/respingerea contestaţiei.

Observaţie:

In cazul admiterii parţiale a contestaţiei, se va preciza concret măsura din Decizia nr........, care se dispune a fi anulată.

Impotriva hotărârii formulate prin prezenta încheiere de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor entitatea verificată, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comunicării, poate sesiza instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, respectiv Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti/Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Judeţean................................ (se va indica, după caz)

Emisă în şedinţă, astăzi,...................... (ziua, luna, anul)

Comisia de soluţionare a contestaţiilor,

............................................................

NOTĂ:

1. Cu ocazia şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în vederea emiterii prezentei încheieri, secretarul de şedinţă întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, în care se va consemna participarea şi a altor persoane decât membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor (respectiv ................, reprezentanţi ai entităţii verificate). Totodată, în proces-verbal se vor menţiona dezbaterile care au avut loc, precum şi actele şi documentele suplimentare depuse de entitatea verificată în vederea susţinerii contestaţiei.

2.  Opinia separată şi motivarea acesteia se anexează la prezenta încheiere şi se semnează de către membrul Comisiei de soluţionare a contestaţiilor care a formulat-o.

ANEXA Nr. 10 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

ÎNCHEIERE   Nr......

din..............(ziua, luna, anul)

In baza prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, comisia constituită din:

a) la nivelul departamentelor de specialitate:

1........................................ -vicepreşedinte;

2........................................ - consilierul de conturi care coordonează departamentul ce a efectuat verificarea;

3........................................ - consilier de conturi (desemnat de vicepreşedinte).

b) la nivelul camerelor de conturi:

1........................................ -directorul camerei de conturi;

2........................................ -directorul adjunct al camerei de conturi;

3........................................ -şeful de serviciu/auditor public extern.

Examinând Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr......la Curtea de Conturi, încheiat la................................... (entitatea verificată) potrivit art. 127/art. 128 (după caz) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz,

STABILEŞTE:

Varianta 1 (în cazul aplicării art. 127 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)

Se aplică amenda civilă egală cu salariul de la  ......  până  la  .....  persoanei/persoanelor (se  nominalizează persoana/persoanele răspunzătoare).......care se face/se fac răspunzătoare de neîndeplinirea măsurilor dispuse în temeiul art. ...din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Varianta 2 (în cazul aplicării art. 128 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)

Se aplică penalizări în sumă de 50 lei/zi de întârziere, respectiv suma totală de......persoanei/persoanelor.......care a/au încălcat obligaţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Impotriva prezentei încheieri emise de comisie se poate face întâmpinare, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comunicării, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, respectiv Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti/Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Judeţean............................... (se va indica, după caz)

In ambele variante de mai sus, un exemplar din prezenta încheiere se transmite organelor fiscale competente pentru urmărirea încasării.

Emisă în şedinţă, astăzi,................... (ziua, luna, anul)

Comisia,

................................................

ANEXA Nr. 11 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

Număr de înregistrare...................ziua....../luna.........anul........

CERTIFICAT   DE   CONFORMITATE

In baza prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând act că în urma efectuării, în temeiul art. 22 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a misiunii de audit financiar la (Se menţionează entitatea auditată.) ..................................................................a fost formulată o opinie fără rezerve, ca urmare a faptului că situaţiile financiare au fost elaborate şi prezentate în concordanţă cu legile şi reglementările în vigoare şi oferă o imagine reală şi fidelă sub toate aspectele semnificative, se certifică conformitatea contului de execuţie pe anul........, încheiat de........................................................................... (Se menţionează entitatea auditată.)

Conform art. 32 din Legea nr. 94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, certificarea contului de execuţie nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.

Şef de departament/Director cameră de conturi,

..............................................................................

ANEXA Nr. 12 la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de conturi

LISTA

riscurilor identificate şi evaluarea acestora

Domeniul/Obiectivul/ Activitatea/Procesul	Descrierea riscului- cauza- problema- impactul, după caz	Risc critic (semnificativ si relevant) Da/Nu	Observaţii