HOTARARE Nr.
130 din 4 noiembrie 2010
pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice
Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste
activitati
ACT EMIS DE:
CURTEA DE CONTURI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 832 din 13 decembrie 2010
Având în vedere Nota nr. 32.744
din 29 octombrie 2010 privind proiectul Regulamentului privind organizarea şi
desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea
actelor rezultate din aceste activităţi,
în baza dispoziţiilor art. 11 alin. (2) şi (3) din
Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,
republicată, şi ale art. 5 pct. 5.10 din Regulamentul propriu al Plenului
Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărârea nr. 23 din 19 noiembrie 2008,
în temeiul prevederilor art. 59
din Legea nr. 94/1992, republicată,
plenul Curţii de Conturi, întrunit în şedinţa din data de 4 noiembrie 2010, adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi
desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea
actelor rezultate din aceste activităţi, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Regulamentul prevăzut la art. 1 se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - Regulamentul privind
organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum
şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi intră în vigoare la
data de 1 ianuarie 2011.
Art. 4. - Prevederile prezentei hotărâri sunt aduse la
cunoştinţă tuturor structurilor de control/audit ale Curţii de Conturi de către
Departamentul I.
Art. 5. -Incepând cu data intrării în vigoare a
regulamentului prevăzut la art. 1, Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr.
1/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor
rezultate din aceste activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 78 din 10
februarie 2009, se abrogă.
Preşedintele Curţii de Conturi,
Nicolae Văcăroiu
ANEXĂ
REGULAMENT
privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor
specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi
(aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr.
130/2010, conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată)
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
1. In temeiul prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea
nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
de Conturi, republicată1, plenul Curţii de Conturi aprobă prezentul regulament.
2. Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în
baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale Legii
nr. 94/1992, republicată, denumită în continuare lege.
3. Curtea de Conturi exercită
funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a
resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând
Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea
acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii,
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
Totodată, Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului
sau, prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti,
autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte
pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar.
4. Prezentul regulament stabileşte următoarele:
a) modul de organizare a
activităţilor specifice Curţii de Conturi;
b) modul în care se realizează
atribuţiile, competenţele şi obiectivele de control şi audit public extern,
inclusiv cele de evaluare a activităţii de control şi de audit intern ale
entităţilor care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;
c) modul în care se efectuează
valorificarea constatărilor cuprinse în actele încheiate de către auditorii
publici externi ca urmare a finalizării acţiunilor de control/audit public
extern;
d) procedura de verificare a
modului de ducere la îndeplinire de către entităţile verificate a măsurilor
dispuse de Curtea de Conturi
şi evaluarea impactului acestor măsuri în activitatea acestor entităţi;
1 In Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009.
e) procedura privind asigurarea
şi controlul calităţii în activităţile desfăşurate în cadrul Curţii de Conturi;
f) modul de organizare şi de
efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra
utilizării fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţării naţionale
aferente.
5. In înţelesul prezentului regulament, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
- audit public extern -
activitatea specifică realizată de Curtea de Conturi în baza standardelor
proprii de audit şi a prezentului regulament. Auditul public extern cuprinde,
în principal, auditul financiar şi auditul performanţei;
- audit financiar-
activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete,
reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în
acest sens o opinie.
Obiectivul general al auditului financiar la
instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea că:
a) modul de administrare a
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi
cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul,
obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost
înfiinţată entitatea şi respectă principiile legalităţii, regularităţii,
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de
către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în
România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine
fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă;
- audit al performanţei - evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program,
un proiect, un proces, o activitate sau o operaţiune funcţionează din punctele
de vedere ale eficienţei, economicităţii şi eficacităţii;
- auditor public extern -
persoana angajată în cadrul Curţii de Conturi care efectuează activităţi
specifice de control şi audit public extern;
- autoritate publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia
Prezidenţială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice, alte autorităţi publice, autorităţile administrative
autonome, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile din
subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;
- control - activitatea
specifică efectuată de Curtea de Conturi în baza programului anual de
activitate aprobat de plen, prin care se verifică şi se urmăreşte dacă modul de
administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi
cheltuieli de către entitatea controlată sunt în concordanţă cu scopul,
obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost
înfiinţată entitatea şi dacă acestea respectă principiile legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
- document de lucru - suportul material pe care auditorul public extern consemnează obiectivele
de control/audit, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor
obiective, procedurile de audit utilizate pentru obţinerea probelor suficiente
şi adecvate, observaţiile, constatările, descrierile, evaluările şi concluziile
pe care le-a formulat în legătură cu domeniul verificat;
- economicitate -
caracteristică atribuită situaţiei în care se obţine minimizarea costului
resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi,
cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;
- eficacitate - gradul
de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi
relaţia dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii
respective;
- eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele
utilizate;
- eşantionarea - metoda de selectare a elementelor cuprinse într-o categorie de
operaţiuni economice ce urmează a fi verificată, astfel încât toate elementele
din categoria respectivă să aibă şanse egale de a fi selectate, iar concluziile
să poată fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice;
- fonduri publice -
sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului,
bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, după caz, bugetele
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul
fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi
ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice,
bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau
garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne
contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din
bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele
locale;
- frauda - orice acţiune
sau omisiune intenţionată în legătură cu:
a) utilizarea sau prezentarea
de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, care au ca efect
alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivită sau incorectă a
fondurilor publice;
b) necomunicarea unei
informaţii prin încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect la
care s-a făcut referire la lit. a);
- legalitate -
caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi
sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuării acesteia;
- misiune de audit -
acţiunea de audit financiar sau de audit al performanţei aprobată a se
desfăşura la o entitate publică, conform programului anual de activitate a
Curţii de Conturi, şi care se finalizează cu un raport de audit;
- ordonator de credite -
persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună
şi să aprobe acţiuni cu efect financiar asupra fondurilor publice sau a
patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor
administrativ-teritoriale, indiferent de natura
acestora;
- opinie de audit - concluzia
auditorului public extern care se exprimă în scris asupra situaţiilor
financiare şi/sau a programului ori activităţii auditate, în legătură cu
realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu reglementările aplicabile
domeniului;
- patrimoniu -
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin
statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau entităţilor publice ale
acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu, precum şi bunurile la care se
referă aceste drepturi. Patrimoniul include atât patrimoniul public, cât şi
patrimoniul privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale şi al
entităţilor publice;
- patrimoniu public -
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unităţilor
administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite
ori asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale
unităţilor administrativ-teritoriale se referă exclusiv la bunurile din
sectorul public;
- prag de semnificaţie - nivelul, mărimea şi importanţa unei sume sau informaţii, peste
care auditorul public extern consideră că rezultatele auditului financiar
efectuat pot afecta deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare. Pragul de
semnificaţie mai este
cunoscut în practică şi sub denumirea de nivel al materialităţii;
- prejudiciu- pierdere
provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi
administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora, ca urmare a
acţiunii ori inacţiunii contrare legii a unei persoane cu atribuţii în
administrarea patrimoniului, care este declanşată de fapta ilicită a acesteia
şi care urmează să fie reparată integral prin acoperirea pagubei, precum şi a
beneficiilor nerealizate (dobânzi, penalităţi). In timpul acţiunilor de
control/audit, auditorii publici externi estimează valoarea erorii/abaterii
constatate, urmând ca întinderea prejudiciului să fie stabilită de conducerea
entităţii verificate, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din lege;
- program anual de activitate - documentul aprobat de către plen prin care se programează
activităţile specifice ale Curţii de Conturi, respectiv control, audit
financiar şi auditul performanţei, în baza căruia auditorii publici externi îşi
desfăşoară anual activitatea;
- proceduri de audit -
metodele şi tehnicile utilizate de auditorii publici externi, necesare
formulării, după caz, a constatărilor, opiniilor, concluziilor şi
recomandărilor. In categoria procedurilor de audit intră: teste ale
controalelor şi proceduri de fond;
- proceduri de fond-
proceduri de audit efectuate de către auditorul public extern pentru a obţine
probe de audit suficiente şi adecvate în scopul detectării deficienţelor
semnificative din activitatea entităţii verificate, reflectată în situaţiile
financiare întocmite, precum şi al reducerii riscului de audit la un nivel
acceptabil. Procedurile de fond cuprind: proceduri analitice şi teste de
detaliu;
- proceduri analitice -
activitatea de analiză a informaţiilor, realizată prin studierea datelor
financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor
semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor
care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante sau care se abat de
la valorile aşteptate;
- regularitate -
caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul
principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile
categoriei de operaţiuni din care face parte;
- riscul de audit - riscul
ca auditorul public extern să exprime o opinie de audit care nu este adecvată;
- riscul de control -
riscul ca o eroare/abatere semnificativă să se producă fără a fi prevenită,
detectată sau corectată în timp util de către sistemul de control intern şi
sistemul contabil ale entităţii verificate;
- riscul inerent -
susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni economice să conţină
erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile
altor categorii de operaţiuni economice, presupunând, printre altele, că în
entitatea verificată nu există/nu sunt implementate controale interne;
- riscul de nedetectare -
probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi să nu
detecteze deficienţele care există într-o categorie de operaţiuni economice şi
care pot fi semnificative în mod individual sau atunci când sunt cumulate cu
deficienţe din alte categorii de operaţiuni economice;
- scepticism profesional - o atitudine care include o gândire dubitativă şi o evaluare
critică a probelor de audit;
- standarde de audit -
setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora
auditorul public extern determină ansamblul etapelor şi procedurilor de
verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat;
- standarde proprii
de audit ale Curţii de Conturi - definesc
principiile de bază şi stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor şi
a metodelor utilizate în desfăşurarea activităţilor specifice ale Curţii de
Conturi, cu scopul de a asigura calitatea activităţii;
- fesfe ale controalelor - testele efectuate de auditorii publici externi cu scopul de a
obţine probe de audit privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a
celui de control intern ale entităţii verificate, având în vedere:
a) proiectarea acestor sisteme
conform prevederilor legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta
erorile/abaterile semnificative;
b) funcţionarea eficientă a
sistemelor pe toată perioada verificată, în vederea evaluării măsurii în care
auditorii publici externi se pot baza pe aceste
sisteme;
- fesfe de detaliu -
proceduri pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor operaţiuni
ale entităţii realizate în perioada verificată şi care iau forma unor tehnici
specifice de obţinere a probelor de audit, cum ar fi:
a) inspecţia - examinarea registrelor de contabilitate pentru a identifica dacă
datele înregistrate în acestea corespund cu cele existente în documentele
justificative în condiţiile respectării prevederilor legale, în cazul
cheltuielilor, începând de la faza de angajare a cheltuielilor şi până la plata
efectivă a acestora, iar în cazul veniturilor, începând de la stabilirea
acestora şi până la încasarea lor;
- în cazul activelor corporale,
presupune verificarea existenţei faptice a acestora, a modului de gestionare şi
chiar a respectării specificaţiilor tehnice aplicabile (de exemplu, în cazul
examinării unui activ, cum ar fi un drum sau o clădire, dacă există indicii
privind nerespectarea specificaţiilor de construcţie aplicabile, se poate
verifica inclusiv dacă acestea sunt îndeplinite, solicitându-se în acest scop
efectuarea unei expertize tehnice, conform prevederilor pct. 20);
- în cazul obiectivelor prevăzute în actul de
înfiinţare al entităţii, presupune verificarea dacă entitatea a luat deciziile
corecte sau şi-a îndeplinit atribuţiile în concordanţă cu aceste obiective.
In vederea verificării elementelor patrimoniale şi a
realităţii efectuării unor categorii de cheltuieli, inspecţia se efectuează şi
pe teren. In acest caz, auditorii publici externi pot solicita entităţii
verificate constituirea unei comisii, din care, pe lângă membrii echipei de
control/audit, pot face parte reprezentanţii entităţii verificate, precum şi
experţi pe domenii, din afara entităţii, dacă este cazul;
b) confirmarea - primirea
unui răspuns scris de la o persoană fizică sau juridică, independentă de
entitatea supusă verificării, pentru a stabili acurateţea informaţiilor
furnizate de entitatea verificată ori pentru a corobora informaţiile conţinute
în înregistrările contabile ale acesteia cu cele
primite de la sursele externe;
c) intervievarea/investigarea - procedura de audit ce vine în completarea altor proceduri
utilizate şi care constă în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele
abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii verificate, în scopul de a
obţine probe de audit suficiente şi adecvate;
d) observarea -
urmărirea activităţilor, proceselor sau a procedurilor interne realizate de
către persoane din cadrul entităţii verificate;
e) recalcularea - verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele justificative
şi din înregistrările contabile, prin reluarea calculelor;
f) reefectuarea -
aplicarea de către auditorul public extern, în mod independent, a procedurilor
sau controalelor care au fost efectuate de către entitatea verificată în cadrul
controlului intern.
SECŢIUNEA 1
Competenţe, activităţi specifice şi alte
atribuţii ale Curţii de Conturi
6. Curtea de Conturi îşi
desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile
prevăzute în Constituţie şi în legea sa de organizare şi funcţionare şi
reprezintă România, în calitate de instituţie supremă de audit, în
organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.
7. In baza legii, Curtea de Conturi este singura
competentă să certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de
execuţie verificate, prevăzute la art. 26 din lege, asigurându-se că:
a) modul de administrare a
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi
cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul,
obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost
înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de
către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în
România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine
fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte
informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă.
Asupra datelor înscrise în conturile de execuţie nicio
altă autoritate nu se poate pronunţa decât provizoriu.
8. Controalele Curţii de
Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai
în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.
9. Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului
prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele
competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică, persoană
fizică sau juridică nu o mai poate obliga.
10. Hotărârile Camerei
Deputaţilor sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curţii de Conturi, în
vederea introducerii acţiunilor solicitate în programul anual de activitate.
11. La finalizarea acţiunilor
de verificare menţionate la pct. 10, Curtea de Conturi întocmeşte rapoarte care
vor fi transmise imediat Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, iar
valorificarea constatărilor înscrise în actele de control respective se va face
în conformitate cu procedurile specifice Curţii de Conturi. Rapoartele
transmise către Parlament vor include şi punctul de vedere al entităţii
verificate, precum şi motivaţia legală a neînsuşirii acestuia de către Curtea
de Conturi.
12. In cadrul competenţelor prevăzute la art. 21 din
lege, Curtea de Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra
următoarelor domenii, prevăzute în cuprinsul art. 22 din lege:
a) formarea şi utilizarea
resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor
între aceste bugete;
b) constituirea şi utilizarea
celorlalte fonduri publice componente ale bugetului
general consolidat;
c) formarea şi gestionarea
datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne
şi externe;
d) utilizarea alocaţiilor
bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme
de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale;
e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor
publice de către autorităţile administrative autonome, de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi
de către organismele autonome de asigurări sociale ale statului;
f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome,
companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de
bunuri care fac parte din proprietatea publică;
g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor
financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de
viaţă şi de muncă;
h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit
competenţa Curţii de Conturi.
13. Principalele activităţi
specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern.
Auditul public extern cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul
performanţei.
14. Controlul se desfăşoară, în
baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curţii
de Conturi, la:
a) instituţiile publice prevăzute la art. 23 şi art. 25
alin. (1) din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele
expirate, după caz;
b) alte persoane prevăzute la art. 23 (altele decât
instituţiile publice), art. 24 şi art. 29 alin. (2) şi (3) din lege.
Controlul se poate efectua şi ca urmare a unor
informaţii apărute în mass-media, a unor sesizări primite de Curtea de Conturi
de la diverse persoane juridice şi fizice sau din alte surse.
Pentru rezolvarea unor sesizări, Curtea de Conturi
poate dispune altor entităţi abilitate prin lege să efectueze verificarea
aspectelor semnalate.
15. Auditul financiar se exercită în baza prevederilor
art. 26 din lege, potrivit programului anual de activitate, asupra conturilor
de execuţie ale bugetului general consolidat întocmite pentru exerciţiul
financiar încheiat, în vederea obţinerii asigurării că:
a) modul de administrare a patrimoniului
public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată
sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele
normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă
principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii;
b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de
către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în
România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine
fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte
informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă.
16. Conform prevederilor art. 27 din lege, Curtea de
Conturi are competenţa să stabilească limitele valorice minime de la care
conturile prevăzute la art. 26 din lege sunt supuse auditării în fiecare
exerciţiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripţie să se asigure
verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curţii de
Conturi înainte de aprobarea programului anual de activitate.
17. Curtea de Conturi efectuează, potrivit prevederilor
art. 28 din lege, auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului public, în baza programului său de activitate, atât
la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor,
proceselor sau activităţilor supuse verificării.
18. Potrivit prevederilor art.
21 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi prezintă Parlamentului şi
autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale
rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor publice în conformitate
cu principiile legalităţii, regularităţii, eficienţei, economicităţii şi
eficacităţii. In consecinţă, auditorii publici externi au obligativitatea
verificării acestor aspecte/obiective în cadrul oricărui tip de activitate specifică prevăzută la pct. 13, respectiv
control, audit financiar sau audit al performanţei.
19. Activităţile specifice de control, audit financiar
şi audit al performanţei se realizează pe baza procedurilor de audit cuprinse
în prezentul regulament şi în standardele proprii de audit, elaborate şi
aprobate de Curtea de Conturi.
Standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi sunt
elaborate în concordanţă cu standardele de audit internaţionale general
acceptate.
20. Dacă pe parcursul
desfăşurării acţiunilor de control şi audit public extern ale Curţii de Conturi
se consideră că sunt necesare cunoştinţe şi experienţă specială în alte domenii
decât cel financiar-contabil şi de audit, se poate apela la serviciile unui
expert în domeniul respectiv, conform prevederilor cuprinse în standardele
proprii de audit ale Curţii de Conturi.
In acest scop, auditorii publici externi trebuie să
întocmească o notă, în care să formuleze propunerea pentru apelarea la
serviciile unui expert şi să motiveze necesitatea acestor servicii pentru
fundamentarea constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Această
notă va fi înregistrată la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi,
după care va fi supusă analizei conducerii structurii de specialitate care
realizează acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de
conturi va aviza nota întocmită de auditorii publici externi dacă apreciază
necesitatea şi eficienţa serviciilor de expertiză (raportul favorabil dintre
valoarea estimată a erorilor/abaterilor/prejudiciilor şi costurile serviciilor
furnizate de expert). Nota avizată va fi înaintată conducerii executive a
Curţii de Conturi pentru aprobare, însoţită de adresa prin care se solicită
aprobarea apelării la serviciile unui expert.
După aprobarea de către conducerea executivă a Curţii
de Conturi a solicitării formulate, în conformitate cu procedura internă a
Curţii de Conturi, se va proceda la:
a) desemnarea expertului;
b) verificarea modului de
îndeplinire de către expert a condiţiilor de competenţă (certificarea
profesională, autorizarea sa de către un organism profesional şi experienţa
profesională) şi de obiectivitate;
c) stabilirea modalităţii de plată de către Curtea de
Conturi a contravalorii serviciilor prestate de către expert;
d) stabilirea condiţiilor şi termenelor de predare a expertizei solicitate.
21. Conform prevederilor art. 41 din lege, Curtea de
Conturi avizează:
a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor,
proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al
contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a
veniturilor ori o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor
organe de specialitate în subordinea lor.
22. Potrivit prevederilor art. 42 din lege, Curtea de Conturi mai are şi următoarele atribuţii,
respectiv:
a) să evalueze activitatea de control financiar propriu
şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23 din
lege;
b) să solicite organelor de control financiar, fiscal,
inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu
prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
c) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea
funcţiilor sale de control şi audit, rapoartele celorlalte organisme cu
atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
d) să ceară unor instituţii specializate ale statului,
ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să
contribuie la clarificarea unor constatări;
e) să dezvolte colaborarea cu structurile de audit
intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării
complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de audit.
De asemenea, autorităţile publice cu atribuţii de
control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să
efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
23. In cazul constatării de către auditorii publici
externi a unor abateri care, potrivit reglementărilor legale, constituie
contravenţii, ale căror constatare şi sancţionare intră în competenţa altor
autorităţi/instituţii publice decât Curtea de Conturi, se va proceda astfel:
a) auditorii publici externi vor informa conducerea
departamentului/camerei de conturi în legătură cu
abaterea constatată, printr-o notă în care se vor consemna următoarele:
abaterea constatată, actul normativ care prevede sancţiunea contravenţională
pentru abaterea respectivă; autoritatea împuternicită/abilitată de lege să
aplice sancţiunea şi propunerea de sesizare a autorităţii abilitate de lege să
aplice sancţiunea contravenţională;
b) în timpul acţiunii de verificare se va transmite
operativ o adresă către autoritatea abilitată de lege să constate contravenţia
şi să aplice sancţiunea contravenţională, prin care se aduce la cunoştinţă
abaterea constatată de Curtea de Conturi şi se solicită efectuarea unei
verificări în vederea luării de măsuri sancţionatorii, dacă această abatere
este în termenul legal de prescripţie. Adresa va fi semnată de şeful
departamentului/ directorul camerei de conturi, iar în cuprinsul acesteia se va
menţiona faptul că solicitarea este formulată în baza prevederilor art. 42
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, iar neîndeplinirea
acestei solicitări se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din
aceeaşi lege.
Totodată, se va solicita acestei autorităţi ca într-un
termen stabilit să informeze structura Curţii de Conturi cu privire la măsurile
dispuse;
c) în raportul întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se vor preciza următoarele elemente
obligatorii:
(i) abaterea constatată;
(ii) actul normativ care prevede sancţiune contravenţională
pentru abaterea respectivă;
(iii) autoritatea împuternicită/abilitată de lege să
aplice sancţiunea;
(iv) măsura luată de Curtea de Conturi în timpul verificării, respectiv de sesizare a autorităţii abilitate de lege să aplice sancţiunea
contravenţională;
(v) sancţiunea contravenţională aplicată de către autoritatea abilitată până la data încheierii acţiunii de verificare, dacă este cazul;
(vi) neaplicarea sancţiunii contravenţionale de către autoritatea abilitată, ca urmare a
solicitării Curţii de Conturi,
dacă este cazul.
24. Dacă autorităţile abilitate de lege nu au luat
măsuri pentru efectuarea verificării şi aplicarea de sancţiuni, ca urmare a
adresei de solicitare a Curţii de Conturi prezentate la pct. 23, Curtea de
Conturi va proceda la includerea acestor autorităţi în programul de activitate
pe anul în curs în vederea verificării. Cu această ocazie se verifică şi
cauzele neaducerii la îndeplinire a solicitării Curţii de Conturi şi se va
proceda la sancţionarea contravenţională a persoanelor din vina cărora nu au
fost aduse la îndeplinire măsurile dispuse de Curtea de Conturi, în baza
prevederilor art. 62 lit. b) din lege, aşa cum se menţionează la pct. 138 din
prezentul regulament.
SECŢIUNEA a 2-a
Programul anual de activitate
25. Curtea de Conturi decide în
mod autonom asupra programului propriu de activitate, astfel cum este prevăzut
în art. 3 alin. (1) din lege.
26. Acţiunile specifice de control, audit financiar şi
audit al performanţei din cadrul competenţelor atribuite Curţii de Conturi se
desfăşoară pe baza programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de
Conturi.
Acţiunile se aduc la cunoştinţa entităţilor ce urmează
a fi verificate, astfel cum se precizează la art. 30 din lege.
27. Intocmirea, modificarea şi
urmărirea realizării programului anual de activitate a instituţiei se
efectuează potrivit metodologiei aprobate de plenul Curţii de Conturi.
SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile entităţilor publice care intră în
competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi ale altor persoane fizice sau
juridice deţinătoare de acte ori documente
28. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte,
documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale. Entităţile care
intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate să
transmită/să pună la dispoziţie toate aceste acte, documente şi informaţii
solicitate în scris sau verbal, la termenele şi în structura stabilite de
conducerea structurii de specialitate şi de către auditorii publici externi.
La solicitarea auditorilor publici externi, conform
prevederilor art. 5 alin. (3) din lege, persoanele
fizice sau juridice deţinătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună
la dispoziţia acestora.
29. Actele, documentele şi informaţiile, solicitate în
scris sau verbal, pot fi predate/preluate pe bază de proces-verbal de predare-primire
încheiat între persoanele care le-au predat şi cele care le-au primit.
30. Acţiunile de control şi audit public extern ale
Curţii de Conturi se desfăşoară, de regulă, la sediul entităţilor supuse
verificării.
Acţiunile de control şi audit public extern se pot
desfăşura şi la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi,
conform prevederilor pct. 64-67.
31. Entităţile supuse
verificării poartă întreaga răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi
absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi,
aşa cum se prevede la art. 5 alin. (5) din lege.
32. Cu privire la
controlul/auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea
entităţii supuse verificării răspunde, potrivit legii, pentru:
a) pregătirea şi prezentarea
integrală şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, în concordanţă cu
reglementările legale în vigoare, precum şi a tuturor actelor, documentelor şi
a informaţiilor solicitate, în structura stabilită de Curtea de Conturi.
Situaţiile solicitate entităţii verificate vor fi întocmite de aceasta în
conţinutul şi în forma cerute de Curtea de Conturi şi vor fi semnate de cei
care le-au întocmit şi de reprezentanţii legali ai entităţii, iar actele şi
documentele vor fi prezentate în original;
b) asigurarea accesului în incinta entităţii al
auditorilor publici externi;
c) asigurarea unor spaţii de lucru adecvate, precum şi
a unor echipamente (birouri, calculatoare etc.) necesare bunei desfăşurări a
activităţii de control/audit public extern;
d) ducerea la îndeplinire a
măsurilor de remediere a deficienţelor constatate de către auditorii publici
externi în urma acţiunilor de verificare efectuate şi preîntâmpinarea
producerii unor asemenea
deficienţe în viitor, condiţie a realizării unei bune
gestiuni financiare;
e) stabilirea întinderii
prejudiciului (dacă este cazul) şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea
acestuia, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din lege;
f) ducerea la îndeplinire a
celorlalte măsuri dispuse în procesul de valorificare a constatărilor Curţii de
Conturi (suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea unor fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter
financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate);
g) comunicarea modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizie la termenele stabilite de Curtea de Conturi.
SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţiile conducerii structurilor de
specialitate şi ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi
33. Conducerea structurii de specialitate, respectiv
directorul direcţiei din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul
adjunct al camerei de conturi şi şeful de serviciu, înainte de data prevăzută
pentru începerea acţiunii de verificare, organizează o întâlnire cu auditorii
publici externi desemnaţi pentru efectuarea acţiunii, în vederea dezbaterii şi
analizării unor probleme referitoare la:
a) obiectivele acţiunii de verificare;
b) legislaţia aplicabilă domeniului supus verificării;
c) evaluarea zonelor de risc
pentru entitatea supusă verificării, ţinând cont de acţiunile anterioare
efectuate la aceasta, de informaţiile apărute în mass-media etc.
Scopul întâlnirii este instruirea
auditorilor publici externi de către conducerea structurii de specialitate, în
vederea asigurării calităţii acţiunii ce urmează a se efectua. Problemele
dezbătute şi analizate cu ocazia acestei întâlniri vor fi consemnate într-o
notă semnată de către persoana/persoanele care a/au efectuat instruirea şi de
către auditorii publici externi pentru luare la cunoştinţă. Nota va fi
întocmită în două exemplare, dintre care unul va rămâne la conducerea
structurii de specialitate, iar celălalt exemplar va fi dat echipei de
control/audit şi va face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare,
constituind o probă a asigurării calităţii acţiunii ce urmează a se efectua.
34. Pe parcursul acţiunii de verificare, persoanele
menţionate la punctul anterior efectuează analize periodice (săptămânal,
decadal etc.) cu echipa de control/audit, la sediul entităţii verificate sau la
cel al Curţii de Conturi, având ca scop inventarierea şi clarificarea
problemelor apărute cu ocazia verificării, precum şi abordarea unitară la
nivelul structurii de specialitate a deficienţelor de aceeaşi natură.
Departamentul de specialitate care coordonează
acţiunile de verificare în teritoriu va organiza pe parcursul fiecărei acţiuni
videoconferinţe cu camerele de conturi pentru a cunoaşte stadiul desfăşurării
acestora, precum şi principalele constatări identificate de auditorii publici
externi. Cu această ocazie se vor lua măsuri de tratare unitară a
constatărilor. Totodată, se va asigura diseminarea bunelor practici la nivelul
tuturor structurilor de specialitate.
35. In cadrul acţiunilor pe care le efectuează,
auditorii publici externi trebuie să respecte prevederile Codului de conduită
etică aprobat de plenul Curţii de Conturi şi să asigure îndeplinirea următoarelor
obiective:
a) credibilitatea informaţiilor
şi a Curţii de Conturi ca instituţie;
b) profesionalism;
c) calitatea activităţii de control/audit public
extern;
d) obţinerea încrederii entităţilor
controlate/auditate;
e) consolidarea stării de
legalitate în activitatea entităţilor verificate.
Totodată, auditorii publici externi trebuie să respecte
următoarele principii fundamentale:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii;
b) independenţa;
c) integritatea;
d) obiectivitatea;
e) competenţa profesională;
f) confidenţialitatea;
g) conduita profesională,
constând în respectarea următoarelor cerinţe etice:
(i) moralitate în relaţiile cu persoanele cu care vin
în contact în activitatea de control/audit public extern desfăşurată;
(ii) respect şi consideraţie în toate situaţiile, atât
faţă de şefii ierarhici, cât şi faţă de celelalte persoane cu care intră în
contact;
(iii) imparţialitate în activitatea desfăşurată. In
acest sens, după utilizarea informaţiilor obţinute de la entitatea
controlată/auditată, auditorii publici externi îşi vor formula constatările şi
concluziile într-o manieră imparţială;
(iv) rigurozitate şi perseverenţă în examinarea
aspectelor controlate/auditate şi în obţinerea informaţiilor. Dovezile supuse
examinării, constatările, concluziile, recomandările formulate trebuie să fie
complete, clare şi veridice. In cazul în care entitatea controlată/auditată nu
este cooperantă în furnizarea actelor, informaţiilor şi documentelor necesare
pentru stabilirea constatărilor şi concluziilor, auditorul public extern
trebuie să fie perseverent şi consecvent în solicitările sale, iar în cazul în
care actele, informaţiile şi documentele solicitate nu se obţin, să aplice
procedurile prevăzute de lege;
(v) scepticism profesional în analiza actelor,
documentelor şi informaţiilor furnizate de entitatea controlată/auditată;
(vi) responsabilitate profesională şi comportamentală
în raport cu întreaga
activitate desfăşurată;
(vii) obligativitatea de a consemna în actele întocmite
în urma acţiunilor de verificare fraudele constatate ca urmare a aplicării
procedurilor de audit şi a exercitării raţionamentului profesional pe parcursul
desfăşurării acestor acţiuni, în vederea înştiinţării autorităţilor abilitate,
In acelaşi timp, membrii echipei de control/audit vor informa conducerea
structurii de specialitate care efectuează verificarea în legătură cu
ameninţările, violenţele sau faptele de ultraj comise împotriva lor sau cu
comportamentul neadecvat al reprezentanţilor entităţii verificate, dacă este
cazul, pentru a fi iniţiate măsuri ferme în vederea protejării auditorilor
publici externi.
CAPITOLUL II
Organizarea şi efectuarea controlului, actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum şi valorificarea constatărilor înscrise în aceste acte
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile, competenţele şi obiectivele
controlului Curţii de Conturi
36. In temeiul prevederilor
art. 1 alin. (1) din lege, domeniile care intră în competenţa de control a
Curţii de Conturi sunt redate, în principal, la art. 22 din lege, prevederi
care se referă la:
a) modul de formare şi
utilizare a resurselor bugetelor componente ale bugetului general consolidat pe
parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;
b) formarea şi gestionarea
datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale;
c) utilizarea alocaţiilor
pentru diversele forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unităţile
administrativ-teritoriale;
d) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome,
companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de
bunuri care fac parte din proprietatea publică;
e) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor
financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de
viaţă şi de muncă;
f) alte domenii stabilite, potrivit legii, în
competenţa Curţii de Conturi.
37. Potrivit prevederilor art.
29 alin. (2) din lege, Curtea de Conturi exercită controlul şi la autorităţile
cu atribuţii în domeniul privatizării, iar în baza prevederilor art. 37 din
lege, efectuează controale atât pe parcursul execuţiei bugetare, cât şi pentru
perioadele expirate, după caz, la persoanele prevăzute la art. 23 şi 24 din
lege.
38. In baza hotărârilor Camerei Deputaţilor sau ale
Senatului, Curtea de Conturi efectuează şi alte controale, în limita
competenţelor sale, privind modul de gestionare a resurselor publice, potrivit
prevederilor art. 4 alin. (2) din lege.
39. Curtea de Conturi, în baza legii sale de organizare şi funcţionare, precum şi a altor prevederi legale,
exercită, pe baza programului anual de activitate şi a tematicilor specifice,
funcţia de control la:
a) instituţiile publice care
intră, potrivit legii, în competenţa de control a Curţii de Conturi, în cazul
verificărilor pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate,
după caz;
b) entităţile aflate în
raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea sau care funcţionează
pe lângă instituţiile publice verificate, respectiv regii autonome, companii şi
societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul, unităţile
administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin,
singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
c) Banca Naţională a României;
d) organismele autonome de
asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori ori
fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau
prin statutele lor se prevede acest lucru;
e) autorităţile cu atribuţii în
domeniul privatizării, unde controlul se face cu privire la:
(i) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul
privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare prevăzute de lege;
(ii) modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor
stabilite prin contractele de privatizare;
(iii) respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a
resurselor financiare rezultate
din acţiunile de privatizare;
f) persoanele fizice şi
juridice, indiferent de forma de proprietate, care:
(i) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru
credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea
statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
(ii) administrează, în temeiul
unui contract de concesiune ori de închiriere, bunuri aparţinând domeniului
public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
(iii) administrează şi/sau utilizează fonduri publice.
La aceste entităţi verificările se efectuează numai în legătură cu legalitatea
administrării şi/sau utilizării acestor fonduri;
g) entităţile la care s-a dispus de către Camera
Deputaţilor şi/sau Senat verificarea modului de gestionare a resurselor
publice.
40. Prin verificările sale la entităţile şi persoanele
prevăzute la pct. 39, Curtea de Conturi urmăreşte, conform prevederilor legale,
următoarele obiective:
a) exactitatea şi realitatea
datelor reflectate în situaţiile financiare;
b) modul de stabilire,
evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat;
c) evaluarea sistemelor de
management şi control intern (inclusiv audit intern) la entităţile verificate
(inclusiv autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare ale
persoanelor juridice sau fizice către bugete ori către alte fonduri publice
stabilite prin lege), a modului de implementare a acestora şi legătura de
cauzalitate între rezultatele acestei evaluări şi deficienţele constatate de
către Curtea de Conturi în activitatea entităţii respective;
d) calitatea gestiunii
economico-financiare în legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile
prevăzute în actele de înfiinţare ale entităţii verificate:
d1) efectuarea inventarierii şi a evaluării
tuturor elementelor patrimoniale (toate bunurile aparţinând
domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii verificate), înregistrarea în evidenţa
contabilă a rezultatelor obţinute în urma acestor operaţiuni, precum şi
înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară; asigurarea
integrităţii bunurilor patrimoniale;
d2) constituirea şi utilizarea fondurilor pentru
desfăşurarea de activităţi conform scopului, obiectivelor şi atribuţiilor
entităţii; d3) legalitatea angajării, lichidării, ordonanţării şi plăţii
cheltuielilor din fonduri publice, In cazul contractelor de achiziţii publice,
auditorii publici externi vor urmări, în principal, respectarea următoarelor
obiective:
d 3.1) planificarea
achiziţiilor p ublice:
(i) elaborarea programului
anual de achiziţii publice ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare
(respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate) şi includerea
în acesta doar a acelor bunuri, lucrări, servicii sau obiective de investiţii
care au legătură cu obiectul de activitate al entităţii;
(ii) identificarea şi evaluarea potenţialelor riscuri
implicate în derularea procedurii de achiziţie publică, generate de
constrângeri de timp şi/sau de natură tehnică;
(iii) întocmirea notelor
privind determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ce
urmează a fi achiziţionate;
(iv) întocmirea programului anual al achiziţiilor publice în structura legal aprobată;
(v) alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică;
(vi) obţinerea aprobărilor necesare pentru declanşarea procedurii de achiziţie publică (existenţa bugetului de venituri şi
cheltuieli şi a programului
de investiţii legal aprobate);
d3.2) iniţierea şi lansarea
procedurii de achiziţie publică:
(i) publicarea anunţului de intenţie;
(ii) numirea comisiei de evaluare a ofertelor;
(iii) întocmirea documentaţiei de atribuire: fişa de
date a achiziţiei publice; caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia
descriptivă şi identificarea includerii în acestea a unor condiţii abuzive sau
restrictive care să conducă la limitarea numărului de ofertanţi; formularele
necesare prezentării ofertei; formularul de contract ce se încheie;
(iv) publicarea anunţului de participare, care va face
cunoscută şi procedura de achiziţie publică pe care autoritatea contractantă
intenţionează să o utilizeze, iar în cazul procedurii simplificate, solicitarea
în mod direct de oferte de la potenţialii furnizori;
d3.3) derularea procedurii
de achiziţie publică:
(i) depunerea garanţiei de
participare a ofertanţilor;
(ii) evaluarea ofertelor;
(iii) întocmirea Procesului-verbal al şedinţei de
deschidere a ofertelor;
(iv) stabilirea rezultatului aplicării procedurii de
achiziţie publică şi întocmirea raportului procedurii de atribuire a
contractului de achiziţie publică;
(v) comunicarea rezultatului evaluării ofertelor
tuturor ofertanţilor, în conformitate cu prevederile
documentaţiei de atribuire;
d3.4) finalizarea procedurii
de achiziţie publică:
(i) încheierea contractului de
achiziţie publică, după parcurgerea procedurii aferente contestaţiilor, cu
includerea clauzelor obligatorii aşa cum au fost prevăzute în documentaţia de
atribuire, precum şi în concordanţă cu propunerea tehnică şi financiară a
ofertei declarate câştigătoare şi cu prevederile caietului de sarcini;
(ii) returnarea garanţiilor de participare celorlalţi
ofertanţi;
(iii) întocmirea şi prezentarea la viza de control
financiar preventiv propriu a proiectului de angajament legal;
(iv) publicarea anunţului de atribuire a contractului de achiziţie
publică;
d3.5) administrarea
contractului de achiziţie publică:
(i) obţinerea tuturor documentelor justificative pentru
efectuarea plăţilor;
(ii) constituirea şi înregistrarea garanţiilor de bună
execuţie;
(iii) prezentarea la viza de
control financiar preventiv propriu a ordonanţării la plată, inclusiv a
documentelor justificative;
(iv) efectuarea plăţilor în conformitate cu graficul de
plăţi şi armonizarea acestui grafic cu graficul de derulare a contractului;
(v) analiza negocierilor în
ceea ce priveşte: extinderea termenului prevăzut în contract; modificarea
specificaţiilor tehnico-economice după atribuirea contractului; acceptarea
creşterilor de preţ, dacă a fost cazul;
(vi) respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică referitoare la cantitatea
şi calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate sau la
termenele stabilite;
(vii) identificarea situaţiilor de acceptare la plată a
unor bunuri nelivrate, lucrări nefinalizate sau a unor servicii neprestate, cu
excepţia avansurilor prevăzute în contractele de achiziţie publică şi în limita
prevederilor legale;
(viii) modul de justificare până la sfârşitul anului a
avansurilor acordate furnizorilor prin bunuri primite/lucrări
executate/servicii prestate;
(ix) existenţa documentelor care atestă recepţia
bunurilor livrate/lucrărilor executate sau confirmarea prestării serviciilor
prevăzute în contractul de achiziţie publică şi evidenţierea intrării acestora
în patrimoniu;
(x) efectuarea recepţiei lucrărilor executate în funcţie de stadiul acestora;
(xi) îndeplinirea de către furnizor a obligaţiilor contractuale în perioada de garanţie;
(xii) organizarea sistemului de monitorizare a
programului de achiziţii
publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;
(xiii) verificarea realităţii executării lucrărilor decontate;
(xiv) întocmirea dosarului achiziţiei publice;
(xv) organizarea sistemului de monitorizare a
programului de achiziţii
publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;
d4) acordarea şi utilizarea conform destinaţiilor
stabilite a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi
transferurilor, precum şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
d5) încheierea şi derularea contractelor de împrumuturi
care constituie datoria publică, utilizarea acestor împrumuturi, rambursarea
ratelor scadente, plata dobânzilor, precum şi a comisioanelor şi penalităţilor
aferente;
d6) obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale;
d7) vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor
corporale, închirierea şi concesionarea de bunuri proprietate publică şi
privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi asocierile în
participaţiune;
d8) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind
protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;
d9) respectarea principiilor economicităţii,
eficacităţii şi eficienţei în administrarea patrimoniului public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea
fondurilor publice;
e) alte obiective, în limita competenţelor legale.
41. In îndeplinirea atribuţiilor de control pe care le
conferă legea, Curtea de Conturi mai are şi următoarele competenţe, potrivit
prevederilor art. 42 din lege:
a) să solicite organelor de control financiar, fiscal,
inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu
prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
b) să ceară şi să utilizeze rapoartele celorlalte
organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie
bancară;
c) să ceară unor instituţii specializate ale statului,
ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să
contribuie la clarificarea unor constatări.
De asemenea, autorităţile publice de control sau de
supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări
specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.
In acest scop, auditorii publici externi vor întocmi o
notă cuprinzând propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate
ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate,
precum şi motivarea necesităţii acestor verificări pentru fundamentarea
constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Această notă va fi
înregistrată la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, după care va
fi analizată de către conducerea structurii de specialitate care realizează
acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de conturi va aproba
nota întocmită de auditorii publici externi dacă apreciază că verificările
solicitate sunt necesare.
Şeful de departament/Directorul camerei de conturi va
transmite instituţiei specializate a statului o adresă de solicitare, în care
se precizează următoarele: obiectivele de control, perioada de verificare şi
termenul de predare a actului de control la structura Curţii de Conturi care a
solicitat verificarea respectivă. Actul întocmit la solicitarea Curţii de
Conturi constituie anexă la raportul de control întocmit de auditorii publici
externi.
Solicitarea se face şi în cazul auditului financiar şi
al auditului performanţei.
In aceste condiţii, acţiunea de
control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se
poate suspenda, dacă este cazul, urmând a fi reluată în momentul primirii
actelor întocmite de către respectivele instituţii.
Procedura de suspendare a acţiunii de control este cea
prevăzută în metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării
programului de activitate a Curţii de Conturi, respectiv cu aprobarea plenului
în cazul în care perioada de suspendare este mai mare de 10 zile lucrătoare sau
este depăşită durata maximă de efectuare a controlului, prevăzută în aceeaşi
metodologie.
Nerespectarea prevederilor lit. a)-c) de către instituţiile
respective se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea şi efectuarea controlului
42. Activitatea de control se desfăşoară conform
programului anual de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi şi
tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate, pe
categorii de persoane juridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate, în
conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite instituţiei prin lege.
Tematicile de control întocmite de către departamentele
de specialitate pentru acţiunile pe care le coordonează în teritoriu vor fi
transmise camerelor de conturi cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte
de perioada aprobată pentru efectuarea verificării.
Notificarea entităţii
43. Entităţile incluse
în programul anual de activitate aprobat de plen sunt notificate asupra
controlului care urmează să se efectueze de către structurile de specialitate
ale Curţii de Conturi, cu excepţia verificării modului de ducere la îndeplinire
a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, aşa cum se prevede la pct. 230.
Adresa de notificare, al cărei model este prevăzut în
anexa nr. 1, se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de şeful de
departament/directorul camerei de conturi. Un exemplar al adresei de notificare
se reţine de către departamentul de specialitate/camera de conturi şi se
ataşează la dosarul curent al acţiunii de verificare, iar celălalt exemplar se
transmite entităţii ce urmează a fi verificată, de regulă, cu cel mult 15 zile
calendaristice înainte de începerea controlului.
Odată cu transmiterea notificării se solicită şi
pregătirea de către entitate, până la data începerii acţiunii de verificare, a
unor acte, documente şi informaţii necesare pentru auditorii publici externi,
prevăzute în anexa nr. 26 şi în machetele nr. 1-5, în structura stabilită de
către Curtea de Conturi.
In cazul în care actele,
documentele şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de
control a Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de
conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de echipa de control,
vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din lege.
In cazul acţiunilor de documentare, notificarea se face
cu cel puţin două zile calendaristice înainte de data începerii acestor
acţiuni.
Desemnarea auditorilor publici externi
44. Auditorii publici
externi care urmează să efectueze controlul sunt propuşi de către directorii
direcţiilor din cadrul departamentelor/directorii adjuncţi ai camerelor de
conturi şi aprobaţi de către şefii de departament sau de către directorii
camerelor de conturi.
Propunerile vor fi formulate astfel încât să se asigure rotaţia auditorilor publici externi, ei
neputând efectua mai mult de două verificări consecutive la aceeaşi entitate.
45. In cazuri justificate, la propunerea şefului de
departament care coordonează o acţiune în teritoriu, la nivelul unei camere de
conturi se pot constitui şi echipe de control formate din:
a) auditori publici externi atât din aparatul central,
cât şi de la camera de conturi respectivă; sau/şi
b) auditori publici externi de la alte structuri de
specialitate decât camera de conturi care are
competenţa teritorială de verificare a entităţii respective.
De asemenea, dacă pe parcursul efectuării unei acţiuni
de control de către auditori publici externi de la camerele de conturi se obţin
de către departamentul coordonator al acţiunii de verificare informaţii privind
existenţa unor deficienţe grave în activitatea entităţii verificate, în vederea
asigurării finalizării acţiunii de verificare în condiţii de calitate, şeful
departamentului respectiv va putea dispune constituirea unei echipe de control,
în condiţiile prevăzute la alineatul precedent, care să sprijine activitatea
desfăşurată de echipa de control iniţial constituită.
46. Propunerile prezentate la
pct. 45 privind componenţa echipelor de control vor fi aprobate de către plenul
Curţii de Conturi, iar valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite
de echipele de control respective se va face de către departamentul coordonator
al acţiunii.
47. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizie pentru înlăturarea deficienţelor constatate de
echipele prezentate la pct. 45 se poate realiza fie de către departamentul
coordonator al acţiunii, fie de către camera de conturi în a cărei competenţă
intră entitatea, prin delegare. In acest din urmă caz, acţiunea de verificare
se va face pe baza delegării emise de către şeful departamentului de
specialitate.
48. Directorii din cadrul departamentelor/Directorii
adjuncţi ai camerelor de conturi propun pentru fiecare acţiune de control atât
durata de efectuare a acesteia, cât şi numărul de auditori publici externi care
formează echipa de control, ţinând cont de volumul de activitate al entităţii
supuse verificării şi de complexitatea acţiunii de verificare.
49. In cazul în care echipa de control este formată din cel puţin 2 sau mai mulţi auditori publici externi, unul
dintre aceştia este desemnat şef de echipă, el având şi sarcina de a repartiza
obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, de a urmări şi coordona
întreaga acţiune, precum şi de a îndeplini toate celelalte sarcini prezentate
la capitolul de asigurare a calităţii în activitatea de control.
Emiterea delegaţiei pentru efectuarea controlului
50. Pentru efectuarea
unor acţiuni de documentare, precum şi a acţiunilor de control şi a celor de
verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie
la entităţile nominalizate în programul anual de activitate, şefii
departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegaţii
al căror model este prevăzut în anexele nr. 2.1, 2.2 şi, respectiv, 2.3.
Delegaţia se emite pentru fiecare auditor public
extern, iar în cazul în care acesta este şi şef de echipă, acest lucru se
precizează în delegaţie.
Dacă pe parcursul desfăşurării acţiunii de verificare
este necesar fie ca obiectivele de control să fie completate în funcţie de
constatările echipei de control, fie ca perioada supusă verificării să fie
modificată, se va emite o nouă delegaţie care va cuprinde noile obiective
şi/sau noul termen de finalizare a acestei acţiuni.
51. Fiecare delegaţie
precizează în mod explicit: numele, prenumele şi funcţia deţinută de persoana
delegată, structura de specialitate a Curţii de Conturi din care face parte,
numărul legitimaţiei de serviciu, denumirea acţiunii de verificare, entitatea
nominalizată pentru verificare, perioada supusă verificării, obiectivele
principale ale acţiunii de verificare, precum şi perioada de desfăşurare a
verificării.
In delegaţiile emise pentru acţiunile de control se vor
mai consemna şi următoarele:
a) faptul că pe lângă
obiectivele de control stabilite se vor verifica şi realitatea lucrărilor de
investiţii, dacă astfel de lucrări au fost efectuate, precum şi eficienţa,
economicitatea şi eficacitatea cu care entitatea a utilizat fondurile publice
şi a administrat patrimoniul public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale;
b) extinderea automată a perioadei supuse verificării
în cazul constatării unor deficienţe a căror remediere ulterioară nu mai este
posibilă şi care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea
prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice
ori privind inventarierea patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în
patrimoniu etc.) sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioară
celei supuse verificării şi care pot sau nu continua până la zi, deficienţe
care se referă la:
(i) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la
termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi bugetelor publice
(clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);
(ii) încălcarea prevederilor legale referitoare la
lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost
angajate în perioada anterioară celei supuse verificării;
c) accesul neîngrădit al
auditorului public extern la toate actele, documentele şi informaţiile necesare
exercitării atribuţiilor sale şi obligaţia persoanelor juridice şi fizice
supuse controlului Curţii de Conturi de a le pune la dispoziţia acestuia,
potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată, la termenele
şi în structura stabilită de acesta, în caz contrar urmând a fi aplicate
prevederile art. 62 şi 63 din lege;
d) numărul şi data autorizaţiei
de acces la informaţii clasificate secrete de stat, nivelul strict secret,
deţinută de auditorul public extern care efectuează controlul la următoarele
entităţi: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii
Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi la entităţile din
subordinea acestora.
După finalizarea acţiunii, aceste delegaţii se ataşează
la dosarul curent.
52. Auditorilor publici externi le este interzisă
efectuarea unor acţiuni de documentare şi verificare fără a deţine delegaţie şi fără să fie notificată în prealabil
entitatea la care urmează a fi efectuată această acţiune. Excepţie de la
această regulă constituie acţiunea de control privind modul de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi, când nu este
necesară notificarea, aşa cum se precizează la pct. 43 şi 230, fiind însă
obligatorie deţinerea delegaţiei.
53. In cazul în care acţiunea
de control are ca obiectiv verificarea aspectelor semnalate în sesizări/petiţii
privind încălcarea legii de către persoane cu funcţii de conducere sau de
execuţie din cadrul entităţilor aflate în competenţa Curţii de Conturi,
conducerea structurii de specialitate are obligaţia să asigure protecţia
datelor de identitate ale persoanelor care au trimis aceste sesizări/petiţii,
în conformitate cu prevederile legii privind protecţia personalului din
autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează
încălcări ale legii, precum şi ale Regulamentului privind modul de organizare
şi desfăşurare a activităţii de soluţionare a petiţiilor adresate Curţii de
Conturi, aprobat de plen.
In vederea realizării acestor acţiuni de control, şefii
de departament/directorii camerelor de conturi vor parcurge următoarele etape:
a) includerea entităţii respective în programul de
activitate al structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, conform
metodologiei de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de
activitate a Curţii de Conturi, aprobată de către plen, dacă se consideră
necesar şi există fond de timp disponibil, în situaţia în care această entitate
nu este prevăzută a fi verificată în anul în curs;
b) selectarea de către conducerea structurii de
specialitate numai a acelor informaţii din cuprinsul sesizării/petiţiei care
fac referire la aspecte ce intră în competenţa de verificare a Curţii de
Conturi, fără datele de identificare ale petiţionarului, precum şi întocmirea
unei tematici de control care să conţină obiectivele de verificat;
c) desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea verificării obiectivelor din tematica de control.
Organizarea acţiunilor de control
54. In baza programului
anual de activitate a Curţii de Conturi aprobat de plen, la data prevăzută
pentru începerea acţiunii are loc şedinţa de prezentare a echipei de control la entitate.
In cadrul discuţiei cu managementul entităţii
verificate, la care pot participa şi conducătorii structurilor din cadrul
Curţii de Conturi, se prezintă tema acţiunii şi se stabilesc persoanele de
contact, logistica, precum şi alte detalii necesare pentru realizarea în bune
condiţii a respectivei acţiuni de control.
55. După şedinţa de prezentare
se va proceda la predarea de către entitatea verificată şi, respectiv, primirea
de către echipa de control a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate prin adresa de notificare.
56. La entităţile care ţin
registrul unic de control, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna
în acesta, atât înaintea începerii, cât şi după finalizarea verificării,
elementele prevăzute în legea privind registrul unic de control, respectiv:
numele şi prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numărul
legitimaţiei de control, numărul şi data delegaţiei, tema controlului, perioada
efectuării acţiunii de control şi cea supusă verificării, precum şi numărul şi
data actului de control întocmit.
La finalul actelor de control întocmite de auditorii
publici externi se va menţiona numărul din registrul unic de control la care
s-a înregistrat acţiunea respectivă.
57. Echipa de auditori publici externi desemnată pentru efectuarea acţiunii îşi planifică activitatea
de control astfel încât să se realizeze o armonizare adecvată între:
obiectivele de control, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor
obiective, procedurile de audit prin care urmează să se obţină probe suficiente şi adecvate pentru
susţinerea constatărilor şi concluziilor controlului.
58. Planificarea activităţii de
control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de
control. Acesta se avizează de către directorul direcţiei din cadrul
departamentului/ directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către
şeful departamentului/directorul camerei de conturi, ocazie cu care se verifică
şi repartizarea de către şeful de echipă, dacă este cazul, a obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din
cadrul echipei.
Planul de control cuprinde, în principal, următoarele:
entitatea verificată; obiectivele controlului, menţionate în tematica
(programul detaliat) transmisă de departamentul de specialitate; perioada
supusă verificării; şeful de echipă nominalizat, dacă este cazul; auditorii
publici externi desemnaţi să efectueze controlul; repartizarea obiectivelor de
control pe fiecare auditor public extern; perioada de efectuare a controlului; alte aspecte.
59. Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, dacă
intervin modificări în premisele şi condiţiile avute în vedere la întocmirea
planului de control, acesta poate fi modificat şi completat de către membrii
echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de
specialitate.
60. In vederea elaborării planului de control şi
efectuării unui control eficient, la începutul fiecărei acţiuni auditorii
publici externi trebuie să se documenteze temeinic asupra următoarelor aspecte,
după caz:
a) natura activităţii entităţii
controlate şi domeniul din care face parte. Pentru aceasta se culeg date şi
informaţii privind cadrul legal aplicabil, mediul de control şi condiţiile în
care entitatea controlată îşi desfăşoară activitatea;
b) categoriile de operaţiuni
economice efectuate de către entitatea controlată;
c) sistemul contabil, sistemul de control intern şi
sistemul IT din cadrul entităţii;
d) rapoartele întocmite anterior perioadei controlului
de către auditorii interni, auditorii publici externi şi alte organe de
control; modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în urma acţiunilor de
verificare; modul în care au fost implementate recomandările organelor cu
atribuţii de control şi impactul acestora asupra activităţii entităţii;
e) informaţiile privind
statutul, regulamentele interne, contractele economice ale entităţii verificate
etc.
61. Obiectivele de control
prevăzute în programul detaliat trebuie să fie verificate în mod obligatoriu de
către auditorii publici externi. In cazul în care anumite obiective de control
prevăzute în tematică (programul detaliat) nu sunt specifice entităţii
verificate, acest lucru se va consemna în nota unilaterală menţionată la pct.
123 lit. a) şi b).
62. Dacă pe parcursul acţiunii
de verificare auditorii publici externi constată că obiectivele de control
prevăzute în tematică (programul detaliat) nu acoperă toate situaţiile
specifice/ deficienţele identificate, planul de control se completează cu orice
alte obiective considerate semnificative şi necesare.
Planul de control actualizat va
fi avizat de către directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de
conturi şi va fi supus aprobării de către şeful departamentului/directorul
camerei de conturi.
Propunerile de îmbunătăţire cu noile obiective a
conţinutului tematicii (programul detaliat) sunt aduse la cunoştinţa
departamentelor de specialitate care coordonează acţiunile de control, pentru a
fi transmise în timp util şi celorlalte camere de conturi.
63. Auditorii publici externi au obligaţia de a examina
ultimul act încheiat de Curtea de Conturi la entitatea respectivă, inclusiv cel
privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie în
cadrul procesului de valorificare, şi de a consemna despre aceste informaţii în
actul ce urmează a fi întocmit. In acest act se va consemna şi rezultatul evaluării impactului acestor măsuri
dispuse de Curtea de Conturi asupra activităţii entităţii.
De asemenea, auditorii publici externi au obligaţia de
a solicita şi de a examina actele întocmite de către alte organe de control la
entitatea supusă verificării.
64. Acţiunea de control se efectuează, de regulă, la
sediul entităţii verificate, dar poate avea loc şi la sediul Curţii de Conturi
sau al camerei de conturi, aşa cum s-a precizat la pct. 30. Acest lucru se
stabileşte de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi, la
propunerea motivată a auditorilor publici externi.
65. In cazul în care controlul se efectuează la sediul
Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, conducerea structurii de
specialitate va transmite conducerii entităţii ce urmează a fi verificată o
scrisoare, în care se menţionează actele, informaţiile şi documentele
referitoare la obiectivele supuse verificării, necesare pentru realizarea
acţiunii, precum şi termenul maxim până la care acestea trebuie puse la
dispoziţia echipei de control, în original.
66. Dacă acţiunea de verificare
se efectuează la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi,
pentru actele, documentele şi informaţiile solicitate prin scrisoarea prevăzută
la pct. 65 sau, ulterior, pe parcursul desfăşurării acţiunii, aduse la sediul
acestor structuri de către reprezentanţii entităţii verificate, pe cheltuiala
acesteia, se încheie proces-verbal de predare-primire. Actele şi documentele
predate de entitatea verificată vor fi îndosariate şi numerotate. Fiecare dosar
va include la începutul acestuia cuprinsul actelor şi documentelor conţinute.
Atât în momentul primirii, cât şi la sfârşitul acţiunii de control, când
respectivele acte şi documente se restituie, se va întocmi proces-verbal de
predare-primire, care va fi semnat de către echipa de control şi reprezentanţii
entităţii verificate.
67. Auditorii publici externi
sunt obligaţi să asigure integritatea şi securitatea actelor şi documentelor
care le-au fost furnizate pe bază de proces-verbal de predare-primire de către
entitatea verificată.
68. Prevederile pct. 62-67 se
aplică şi în cazul misiunilor de audit financiar şi audit al performanţei.
Proceduri de audit folosite pentru realizarea
acţiunilor de control
69. Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, controlul Curţii de
Conturi se efectuează prin proceduri de audit.
Procedurile de audit utilizate pentru realizarea unei
acţiuni de control se selectează în funcţie de specificul activităţii entităţii
controlate şi de obiectivele de control stabilite.
Auditorii publici externi utilizează următoarele
proceduri de audit:
a) teste ale controalelor;
b) proceduri de fond.
Atunci când auditorii publici externi au indicii că ar
exista fapte care conduc la apariţia unor deficienţe semnificative, aceştia
trebuie să extindă procedurile de audit folosite pentru realizarea acţiunii de
control, în scopul confirmării sau infirmării dubiilor.
70. Teste ale controalelor sunt
efectuate cu scopul de a obţine probe privind modul de funcţionare a sistemului
contabil şi a celui de control intern ale entităţii controlate, în vederea evaluării
măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme.
Testele de control urmăresc atât modul de proiectare a acestor sisteme în
conformitate cu prevederile legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta
erorile semnificative, cât şi modul de funcţionare a sistemelor pe toată
perioada verificată.
71. Procedurile de fond
reprezintă procedurile de audit efectuate de auditorii publici externi pentru a
obţine probe suficiente şi
adecvate, în scopul detectării deficienţelor semnificative din activitatea
entităţii verificate, reflectată în situaţiile financiare întocmite.
De asemenea, prin procedurile de fond auditorii publici
externi stabilesc dacă toate categoriile de operaţiuni
economice verificate sunt în conformitate cu legislaţia şi reglementările în
vigoare şi respectă principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate.
72. Procedurile de fond sunt de
două tipuri: proceduri analitice şi teste de detaliu.
73. Procedurile analitice
reprezintă o activitate de analiză a informaţiilor, realizată prin studierea
datelor financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor
semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor
care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante sau care se abat de
la valorile aşteptate. Aceste proceduri ajută auditorii publici externi să
evalueze dacă anumite informaţii din situaţiile financiare sunt rezonabile şi
oferă indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate şi
regularitate, precum şi cu privire la modul de respectare a principiilor de
economicitate, eficienţă şi eficacitate.
Procedurile analitice pot fi aplicate datelor din situaţiile financiare consolidate, situaţiile financiare ale
structurilor componente ale entităţii verificate, precum şi celor privind
activitatea proprie, în cazul entităţilor ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali sau secundari de credite. Procedurile analitice se
aplică, de obicei, datelor exprimate sub formă numerică şi presupun: calcule,
analize ale proporţiilor, tendinţe şi fluctuaţii ale informaţiilor etc.
Tehnicile specifice utilizate de echipa de control ca
proceduri analitice sunt cele menţionate la pct. 330.
Analiza datelor şi informaţiilor reprezintă o cercetare
obiectivă, cantitativă şi calitativă, pentru identificarea factorilor de
influenţă a întregului proces sau fenomen economic analizat.
Auditorii publici externi analizează datele şi
informaţiile colectate prin utilizarea procedurilor analitice (cantitative şi
calitative) prezentate în mod detaliat la pct. 330, respectiv:
a) analiza comparativă (benchmarking);
b) analiza nivelului de îndeplinire a scopului,
obiectivelor şi atribuţiilor prevăzute de actele normative de înfiinţare şi
organizare a activităţii entităţii controlate;
c) analiza cost-eficacitate.
Pe lângă procedurile analitice de mai sus, se mai poate
utiliza şi analiza cost-beneficiu, care se realizează prin studiul relaţiilor
dintre costurile realizate şi beneficiile obţinute în mod obişnuit, exprimate
în unităţi monetare. Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă
veniturile înregistrate de entitate sunt mai mari decât costurile şi ating
nivelul planificat şi permite auditorilor publici externi să stabilească
eficienţa economică a activităţii entităţii.
74. Testele de detaliu sunt
proceduri de fond pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor
operaţiuni economice ale entităţii pentru perioada verificată şi care iau forma
unor tehnici specifice de obţinere a probelor.
Cele mai utilizate metode şi tehnici de colectare a
probelor, atunci când se aplică testele de detaliu, sunt: inspecţia,
confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea şi reefectuarea, prezentate în mod detaliat la pct. 332.
Metodele şi tehnicile de colectare a probelor
prezentate la acest punct nu sunt limitative.
75. In vederea verificării obiectivelor stabilite în
cadrul acţiunii de control programate, auditorii publici externi vor alege, pe
baza raţionamentului profesional şi a circumstanţelor în care se realizează
controlul, metodele de selectare a elementelor din cadrul categoriilor de
operaţiuni economice, care urmează a fi testate. Metodele de selectare care pot
fi utilizate sunt următoarele:
a) verificarea integrală a elementelor componente ale
categoriei de operaţiuni economice;
b) verificarea unor elemente specifice din cadrul
categoriei de operaţiuni economice;
c) eşantionarea.
76. Eşantionarea presupune
aplicarea de către auditorii publici externi a procedurilor şi tehnicilor de
audit numai asupra unei părţi a elementelor categoriei de operaţiuni economice,
astfel încât, după analizarea probelor selectate, concluziile să poată fi
extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice. Caracteristicile pe
care trebuie să le îndeplinească eşantionul, precum şi metodele prin care
acesta poate fi selectat sunt prevăzute la pct. 312 şi 313.
77. Procedurile şi tehnicile de audit aplicate de către
auditorii publici externi în cadrul acţiunii de control în vederea obţinerii de
probe suficiente şi adecvate, prezentate la pct. 70-74, vor fi consemnate în
documentele de lucru. Auditorii publici externi vor consemna în documentele de
lucru şi constatările, concluziile şi recomandările formulate în urma acţiunii
de control.
La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va
ţine seama de cerinţele prevăzute la pct. 337. Conţinutul documentelor de lucru
este precizat la pct. 338.
78. Documentele de lucru, revizuite potrivit prevederilor pct. 451, precum şi celelalte informaţii relevante pentru
acţiunea de control vor fi organizate în:
a) dosare curente;
b) dosare permanente.
Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr.
3.
In dosarul permanent se vor cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes
permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat
cu informaţii la zi.
SECŢIUNEA a 3-a
Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia
controlului şi conţinutul acestora
Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia
controlului
79. In cazul controalelor
efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, la
autorităţile publice, precum şi la celelalte persoane prevăzute la art. 23, 24
şi la art. 29 alin. (2) şi (3) din lege, se întocmesc următoarele tipuri de
acte:
A. Acte de control:
A1) raport de control; A2) notă unilaterală.
B. Alte tipuri de acte, care constituie anexe ale
raportului de control:
B1) notă de constatare;
B2) notă privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert;
B3) notă privind propunerea de solicitare către anumite
instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele
verificări de specialitate;
B4) proces-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor;
B5) proces-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr.
94/1992, republicată;
B6) proces-verbal de constatare a încălcării
obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor
prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată;
B7) notă de conciliere.
A1. Raportul de control Aspecte generale
80. Raportul de control se
întocmeşte în baza prevederilor art. 32 alin. (2) din lege şi în acesta se vor
consemna numai erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele
pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale,
precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă
şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului,
constatate de către auditorii publici externi în urma acţiunii de control
efectuate la entitatea supusă verificării. Constatările vor fi prezentate în
raportul de control în ordinea obiectivelor din programul detaliat (tematica).
81. Obiectivele de control din
cadrul programului detaliat (tematica) la care nu s-au constatat deficienţe de
către auditorii publici externi în urma acţiunii de verificare efectuate vor fi
consemnate într-o notă unilaterală, care face parte din dosarul curent, în care
se prezintă în detaliu obiectivele verificate, dimensiunea şi conţinutul
eşantioanelor selectate, precum şi alte elemente considerate necesare pentru
susţinerea concluziilor.
82. In cadrul oricărui tip de acţiune de control, cu
excepţia celei de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor
dispuse de Curtea de Conturi ca urmare a unei verificări anterioare, pe lângă
deficienţele constatate, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna
în secţiuni distincte ale raportului de control următoarele:
a) constatările, concluziile şi recomandările cu
privire la:
(i) evaluarea de către auditorii publici externi a
activităţilor de control şi audit intern ale entităţii verificate, pe baza
tuturor informaţiilor cuprinse la cap. VI;
(ii) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând
domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii verificate;
(iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea
resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii
condiţiilor de viaţă şi de muncă, dacă este cazul;
(iv) respectarea principiilor economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea
fondurilor publice;
(v) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în
urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este
cazul;
b) carenţele, inadvertenţele
sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului,
care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul de control. Prin cadru legislativ se înţelege: legile,
ordonanţele şi hotărârile Guvernului, ordinele miniştrilor, deciziile,
hotărârile consiliilor locale şi alte acte normative emise de persoanele
abilitate.
Aceste secţiuni ale rapoartelor de control, întocmite
de structurile de specialitate la entităţile verificate, chiar dacă nu conţin
erori/abateri de la legalitate şi regularitate, vor fi introduse în mod
distinct în aplicaţia INFOPAC pentru a fi centralizate şi analizate la nivelul
Curţii de Conturi, în vederea elaborării de către departamentele de
specialitate a unor rapoarte speciale ce vor fi înaintate Parlamentului şi
Guvernului.
83. In condiţiile în care la
aceeaşi entitate se desfăşoară concomitent mai multe acţiuni de control
diferite, respectiv: acţiunea de control curentă, verificarea aspectelor
semnalate prin sesizările primite la nivelul structurilor de specialitate sau
verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către
Curtea de Conturi ca urmare a acţiunilor de verificare anterioare, se va
întocmi un singur raport de control şi/sau o notă unilaterală.
Deficienţele constatate pentru fiecare acţiune în parte
vor fi cuprinse în raportul de control în secţiuni distincte.
84. Tot un singur raport de control şi/sau notă
unilaterală se va/vor întocmi şi în cazul în care entitatea verificată de
Curtea de Conturi este supusă operaţiunii de divizare în timpul acţiunii de
control, iar raportul de control întocmit în acest caz trebuie să fie semnat de
către conducătorii entităţii din perioada supusă verificării.
Conţinutul raportului de control
85. In raportul de control se
înscriu în mod obligatoriu următoarele date şi informaţii:
a) numele şi prenumele
auditorilor publici externi care efectuează controlul;
b) structura de specialitate care efectuează controlul;
c) numărul şi data delegaţiilor de control;
d) perioada în care s-a efectuat controlul;
e) denumirea acţiunii de
control;
f) perioada supusă controlului;
g) denumirea şi adresa entităţii controlate;
h) codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare
la registrul comerţului al entităţii controlate;
i) ordonatorii de credite/conducătorii entităţii
controlate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii controlate, precum şi
alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi
contabile, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul controlului,
cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;
j) prezentarea succintă a entităţii supuse verificării,
respectiv: scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative în
baza cărora aceasta funcţionează, modul de organizare şi funcţionare a
entităţii, principalele date din bilanţ şi contul de execuţie, analiza
evoluţiei indicatorilor economico-financiari care caracterizează activitatea
entităţii etc, precum şi sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de
control efectuate la entitate;
k) detalierea constatărilor
rezultate în urma acţiunii de control efectuate, reprezentând erorile/abaterile
de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi cazurile de nerespectare a
principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, precum şi concluziile
auditorilor publici externi;
l) prezentarea sintetică a
constatărilor rezultate în urma acţiunilor de control efectuate la entităţile
subordonate, dacă este cazul;
m) punctul de vedere al conducerii entităţii cu privire
la constatările rezultate în urma acţiunii de verificare şi motivele
neînsuşirii acestuia de către echipa de control;
n) măsurile luate în timpul controlului de conducerea
entităţii pentru înlăturarea deficienţelor constatate de echipa de control;
o) concluziile generale şi recomandările formulate de
auditorii publici externi;
p) numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul
de control;
q) numărul de înregistrare în registrul unic de control
al entităţii şi la registratura generală a acesteia;
r) semnăturile auditorilor publici externi şi ale
reprezentanţilor legali ai entităţii.
86. Constatările rezultate în
urma acţiunii de control vor fi prezentate în ordinea obiectivelor din
programul detaliat (tematica), actualizat în condiţiile pct. 62 de către
structurile de specialitate ale Curţii de Conturi (departamente de
control/audit sau camere de conturi, după caz) şi cu precizarea obiectivelor la
care acestea au fost consemnate.
Pentru fiecare constatare se vor consemna în mod
obligatoriu următoarele elemente:
1. descrierea detaliată, cât
mai completă şi în clar a erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, a
faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii
penale sau a cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă
şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea
patrimoniului, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a
cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia deficienţei respective.
Auditorii publici externi vor consemna, acolo unde este
cazul, şi faptul că aceste deficienţe s-au datorat:
a) neorganizării,
nefuncţionării sau funcţionării defectuoase a formelor de control intern şi
audit intern;
b) exercitării unei activităţi
necorespunzătoare de către managementul entităţii;
c) pregătirii profesionale neadecvate a personalului
entităţii, lipsei de experienţă a acestuia;
d) carenţelor, inadvertenţelor
şi imperfecţiunilor cadrului legislativ;
e) altor cauze identificate de echipa de control.
2. actul normativ încălcat, cu indicarea articolului,
literei şi a conţinutului acestuia. In situaţia în care într-un raport de
control se impune citarea de mai multe ori a conţinutului unui articol dintr-un
act normativ, acesta va fi redat în detaliu o singură dată, urmând ca pentru
restul constatărilor să se menţioneze doar denumirea actului normativ şi
articolul încălcat, cu trimitere la secţiunea, punctul, pagina şi alineatul din
actul de control unde se regăseşte citat textul respectiv, pentru a nu se mări
în mod nejustificat numărul de pagini al raportului de control.
3. valoarea estimativă a
erorii/abaterii constatate, ce se determină pe bază de date, documente şi alte
probe relevante (valoarea tuturor deficienţelor consemnate în raportul de
control va fi estimată până la zi);
4. consecinţele
economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi
regularitate, ale faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu
încălcarea legii penale sau ale cazurilor de nerespectare a principiilor de
economicitate, eficienţă şi eficacitate;
5. persoanele cu atribuţii în
domeniul în care s-au constatat deficienţe, cu descrierea atribuţiilor
prevăzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne,
sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţă de deficienţele
constatate, exprimate în nota de relaţii (care este prezentată la pct. 101),
precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul
neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane;
6. faptele care constituie
contravenţie, a căror constatare intră în competenţa Curţii de Conturi,
persoanele răspunzătoare de faptele contravenţionale şi sancţiunile contravenţionale
aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor
(întocmit în conformitate cu prevederile pct. 128);
7. măsurile luate de către
entitatea verificată în timpul controlului;
8. punctele de vedere ale
conducerii entităţii verificate faţă de problemele rămase în divergenţă în urma
procesului de conciliere şi motivaţia auditorilor publici externi pentru
neînsuşirea acestor puncte de vedere;
9. recomandările auditorilor
publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate, în
vederea înlăturării deficienţelor consemnate în raportul de control
(erori/abateri constatate, fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi nerespectarea principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului şi în
utilizarea fondurilor publice). Aceste recomandări vor sta la baza formulării
măsurilor ce urmează a fi dispuse de şeful structurii de specialitate prin
decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor. In decizie pot fi
formulate şi alte măsuri în afara celor recomandate şi consemnate în raportul de control de către auditorii
publici externi, în vederea înlăturării deficienţelor constatate la nivelul
entităţii.
87. Raportul de control, al
cărui model şi conţinut este prezentat în anexa nr. 4, se semnează de către
auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de către
reprezentanţii legali ai entităţii controlate.
Modul de întocmire a raportului de control
88. In cazul constatării de
erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat ori nu
producerea unor prejudicii, de fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale sau unor cazuri de nerespectare a principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, acestea vor fi expuse clar şi
concis în raportul de control şi vor fi susţinute de probe relevante.
89. Prezentarea deficienţelor
consemnate în raportul de control se face în ordinea obiectivelor de control
prevăzute în programul detaliat al acţiunii (tematica), iar în cadrul acestora,
în mod sistematizat, pe naturi de abateri, cu nominalizarea celor mai
concludente exemple, celelalte cazuri fiind menţionate în situaţiile anexe la
raport.
90. Raportul de control
încheiat de auditorii publici externi va fi însoţit de acte, documente,
situaţii, tabele, precum şi note de relaţii necesare susţinerii constatărilor.
La actul de control se vor ataşa numai acele situaţii întocmite de
reprezentanţii entităţii controlate sau elaborate de către auditorii publici
externi, precum şi copii ale actelor sau documentelor care sunt relevante
pentru susţinerea şi probarea deficienţelor consemnate. Copiile actelor şi
documentelor anexate vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de
persoanele care le-au furnizat sau de către conducerea entităţii. Celelalte
acte şi documente pe care auditorii publici externi le consideră necesare,
certificate pentru conformitate cu originalul de către persoanele mai sus
menţionate, le vor include în dosarul permanent al entităţii respective.
91. Tabelele şi situaţiile
anexate la raportul de control se semnează de către echipa de control, de
reprezentanţii legali ai entităţii controlate şi de persoanele din cadrul
entităţii care le-au întocmit.
92. In situaţia în care
auditorii publici externi constată producerea unor fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, la raportul de control
se anexează, tot în copie, actele şi documentele relevante care au stat la baza
constatărilor, certificate pentru conformitate de către conducerea entităţii
verificate.
93. Fiecare pagină a raportului
de control se semnează de către toţi membrii echipei, în josul paginii, în
partea dreaptă, pentru a asigura securitatea informaţiilor prezentate în
conţinutul acestui raport şi pentru a proteja constatările consemnate în act
împotriva unor intervenţii destinate a schimba sau deturna sensul şi acurateţea
acestora.
94. Auditorii publici externi întocmesc raport de
control şi în cazuri speciale, respectiv în cazul acţiunilor de control,
prevăzute în programul anual de activitate, efectuate la sucursalele, filialele
ori alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori economici
(regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi
comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile
publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult
de jumătate din capitalul social).
In aceste cazuri, deficienţele se consemnează în
raportul de control indiferent dacă acestea sunt în responsabilitatea
sucursalei, filialei, subunităţii sau a entităţii ierarhic superioare şi chiar
dacă se impune continuarea verificării de către departamentul de specialitate
la nivelul entităţii superioare.
95. Dacă pe parcursul
desfăşurării acţiunii de control la aceste sucursale, filiale sau alte
subunităţi prezentate anterior, se constată deficienţe datorate acţiunii ori inacţiunii entităţii
ierarhic superioare sau a altor entităţi, camerele de conturi întocmesc o notă
de constatare care va fi înaintată departamentului de specialitate, pentru a
lua cunoştinţă despre aceste deficienţe şi a dispune măsurile ce se impun la
nivelul entităţii ierarhic superioare.
In conţinutul raportului de control întocmit de către
structura teritorială se va menţiona despre notele de constatare transmise la
sediul central.
96. Constatările din raportul de control întocmit la
entităţi care reprezintă sucursale, filiale sau subunităţi fără personalitate
juridică prevăzute la pct. 94 şi 95 vor fi valorificate la nivelul camerei de
conturi care a efectuat controlul sau la nivelul departamentului coordonator al
acţiunii, potrivit competenţelor fiecărei structuri de specialitate a Curţii de
Conturi, precum şi ţinând cont de competenţele decizionale ale acestor entităţi
verificate.
97. Pe parcursul desfăşurării
oricărei acţiuni de control, membrii echipei de control trebuie să discute şi
să analizeze constatările cu persoanele implicate în activităţile supuse verificării,
precum şi cu conducerea entităţii controlate, în vederea elucidării cauzelor şi
împrejurărilor care au condus la producerea deficienţelor constatate, precum şi
a consecinţelor economico-financiare şi sociale ale acestor deficienţe asupra
activităţii entităţii.
98. Proiectul raportului de
control se prezintă conducerii entităţii verificate cu adresă de înaintare
înregistrată la registratura entităţii şi se analizează împreună cu conducerea
entităţii, într-o singură întâlnire, organizată la o dată stabilită de comun
acord. Cu acest prilej se încearcă clarificarea eventualelor divergenţe între
constatările auditorilor publici externi şi punctele de vedere ale
reprezentanţilor entităţii verificate. La această întâlnire este recomandabil
să participe şi conducerea structurii de control/audit
respective.
Rezultatul analizei proiectului raportului de control
se consemnează într-o notă de conciliere semnată bilateral. In nota de
conciliere se menţionează şi faptul că prin semnarea acesteia de către conducerea
entităţii verificate se certifică restituirea tuturor actelor şi documentelor
puse la dispoziţie echipei de control.
In situaţia în care conducerea entităţii verificate
refuză să participe la întâlnirea stabilită cu echipa de control ori refuză să
semneze nota de conciliere întocmită în urma întâlnirii, acest fapt se va
menţiona în raportul de control.
99. In situaţia în care după conciliere se menţin
divergenţe, auditorii publici externi prezintă în raportul de control punctul
de vedere al conducerii/reprezentanţilor entităţii verificate şi explică
motivaţia neînsuşirii acestuia.
100. Redactarea formei finale a
raportului de control se realizează ţinând cont şi de:
a) eventualele probe noi
prezentate de către conducerea/ reprezentanţii legali ai entităţii verificate;
b) punctul de vedere al
conducerii/reprezentanţilor legali ai entităţii verificate asupra constatărilor
auditorilor publici externi;
c) precizările/recomandările departamentului de
specialitate pentru acţiunile coordonate în teritoriu.
101. Pe parcursul desfăşurării
acţiunii de control, în vederea clarificării împrejurărilor şi a cauzelor care
au condus la apariţia deficienţelor, auditorii publici externi solicită notă de
relaţii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.
In această notă de relaţii se descriu constatările în
legătură cu care se solicită informaţii, se formulează întrebări pentru
clarificarea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la apariţia
deficienţelor şi se stabileşte termenul până la care trebuie prezentate răspunsurile
însoţite de actele şi documentele care probează aceste răspunsuri. Nota de
relaţii se înregistrează la registratura entităţii controlate. In situaţia în
care o persoană refuză să
răspundă la întrebările formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi
vor menţiona despre acest lucru în raportul de control.
Nota de relaţii se solicită persoanelor cu atribuţii în
domeniul în care s-au constatat deficienţele, precum şi altor persoane fizice
sau juridice care deţin date şi informaţii în legătură cu aceste deficienţe.
Atât în relaţia cu reprezentanţii legali ai entităţii, cu personalul acesteia,
cât şi cu cei din afara entităţii, auditorii publici externi sunt obligaţi să
adopte o atitudine constructivă şi un comportament care să nu prejudicieze imaginea
Curţii de Conturi, aşa cum se prevede în Codul de conduită etică şi
profesională a personalului Curţii de Conturi, aprobat de plen.
102. Persoanele cărora le sunt
adresate notele de relaţii sunt obligate să prezinte orice informaţii, acte sau
documente relevante pentru susţinerea răspunsurilor la întrebările din notele
de relaţii.
103. La redactarea raportului
de control vor fi avute în vedere şi explicaţiile date de persoanele cu
atribuţii în domeniile în care s-au constatat deficiente. Conţinutul acestora
va fi redat în mod succint în raportul de control. In cazul neluării în
considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane, în raportul de
control se va consemna şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici
externi faţă de răspunsurile date.
104. Nota de relaţii poate fi
solicitată în orice etapă a controlului, în aceasta fiind formulate întrebări
precise, care să conducă la clarificarea împrejurărilor în care s-au produs
deficienţele reţinute de membrii echipei de control.
105. Nota de relaţii se
solicită şi persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat
deficienţe, care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea
controlată, inclusiv persoanelor care au asigurat conducerea entităţii în
perioada supusă verificării şi care la data controlului nu mai au această
calitate. Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin intermediul
entităţii verificate.
106. In situaţia în care
auditorii publici externi trebuie să solicite nota de relaţii unor persoane
care îndeplinesc funcţia de conducător al unui organ central de specialitate al
administraţiei publice centrale, de conducător al unei autorităţi publice
centrale de specialitate cu caracter autonom sau de secretar de stat, această
solicitare se va transmite prin intermediul departamentului de specialitate,
însoţită de o adresă de înaintare semnată de şeful de departament.
In acelaşi mod se va proceda şi în cazul persoanelor
care la data efectuării verificării nu mai au calitatea de angajat/conducător
al entităţii verificate, fiind numite sau alese în funcţii de demnitate
publică.
Extinderea perioadei supuse verificării
107. In situaţia în care se
constată erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru
care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care
provin din exerciţiile financiare anterioare perioadei verificate şi care pot
sau nu continua până la zi, controlul se poate extinde şi asupra acestora.
108. In cazul prevăzut la pct.
107, auditorii publici externi întocmesc o notă în care vor formula propunerea
de extindere a perioadei supuse verificării, pe care o înregistrează la
registratura structurii de specialitate din care fac parte. Directorul
direcţiei din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi va analiza
nota întocmită de echipa de control şi va solicita avizul şefului
departamentului coordonator al acţiunii, în situaţia în care nu este depăşită
durata maximă de timp prevăzută în Metodologia de elaborare, modificare şi
urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi pentru
tipul de acţiune respectiv. Această procedură de extindere a perioadei supuse
verificării constituie o excepţie de la prevederile privind modificarea programului de activitate
aprobată prin metodologia menţionată anterior.
109. Prin excepţie de la
prevederile pct. 108, în scopul remedierii deficienţelor care pot avea caracter
de continuitate, este obligatorie extinderea perioadei supuse verificării, fără
a mai fi necesară obţinerea avizului şefului departamentului coordonator al
acţiunii, dacă pe parcursul acţiunii de control se constată abateri
financiar-contabile a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă (de
exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual
de achiziţii publice ori privind efectuarea inventarierii patrimoniului,
neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau care se referă la:
a) nestabilirea, neevidenţierea
şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi
bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);
b) încălcarea prevederilor
legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli
bugetare care au fost angajate în perioade anterioare celei supuse verificării.
Numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul
de control
110. Numărul de exemplare în
care se întocmeşte raportul de control se stabileşte în funcţie de modul de
valorificare a constatărilor consemnate în acesta.
111. Toate exemplarele
raportului de control trebuie să conţină pe fiecare pagină semnătura în
original a auditorilor publici externi, iar la finalul acestora să prezinte şi
semnăturile în original ale reprezentanţilor legali ai entităţii controlate.
112. Raportul de control
împreună cu toate anexele sale se numerotează pe fiecare pagină, începând de la
ultima pagină din dosar şi până la prima pagină, după coperta cu titlul. Pe
contracopertă, echipa de control va face menţiunea: „prezentul dosar conţine un
număr de.... (în cifre şi litere) pagini numerotate de la 1 la...., data şi
semnăturile auditorilor publici externi."
113. Numărul de exemplare în
care a fost întocmit raportul de control se consemnează la finalul acestuia.
Tot la final, se menţionează numărul de pagini al raportului de control, precum
şi faptul că prin semnarea acestuia de către reprezentanţii legali ai entităţii
verificate se certifică restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la
dispoziţie echipei de control.
Inregistrarea şi semnarea raportului de control
114. Toate exemplarele raportului de control, împreună cu anexele lor, se depun/se transmit entităţii verificate
însoţite de o adresă de înaintare, al cărei model este prezentat în anexa nr.
6, semnată de auditorii publici externi care au efectuat controlul, prin care
se stabileşte şi termenul pentru semnare şi restituire către echipa de control
a acestora, mai puţin exemplarul care rămâne la dispoziţia entităţii.
In cazul în care auditorii publici externi apreciază că
există riscul nerestituirii de către conducerea entităţii verificate a
raportului de control, se va asigura întocmirea în prealabil a unui exemplar
suplimentar, care rămâne la sediul structurii de specialitate care a efectuat
verificarea, pentru a fi valorificat potrivit prevederilor pct. 119.
115. In adresa de înaintare se
menţionează dreptul conducătorului entităţii verificate de a formula şi de a
depune/de a transmite obiecţiuni la constatările din raportul de control, în
termenul-limită de 15 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate
sau de la data confirmării de primire a acestuia, structura Curţii de Conturi
şi sediul social al acesteia unde se depun/se transmit eventualele obiecţiuni,
precum şi faptul că obiecţiunile nu vor fi luate în considerare după expirarea
termenului respectiv.
116. Raportul de control se înregistrează la registratura entităţii verificate şi în registrul unic
de control al acesteia. Echipa de control consemnează pe prima şi pe ultima
pagină a raportului de control numărul de înregistrare al acestui act de la registratura entităţii verificate, iar la
finalul raportului de control se consemnează şi numărul de înregistrare în
registrul unic de control al entităţii verificate.
117. Termenul pentru semnarea
şi restituirea raportului de control de către reprezentanţii legali ai
entităţii verificate este de până la 5 zile calendaristice de la data
înregistrării actului la registratura entităţii sau de la data confirmării de
primire a acestuia, când raportul se transmite prin poştă.
118. Până la expirarea
termenului stabilit de structurile de specialitate, reprezentanţii legali ai
entităţii verificate au obligaţia să restituie Curţii de Conturi/camerei de
conturi toate exemplarele din raportul de control înaintat spre semnare, cu
excepţia celui care rămâne la entitate. Exemplarele restituite se depun de
entitate la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, în funcţie de
structura care a efectuat verificarea.
Restituirea raportului de control, semnat sau nesemnat,
se face în cadrul aceluiaşi termen stabilit prin adresa de înaintare.
Nerespectarea obligaţiei de
restituire către structura de specialitate a Curţii de Conturi, la data
stabilită de aceasta, a tuturor exemplarelor raportului de control înaintat
spre semnare, cu excepţia celui care rămâne la entitatea verificată, indiferent
dacă au fost sau nu semnate, se sancţionează potrivit prevederilor art. 63 din
lege.
119. In situaţia în care
entitatea verificată nu respectă termenul de maximum 5 zile calendaristice
prevăzut la pct. 117 pentru semnarea raportului de control, acesta se consideră
„refuzat să fie semnat" şi se procedează la valorificarea lui, potrivit
prevederilor de la pct. 162.
Prin adresa de înaintare cu care se depune/se transmite
raportul de control spre semnare se aduce la cunoştinţa entităţii faptul că
actul va fi valorificat chiar în ipoteza în care acesta este nesemnat de către
reprezentanţii legali ai entităţii verificate.
Depunerea obiecţiunilor la raportul de control
120. Conducătorul entităţii
verificate poate face obiecţiuni la constatările înscrise în raportul de
control.
Obiecţiunile trebuie
transmise/depuse la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul, în
termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control
la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când
raportul de control a fost transmis prin poştă.
121. Termenul de 15 zile
calendaristice pentru depunerea obiecţiunilor nu cuprinde ziua înregistrării
raportului de control şi nici ziua depunerii/expedierii obiecţiunilor.
Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare
legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul
primei zile de lucru următoare.
122. In cazul în care
obiecţiunile se depun/se expediază după expirarea termenului de 15 zile
calendaristice de la data înregistrării raportului de control la registratura
entităţii controlate sau de la data confirmării de primire a acestuia,
obiecţiunile nu vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor. Acest
fapt se va comunica entităţii verificate.
A2. Nota
unilaterală
123. Nota unilaterală se
întocmeşte în următoarele cazuri:
a) când la niciun obiectiv de
control din cadrul programului detaliat (tematica) stabilit iniţial sau
actualizat pe parcursul acţiunii de control, dacă a fost cazul, nu au fost
consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care
există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi nici cazuri
de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) doar pentru obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica), stabilit iniţial sau actualizat pe
parcursul acţiunii de control, dacă a fost cazul, la care nu au fost consemnate
erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi nici cazuri de nerespectare a principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
c) în situaţia în care se
verifică modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie de
Curtea de Conturi şi se constată că măsurile au fost aduse la îndeplinire în
totalitate, iar entitatea controlată a stabilit întinderea prejudiciilor şi
acestea au fost recuperate;
d) în situaţia efectuării acţiunii de documentare la
entităţile care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, acţiune
dispusă de conducerea structurii de specialitate.
In situaţiile prevăzute la lit. a), c) şi d) actele şi
documentele puse la dispoziţia auditorilor publici externi vor fi restituite
entităţii verificate pe bază de proces-verbal de predare-primire.
124. Nota unilaterală se
semnează numai de către auditorii publici externi care
au efectuat verificarea.
Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. a) prezintă
toate obiectivele de control prevăzute în tematică şi la care nu s-au constatat
deficienţe şi se înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de
control.
Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. b) nu se
lasă entităţii verificate, se ataşează raportului de control care se depune la
structura de specialitate care a efectuat verificarea şi face parte din dosarul
curent al acţiunii de verificare. Prin aceasta se justifică verificarea tuturor
obiectivelor din tematică de către auditorii publici externi.
Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. c) se
înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control, iar în
cuprinsul acesteia se consemnează în mod detaliat efectele pe care le-au avut
în activitatea entităţii măsurile dispuse prin decizie de structurile de
specialitate ale Curţii de Conturi.
Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. d) se
înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control, iar în
cuprinsul acesteia se consemnează constatările rezultate în urma acţiunii de
documentare.
B1. Nota de constatare
125. Nota de constatare se
întocmeşte de către auditorii publici externi în următoarele cazuri:
a) când se constată
erori/abateri ca urmare a controlului efectuat, pentru clarificarea cărora se
impune continuarea verificării la altă entitate şi/sau de către alte structuri
ale Curţii de Conturi.
Exemplificăm în acest sens
acţiunile de control desfăşurate la instituţii publice ori sucursalele,
filialele sau alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori
economici (regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi
comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile
publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult
de jumătate din capitalul social), când este necesar să se întocmească note de
constatare pentru deficienţele consemnate la aceste instituţii
publice/subunităţi, dar care s-au produs din vina entităţii ierarhic superioare
sau a altor entităţi.
b) când se impune efectuarea unor verificări
încrucişate şi la alte entităţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul,
în scopul instrumentării şi fundamentării unor constatări;
c) când se constată la o
entitate supusă controlului erori/abateri a căror reconstituire ulterioară nu
mai este posibilă, In această situaţie, nota de constatare se întocmeşte şi se
semnează în momentul identificării deficienţelor respective. In cazul în care
se refuză semnarea acestei note de către reprezentanţii entităţii verificate, aceasta
poate fi semnată de 1-2 martori sau, în lipsa acestora, se va face menţiunea
„refuză să semneze".
d) când se efectuează controlul
la ordonatorii principali sau secundari de credite şi se constată deficienţe în
legătură cu activitatea
desfăşurată la ordonatorii de credite ierarhic inferiori, urmare a solicitării
de acte, documente şi informaţii de la aceştia, deşi nu au fost incluşi în
programul anual de activitate.
126. In nota de constatare se
consemnează situaţia de fapt, precum şi, dacă este cazul, măsurile luate
operativ de entitate pentru remedierea erorilor/abaterilor identificate de
către echipa de control.
Forma şi structura notei de constatare se adaptează
modelului raportului de control.
127. Nota de constatare
constituie anexă la raportul de control şi se semnează de către auditorii
publici externi, precum şi de către:
a) reprezentanţii legali ai
entităţii controlate (în cazurile prevăzute la lit. a) şi b) de la pct. 125);
b) de alte persoane în prezenţa
cărora s-a efectuat constatarea (în cazul prevăzut la lit. c) de la pct. 125);
c) conducerea entităţii la care
s-a constatat deficienţa (în cazul prevăzut la lit. d) de la pct. 125).
B2. Nota privind propunerea
de solicitare a serviciilor unui expert este menţionată la pct. 20.
B3. Nota privind propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele
verificări de specialitate este menţionată la pct. 41.
B4. Procesul-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor
128. Procesul-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor se încheie de către auditorii
publici externi în cazul în care în raportul de control sunt consemnate fapte
prevăzute de lege ca fiind contravenţii, a căror constatare şi sancţionare
intră în competenţa Curţii de Conturi2.
Modelul de proces-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor este prevăzut în anexa nr. 7.
129. Dacă o persoană juridică
sau o persoană fizică a săvârşit mai multe contravenţii constatate în acelaşi
timp, echipa de control încheie un singur proces-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiilor.
Cumulul sancţiunilor contravenţionale aplicate nu poate
depăşi dublul maximului amenzii prevăzute pentru contravenţia cea mai gravă.
130. In momentul încheierii
Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, auditorii
publici externi sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul
de a face obiecţiuni.
Aceste obiecţiuni sunt consemnate distinct în
procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la rubrica „Alte
menţiuni", sub sancţiunea nulităţii acestuia.
131. Lipsa menţiunilor
prezentate în cele ce urmează atrage nulitatea Procesului-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiilor:
a) numele, prenumele şi funcţia
persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor;
b) numele şi prenumele,
funcţia, codul numeric personal şi datele privind domiciliul contravenientului,
iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii, codului unic de
înregistrare/numărului de înregistrare la registrul comerţului şi a sediului
acesteia;
c) fapta săvârşită şi data comiterii acesteia;
d) consemnarea distinctă în procesul-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor a obiecţiilor la rubrica „Alte
menţiuni";
e) semnătura auditorilor publici externi.
132. Contravenientul este
obligat să prezinte echipei de control, la cerere, actul de identitate ori
documentele în baza cărora se fac menţiunile prevăzute la pct. 131.
133. Procesul-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor se întocmeşte în 3 exemplare şi se
semnează pe fiecare pagină de către auditorii publici externi desemnaţi să
efectueze controlul şi de către contravenient. Un exemplar al acestui act se
înmânează contravenientului, care va semna de primire.
In cazul în care contravenientul nu se află de faţă,
refuză sau nu poate să semneze, auditorii publici externi vor face menţiune
despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un
martor. In acest caz, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al
martorului şi semnătura acestuia.
In lipsa unui martor, auditorii publici externi vor
preciza motivele care au condus la încheierea Procesului-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiilor în acest mod.
134. In cazul în care contravenientul nu este prezent
sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal
de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, comunicarea acestuia se face de
către echipa de control în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la
data încheierii. Comunicarea Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor se face prin poştă, cu confirmare de primire la domiciliul sau
la sediul contravenientului.
135. In procesul-verbal de
constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se va face menţiunea că
împotriva acestuia se poate face plângere în termen de 15 zile calendaristice
de la data comunicării. Plângerea însoţită de procesul-verbal de constatare şi
sancţionare a contravenţiilor şi de documentele care au stat la baza încheierii
acestuia se depun la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită
contravenţia. Plângerea suspendă executarea.
Departamentul Juridic va asigura reprezentarea în
instanţă a Curţii de Conturi.
136. In procesul-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor se va menţiona şi faptul că dacă
acesta nu a fost atacat în termenul legal constituie titlu executoriu, fără vreo
altă formalitate.
137. Structura de specialitate
din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal
de constatare şi sancţionare a contravenţiilor îl transmite spre executare
organelor fiscale abilitate, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Plata amenzii se face la organul fiscal al autorităţii
publice locale pe raza căreia are domiciliul/sediul contravenientul.
B5. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992,
republicată
138. Procesul-verbal de
constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62
lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, al cărui model este prezentat
în anexa nr. 8, se întocmeşte în următoarele cazuri:
a) nerespectarea de către entitatea verificată a
obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile
ce urmează a fi controlate;
b) neefectuarea de către organele de control financiar,
fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, precum
şi alte instituţii specializate ale statului a verificărilor solicitate de
Curtea de Conturi, contrar prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b) şi d) din
lege;
2 Exemplificăm, în
acest sens, cu Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale,
cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea responsabilităţii
fiscal-bugetare nr. 69/2010.
c) nepunerea la dispoziţia Curţii de Conturi de către
entitatea verificată a rapoartelor celorlalte organisme cu atribuţii de control
financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară, contrar prevederilor art.
42 alin. (1) lit. c) din lege;
d) nesuspendarea din funcţie,
în baza deciziei emise de Curtea de Conturi, a persoanelor acuzate de
săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri
grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt
implicate.
139. In procesul-verbal de
constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62
lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, auditorii publici externi
prezintă în mod obligatoriu abaterile constatate la entitatea controlată, cu
descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a acestor abateri prevăzute
la pct. 138.
140. Pentru fiecare faptă ce
constituie abatere în conformitate cu prevederile legii, se prezintă amenda
civilă cu care se sancţionează, respectiv:
a) salariul pe 1-3 luni al
persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea prezentării la termenele
stabilite a conturilor ce urmau a fi verificate;
b) salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina căreia nu
au fost aduse la îndeplinire măsurile dispuse în temeiul prevederilor art. 42
alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată.
141. Auditorii publici externi
vor menţiona în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a
amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din
Legea nr. 94/1992, republicată, sub sancţiunea
nulităţii acestuia, următoarele:
a) numele, prenumele şi funcţia
persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr.
94/1992, republicată;
b) numele, prenumele, funcţia,
codul numeric personal şi datele privind domiciliul pentru persoana desemnată
efectiv să îndeplinească obligaţia de a prezenta conturile ce urmau a fi
verificate sau să realizeze măsurile care au fost dispuse de către Curtea de
Conturi în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45 din
lege şi din vina căreia s-a produs întârzierea ori nu au fost aduse la
îndeplinire măsurile stabilite;
c) fapta săvârşită şi data comiterii acesteia;
d) consemnarea distinctă a obiecţiunilor
contravenientului;
e) semnătura auditorilor publici externi.
142. După consemnarea persoanei
căreia i se aplică amenda civilă, auditorii publici externi menţionează
cuantumul amenzii şi perioada pentru care aceasta se aplică.
143. Conducerea entităţii
verificate şi persoanele răspunzătoare pentru abaterile constatate de Curtea de
Conturi trebuie să prezinte punctele lor de vedere cu privire la aceste
abateri, iar auditorii publici externi au obligaţia de a-şi motiva poziţia fată
de aceste puncte de vedere.
144. In cazul în care persoana
răspunzătoare pentru abaterile constatate de către Curtea de Conturi nu este
prezentă sau, deşi prezentă, refuză să semneze procesul-verbal de constatare a
abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b)
din Legea nr. 94/1992, republicată, comunicarea acestuia se face de către
auditorii publici externi în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la
data încheierii actului respectiv.
Comunicarea acestui act se face
prin poştă, cu confirmare de primire la domiciliul contravenientului.
145. Auditorii publici externi
vor menţiona în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a
amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din
Legea nr. 94/1992, republicată, posibilitatea
contestării acestuia la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită abaterea, în termen de 15
zile calendaristice de la primirea comunicării acestui act de control, precum
şi faptul că eventuala contestaţie formulată suspendă executarea.
In procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr.
94/1992, republicată, se va face menţiunea că dacă nu este atacat în termenul
legal acesta constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
146. Procesul-verbal de
constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62
lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, se semnează pe fiecare pagină
de către echipa de control care l-a încheiat, conducerea entităţii controlate
şi persoana răspunzătoare pentru abaterile constatate.
147. La finalul
Procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile
prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, se
menţionează numărul de înregistrare al acestuia la entitatea controlată,
numărul de exemplare în care a fost întocmit şi persoanele cărora le-au fost
lăsate aceste exemplare.
148. Structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal de
constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62
lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, îl transmite spre executare
organelor fiscale competente.
Plata amenzii civile se face la organul fiscal
competent.
B6. Procesul-verbal
de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată
149. Procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată (model prezentat în anexa nr. 9), se întocmeşte în cazul
netransmiterii de către entitate a actelor, documentelor şi informaţiilor
solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, precum
şi în cazul neasigurării accesului auditorilor publici externi în sediile
acestora.
150. In procesul-verbal de
constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63
din Legea nr. 94/1992, republicată, auditorii publici externi prezintă în mod
obligatoriu abaterile constatate la entitatea controlată, cu descrierea
detaliată, cât mai completă şi în clar a încălcării obligaţiilor prevăzute la
art. 5 alin. (2) din lege.
151. Faptele ce constituie încălcarea obligaţiilor
prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege se penalizează cu 50 de lei pentru
fiecare zi de întârziere, conform prevederilor art. 63 din lege.
152. Auditorii publici externi
vor menţiona în procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor
prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art.
63 din Legea nr. 94/1992, republicată, sub sancţiunea nulităţii, următoarele:
a) numele, prenumele şi funcţia
persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare a încălcării
obligaţiilor prevăzute ia art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor
prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată;
b) numele, prenumele, funcţia,
codul numeric personal şi datele privind domiciliul pentru persoana desemnată
efectiv să îndeplinească obligaţiile dispuse de Curtea de Conturi şi din vina
căreia s-a produs întârzierea;
c) fapta săvârşită (neasigurarea accesului auditorilor
publici externi în sediul entităţii verificate; neprezentarea actelor, documentelor
şi informaţiilor solicitate la termenele şi în structura stabilite de Curtea de
Conturi) şi data comiterii acesteia;
d) consemnarea distinctă a obiecţiilor contravenientului;
e) semnătura auditorilor publici externi.
153. După consemnarea persoanei
răspunzătoare căreia i se aplică penalităţi, auditorii publici externi
menţionează în actul de control cuantumul total al penalităţilor de întârziere
aferent numărului total de zile de întârziere.
154. In procesul-verbal de
constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată, se vor consemna punctele de vedere ale conducerii entităţii
verificate şi ale persoanei răspunzătoare pentru încălcarea obligaţiilor prevăzute
la art. 5 alin. (2) din lege cu privire la abaterile constatate, precum şi
poziţia motivată a auditorilor publici externi faţă de aceste puncte de vedere.
155. In cazul în care persoana
răspunzătoare pentru abaterile constatate de Curtea de Conturi nu este prezentă
sau, deşi prezentă, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea actului
către această persoană se face de către auditorii publici externi în termen de
cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii Procesului-verbal de
constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată.
Comunicarea acestui act de
control se face prin poştă cu confirmare de primire la domiciliul contravenientului.
156. Auditorii publici externi
vor menţiona în procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor
prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art.
63 din Legea nr. 94/1992, republicată, posibilitatea contestării acestuia la
judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită abaterea, în termen de
15 zile calendaristice de la primirea comunicării acestui act de control,
precum şi faptul că eventuala contestaţie formulată suspendă executarea.
In procesul-verbal de constatare a încălcării
obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor
prevăzute ia art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se va consemna şi
faptul că, dacă acesta nu a fost atacat în termenul legal, constituie titlu
executoriu, fără vreo altă formalitate.
157. Procesul-verbal de
constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea
nr. 94/1992, republicată, şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63
din lege, se semnează pe fiecare pagină de către echipa de control care l-a
încheiat, conducerea entităţii controlate şi persoana răspunzătoare pentru
abaterile constatate.
158. La finalul Procesului-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată, se menţionează numărul de înregistrare al acestuia la entitatea
controlată, numărul de exemplare în care a fost întocmit şi persoanele cărora
le-au fost lăsate aceste exemplare.
159. Structura de specialitate din care fac parte
auditorii publici externi care au încheiat
procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5
alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată, îl transmite spre executare organelor fiscale competente.
Plata penalităţilor de întârziere se face la organul
fiscal competent.
B7. Nota de conciliere este
menţionată la pct. 98.
SECŢIUNEA a 4-a
Valorificarea constatărilor înscrise în actele
întocmite cu ocazia controlului
Evidenţa la nivelul structurilor de specialitate a
actelor întocmite cu ocazia controlului
160. Actele de control
(raportul de control şi/sau nota unilaterală) întocmite ca urmare a acţiunilor
de verificare efectuate la
entităţile aflate în competenţă, precum şi celelalte acte care se întocmesc cu
ocazia controlului se depun şi se înregistrează în evidenţa structurii care a
realizat controlul, respectiv la registratura Curţii de Conturi/camerei de
conturi, cel mai târziu la expirarea termenului pentru restituirea acestora de
către entitatea controlată.
161. Actele întocmite cu ocazia
controlului se înregistrează în registrul de intrări/ieşiri de la nivelul
structurii de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa
actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în
acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10, cât si în aplicaţia
INFOPAC.
Valorificarea constatărilor înscrise în raportul de control
162. In procesul de semnare de
către reprezentanţii legali ai entităţii controlate, raportul de control
întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se poate afla în
următoarele situaţii:
a) semnat fără obiecţii - caz în care se începe
procedura de valorificare a constatărilor consemnate în raportul de control
după împlinirea termenului de depunere a obiecţiilor;
b) semnat cu obiecţii - caz în care valorificarea
constatărilor înscrise în raportul de control se face după primirea
obiecţiilor. Termenul de transmitere/depunere a obiecţiilor la structura Curţii
de Conturi care a efectuat controlul este de 15 zile calendaristice de la data
înregistrării raportului de control la entitatea verificată sau de la data
confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis
prin poştă. In termen de maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrării
obiecţiilor la structura de specialitate care a efectuat controlul, auditorii
publici externi întocmesc o notă conţinând poziţia motivată legal referitoare
la obiecţiile în cauză, act care se ataşează la raportul de control întocmit.
Valorificarea constatărilor înscrise în raportul de control se face în
conformitate cu prevederile pct. 164 alin. (2), în termen de maximum 30 de zile
calendaristice de la data înregistrării actului de control la registratura
entităţii verificate sau de la data confirmării de primire a acestuia, când
raportul de control a fost transmis prin poştă;
c) refuzat să fie semnat - în
acest caz, după expirarea termenului de restituire a exemplarelor raportului de
control lăsate la entitate în vederea semnării, auditorii publici externi vor
consemna la rubrica „semnăturile reprezentanţilor legali ai entităţii
controlate" din exemplarul aflat în posesia lor faptul că respectivul act
de control nu a fost restituit şi, implicit, semnat şi vor proceda la
înregistrarea acestuia la structura de specialitate care a efectuat controlul.
După expirarea celor 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului
de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a
acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă, termen în care
conducătorul entităţii verificate are dreptul de a depune obiecţii, structurile
de specialitate ale Curţii de Conturi încep procedura de valorificare a
constatărilor înscrise în actul de control.
In concluzie, raportul de control întocmit de auditorii
publici externi, indiferent de modul cum a fost semnat (cu sau fără obiecţii)
ori că s-a aflat în situaţia de a fi refuzat să fie semnat, este supus
procesului de valorificare a constatărilor consemnate în acesta după împlinirea
termenului de depunere a obiecţiilor, respectiv 15 zile calendaristice de la
data înregistrării raportului la registratura entităţii controlate sau de la
data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost
transmis prin poştă.
163. Raportul de control (în care au fost consemnate
erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au
determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii
că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a
principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau
în administrarea patrimoniului) conţine şi recomandările formulate de auditorii
publici externi ai Curţii de Conturi cu privire la măsurile ce urmează a fi
luate de conducerea entităţii verificate pentru remedierea deficienţelor
constatate. Aceste recomandări se referă la:
a) suspendarea aplicării
măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar,
contabil şi fiscal;
b) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea
financiar-contabilă sau fiscală controlată;
c) stabilirea întinderii prejudiciului şi luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia.
Pe lângă recomandările formulate în raportul de control
cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţii
verificate, auditorii publici externi vor formula, potrivit legii, şi alte
recomandări, dacă acest lucru se impune. In acest scop, în termen de maximum 7
zile calendaristice de la data înregistrării obiecţiilor la structura de
specialitate care a efectuat controlul, auditorii publici externi vor întocmi o
notă cu propuneri de valorificare, în care vor înscrie celelalte măsuri
prevăzute de lege, necuprinse în raportul de control, respectiv:
1. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci
când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;
2. sesizarea organelor de
urmărire penală şi informarea entităţii controlate în legătură cu această
sesizare, în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care
există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care au
determinat sau nu producerea de prejudicii;
3. suspendarea din funcţie a
persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante
sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor
efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
4. alte recomandări pe care le
consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.
Această notă cu propuneri de valorificare va fi
înregistrată la registratura structurii de specialitate care a efectuat
controlul.
164. Raportul de control,
împreună cu anexele sale, nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la
obiecţiile depuse de conducătorul entităţii controlate, menţionată la pct. 162
lit. b), precum şi nota cu propuneri de valorificare se repartizează de către
şeful de departament directorului din cadrul departamentului şi, respectiv, de
către directorul camerei de conturi directorului adjunct al camerei de conturi,
pentru a fi analizate de către aceştia şi a se întocmi proiectele documentelor
de valorificare.
In termen de maximum 30 de zile
calendaristice de la data înregistrării actului de control la entitatea
verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de
control a fost transmis prin poştă, directorul din cadrul
departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, după caz, întocmeşte:
1. nota de evaluare a
raportului de control şi/sau notei unilaterale, potrivit prevederilor pct. 447;
2. proiectele documentelor de valorificare, respectiv:
a) proiectul deciziei;
b) proiectele adreselor, după
caz, către departamentul coordonator al acţiunii, în cazul în care în raportul
de control s-au consemnat:
(i) fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii
penale;
(ii) fapte cauzatoare de prejudicii importante sau
abateri grave cu caracter financiar.
Aceste proiecte de adrese se transmit departamentului coordonator al acţiunii în vederea sesizării de către acesta a organelor de urmărire penală şi,
respectiv, a aplicării procedurii de suspendare din funcţie, dacă este cazul, aspecte prevăzute la
pct. 240-249 şi, respectiv, pct. 197-203.
Raportul de control încheiat de către auditorii publici
externi, împreună cu cele două note mai sus menţionate şi proiectele
documentelor de valorificare, se înaintează şefului de departament/directorului camerei de conturi.
165. In cazul în care acţiunea
de control a fost dispusă şi coordonată de un departament de specialitate din
cadrul Curţii de Conturi, şeful acestei structuri poate solicita camerelor de
conturi transmiterea rapoartelor de control şi a notelor de evaluare a acestor
acte, întocmite de către directorul adjunct al camerei de conturi în
conformitate cu prevederile pct. 447.
Dacă în urma analizei unui raport de control şi a notei
de evaluare se constată că actul de control nu a fost bine întocmit şi
fundamentat, erorile/abaterile consemnate se dovedesc a fi neîntemeiate pe
dispoziţiile legale menţionate în acesta sau au avut la bază interpretări
eronate ale reglementărilor în vigoare, şeful departamentului coordonator al
acţiunii poate propune plenului restituirea raportului de control pentru
completare ori chiar reefectuarea acţiunii de verificare de către o echipă de
la sediul central al Curţii de Conturi sau o echipă formată din auditori
publici externi de la alte structuri decât camera de conturi care are
competenţa teritorială de verificare a entităţii respective.
166. Dacă la reefectuarea
acţiunii, în condiţiile pct. 165, se constată deficienţe grave în cadrul
eşantioanelor verificate de auditorii publici externi, altele decât
deficienţele consemnate în actul de control, şeful departamentului coordonator
al acţiunii poate propune plenului aplicarea de sancţiuni disciplinare
directorului camerei de conturi, directorului adjunct al camerei de conturi,
şefului de serviciu, precum şi auditorilor publici externi care au realizat
acţiunea de control programată.
167. Procedura de modificare a
programului anual de activitate în condiţiile prevăzute la pct. 165 este cea
reglementată în Metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării
programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobată de plen.
Valorificarea constatărilor înscrise în nota de
constatare
168. Nota de constatare
întocmită în baza prevederilor pct. 125 lit. a)-d) constituie anexă a
raportului de control, potrivit prevederilor pct. 127. Constatările înscrise în
nota de constatare se preiau în raportul de control şi se valorifică astfel:
a) în cazul în care se constată erori/abateri pentru
clarificarea cărora se impune continuarea controlului la altă entitate şi/sau
de către alte structuri ale Curţii de Conturi, un exemplar al notei de
constatare se transmite structurii de specialitate care va efectua controlul la
entitatea respectivă;
b) în cazul în care se impune
efectuarea unor verificări încrucişate şi la alte entităţi decât cea la care
s-a dispus iniţial controlul, în scopul instrumentării şi fundamentării unor
constatări, un exemplar al notei de constatare se transmite structurii de
specialitate care va efectua controlul la entităţile respective;
c) în cazul în care se constată
erori/abateri a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă,
constatările înscrise în nota de constatare vor fi preluate în raportul de
control şi se valorifică prin decizie care se transmite conducătorului
entităţii verificate;
d) în cazul în care se efectuează controlul la
ordonatorii de credite principali sau secundari, iar ca urmare a solicitării de
acte, documente şi informaţii de la ordonatorii de credite ierarhic inferiori
se constată deficienţe în legătură cu activitatea desfăşurată de aceştia, deşi
nu au fost incluşi în programul anual de activitate, constatările înscrise în
nota de constatare vor fi preluate în raportul de control şi se valorifică prin
decizie care se transmite ordonatorului de credite
principal/secundar verificat.
169. Prin excepţie de la
prevederile pct. 168, în cazul în care s-au constatat deficienţe la
sucursalele, filialele sau alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor
operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi
societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale,
instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral
ori mai mult de jumătate din capitalul social), la care s-au efectuat acţiuni
de control, iar aceste deficienţe s-au produs din vina entităţii ierarhic
superioare sau a altor entităţi, nota de constatare întocmită la nivelul
camerelor de conturi se va transmite departamentului coordonator al acţiunii,
conform prevederilor pct. 95, iar constatările din raportul de control întocmit
la aceste subunităţi se valorifică potrivit prevederilor pct. 96.
Valorificarea notei unilaterale
170. Nota unilaterală întocmită
în baza prevederilor pct. 123 lit. a) şi c), respectiv
când:
1. nu au fost constatate deficienţe
la niciun obiectiv de control din cadrul programului detaliat (tematica);
2. au fost aduse la îndeplinire
integral măsurile dispuse entităţii verificate de către Curtea de Conturi, se repartizează, în vederea analizei, de
către şeful departamentului de specialitate către directorul din cadrul
acestuia şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul
adjunct. In termen de 7 zile calendaristice de la data înregistrării notei
unilaterale, persoanele menţionate anterior întocmesc o notă de evaluare a actului
de control, în condiţiile prevăzute la pct. 447.
Nota unilaterală întocmită în baza prevederilor pct.
123 lit. b), respectiv când nu au fost constatate deficienţe la o parte din
obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica), împreună cu
raportul de control întocmit şi anexele acestuia, se repartizează, în vederea
analizei, de către şeful departamentului de specialitate către directorul din
cadrul acestuia şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către
directorul adjunct, In termen de 7 zile calendaristice de la data înregistrării
notei unilaterale şi a raportului de control, persoanele menţionate anterior
întocmesc o notă de evaluare a celor două acte de control, în condiţiile
prevăzute la pct. 447.
Nota unilaterală întocmită în baza prevederilor pct.
123 lit. d), respectiv în cazul efectuării acţiunii de documentare, se
repartizează, în vederea analizei, de către şeful departamentului de
specialitate către directorul din cadrul acestuia şi, respectiv, de către directorul
camerei de conturi către directorul adjunct, In urma evaluării constatărilor
consemnate în nota unilaterală se stabileşte includerea sau nu a respectivei
entităţi în programul de activitate a structurii de specialitate care a
efectuat documentarea. In cazul în care acţiunea de documentare a fost dispusă
de către un departament de specialitate, nota unilaterală i se va trimite
acestuia.
Măsurile dispuse de către Curtea de Conturi pentru valorificarea constatărilor
din actele întocmite cu ocazia controlului
171. Pentru valorificarea
constatărilor înscrise în raportul de control şi, respectiv, în nota de
constatare prevăzută la pct. 125 lit. a)-d), care constituie anexă a raportului
de control, Curtea de Conturi poate dispune/solicita:
a) potrivit prevederilor art. 43 din lege:
a.1) suspendarea aplicării măsurilor care contravin
reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;
a.2) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci
când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;
a.3) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea
financiar-contabilă sau fiscală controlată;
b) potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) şi (4) din
lege:
b.1) comunicarea către conducerea entităţii controlate
a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au
determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea către aceasta să
stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea
acestuia;
b.2) sesizarea organelor de urmărire penală şi
informarea entităţii controlate în legătură cu această sesizare, în situaţia în
care se constată, în urma controlului Curţii de Conturi, existenţa unor fapte
pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale,
care au determinat sau nu producerea de prejudicii.
Sesizarea organelor de urmărire penală se face numai de
către şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii pentru
entităţile aparţinând administraţiei publice centrale şi, respectiv, şeful
departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale pentru toate entităţile din administraţia publică
locală, după aprobarea plenului. In vederea sesizării organelor de urmărire
penală, şefii departamentelor de specialitate (control/audit) vor solicita
punctul de vedere al Departamentului juridic, aşa cum se menţionează la pct.
243;
c) potrivit prevederilor art.
45 din lege, suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor
acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor
abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate,
până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.
Cererea de suspendare a acestor persoane este formulată
de şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii, aşa cum este
reglementat la pct. 197-203.
172. In cazul în care auditorilor publici externi nu li
se permite accesul în entitate, fie pentru efectuarea
acţiunii de verificare, fie pentru a se încheia actul de control, sau li se
furnizează acestora informaţii pentru care există indicii că ar putea fi
nereale, departamentele de specialitate (control/audit) în a căror competenţă
intră domeniul respectiv vor putea dispune şi următoarele măsuri de
valorificare:
a) informarea Parlamentului,
Guvernului, organului ierarhic superior al entităţii verificate sau
autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale,
după caz, pentru a lua măsurile legale corespunzătoare în legătură cu
persoanele răspunzătoare de refuzul de a permite accesul în entitate al
auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi sau de furnizarea unor
informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale;
b) informarea Ministerului
Finanţelor Publice despre existenţa pericolului utilizării nelegale a
fondurilor publice de către entitatea care refuză accesul în sediul său al
reprezentanţilor Curţii de Conturi sau care furnizează informaţii pentru care
există indicii că ar putea fi nereale. In acest caz, se solicită Ministerului
Finanţelor Publice să dispună măsurile legale care intră în competenţa
acestuia;
c) sesizarea organelor de
urmărire penală de către şeful departamentului de control/audit coordonator al
acţiunii de verificare, în cazul furnizării de către o entitate supusă
verificării Curţii de Conturi a unor informaţii pentru care există indicii că
ar putea fi nereale. Pentru aceasta se va solicita un punct de vedere
Departamentului juridic, după care se va supune spre aprobare plenului acţiunea
de sesizare a organelor de urmărire penală.
173. Pentru punerea în aplicare
de către departamentele de specialitate (control/audit) a măsurilor de
valorificare prezentate la pct. 172, este necesar ca directorii camerelor de
conturi să transmită imediat către aceste departamente o adresă prin care informează cu privire la situaţiile
constatate cu ocazia acţiunilor de control efectuate la entităţile aflate în
competenţa lor.
Decizia
174. Pentru aplicarea măsurilor
de valorificare prevăzute la:
a) pct. 171 lit. a), respectiv:
1. suspendarea aplicării măsurilor
care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi
fiscal;
2. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci
când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;
3. înlăturarea neregulilor constatate în activitatea
financiar-contabilă sau fiscală controlată;
b) pct. 171 lit. b), respectiv
comunicarea către conducerea entităţii controlate a existenţei unor
erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea
unor prejudicii şi dispunerea către aceasta să stabilească întinderea
prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia;
c) pct. 171 lit. c), respectiv
suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de
săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri
grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate, potrivit
prevederilor art. 45 din lege, se emite decizia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 11 şi în
care sunt menţionate şi termenele până la care entitatea verificată trebuie să
comunice conducătorului structurii de specialitate care a emis decizia modul de
aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse.
175. Decizia se emite astfel şi
în cazul în care faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu
încălcarea legii penale au determinat producerea unor prejudicii, întrucât
conducerea entităţii verificate are obligaţia stabilirii întinderii
prejudiciului şi a dispunerii măsurilor pentru recuperarea acestuia şi în
această situaţie.
176. De asemenea, se emite
decizie şi în cazul în care, în timpul controlului, conducerea entităţii
verificate a luat măsuri de stabilire a întinderii prejudiciului şi de
recuperare a acestuia, întrucât nu există certitudinea că s-a efectuat
extinderea verificărilor la nivelul întregii categorii de operaţiuni economice
în care s-a constatat abaterea cauzatoare de prejudicii ori că s-a stabilit
integral cuantumul prejudiciului.
177. In situaţia în care, în intervalul de timp cuprins între data începerii acţiunii de control şi data emiterii deciziei, entitatea
verificată se reorganizează prin restructurare, fuziune, desfiinţare sau altă
formă de reorganizare, în baza unor acte normative, cu predarea unei părţi a
patrimoniului, decizia se emite pentru entitatea/entităţile care preia/preiau
activităţile la care se referă măsurile dispuse prin decizie, chiar în
condiţiile în care această entitate nu este aceeaşi cu cea la care s-a
desfăşurat acţiunea de control.
178. In situaţia în care
măsurile dispuse prin decizie se referă atât la activităţi desfăşurate de
entitatea verificată, cât şi la activităţi ce se transmit altei/altor entităţi
ca urmare a restructurării, fuziunii, desfiinţării sau altor forme de reorganizare,
se emit decizii pentru fiecare entitate care are în atribuţii activităţile
pentru care se dispun măsuri.
179. In cazul în care entitatea
căreia i-au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate se
reorganizează prin restructurare, fuziune, desfiinţare sau altă formă de
reorganizare, în baza unor acte normative, înainte de aducerea la îndeplinire a
acestor măsuri şi nu au fost semnate protocoale de predare/primire între toate
entităţile apărute ca urmare a reorganizării, structurile de specialitate ale
Curţii de Conturi vor transmite decizia fiecărei entităţi, cu noi termene de
aducere la îndeplinire a măsurilor. De asemenea, dacă se impune, se poate decide ca entităţile respective să fie
incluse în programul de activitate a Curţii de Conturi, pentru a fi supuse
controlului în perioada imediat următoare.
180. Proiectul deciziei se
întocmeşte de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul
adjunct al camerei de conturi, aşa cum s-a precizat la pct. 164. Acest proiect
este examinat de către şeful de departament sau de către directorul camerei de
conturi, care, după caz, îl completează, modifică, semnează şi remite spre
executare conducerii entităţii verificate.
Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent,
în cazul entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale
comunelor şi al entităţilor finanţate din venituri proprii, aflate în
subordinea comunelor, decizia cuprinzând măsurile pentru remedierea
deficienţelor constatate va fi întocmită şi semnată de directorul adjunct al
camerei de conturi.
Decizia este însoţită de o adresă de înaintare, al
cărei model este prevăzut în anexa nr. 12, şi se transmite prin poştă, cu
confirmare de primire.
181. In decizie se înscriu concret:
a) erorile/abaterile de la
legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare a principiilor de
economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în
administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor
administrativ-teritoriale, constatate în urma acţiunilor de verificare ale
Curţii de Conturi;
b) măsurile pe care entitatea
verificată sau alte entităţi implicate (cele prevăzute la pct. 177-179) trebuie
să le aducă la îndeplinire în vederea înlăturării deficienţelor constatate de
echipa de control, pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea
măsurilor pentru recuperarea acestuia sau pentru creşterea economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice ori în
administrarea patrimoniului;
c) termenele până la care
conducătorul entităţii verificate trebuie să comunice conducătorului structurii
de specialitate care a emis decizia modul de aducere la îndeplinire a fiecărei
măsuri dispuse.
Totodată, prin decizie se poate cere entităţii
verificate şi luarea unor măsuri pentru suspendarea din funcţie, în condiţiile
legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii
importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
controalelor efectuate de Curtea de Conturi, până la soluţionarea definitivă a
cauzelor în care sunt implicate. In acest caz, în decizie se va consemna şi
faptul că neaducerea la îndeplinire a acestei măsuri dispuse de Curtea de
Conturi constituie abatere şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.
Această procedură de suspendare din funcţie este
reglementată la pct. 197-203.
In situaţia în care prin decizie s-a dispus conducerii
entităţii verificate să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri
pentru recuperarea acestuia, în aceasta se va înscrie în mod obligatoriu şi
următoarea precizare: „Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi
a neurmăririi de către conducere a măsurilor transmise de Curtea de Conturi,
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani,
conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată."
In decizie se va consemna şi faptul că, pe lângă
măsurile dispuse prin aceasta, conducătorul entităţii verificate va putea
dispune şi orice alte măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea
deficienţelor constatate de Curtea de Conturi în urma acţiunii de verificare.
182. In situaţia în care în
actul de control a fost consemnată existenţa unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat
producerea unor prejudicii, precum şi a unor cazuri de nerespectare a
principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pentru care se face răspunzător în mod direct conducătorul
entităţii verificate şi care impun suspendarea din funcţie a acestuia, şeful
departamentului de control/audit coordonator al acţiunii cere celor în drept
suspendarea conducătorului entităţii, potrivit legii.
183. Decizia cuprinzând
măsurile pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora,
pentru înlăturarea deficienţelor care nu au determinat producerea de prejudicii
sau pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea
fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului va fi adusă la cunoştinţa
şi a organului ierarhic superior în subordinea căruia se află entitatea
verificată sau a organului de conducere colectivă care aprobă, coordonează şi
controlează activitatea entităţii verificate. Organismele mai sus menţionate
vor urmări în cadrul atribuţiilor care le revin, după caz, modul de aducere la
îndeplinire a măsurilor în cauză.
184. Decizia emisă de
structurile Curţii de Conturi va fi transmisă organismelor prevăzute la pct. 183, astfel:
a) de către departamentul de
specialitate, pentru entităţile aparţinând administraţiei publice centrale;
b) de către directorul camerei de conturi, pentru
entităţile din administraţia publică locală.
Pentru aceasta, camerele de
conturi vor remite departamentului coordonator al acţiunii decizia întocmită
pentru entităţile de pe plan local aparţinând administraţiei publice centrale,
în termen de 7 zile calendaristice de la emiterea acesteia.
185. Deciziile emise pentru
entităţile din administraţia publică centrală vor fi transmise spre analiză
organului ierarhic superior sau organului de conducere colectivă de către
departamentele de specialitate pe măsură ce vor fi comunicate de către camerele
de conturi şi vor fi însoţite de o adresă, semnată de şeful departamentului
respectiv.
In cazul ordonatorilor principali de credite ai
bugetelor locale, decizia emisă la nivelul camerelor de conturi se transmite
spre analiză consiliului judeţean/consiliului local municipal, orăşenesc, comunal,
după caz, însoţită de un exemplar din raportul de control şi de o adresă
semnată de directorul camerei de conturi.
186. In cazul în care acţiunile
de verificare vizează anul bugetar în care se efectuează controlul, prin
decizie se pot bloca fondurile bugetare sau speciale,
dar numai în cuantumul sumei constatate ca fiind
utilizată nelegal ori ineficient şi numai pentru perioada de timp cuprinsă
între data încheierii raportului de control şi data până la care se aduc la
îndeplinire măsurile dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate de
către auditorii publici externi ai Curţii de Conturi.
Procedura de blocare a fondurilor bugetare şi speciale
este reglementată la pct. 189-196.
187. In decizia emisă de
conducătorul structurii de specialitate se va menţiona că analiza eventualei
contestaţii formulate de conducătorul entităţii verificate se va face de către
comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite în conformitate cu
prevederile pct. 213. In continuare, comisia de soluţionare a contestaţiilor
poate fi întâlnită şi sub denumirea de comisie.
188. Deciziile emise de
structurile de specialitate ale Curţii de Conturi se înregistrează în Registrul
special prevăzut în anexa nr. 10 şi în aplicaţia INFOPAC (pentru informaţiile
şi datele cuprinse la pct. 238), în vederea asigurării urmăririi modului de
aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, a evaluării impactului acestora şi
a calităţii măsurilor respective.
Procedura de blocare a fondurilor bugetare sau
speciale
189. Potrivit prevederilor art. 43 lit. b) din lege, în
cazul în care auditorii publici externi constată, cu
ocazia verificării ce vizează
anul bugetar în care se efectuează controlul, utilizarea nelegală sau
ineficientă de către entitate a fondurilor bugetare ori speciale, aceştia pot
propune şi blocarea acestor fonduri.
Această operaţiune de blocare se dispune prin decizie
emisă de şeful de departament/directorul camerei de conturi şi se efectuează,
până la termenul stabilit de Curtea de Conturi, de către organele abilitate care
au fost înştiinţate să întreprindă măsurile necesare de blocare a fondurilor
bugetare sau speciale.
190. In funcţie de tipul
entităţii la care se constată această utilizare nelegală sau ineficientă a
fondurilor, măsura de blocare a fondurilor bugetare ori speciale va fi
comunicată astfel:
a) în cazul entităţilor
finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate şi din venituri proprii, prin
înştiinţarea ordonatorului principal de credite în subordonarea sau coordonarea
căruia se află, precum şi a Ministerului Finanţelor Publice;
b) în cazul entităţilor publice autonome finanţate
integral din venituri proprii, prin înştiinţarea Ministerului Finanţelor
Publice;
c) în cazul altor entităţi
aflate în competenţa de control a Curţii de Conturi, exclusiv Banca Naţională a
României, prin înştiinţarea ordonatorului principal de credite prin bugetul
căruia primeşte sume de la bugetele publice şi a Ministerului Finanţelor
Publice;
d) în cazul entităţilor
finanţate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti,
finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale, finanţate
integral din venituri proprii, prin înştiinţarea ordonatorului principal de
credite şi a direcţiei generale a finanţelor publice judeţene şi a municipiului
Bucureşti.
191. La entităţile prevăzute la
pct. 190 lit. a)-c) poate fi blocat orice fond bugetar sau special, în
cuantumul sumei constatate ca fiind utilizată nelegal ori ineficient.
192. Categoriile de fonduri
care pot fi blocate la entităţile din administraţia publică locală prevăzute la
pct. 190 lit. d) sunt următoarele:
a) pentru entităţile finanţate
din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor
municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, se blochează
sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor
locale, indiferent de provenienţa resurselor din care sunt acoperite creditele
bugetare care fac obiectul abaterii constatate;
b) pentru entităţile finanţate
din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale, se blochează sumele care
provin din subvenţii de la bugetul local;
c) pentru entităţile din
administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii, se
blochează sumele aferente acţiunii/operaţiunii la care s-au constatat abateri.
193. Inştiinţarea organelor
abilitate, respectiv ordonatorul principal de credite, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi direcţia generală a
finanţelor publice judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz, trebuie să
cuprindă, printre alte date şi informaţii, următoarele: deficienţele constatate
de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi; cauzele înregistrării
acestora; măsura dispusă prin decizie; cuantumul sumei ce se blochează;
perioada de timp pentru care se blochează suma în cauză; termenul până la care
aceste organe abilitate trebuie să aducă la îndeplinire măsura dispusă şi
termenul până la care trebuie să comunice Curţii de Conturi modul de aducere la
îndeplinire a măsurii dispuse.
Prin înştiinţarea transmisă se va comunica şi faptul că
neaducerea la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea
de Conturi prin structurile sale de specialitate
constituie abatere şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din
lege.
194. Această înştiinţare se
face direct de către departamentul sau camera de conturi care a efectuat
controlul şi a dispus blocarea fondurilor bugetare ori
speciale (conform modelului din anexa nr. 13).
In cazul în care organele abilitate menţionate la pct.
190 nu au comunicat departamentului/camerei de conturi modul de ducere la
îndeplinire a măsurii dispuse, acestea vor fi incluse în programul anual de
activitate pentru a fi verificate şi a se lua măsurile legale.
195. Entităţile verificate
cărora li s-a aplicat măsura blocării fondurilor bugetare sau speciale vor
comunica la data prevăzută în decizie, în scris, structurii Curţii de Conturi
care a dispus blocarea fondurilor respective modul de aducere la îndeplinire a
măsurilor pentru remedierea deficienţelor constatate.
196. După primirea comunicării
referitoare la remedierea deficienţelor care au generat măsura de blocare,
structura de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat controlul va
verifica la sediul entităţii dacă cele semnalate de aceasta se confirmă, în
maximum 7 zile calendaristice de la înregistrarea înştiinţării.
Dacă deficienţele au fost remediate, Curtea de Conturi
va înştiinţa concomitent, în scris, în termen de 7 zile calendaristice,
conducerea entităţii verificate, ordonatorul principal de credite în subordinea
sau coordonarea căruia se află entitatea, Ministerul Finanţelor Publice, precum
şi direcţia generală a finanţelor publice judeţeană şi a municipiului
Bucureşti, după caz, că fondurile bugetare ori speciale se deblochează.
In cazul în care entitatea verificată nu a remediat
integral deficienţele care au generat măsura blocării, fondurile bugetare sau
speciale rămân în continuare blocate până la remedierea deficienţelor, iar
pentru deblocarea lor ulterioară se va relua procedura descrisă mai sus.
Procedura de suspendare din funcţie prevăzută la
art. 45 din lege
197. Potrivit prevederilor art. 45 din lege, în cazul în
care Curtea de Conturi, în urma controalelor
efectuate, constată săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau
a unor abateri grave cu caracter financiar, conducerea structurii de specialitate
care a efectuat verificarea poate propune suspendarea din funcţie a:
a) persoanelor acuzate de
săvârşirea acestor fapte cauzatoare de prejudicii importante, a unor abateri
grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza nerespectării principiilor de
economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în
administrarea patrimoniului, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care
sunt implicate;
b) conducătorului entităţii
verificate, răspunzător în mod direct de fapte cauzatoare de prejudicii
importante, de abateri grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza
nerespectării principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în
utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, aşa cum se
prevede la pct. 182.
198. In vederea aplicării
procedurii de suspendare din funcţie, în conformitate cu prevederile art. 45
din lege, camerele de conturi vor transmite departamentului coordonator al
acţiunii, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului de
depunere a obiecţiilor la constatările înscrise în raportul de control, o
adresă prin care se propune suspendarea din funcţie a persoanelor în cauză. La
această adresă, în care se vor descrie detaliat deficienţele consemnate în
actul de control, se vor anexa toate documentele necesare pentru susţinerea
constatărilor.
199. Departamentele de
specialitate care coordonează acţiunile de verificare vor proceda după cum
urmează:
a) analizează propunerile
formulate de directorul direcţiei/directorul camerei de conturi de suspendare
din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter
financiar, inclusiv din cauza nerespectării principiilor de economicitate,
eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului, constatate în urma acţiunilor de verificare efectuate, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
b) solicită punctul de vedere al Departamentului
juridic, care va fi transmis în 7 zile calendaristice;
c) supun spre aprobare plenului emiterea deciziei prin
care se solicită suspendarea din funcţie a persoanelor în cauză.
Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcţie
este emisă de şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii.
200. Decizia emisă, cuprinzând
cererea de suspendare, precum şi termenul până la care trebuie să se comunice
Curţii de Conturi modul de ducere la îndeplinire a măsurii dispuse va fi
transmisă de către şeful departamentului de control/audit coordonator al
acţiunii următoarelor instituţii şi persoane, în funcţie de calitatea pe care o
au persoanele pentru care se solicită suspendarea din funcţie, şi anume:
a) Parlamentului României, atunci când persoana care face
obiectul cererii este conducătorul unei autorităţi
centrale autonome, aflată sub control parlamentar;
b) primului-ministru, atunci când persoana care face
obiectul cererii este un ministru, secretar de stat, un conducător al altui
organ central de specialitate al administraţiei publice centrale sau al altei
structuri cu personalitate juridică din subordinea Guvernului ori un prefect;
c) ministrului, atunci când persoana care face obiectul
cererii deţine o funcţie de conducere sau de execuţie în cadrul acelui
minister;
d) ministrului sau
conducătorului unui organ central de specialitate din subordinea unui minister,
atunci când persoana care face obiectul cererii este şeful unui serviciu public
deconcentrat dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti;
e) conducătorului autorităţii
publice centrale de specialitate cu caracter autonom, atunci când cel care face
obiectul cererii este o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică,
un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau orice altă persoană cu
funcţie de conducere din cadrul autorităţii centrale de specialitate autonome;
f) prefectului, atunci când persoana care face obiectul
cererii este un funcţionar public cu atribuţii de conducere/personal
contractual cu funcţii de conducere din cadrul unei prefecturi;
g) consiliului judeţean, atunci
când persoana care face obiectul cererii este conducător al unei instituţii sau
al unor servicii publice de interes judeţean;
h) preşedintelui consiliului judeţean, atunci când
persoana care face obiectul cererii face parte din aparatul de specialitate al
consiliului judeţean;
i) primarului, atunci când persoana care face obiectul
cererii face parte din aparatul de specialitate al primăriei.
In decizie se va consemna şi faptul că neaducerea la
îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi constituie abatere şi se
sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.
201. In situaţiile în care
persoanele pentru care se solicită suspendarea din funcţie nu se regăsesc în
enumerarea anterioară, decizia se adresează conducătorului autorităţii, al
instituţiei publice sau oricărei alte persoane juridice care face parte din
categoria entităţilor publice supuse verificării Curţii de Conturi şi care are
competenţa de a numi în funcţie şi de a modifica, a suspenda sau a dispune
încetarea raportului de muncă/de serviciu.
202. Decizia cuprinzând cererea
de suspendare din funcţie va fi comunicată de către şeful departamentului
coordonator al acţiunii atât conducerii entităţii verificate, cât şi camerei de
conturi.
203. In cazul camerelor de
conturi, în vederea valorificării celorlalte constatări consemnate în actul de
control întocmit la aceeaşi entitate verificată la care s-a solicitat
suspendarea din funcţie a unor persoane, directorul camerei de conturi va emite
o altă decizie care va cuprinde măsurile dispuse pentru remedierea
deficienţelor constatate.
In aceste condiţii, la nivelul unei entităţi verificate
de auditorii publici externi ai camerelor de conturi, în cadrul aceleiaşi
acţiuni, pot fi emise 2 (două) decizii, respectiv una de către şeful
departamentului de specialitate şi una de către directorul/ directorul adjunct
al camerei de conturi.
Procedura şi termenul de contestare a deciziei
204. Impotriva măsurilor
dispuse prin decizie, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii
acesteia, conducătorul entităţii verificate poate depune/transmite contestaţie
la structura Curţii de Conturi care a emis decizia.
205. In cazul în care
contestaţia este depusă la altă structură a Curţii de Conturi decât cea care a
emis decizia, contestaţia se consideră valabilă dacă a fost introdusă în
termen. In această situaţie, contestaţia este redirecţionată de către structura
care a primit contestaţia către structura emitentă a deciziei.
206. Termenul de 15 zile calendaristice pentru
contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii
deciziei şi nici ziua depunerii/expedierii contestaţiei, iar când acest termen
se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat
se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. Prin data primirii deciziei se
înţelege data confirmării de primire a acesteia, menţionată pe documentul de
transmitere a deciziei.
207. In cazul deciziei emise de
departamentul de specialitate pentru suspendarea din funcţie a unor persoane,
ca urmare a acţiunilor de control efectuate de camerele de conturi,
contestaţiile vor fi transmise în termen de 15 zile calendaristice de la data
primirii acesteia la structura care a emis decizia, respectiv la departamentul
coordonator al acţiunii, conform prevederilor pct. 204. Procedura de analiză şi
soluţionare a contestaţiei este cea prevăzută la pct. 211-226.
208. Nedepunerea contestaţiei
în termen atrage decăderea, cu excepţia cazului în care conducătorul entităţii
verificate dovedeşte că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de
voinţa sa. In acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile
calendaristice de la încetarea „împiedicării", cu prezentarea motivelor
care au determinat această situaţie. Decăderea se constată de comisia de
soluţionare a contestaţiilor, constituită conform prevederilor pct. 213.
209. Contestaţia trimisă prin
poştă se socoteşte în termen dacă a fost predată recomandat la oficiul poştal
în termenul prevăzut la pct. 206.
210. Contestaţia suspendă
obligaţia executării deciziei până la soluţionarea ei de către comisia de
soluţionare a contestaţiilor. Executarea măsurilor devine obligatorie de la
data comunicării încheierii formulate de comisia de soluţionare a
contestaţiilor, prin care se respinge integral sau parţial contestaţia. Prin data
comunicării încheierii se înţelege data confirmării de primire a acesteia,
menţionată pe documentul de transmitere a încheierii.
Analiza şi soluţionarea contestaţiei la decizie
211. In cazul contestaţiei
formulate de conducătorul entităţii verificate cu privire la măsurile dispuse
prin decizia emisă de structurile Curţii de Conturi se procedează astfel:
a) atunci când decizia a fost emisă de către şeful
departamentului de specialitate pentru valorificarea constatărilor din actele
întocmite la nivelul acestei structuri, precum şi pentru solicitarea suspendării din funcţie a
persoanelor în cauză, în baza prevederilor art. 45 din lege, contestaţia se
remite de către acesta directorului din cadrul departamentului respectiv, care,
în termen de 7 zile calendaristice, examinează temeinicia contestaţiei
formulate şi întocmeşte o notă cu punctul său de vedere referitor la
argumentele prezentate în contestaţie;
b) atunci când decizia a fost emisă pentru entităţile
verificate de camerele de conturi, contestaţia se remite de către directorul
camerei de conturi către directorul adjunct pentru a fi analizată, care, în
termen de 7 zile calendaristice, întocmeşte o notă cu punctul său de vedere
referitor la argumentele prezentate în contestaţie.
212. In cazul contestaţiilor
formulate la deciziile emise pentru:
a) entităţile aparţinând
administraţiei publice centrale, nota întocmită de directorul din cadrul
departamentului se aprobă de către şeful de departament;
b) entităţile de pe plan local aparţinând
administraţiei publice centrale (respectiv deconcentratele) şi locale, nota
întocmită de directorul adjunct al camerei de conturi se aprobă de către
directorul camerei de conturi.
Nota aprobată de şeful departamentului/directorul
camerei de conturi împreună cu contestaţia formulată de conducătorul entităţii
verificate, decizia emisă şi raportul de control (inclusiv anexele acestuia) se
transmit comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituită conform prevederilor
pct. 213.
In vederea analizei şi soluţionării contestaţiei,
camerele de conturi transmit departamentului care coordonează domeniul ce a
făcut obiectul verificării documentele sus-menţionate, pentru toate entităţile
ai căror conducători au formulat contestaţii la deciziile emise, cu excepţia
entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi
a entităţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.
213. Contestaţiile formulate
împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de
Conturi sunt examinate de comisii de soluţionare a
contestaţiilor, alcătuite astfel:
a) consilierul care coordonează
departamentul în a cărui competenţă intră entitatea verificată şi alţi 2
consilieri de conturi, desemnaţi de către vicepreşedintele coordonator al
departamentului care a efectuat acţiunea, dintre consilierii de conturi cu
atribuţii de control/audit, pentru deciziile emise de către departamentele de
specialitate;
b) consilierul de conturi care
coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt consilier de
conturi (desemnat de către unul dintre vicepreşedinţi) şi directorul din cadrul
departamentului în a cărui competenţă intră entitatea respectivă, pentru
deciziile emise la nivelul camerelor de conturi în cazul entităţilor aparţinând
administraţiei publice centrale şi locale, cu excepţia entităţilor finanţate
integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entităţilor
finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.
In acest caz, la şedinţa comisiei poate participa, în
calitate de invitat, şi directorul camerei de conturi care a efectuat
verificarea, dacă se consideră necesar de către comisie;
c) directorul camerei de conturi şi 2 auditori publici
externi, alţii decât cei care au efectuat verificarea, în cazul deciziilor
emise pentru entităţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale
comunelor şi pentru entităţile finanţate din venituri proprii, aflate în
subordinea comunelor.
214. In vederea constituirii
comisiei de soluţionare a contestaţiilor, imediat ce
s-a primit contestaţia se va proceda după cum urmează:
a) şeful departamentului care coordonează acţiunea de
verificare propune vicepreşedintelui coordonator al departamentului membrii
comisiei, pentru deciziile contestate emise de către departamentele de
specialitate şi de către camerele de conturi, cu excepţia celor emise pentru
entităţile finanţate integral
sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi entităţile finanţate din
venituri proprii, aflate în subordinea comunelor;
b) directorul adjunct al camerei de conturi propune directorului camerei de conturi membrii
comisiei, pentru deciziile contestate emise entităţilor finanţate integral sau
parţial din bugetele locale ale comunelor şi entităţile finanţate din venituri
proprii, aflate în subordinea comunelor.
Propunerea se va face printr-o adresă al cărei model
este prevăzut în anexa nr. 14.
In cazul Departamentului de coordonare a verificării
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, comunicarea adresei se va face
către vicepreşedintele în a cărui competenţă de coordonare se află consilierul
de conturi care este propus a face parte din comisie.
După aprobarea propunerilor privind membrii comisiei,
adresa va fi remisă de către vicepreşedintele coordonator/ directorul camerei
de conturi către şeful departamentului de specialitate/directorul adjunct al
camerei de conturi, care o va anexa la procesul-verbal al şedinţei de analiză
şi soluţionare a contestaţiei.
215. Adresa prin care s-a stabilit
componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor prevăzută la pct. 213 lit.
a)-c) va face parte integrantă din dosarul curent al acţiunii de verificare
(raportul de control, notele întocmite referitoare la actul de control,
decizia, contestaţia la decizie, nota cu punctul de vedere referitor la
argumentele prezentate în contestaţie, procesul-verbal al şedinţei de analiză
şi soluţionare a contestaţiei, încheierea etc).
216. Componenţa unei comisii de
soluţionare a contestaţiilor poate fi modificată de către vicepreşedintele
coordonator al departamentului care a efectuat/a coordonat verificarea sau de
către directorul camerei de conturi în cazuri justificate, cum ar fi situaţiile
în care un membru al acesteia se află în concediu medical, delegaţie etc.
217. La şedinţa comisiei de
soluţionare a contestaţiilor pot fi invitaţi, dacă se consideră necesar, membri
ai echipei de control, reprezentanţi ai entităţii verificate şi/sau alte
persoane, dacă este cazul, care pot da explicaţii ori pot depune acte şi documente
suplimentare pentru susţinerea contestaţiei. Reprezentanţii entităţii pot fi
asistaţi de avocat.
218. Comisiile de soluţionare a
contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de
Conturi vor examina aceste contestaţii în termen de maximum 45 de zile
calendaristice de la data înregistrării acestora la departamentul care
coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării sau camera de conturi care
a efectuat controlul.
219. Comisia de soluţionare a
contestaţiilor examinează contestaţia împreună cu celelalte documente şi emite
o încheiere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 15, prin care se poate
dispune:
a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei;
b) respingerea acesteia.
220. In situaţia în care se
constată, cu prilejul analizei şi soluţionării contestaţiei, că raportul de
control nu a fost întocmit corect, că unele dintre măsurile dispuse prin
decizie au fost determinate de constatări neîntemeiate pe dispoziţiile legale
menţionate în actul de control sau au avut la bază interpretări eronate ale
reglementărilor în vigoare, comisia de soluţionare a contestaţiilor poate
suspenda soluţionarea contestaţiei şi dispune reverificarea aspectelor ori
operaţiunilor neclare consemnate în raportul de control. Totodată, comisia
poate propune chiar constituirea unei alte echipe de control, care să
reverifice aspectele neclare cuprinse în raportul de control.
In situaţia în care în urma reverificării aspectelor
neclare se constată că deficienţele consemnate în actul de control sunt greşite
sau neîntemeiate pe dispoziţiile legale menţionate în
acest act, comisia de soluţionare a contestaţiilor
prevăzută la pct. 213 lit. a) şi b) poate propune plenului Curţii de Conturi
sancţionarea directorului din cadrul departamentului/directorului camerei de
conturi, directorului adjunct al camerei de conturi şi a şefului de serviciu
care au coordonat şi au monitorizat acţiunea de control respectivă, inclusiv a
auditorilor publici externi desemnaţi pentru efectuarea acesteia.
221. Fiecare şedinţă a comisiei
de soluţionare a contestaţiilor va avea un secretar, care nu este membru al
comisiei, dar este numit de către membrii comisiei din cadrul structurii care a
efectuat/a coordonat acţiunea. Acest secretar întocmeşte proiectul de încheiere
a şedinţei comisiei de soluţionare a contestaţiei, precum şi proiectul
Procesului-verbal al şedinţei.
222. In procesul-verbal al
şedinţei se consemnează participarea şi a altor persoane decât membrii acestei
comisii (respectiv reprezentanţi ai entităţii verificate sau alte persoane,
dacă este cazul).
Totodată, în procesul-verbal al şedinţei se
menţionează, în sinteză, explicaţiile auditorilor publici externi participanţi
la şedinţă, dezbaterile şi discuţiile care au avut loc, precum şi actele şi
documentele suplimentare depuse în vederea susţinerii contestaţiei. Acest
proces-verbal se semnează de către membrii comisiei de soluţionare a
contestaţiilor şi de secretarul de şedinţă.
223. Incheierile pronunţate de
comisiile de soluţionare a contestaţiilor, redactate de către secretarul de
şedinţă, se motivează în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie să conţină,
potrivit prevederilor Hotărârii Plenului Curţii de Conturi nr. 144/2009,
următoarele:
a) motive de fapt, şi anume:
(i) prezentarea argumentelor şi a raţionamentelor care au determinat comisia de soluţionare a
contestaţiilor să admită
total sau parţial contestaţia ori să o respingă;
(ii) redarea fiecărei măsuri contestate
şi a probelor/documentelor
care au stat la baza dispunerii măsurii respective;
(iii) motivele contestaţiei
formulate de conducătorul entităţii verificate;
(iv) documentele depuse de
acesta în vederea susţinerii contestaţiei;
(v) motivele pentru care documentele depuse de conducătorul entităţii verificate au fost acceptate sau, dimpotrivă, nu au fost avute în vedere de
comisie, întrucât nu erau relevante;
b) motive de drept - precizarea
prevederilor legale pe care comisia de soluţionare a contestaţiilor le-a avut
în vedere şi pe care se întemeiază soluţia dată, în sensul admiterii totale sau
parţiale a contestaţiei ori respingerii acesteia;
c) precizarea căii de atac, respectiv sesizarea,
printr-o cerere de chemare în judecată, a instanţei de contencios administrativ
competente, pentru anularea, în tot sau în parte, a încheierii, în condiţiile legii
contenciosului administrativ;
d) termenul de exercitare a
căii de atac, respectiv 15 zile calendaristice de la data confirmării de
primire a încheierii transmise prin poştă;
e) instanţa competentă - reclamantul (conducătorul
entităţii verificate) se poate adresa secţiei de contencios administrativ şi
fiscal din cadrul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul
entităţii verificate.
224. Dacă un membru al comisiei
de soluţionare a contestaţiei are un alt punct de vedere faţă de ceilalţi membri
ai comisiei, acest lucru va fi menţionat în procesul-verbal al şedinţei, iar
opinia separată şi motivarea acesteia se anexează la încheiere şi se semnează
de către persoana care a formulat-o.
225. încheierea emisă de
comisia de soluţionare a contestaţiilor, motivată aşa cum s-a menţionat la pct.
223, se comunică atât entităţii căreia i-au fost dispuse măsuri prin decizie,
cât şi structurii de specialitate care a emis această decizie, în termen de 5
zile calendaristice de la emitere.
Un exemplar al încheierii motivate, împreună cu decizia
şi contestaţia la aceasta, se remite Departamentului juridic, în cazul în care
comisia a respins total sau parţial contestaţia, în vederea reprezentării
Curţii de Conturi în eventualele litigii. In acest scop, Departamentul juridic
poate solicita raportul de control structurii de specialitate
care a efectuat verificarea.
226. Incheierea emisă de
comisie va primi număr de înregistrare de la cabinetul vicepreşedintelui
coordonator al departamentului în a cărui competenţă intră domeniul ce a făcut
obiectul verificării, de la cabinetul şefului Departamentului de coordonare a
verificării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru deciziile
emise în cazul entităţilor aparţinând administraţiei publice locale, exclusiv
entităţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi
cele finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor, sau de la
cabinetul directorului camerei de conturi, pentru entităţile finanţate integral
sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi cele finanţate din venituri
proprii, aflate în subordinea comunelor, după caz.
Incheierile emise de comisiile de soluţionare a
contestaţiilor vor fi înregistrate în registrul special privind evidenţa
actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în
acestea şi în aplicaţia INFOPAC.
Sesizarea instanţei de contencios administrativ
227. Impotriva încheierii emise
de comisia de soluţionare a contestaţiilor prevăzută la pct. 213 conducătorul
entităţii verificate poate sesiza instanţa de contencios administrativ
competentă, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmării de
primire a încheierii, în condiţiile legii contenciosului administrativ.
228. Competenţa de soluţionare
a sesizării formulate de conducătorul entităţii
verificate împotriva încheierii emise de Comisia de
soluţionare a contestaţiilor aparţine secţiei de contencios administrativ şi
fiscal din cadrul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul
entităţii verificate, în condiţiile legii contenciosului administrativ.
229. Cauzele aflate pe rolul
instanţelor la data publicării prezentului regulament
în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor
continua să se judece potrivit regulamentului aplicabil în momentul sesizării
instanţei.
Verificarea modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizii
230. Verificarea modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se realizează de către
auditori publici externi din cadrul structurilor de specialitate ale Curţii de
Conturi care au participat la acţiunea de verificare, de regulă în 30 de zile
calendaristice de la termenul cel mai îndepărtat din decizie, fără o notificare
prealabilă.
231. Pentru realizarea acţiunii
de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin
decizii, în programul anual de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi
se poate aloca, la propunerea structurilor de specialitate, şi un fond de timp
mai mare de 7 zile calendaristice decât cel prevăzut în Metodologia de
elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a
Curţii de Conturi.
Alocarea unui fond de timp mai mare pentru efectuarea
acestui tip de acţiune de control se face în funcţie de complexitatea
activităţii entităţii şi de volumul documentelor ce trebuie verificate.
232. In cazul în care timpul
necesar pentru verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse
prin decizie este de maximum
7 zile calendaristice, nu mai este necesară aprobarea conducerii executive,
respectiv a plenului, pentru cuprinderea acestei acţiuni în program pe parcursul anului, la nivelul structurilor de specialitate.
233. In vederea verificării
modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, conducătorii
structurilor Curţii de Conturi emit delegaţii, conform prevederilor pct. 50.
Modelul delegaţiei este prevăzut în anexa nr. 2.3.
Acte întocmite în urma verificării modului de ducere
la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii
234. Verificarea modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se finalizează astfel:
a) în situaţia în care măsurile
privind remedierea erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate au fost
duse la îndeplinire în totalitate, au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi
în administrarea patrimoniului, iar prejudiciile au fost stabilite de entitatea
verificată ca întindere şi au fost recuperate, se întocmeşte notă unilaterală.
In această notă unilaterală se consemnează situaţia
constatată, inclusiv detalierea efectelor produse în activitatea entităţii de
măsurile dispuse de structurile Curţii de Conturi;
b) în cazul în care nu s-a
acţionat pentru suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor
legale din domeniul financiar-contabil şi fiscal, nu s-au blocat fondurile
bugetare sau speciale în urma constatării utilizării nelegale ori ineficiente a
acestora, nu au fost înlăturate erorile/abaterile de la legalitate şi
regularitate, altele decât cele cauzatoare de prejudicii, şi/sau nu au fost
luate măsuri pentru îmbunătăţirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în
utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se încheie
raport de control, care urmează procedura de valorificare stabilită la pct.
163-167 şi 171-229, urmând a se emite de către şeful departamentului/directorul
camerei de conturi o nouă decizie cuprinzând măsurile care se impun.
In baza raportului de control întocmit în conformitate
cu prevederile prezentului regulament, se sesizează şi organul ierarhic
superior al entităţii controlate, aşa cum este prevăzut la pct. 183-185,
solicitându-se acestuia prin scrisoare să ia măsuri care să asigure ducerea la
îndeplinire de către entitatea aflată în subordine a măsurilor dispuse de
Curtea de Conturi.
Autorităţile sesizate în acest caz pentru a lua
măsurile ce se impun sunt următoarele:
(i) consiliul local/consiliul judeţean, în cazul
autorităţilor publice locale;
(ii) consiliul de administraţie şi adunarea generală a acţionarilor, în cazul operatorilor
economici (regii autonome, societăţi comerciale la care statul, unităţile
administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din
capitalul social);
(iii) organul ierarhic superior în subordinea căruia se
află celelalte categorii de
entităţi verificate.
In cazul în care entitatea verificată continuă să nu
ducă la îndeplinire măsurile
dispuse prin decizie de către structurile de specialitate, şeful departamentului coordonator al acţiunii de control informează pe cale ierarhică
ministerul, alte instituţii şi Guvernul, în calitate de organ executiv, precum şi Parlamentul, în calitate de organ legislativ;
c) în cazul în care conducerea
entităţii verificate nu a recuperat prejudiciul, se încheie raport de control
şi se procedează în felul următor:
(i) dacă se constată faptul că nerecuperarea
prejudiciului s-a datorat nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea
entităţii a măsurilor dispuse de şeful departamentului/directorul camerei de
conturi, se urmează procedura
de sesizare a organelor de urmărire penală consemnată la pct. 240-249, pentru a
se aplica prevederile art. 64 din lege;
(ii) dacă se constată faptul că, deşi au fost dispuse
şi urmărite de către conducerea entităţii măsurile cuprinse în decizie,
prejudiciul nu a fost corect stabilit ca întindere şi/sau nu a fost recuperat,
procedura de valorificare a raportului de control care se întocmeşte este cea
stabilită la pct. 163-167 şi 171-229, urmând a se emite de către şeful
departamentului/ directorul camerei de conturi o nouă decizie cuprinzând
măsurile care se impun.
235. In condiţiile în care
conducătorul entităţii verificate prezintă în scris până la termenul stabilit
prin decizie argumente temeinice care justifică neaducerea la îndeplinire a
măsurilor, acesta poate solicita prelungirea termenului
stabilit în decizie.
236. Conducerea structurii care
a efectuat verificarea va delega un auditor public extern pentru verificarea
realităţii argumentelor invocate de conducerea entităţii în susţinerea
solicitării de prelungire a termenului stabilit în decizie. Dacă aceste
argumente se confirmă, şeful de departament/directorul camerei de conturi poate
acorda un alt termen pentru realizarea măsurilor dispuse, termen care se
comunică entităţii printr-o adresă separată, la finalul noului termen
reluându-se procedura de verificare.
237. Actele de control
întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizii vor face referire la:
1. modul de implementare sau nu a măsurilor stabilite de către Curtea de Conturi;
2. descrierea impactului
estimat de structurile Curţii de Conturi pentru măsurile dispuse în ceea ce
priveşte:
a) îmbunătăţirea managementului
pentru realizarea obiectivelor entităţii;
b) îmbunătăţirea activităţii entităţii verificate, din
punctul de vedere al evidenţei financiar-contabile, fiscale, al sistemului
informaţional, al resurselor umane etc;
c) obţinerea unor rezultate economico-financiare mai
bune, reducerea cheltuielilor, creşterea economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea
patrimoniului etc;
3. gradul de implementare a măsurilor dispuse de
structurile de specialitate ale Curţii de Conturi;
4. impactul efectiv al
măsurilor luate de entitate asupra activităţii acesteia;
5. prezentarea măsurilor
neimplementate de către entitate, cu precizarea cauzelor care au determinat
neimplementarea fiecărei măsuri;
6. în cazul în care au fost
dispuse măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului, se va menţiona atât
valoarea estimată a erorii/abaterii în urma acţiunii de control a Curţii de
Conturi, cât şi prejudiciul stabilit de conducerea entităţii verificate;
7. măsurile stabilite în plus
de către entitate faţă de cele dispuse prin decizie, în vederea înlăturării
deficienţelor constatate de către Curtea de Conturi.
238. Actele întocmite cu ocazia
valorificării constatărilor rezultate în urma acţiunii de verificare şi actele
de control întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii vor fi înregistrate la
registratura structurii de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat
verificarea sub acelaşi număr cu actele întocmite în urma acţiunii de
verificare.
La nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se instituie, cu ajutorul aplicaţiei
informatice INFOPAC, un sistem de evidenţă şi monitorizare atât a modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, cât şi a evaluării impactului acestora asupra activităţii
entităţii şi a calităţii
măsurilor respective.
Informaţiile ce urmează a fi completate de către
structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în aplicaţia INFOPAC, care
vor fi preluate din actele întocmite în urma acţiunii de verificare a modului
de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, se referă la:
1. erorile/abaterile de la
legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate,
eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale constatate în urma acţiunilor de verificare ale
Curţii de Conturi, prezentate în mod sintetic;
2. prezentarea în detaliu a
măsurilor dispuse;
3. termenul stabilit pentru
ducerea la îndeplinire a acestor măsuri;
4. descrierea impactului
estimat de structurile Curţii de Conturi pentru măsurile dispuse în ceea ce
priveşte:
a) îmbunătăţirea managementului
pentru realizarea obiectivelor entităţii;
b) îmbunătăţirea activităţii entităţii verificate, din
punctul de vedere al evidenţei financiar-contabile, fiscale, al sistemului
informaţional, al resurselor umane etc;
c) obţinerea unor rezultate economico-financiare mai
bune, reducerea cheltuielilor, creşterea economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea
patrimoniului etc;
5. numărul de înregistrare şi
data fiecărei adrese transmise, dacă este cazul, conducătorului entităţii
verificate, prin care se revine la solicitarea dispusă prin decizie de a se
comunica structurii de specialitate care a efectuat verificarea despre măsurile
luate pentru remedierea deficienţelor/recuperarea prejudiciilor;
6. numărul de înregistrare şi
data fiecărei adrese prin care conducătorul entităţii verificate a comunicat
despre modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie;
7. prezentarea în mod detaliat
a modului de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie;
8. data efectuării acţiunii de verificare a modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse;
9. gradul de implementare a măsurilor dispuse de
structurile de specialitate ale Curţii de Conturi;
10. prezentarea măsurilor neimplementate de către
entitate, cu precizarea cauzelor care au determinat neimplementarea fiecărei
măsuri;
11. în cazul în care au fost dispuse măsuri pentru
stabilirea întinderii prejudiciului, se va menţiona atât valoarea estimată a
erorii/abaterii în urma acţiunii de control a Curţii de Conturi, cât şi
prejudiciul stabilit de conducerea entităţii verificate;
12. evaluarea impactului
măsurilor dispuse prin decizie asupra activităţii entităţii verificate;
13. măsurile dispuse prin
decizie, care au fost anulate ca urmare a acceptării contestaţiei de către
Comisia de soluţionare a contestaţiilor;
14. măsurile stabilite în plus
de către entitate faţă de cele dispuse prin decizie, în vederea înlăturării
deficienţelor constatate de către Curtea de Conturi.
Toate aceste informaţii furnizate prin aplicaţia
informatică INFOPAC vor fi analizate permanent de către conducerile
structurilor de specialitate respective, iar, pe baza acestora, şefii
departamentelor de specialitate vor întocmi sinteze, rapoarte şi note ce vor fi
supuse analizei plenului Curţii de Conturi.
Acte întocmite în cazul neducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse în baza prevederilor art. 42 alin.
(1) lit. b)-d), precum şi ale art. 45 din lege
239. In cazul în care, la
solicitarea Curţii de Conturi: a) nu s-a efectuat verificarea cu prioritate a
unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale, de către organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie
bancară, ale Băncii Naţionale a României;
b) nu au fost puse la
dispoziţie rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar,
fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
c) nu s-au efectuat de către instituţiile specializate
ale statului verificările de specialitate solicitate în vederea clarificării
unor constatări;
d) nu s-a dispus suspendarea
din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de
prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar,
constatate în urma controlului efectuat, până la soluţionarea definitivă a
cauzelor în care sunt implicate, se întocmeşte proces-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile, prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din lege.
Procedura de întocmire a Procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile, prevăzute la art. 62 lit. a) si b) din lege, si
căile de atac al acestuia sunt prevăzute la pct.
138-148.
Sesizarea organelor de urmărire penală competente
240. Sesizarea organelor de
urmărire penală competente se va efectua, potrivit prevederilor art. 33 alin.
(4) şi art. 64 din lege, de către conducătorul departamentului de specialitate
(control/audit) coordonator al acţiunii, atât în cazul actelor de control
încheiate la nivel central, cât şi al celor întocmite la nivelul camerelor de
conturi.
241. In procesul de
valorificare a constatărilor înscrise în actele de control, organele de
urmărire penală competente vor fi sesizate în următoarele cazuri:
a) în raportul de control întocmit de auditorii publici
externi s-a consemnat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au
fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
b) conducerea entităţii verificate nu a dispus şi nu a
urmărit recuperarea prejudiciului;
c) în actele de control întocmite de auditorii publici
externi s-a consemnat furnizarea de către entitatea verificată a unor
informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale.
242. In situaţia consemnării în
raportul de control a unor fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale sau a faptei de nerecuperare a prejudiciului,
ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de către conducerea entităţii a
măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, directorul camerei de conturi va
transmite, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului de
depunere a obiecţiilor, o adresă către departamentul de specialitate
(control/audit) coordonator al acţiunii.
In această adresă vor fi descrise în mod detaliat
deficienţele consemnate în actul de control încheiat la entitatea verificată,
anexându-se toate documentele care susţin respectivele constatări.
243. In vederea sesizării
organelor de urmărire penală, departamentul de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii solicită un
punct de vedere de la Departamentul juridic referitor la încadrarea sau nu a
faptelor consemnate în raportul de control în categoria celor de natură penală,
atât pentru acţiunile proprii, cât şi pentru cele coordonate în teritoriu, după
care proiectul de sesizare va fi supus spre aprobare plenului. Departamentul
juridic emite punctul său de vedere în termen de 7 zile calendaristice de la
primirea solicitării.
244. Departamentul de
specialitate (control/audit) va informa structura teritorială cu privire la
sesizarea organelor de urmărire penală pentru faptele consemnate în raportul de
control, după aprobarea plenului Curţii de Conturi.
245. Dacă acţiunea de control a
fost efectuată de către departamentul de specialitate (control/audit), şeful
acestei structuri analizează conţinutul raportului de control, al proiectului adresei de sesizare întocmit de
directorul din cadrul departamentului şi definitivează această adresă, pe care
o transmite organului de urmărire penală competent, după obţinerea punctului de
vedere al Departamentului juridic şi a aprobării plenului Curţii de Conturi.
246. In cazul acţiunilor de
control realizate de către camerele de conturi, şeful departamentului de
specialitate (control/audit) coordonator al acestei acţiuni analizează adresa
întocmită de directorul structurii teritoriale, cuprinzând faptele consemnate,
inclusiv documentele care susţin aceste constatări, în vederea elaborării
adresei de sesizare a organelor de urmărire penală competente.
In acest caz, sesizarea organelor de urmărire penală
competente se va face sub semnătura şefului departamentului de specialitate
(control/audit) coordonator al acţiunii, conform prevederilor art. 33 alin. (4)
din lege, şi numai după obţinerea punctului de vedere al Departamentului
juridic şi a aprobării plenului Curţii de Conturi.
Sesizarea de către şeful departamentului de specialitate
(control/audit) a organelor de urmărire penală competente pentru actele
întocmite de către auditorii publici externi ai camerelor de conturi se va face
conform competenţei teritoriale a organelor de urmărire penală respective.
247. Concomitent cu demararea
procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală competente, la nivelul
structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se face valorificarea
constatărilor şi prin decizie, potrivit prevederilor pct. 175.
248. Dacă entitatea verificată furnizează
auditorilor publici externi din cadrul camerelor de conturi informaţii pentru
care există indicii că ar putea fi nereale, directorii acestor structuri vor
transmite departamentului de specialitate coordonator al acţiunii o adresă ce
parcurge aceeaşi procedură ca şi în cazul faptelor pentru care există indicii
că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.
249. Despre măsura luată
privind sesizarea organelor de urmărire penală competente, departamentul de
specialitate informează în scris atât conducerea entităţii verificate, cât şi
conducerea camerei de conturi, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (4) din lege.
CAPITOLUL III
Organizarea şi efectuarea auditului financiar, întocmirea raportului de audit
financiar şi valorificarea constatărilor înscrise în acesta
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile şi competenţele Curţii de Conturi
privind auditul financiar
250. In baza prevederilor art.
21 alin. (3), art. 29 şi ale art. 42 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi
exercită activitatea de audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie
ale bugetului public consolidat, urmărind, în principal:
a) exactitatea şi realitatea
situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în
vigoare;
b) evaluarea sistemelor de
management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor
financiare către bugete sau către alte fonduri publice
stabilite prin lege ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din
alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea
şi eficienţa utilizării fondurilor publice;
f) evaluarea activităţii de control financiar propriu
şi de audit intern a entităţilor verificate.
Totodată, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din
lege, auditul financiar se exercită de către Curtea de Conturi
cu respectarea standardelor proprii de audit, care au fost elaborate având în
vedere:
1. standardele de audit ale
Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI);
2. liniile directoare europene pentru
implementarea standardelor de audit ale INTOSAI;
3. standardele de audit ale
Federaţiei Internationale a Contabililor (IFAC);
4. aplicarea celor mai bune practici de audit.
251. Situaţiile financiare
supuse auditului financiar cuprind:
1. bilanţul;
2. contul de rezultat patrimonial;
3. situaţia fluxurilor de trezorerie;
4. situaţia modificărilor în structura
activelor/capitalurilor;
5. anexele la situaţiile financiare, care includ
politici contabile şi note explicative;
6. conturile de execuţie bugetară.
252. In cazul în care Curtea de
Conturi participă la realizarea unor misiuni de audit financiar în colaborare
cu alte instituţii supreme de audit similare, aceste misiuni se realizează
numai în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.
253. Curtea de Conturi
efectuează auditul financiar, conform prevederilor art. 26 din lege, asupra
următoarelor conturi anuale de execuţie:
a) contul general anual de execuţie a bugetului de
stat;
b) contul anual de execuţie a
bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) conturile anuale de execuţie
a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de execuţie
a bugetelor locale, al municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;
e) contul anual de execuţie a
bugetului Trezoreriei Statului;
f) conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice autonome;
g) conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de
la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la
bugetele fondurilor speciale, după caz;
h) conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de execuţie
a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de
lege.
254. In cadrul competenţelor
sale, Curtea de Conturi efectuează audit financiar la următoarele categorii de
entităţi publice:
a) statul şi unităţile
administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu
serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
b) organismele autonome de
asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau
fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care, prin lege sau
prin statutele lor, se prevede acest lucru.
SECŢIUNEA a 2-a
Obiectivele auditului financiar şi certificarea
conturilor
255. Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea
că:
a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat
al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia
bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în
concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative
prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii;
b) situaţiile financiare
auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de
raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi
regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei
financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de
entitatea respectivă.
256. Situaţiile financiare
anuale, stabilite potrivit legii, sunt documentele oficiale de prezentare a
situaţiei economico-financiare a entităţii supuse auditului financiar, care
trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei
financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de
entitatea respectivă.
257. Conducerea entităţii
auditate răspunde pentru:
a) elaborarea şi fundamentarea
proiectului de buget propriu;
b) angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate şi numai în
legătură cu activitatea instituţiei publice respective şi cu respectarea
dispoziţiilor legale;
c) realizarea veniturilor;
d) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza
bunei gestiuni financiare;
e) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei;
f) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii,
prezentarea la termen a situaţiilor financiare privind situaţia patrimoniului
aflat în administrare şi privind execuţia bugetară; selectarea şi aplicarea
politicilor contabile adecvate;
g) întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor
financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil
acestora;
h) organizarea sistemului de monitorizare a programului
de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;
i) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a
indicatorilor aferenţi acestora;
j) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei
patrimoniului, conform prevederilor legale;
k) organizarea, implementarea şi menţinerea unui sistem
de control intern corespunzător pentru întocmirea şi prezentarea corectă şi
fidelă a situaţiilor financiare;
l) monitorizarea performanţelor
financiare şi nefinanciare ale entităţilor aflate în coordonare;
m) îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de
dispoziţiile legale în vigoare.
258. Responsabilitatea
auditorilor publici externi este aceea de a planifica şi efectua auditul financiar astfel încât să
se obţină o asigurare rezonabilă privind existenţa sau absenţa unor
erori/abateri semnificative în activitatea desfăşurată de entitate şi
reflectată în situaţiile financiare.
Responsabilitatea auditorilor publici externi cu privire
la misiunea de audit financiar presupune următoarele:
a) efectuarea misiunii de audit
financiar în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale
standardelor de audit ale Curţii de Conturi;
b) planificarea şi desfăşurarea
misiunii de audit pentru certificarea acurateţei şi veridicităţii datelor din
situaţiile financiare verificate, în condiţiile obţinerii unei asigurări
rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivului general al auditului
financiar, prevăzut la pct. 255;
c) ca probele de audit obţinute
să ofere o bază rezonabilă pentru susţinerea constatărilor, concluziilor,
recomandărilor şi opiniei formulate de auditorii publici externi;
d) efectuarea misiunii în conformitate cu standardele
de audit ale Curţii de Conturi sau cu standardele internaţionale de audit, în
cazul în care Curtea de Conturi a participat la misiuni internaţionale.
259. In auditarea conturilor anuale de execuţie
bugetară, Curtea de Conturi urmăreşte verificarea cu privire la:
a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget
propriu, precum şi autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse
prevederilor iniţiale ale bugetelor publice. In cadrul acestui obiectiv se au
în vedere, în principal, următoarele:
a1) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
a2) legalitatea, necesitatea şi oportunitatea
modificărilor aduse
prevederilor iniţiale ale bugetelor;
a3) efectuarea virărilor de credite bugetare pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare;
a4) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor
aferenţi acestora;
b) exactitatea şi realitatea
datelor reflectate în situaţiile financiare. In cadrul acestui obiectiv se au
în vedere, în principal, următoarele:
b1) organizarea şi conducerea contabilităţii în conformitate cu prevederile legale;
b2) înregistrarea veniturilor
şi a cheltuielilor pe structura clasificaţiei bugetare;
b3) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei
patrimoniului, conform prevederilor legale;
b4) concordanţa datelor înregistrate în evidenţa
tehnico- operativă cu cele
din evidenţa financiar-contabilă şi cu cele preluate în balanţele de verificare şi înscrise în situaţiile financiare;
b5) reflectarea reală şi exactă a operaţiunilor
financiar- contabile în
bilanţurile contabile şi conturile anuale de execuţie bugetară;
b6) încheierea exerciţiului
bugetar;
b7) prezentarea la termen a situaţiilor financiare
privind situaţia patrimoniului
aflat în administrare şi privind execuţia bugetară; selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate;
c) organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor
de management şi control intern (inclusiv audit intern) la entităţile auditate
(inclusiv autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare ale
persoanelor juridice sau fizice către bugete sau către alte fonduri publice
stabilite prin lege) şi stabilirea legăturii de cauzalitate dintre rezultatele
acestei verificări şi deficienţele constatate de către Curtea de Conturi în
activitatea entităţii respective;
d) modul de stabilire,
evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat,
în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege, precum şi identificarea
cauzelor care au determinat nerealizarea acestora;
e) calitatea gestiunii economico-financiare. In cadrul
acestui obiectiv se au în vedere, în principal,
următoarele:
e1) efectuarea inventarierii şi a reevaluării tuturor
elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, înregistrarea în
evidenţa contabilă a rezultatelor acestora, precum şi înregistrarea în
evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară; asigurarea integrităţii
bunurilor patrimoniale;
e2) modul de aplicare a prevederilor legii privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, precum şi a
reglementărilor privind inventarierea bunurilor din domeniul public al
statului;
e3) constituirea şi utilizarea
fondurilor pentru desfăşurarea de activităţi conform scopului, obiectivelor şi
atribuţiilor prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată
entitatea;
e4) angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor bugetare conform reglementărilor legale şi în concordanţă cu
prevederile legii bugetare şi cu destinaţia stabilită. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere,
în principal, următoarele:
(i) angajarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în
limita creditelor bugetare aprobate şi numai în legătură cu activitatea instituţiei publice respective;
(ii) efectuarea cheltuielilor în conformitate cu legislaţia care le reglementează, cu încadrarea în limita
angajamentelor asumate, cu aprobarea ordonatorului de credite, cu avizul
compartimentelor de specialitate şi viza pentru controlul financiar preventiv
propriu;
(iii) existenţa documentelor justificative, întocmite
conform legii, care atestă exactitatea şi realitatea sumelor datorate;
(iv) efectuarea plăţilor în
structura prevăzută de clasificaţia bugetară, în limita creditelor bugetare
aprobate şi a angajamentelor legale;
(v) în cazul cheltuielilor de personal, auditorii
publici externi vor mai urmări şi respectarea următoarelor obiective:
(v1) concordanţa politicilor şi acordurilor salariale cu principiile responsabilităţii fiscale,
regulile fiscale, precum şi
cu obiectivele şi limitele din
strategia fiscal-bugetară;
(v2) modul de fundamentare a organigramei şi a numărului de posturi;
(v3) modul de stabilire a drepturilor salariale,
inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor
cu funcţii de conducere şi personalului care ocupă funcţii de demnitate
publică;
(v4) modul de stabilire şi virare
la bugetul statului a impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor datorate de angajaţi şi de angajatori
la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul
fondului de şomaj;
(vi) în cazul contractelor de
achiziţii publice, auditorii publici externi vor mai urmări şi obiectivele prevăzute la pct. 40 lit.
d3).
e5) acordarea şi utilizarea conform destinaţiilor
stabilite a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi
transferurilor, precum şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în
principal, următoarele:
(i) înscrierea obiectivelor de investiţii în continuare
şi a celor noi în programul anual de achiziţii publice şi în programul anual de
investiţii publice, pe baza documentaţiilor tehnico-economice aprobate;
(ii) organizarea şi desfăşurarea
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, încheierea şi administrarea contractelor, conform prevederilor pct. 40 lit. d3);
(iii) evidenţa angajamentelor din care derivă obligaţii de plată;
(iv) angajarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în
limita creditelor bugetare aprobate, numai în legătură cu activitatea
instituţiei publice respective şi pentru obiectivele cuprinse în lista de investiţii;
(v) modul de întocmire a notelor de fundamentare
privind solicitarea alocaţiilor, subvenţiilor şi a celorlalte forme de sprijin
financiar;
e6) formarea şi gestionarea datoriei publice, situaţia
garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe, contractarea
împrumuturilor, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor
aferente. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:
(i) formarea şi gestionarea datoriei publice;
(ii) garantarea împrumuturilor;
(iii) încadrarea în limitele şi condiţiile aprobate
prin acte a acordurilor (contractelor) de împrumut;
(iv) încheierea acordurilor (contractelor) de împrumut şi respectarea clauzelor contractuale;
(v) rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor
aferente şi plata comisioanelor, cu respectarea termenelor din acordul de
împrumut şi a condiţiilor stabilite prin dispoziţiile legale ce garantează
împrumuturile respective;
e7) obligaţiile statului şi ale
unităţilor administrativ-teritoriale. In cadrul
acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:
(i) înregistrarea în contabilitate şi plata
obligaţiilor pe baza
documentelor justificative legal aprobate şi avizate
pentru control financiar preventiv propriu;
(ii) efectuarea vărsămintelor şi a contribuţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi celelalte
bugete publice, în cuantumul şi la termenele legale;
e8) vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public şi asocierile în participaţiune. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:
(i) efectuarea în conformitate cu prevederile legale a
operaţiunilor de vânzare şi/sau scoatere din funcţiune a activelor corporale, a
operaţiunilor de concesionare şi/sau închiriere de bunuri proprietate publică şi privată, a celor
de concesionare de servicii cu caracter public, precum
şi a celor de asociere în participaţiune;
(ii) organizarea licitaţiilor, încheierea contractelor
în conformitate cu prevederile legale şi urmărirea de către locator a
respectării clauzelor contractuale;
e9) respectarea de către entitatea auditată a principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi
în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale;
f) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor
financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de
viaţă şi de muncă;
g) identificarea eventualelor
carenţe, inadvertenţe sau imperfecţiuni legislative;
h) alte obiective în limita
competenţelor stabilite de lege.
Obiectivele prezentate mai sus şi urmărite de auditorii
publici externi în cadrul misiunilor de audit financiar nu au un caracter
limitativ, existând posibilitatea completării lor pe parcursul misiunii cu
orice alte obiective, potrivit competenţelor legale.
260. In cazul efectuării
acţiunilor de audit financiar la ordonatorii principali/secundari de credite
vor fi supuse auditării şi transferurile de fonduri publice către entităţile
din subordinea acestora, sub aspectul fundamentării şi justificării sumelor
solicitate, al monitorizării şi controlului utilizării acestor fonduri în
condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate.
In timpul misiunii de audit financiar, auditorii publici externi solicită de la
entităţile din subordinea ordonatorilor de credite auditaţi, chiar dacă acestea nu au fost cuprinse în
programul anual de activitate a Curţii de Conturi, furnizarea de acte,
documente şi informaţii necesare pentru justificarea modului de fundamentare şi
utilizare a fondurilor publice de care au beneficiat.
Dacă cu această ocazie auditorii publici externi
constată deficienţe în utilizarea creditelor bugetare de către entităţile din
subordinea ordonatorului de credite verificat, acestea se consemnează într-o
notă de constatare, care se semnează de echipa de audit şi de reprezentanţii
entităţii subordonate, precum şi în procesul-verbal de constatare şi în
raportul de audit financiar încheiate la nivelul entităţii auditate.
De asemenea, dacă se consideră
necesar, ca urmare a existenţei indiciilor de fraudă sau de utilizare nelegală
a fondurilor publice, auditorii publici externi pot propune conducerii
structurilor de specialitate demararea procedurii pentru includerea acestor
entităţi subordonate în programul anual de activitate.
Certificarea conturilor
261. Curtea de Conturi
certifică, conform prevederilor legii, acurateţea şi veridicitatea datelor din
conturile anuale de execuţie bugetară auditate.
262. Certificarea contului anual
de execuţie bugetară nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică
a entităţii auditate, în conformitate cu prevederile art. 34 din lege.
263. Pentru motive bine întemeiate, în termen de un an
de la data la care s-a certificat contul anual de
execuţie bugetară, procedura examinării contului poate fi redeschisă numai cu
aprobarea plenului Curţii de Conturi.
264. Situaţiile financiare
supuse auditului financiar de către auditorii publici externi trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentru a face posibilă auditarea
lor.
265. In cazul în care situaţiile
financiare prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă auditarea
lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, potrivit
prevederilor art. 32 alin. (3) din lege, consemnând această situaţie într-un
proces-verbal de constatare. In procesul-verbal de constatare se vor înscrie în
mod obligatoriu următoarele:
a) imposibilitatea efectuării de către auditorii
publici externi a misiunii de audit financiar, deoarece situaţiile financiare
prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă auditarea lor;
b) actele normative încălcate;
c) consecinţele economico-financiare;
d) persoanele cu atribuţii în legătură cu întocmirea
situaţiilor financiare;
e) punctul de vedere al
conducerii entităţii auditate, responsabilă, potrivit legii finanţelor publice,
pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în
conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil acestora;
f) recomandarea auditorilor
publici externi cu privire la completarea sau refacerea situaţiilor financiare
şi termenul pentru refacerea sau completarea acestora.
Procedura de întocmire a Procesului-verbal de
constatare este similară cu cea prevăzută la pct. 85-93 şi 97-106.
266. Măsura de refacere sau
completare a situaţiilor financiare se dispune de către Curtea de Conturi prin
decizie. Procedurile de întocmire a deciziei şi cele de contestare a acesteia
de către entitatea auditată sunt similare cu cele prevăzute la pct. 174-188 şi
204-229.
In această situaţie, acţiunea de audit financiar se
suspendă până la refacerea/completarea situaţiilor financiare, cu aprobarea
plenului, conform prevederilor din Metodologia de elaborare, modificare şi
urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi. Acest fapt
se aduce la cunoştinţa entităţii auditate.
267. Dacă titularii situaţiilor
financiare nu se conformează măsurii prevăzute la pct. 266, completarea sau
refacerea situaţiilor financiare se face pe cheltuiala lor de către un expert
contabil numit de Curtea de Conturi, în condiţiile prevăzute la pct. 20.
268. In vederea numirii
expertului, şeful de departament sau, după caz, directorul camerei de conturi
solicită în scris Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România (CECCAR)lde la
nivel teritorial nominalizarea unor experţi în vederea completării/refacerii
situaţiilor financiare la entitatea auditată.
269. După primirea
nominalizării de la CECCAR/de la nivel teritorial, şeful de
departament/directorul camerei de conturi transmite o scrisoare ordonatorului
de credite respectiv, prin care îi comunică decizia de numire a expertului,
numele şi prenumele expertului numit, precum şi obligativitatea, conform
prevederilor art. 32 alin. (3) din lege, de a încheia contract pentru
completarea/refacerea situaţiilor financiare. Prin scrisoare se stabileşte şi
termenul până la care ordonatorul de credite este obligat să încheie contractul
cu expertul nominalizat.
270. Nerespectarea de către
entitate a dispoziţiilor Curţii de Conturi pentru încheierea contractului cu
expertul nominalizat de CECCAR în vederea completării sau refacerii situaţiilor
financiare şi, pe cale de consecinţă, neprezentarea acestora în termenele
stabilite constituie abateri şi se sancţionează cu amendă civilă, potrivit
prevederilor art. 62 lit. a) din lege.
271. Abaterile menţionate la
pct. 270 vor fi consemnate de auditorii publici externi în procesul-verbal de
constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62
lit. a) şi b) din lege, menţionându-se punctele de vedere ale conducerii entităţii
şi ale persoanelor care au fost desemnate să realizeze măsurile respective.
272. Procedura de
întocmire a Procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a
amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) si b) din lege si căile de atac
sunt cele prevăzute la pct. 138-148.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea misiunii de audit financiar
273. Misiunile de audit
financiar se efectuează conform programului anual de activitate, aprobat de
plenul Curţii de Conturi.
274. Entităţile incluse în
programul anual de activitate trebuie notificate asupra misiunii de audit
financiar ce se efectuează de către structurile Curţii de Conturi. Notificarea
se face printr-o adresă înaintată entităţii auditate, al cărei model este
prezentat în anexa nr. 16.
Adresa de notificare se întocmeşte în două exemplare şi
este semnată de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Un
exemplar al adresei se reţine de către departamentul de specialitate/camera de
conturi, iar celălalt se transmite entităţii cu cel puţin 15 zile
calendaristice înainte de începerea misiunii de audit financiar.
Prin adresa de notificare se vor solicita entităţii
auditate următoarele:
a) pregătirea actelor, documentelor şi informaţiilor
necesare efectuării misiunii de audit financiar, prevăzute într-o listă anexă
la adresa de notificare, în structura stabilită de Curtea de Conturi;
b) o declaraţie din partea
conducerii entităţii auditate, ce cuprinde aserţiunile acesteia cu privire la
situaţiile financiare şi activitatea desfăşurată, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 17.
Prin adresa de notificare se pot solicita ordonatorului
principal sau secundar de credite şi furnizarea de acte, documente, informaţii
care justifică transferurile de fonduri publice către entităţile din subordinea
acestora, atât sub aspectul
fundamentării, cât şi cel al justificării acestor sume din punctul de vedere al
legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
275. Actele, documentele,
informaţiile, precum şi declaraţia conducerii solicitate prin adresa de
notificare vor fi prezentate echipei de audit de către reprezentanţii entităţii
auditate la data începerii acţiunii.
Tot în această adresă de notificare se va preciza şi
faptul că nepunerea la dispoziţia Curţii de Conturi a actelor, documentelor,
informaţiilor şi a declaraţiei solicitate la termenele şi în structura
stabilită constituie abateri şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 62
şi 63 din lege.
Modelul listei actelor,
documentelor şi informaţiilor solicitate, conţinutul şi forma de prezentare a
acestora sunt prevăzute în anexa nr. 26 şi machetele nr. 1-5, acestea putând fi
completate şi adaptate de către structurile de specialitate ale Curţii de
Conturi în funcţie de specificul activităţii entităţii auditate.
276. Desemnarea auditorilor
publici externi care urmează să realizeze auditul financiar şi emiterea
delegaţiei pentru misiunea de audit urmează o procedură similară cu cea
prevăzută la pct. 44-53. Modelul delegaţiei emise pentru misiunea de audit financiar
este prezentat în anexa nr. 18.
In conţinutul delegaţiei se va face precizarea că în
cazul în care în urma misiunii de audit financiar se vor constata erori/abateri
de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a
principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se va întocmi
proces-verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar, prin care
aceste deficienţe vor fi aduse la cunoştinţa entităţii auditate.
277. După ce a fost desemnată
echipa de audit pentru efectuarea misiunii de audit
financiar, conducerea structurilor de specialitate va
asigura pregătirea acesteia, conform prevederilor pct. 33, urmând ca pe
parcursul derulării respectivei acţiuni să se organizeze analize periodice şi o
supraveghere permanentă a auditorilor publici externi în vederea asigurării
unei calităţi corespunzătoare a activităţii desfăşurate la nivelul Curţii de
Conturi, aşa cum s-a menţionat la pct. 34.
278. In vederea atingerii
obiectivelor auditului financiar, echipa de audit trebuie să îşi planifice
activitatea în scopul cunoaşterii activităţii entităţii auditate, a
identificării categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate şi a
procedurilor de audit ce urmează a fi utilizate. In situaţia în care pe
parcursul misiunii de audit financiar structurile de control/audit ale Curţii
de Conturi solicită unor instituţii specializate ale statului efectuarea de
verificări de specialitate, în vederea clarificării unor constatări, se
procedează conform prevederilor pct. 41.
279. In mod excepţional,
misiunea de audit financiar sau unele faze/activităţi ale acesteia se pot
realiza la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, caz în care se
aplică procedura stabilită la pct. 64-67.
280. In momentul începerii
acţiunii de audit financiar se organizează o întâlnire cu conducerea entităţii
auditate sau cu alte persoane desemnate de aceasta. In cadrul întâlnirii se
prezintă tema, obiectivele, calendarul auditului financiar şi se preiau de
către echipa de audit actele, documentele, informaţiile şi declaraţia
conducerii entităţii auditate, solicitate prin adresa
de notificare.
Cu această ocazie se precizează, de asemenea, şi faptul
că, în conformitate cu prevederile art. 5 din lege, entităţile auditate sunt
obligate să asigure spaţii de lucru adecvate şi accesul logistic corespunzător,
iar pe parcursul efectuării misiunii de audit să transmită orice alte acte,
documente şi informaţii solicitate, la termenele şi în structura stabilite de
echipa de audit.
Conducătorii structurilor de specialitate din cadrul
Curţii de Conturi pot participa la întâlnirea de la entitatea auditată, în
vederea prezentării echipei de audit.
281. Inainte de a începe
acţiunea de audit financiar, auditorii publici externi au obligativitatea
consemnării în registrul unic de control al entităţii elementele prevăzute în
legea privind registrul unic de control, aşa cum se prevede la pct. 56.
SECŢIUNEA a 4-a
Etapele auditului financiar
282. Etapele auditului
financiar sunt: planificarea, execuţia, raportarea şi
revizuirea, primele 3 etape fiind parcurse de auditorii publici externi desemnaţi să efectueze misiunea de audit financiar, iar ultima etapă
fiind realizată de către conducerea structurilor de specialitate din cadrul
Curţii de Conturi pe parcursul întregii misiuni.
A. Planificarea auditului financiar
283. Prin planificarea auditului
financiar, auditorii publici externi caută să se asigure că vor realiza un
audit de calitate, respectând totodată şi bugetul de timp repartizat misiunii.
284. La începutul etapei de
planificare a auditului financiar se vor defini obiectivele prevăzute la pct.
259, în concordanţă cu specificul activităţii entităţii auditate.
285. Planificarea auditului
financiar presupune parcurgerea de către echipa de audit a următoarelor faze:
a) înţelegerea activităţii entităţii auditate;
b) evaluarea sistemului de control
intern al entităţii;
c) identificarea şi evaluarea riscurilor în cadrul
entităţii;
d) determinarea pragului de semnificaţie
(materialitatea);
e) determinarea categoriilor de
operaţiuni economice ce urmează a fi auditate;
f) stabilirea metodelor de selectare
din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a elementelor în vederea
testării acestora;
g) abordarea auditului financiar;
h) elaborarea de către auditorii publici externi a
planului de audit financiar.
a) Inţelegerea
activităţii entităţii auditate
286. In faza de înţelegere a
activităţii entităţii auditate, echipa de audit trebuie să obţină informaţii cu
privire la:
1. prezentarea generală,
respectiv:
(i) contextul economico-social în care funcţionează entitatea;
(ii) cadrul legal care reglementează funcţionarea entităţii;
(iii) structura organizatorică şi relaţiile funcţionale
ale entităţii auditate;
(iv) obiectivele, funcţiile şi atribuţiile entităţii
auditate şi factorii interni
şi externi care pot influenţa realizarea acestora;
(v) analiza de ansamblu a
situaţiilor financiare ale entităţii auditate (evoluţia activelor şi
pasivelor bilanţiere, rectificările bugetare,
veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare realizate de entitate în comparaţie cu prevederile bugetare şi perioadele anterioare etc);
(vi) sistemul contabil şi înţelegerea sistemului
informatic ale entităţii
auditate;
2. rapoartele de audit intern
şi extern şi alte acte de control existente la nivelul entităţii, precum şi
modul în care au fost implementate recomandările prevăzute în acestea;
3. sursele potenţiale de date şi informaţii, în vederea
obţinerii probelor care vor susţine opinia de audit.
In cadrul acestei faze auditorii publici externi vor
consulta şi dosarul permanent constituit la nivelul structurii de specialitate a Curţii de Conturi pentru fiecare
entitate verificată în perioada precedentă, dacă este cazul.
b) Evaluarea
sistemului de control intern al entităţii
287. In această fază a etapei
de planificare auditorii publici externi trebuie să evalueze nivelul de
încredere pe care îl pot atribui sistemului de control intern al entităţii
auditate, pentru a stabili procedurile de audit ce urmează a fi utilizate pe
parcursul întregii misiuni de audit financiar.
288. Controlul intern
reprezintă ansamblul politicilor, procedurilor şi structurilor organizatorice
concepute şi implementate de către managementul şi personalul entităţii
publice, în vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru:
a) respectarea actelor normative în vigoare şi a
politicilor şi deciziilor managementului;
b) atingerea scopului şi a obiectivelor stabilite prin
actele de înfiinţare ale entităţii publice într-un mod economic, eficient şi
eficace;
c) utilizarea resurselor materiale, financiare şi umane
potrivit scopului declarat şi obiectivelor entităţii publice;
d) protejarea bunurilor patrimoniale şi a
informaţiilor;
e) prevenirea, depistarea şi
corectarea risipei, fraudei, erorilor şi gestionării deficitare;
f) dezvoltarea şi întreţinerea
unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi comunicare a
datelor şi informaţiilor financiare şi nefinanciare;
g) asigurarea calităţii
documentelor financiar-contabile şi producerea în timp util de situaţii
financiare care conţin date exacte şi reale, referitoare la segmentul financiar
şi de management.
Rezultă că acest control este conceput şi implementat
pentru a aborda riscurile identificate care impietează asupra realizării
oricăruia dintre aceste obiective şi a sprijini persoanele care gestionează
fonduri publice sau patrimoniul public şi/sau privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale
să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului.
Controlul intern este un proces desfăşurat de către
toţi angajaţii unei entităţi publice, coordonat de către conducătorii tuturor
compartimentelor prin procedurile operaţionale de lucru şi se află în
responsabilitatea managerului, care trebuie să îl implementeze şi să îl
monitorizeze.
289. Obiectivul principal
urmărit de auditorii publici externi în această fază îl reprezintă evaluarea
capacităţii sistemului de control intern de a preveni, detecta şi corecta
erorile/abaterile semnificative care pot să apară în cadrul activităţii
desfăşurate de entitatea supusă auditului. Aceasta presupune evaluarea de către
echipa de audit a modului în care sistemul de control intern a fost conceput şi
stabilirea măsurii în care este implementat.
290. Pentru evaluarea sistemului de control intern,
auditorii publici externi examinează, în conformitate
cu prevederile cap. VI, următoarele:
a) mediul de control intern al entităţii;
b) performanţa şi managementul
riscului (procesul de evaluare a riscului de către entitate);
c) sistemul de informare şi
comunicare existent în cadrul entităţii;
d) activităţile de control
realizate la nivelul entităţii şi monitorizarea acestora;
e) auditarea şi evaluarea.
291. La evaluarea sistemului de control intern,
auditorii publici externi vor lua în considerare, de
asemenea, rezultatele activităţii compartimentului de audit intern al entităţii
auditate, verificând însă dacă informaţiile dobândite sunt credibile şi utile
în acţiunea de audit financiar.
292. Informaţiile colectate de
auditorii publici externi în urma evaluării sistemului de control intern vor fi
utilizate ca probe de audit menite să susţină evaluarea riscurilor din cadrul
entităţii. Constatările şi concluziile rezultate ca urmare a evaluării
sistemului de control intern, precum şi recomandările formulate de auditorii publici
externi cu privire la măsurile pe care entitatea trebuie să le ia pentru
îmbunătăţirea controlului intern vor fi cuprinse într-un capitol distinct al
raportului de audit, aşa cum se precizează la pct. 341 lit. f).
293. Probele de audit pentru
înţelegerea activităţii entităţii auditate şi cele pentru evaluarea sistemului
de control intern al acesteia se obţin atât din etapa de documentare a misiunii
de audit financiar, cât şi din informaţiile, actele, documentele, răspunsurile
la chestionare şi declaraţia conducerii entităţii auditate, furnizate de
aceasta la începutul misiunii de audit, ca urmare a solicitării lor prin adresa
de notificare, precum şi pe parcursul acestor faze ale etapei de planificare a
auditului financiar.
c) Identificarea şi evaluarea riscurilor în cadrul
entităţii
294. Auditorii publici externi
estimează potenţialele deficienţe ce pot să apară în activitatea entităţii şi
în situaţiile financiare, ţinând cont de următoarele:
a) erorile/abaterile constatate
cu ocazia verificărilor efectuate în anii precedenţi de organele cu atribuţii
în acest sens;
b) rezultatele evaluării sistemului de control intern;
c) raţionamentul profesional.
295. Auditorii publici externi
trebuie să identifice şi să evalueze riscurile la nivelul entităţii auditate
pentru fiecare categorie de operaţiuni economice supusă auditului.
Evaluarea riscurilor şi stabilirea pragului de
semnificaţie determină, în principal, volumul activităţii de audit financiar,
respectiv:
a) dimensiunea şi conţinutul
eşantioanelor selectate din cadrul categoriilor de operaţiuni economice care
vor fi auditate;
b) procedurile de audit
selectate, care vor fi orientate în special către zonele cu potenţial mai
ridicat de risc.
Dimensiunea eşantionului selectat pentru a fi auditat
este direct proporţională cu nivelul de risc stabilit în urma evaluării, care
poate fi scăzut, mediu sau ridicat.
296. Având în vedere faptul că
auditul financiar oferă o asigurare rezonabilă, dar nu şi absolută asupra
existenţei sau absenţei unor erori/abateri semnificative în activitatea
desfăşurată de entitate şi reflectată în situaţiile financiare, apare
inevitabil riscul de audit, care are două componente principale:
a) riscul de denaturare semnificativă;
b) riscul de nedetectare.
297. Riscul de denaturare
semnificativă reprezintă riscul ca situaţiile
financiare să fie semnificativ denaturate anterior realizării auditului de
către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi se stabileşte în
urma evaluării riscului inerent şi a riscului de control.
Riscul inerent reprezintă
susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni economice să conţină
erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile
altor categorii de operaţiuni economice, presupunând, printre altele, că în
entitatea verificată nu există/nu sunt implementate controale interne.
Riscul de control reprezintă
riscul ca o eroare/abatere semnificativă să se producă fără a fi prevenită,
detectată sau corectată în timp util de către sistemul de control intern şi
sistemul contabil al entităţii auditate.
298. Riscul de nedetectare reprezintă probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii
publici externi să nu detecteze deficienţele care există într-o categorie de
operaţiuni economice şi care pot fi semnificative în
mod individual sau atunci când sunt cumulate cu denaturări din alte categorii de operaţiuni
economice.
299. Identificarea şi evaluarea
riscurilor vor avea la bază concluziile formulate de
echipa de audit în urma parcurgerii fazelor anterioare
din etapa de planificare, precum şi răspunsurile primite de la entitatea
auditata la întrebările formulate de auditorii publici externi prin
chestionarele transmise cu ocazia notificării entităţii cu privire la acţiunea
de audit financiar.
In evaluarea riscurilor vor
putea fi utilizate şi alte proceduri de audit, cum ar fi: teste de control,
proceduri analitice, teste de detaliu obţinute prin diverse tehnici:
observarea, inspecţia etc.
300. In efectuarea auditului financiar, auditorii
publici externi trebuie să manifeste scepticism
profesional deoarece pot constata cazuri de nelegalitate şi neconformitate care
pot indica existenţa fraudei.
d) Determinarea pragului de semnificaţie
(materialitatea)
301. Auditorii publici externi
trebuie să determine pragul de semnificaţie pentru stabilirea procedurilor de
audit pe care le vor efectua şi a dimensiunii şi conţinutului eşantioanelor din
cadrul categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate.
Pragul de semnificaţie poate fi stabilit în funcţie de:
a) valoare - respectiv nivelul
valoric al erorilor/abaterilor acceptabile în situaţiile financiare, astfel
încât utilizatorii să nu fie afectaţi în deciziile pe care le iau pe baza
analizei acestor situaţii;
b) natură - corespunde aprecierii situaţiei în care,
indiferent de nivelul valoric al erorii/abaterii constatate, această deficienţă
trebuie să fie dezvăluită datorită naturii sale (de exemplu, frauda);
c) context - corespunde aprecierii anumitor
erori/abateri ca fiind semnificative nu neapărat prin mărimea sau natura lor,
ci prin contextul şi impactul pe care îl au acestea (de exemplu, o abatere cu
caracter financiar-contabil care conduce la modificarea semnificativă a datelor
prezentate în situaţiile financiare: transformarea deficitului în excedent,
solduri negative ale creanţelor bugetare ca urmare a neevidenţierii unor
obligaţii de plată ale contribuabililor).
302. La determinarea pragului
de semnificaţie (sau materialitate, cum mai este cunoscut în literatura de
specialitate), auditorii publici externi trebuie să ţină cont atât de cadrul
legislativ în vigoare, de cerinţele altor reglementări relevante care ar putea
influenţa acest nivel, cât şi de considerente legate de categoriile de
operaţiuni economice, soldurile conturilor, prezentările de informaţii şi
relaţiile existente între acestea.
303. Prin exercitarea
raţionamentului profesional, echipa de audit stabileşte un singur prag de
semnificaţie, exprimat sub forma unei valori numerice, obţinută prin aplicarea
unui procent cuprins între 0,5% şi 2% la valoarea totală fie a cheltuielilor,
fie a veniturilor sau a activelor entităţii, în funcţie de specificul
activităţii desfăşurate de entitatea auditata.
304. Atunci când stabilesc
nivelul materialităţii, auditorii publici externi trebuie să aibă în vedere că
între acesta şi riscul de audit există o relaţie invers proporţională, fapt ce
va influenţa volumul şi natura procedurilor de audit care vor fi aplicate în
etapa de execuţie.
e) Determinarea categoriilor de operaţiuni economice ce
urmează a fi auditate
305. Pe baza raţionamentului
profesional, auditorii publici externi vor selecta din situaţiile financiare
ale entităţii acele categorii de operaţiuni economice care vor fi supuse
auditării, astfel încât să fie urmărite atât obiectivul general al auditului
financiar, cât şi obiectivele menţionate la pct. 259.
306. Categoriile de operaţiuni
economice tipice pentru auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi pot
fi: cheltuielile de personal,
cheltuielile cu bunuri şi servicii, cheltuielile de capital, cheltuielile cu
dobânzile, cheltuielile cu asistenţa socială, transferurile, subvenţiile,
veniturile etc. In cazul bilanţului, categoriile de operaţiuni privesc:
activele corporale fixe, stocurile, debitorii, creditorii, împrumuturile, alte
obligaţii, plăţile anticipate etc. Selectarea categoriilor de operaţiuni
economice va fi efectuată de auditorii publici externi în vederea identificării
pentru fiecare dintre acestea a procedurilor de audit ce vor fi utilizate în
etapa de execuţie.
307. La determinarea
categoriilor de operaţiuni economice auditorii publici externi trebuie să aibă
în vedere:
a) specificul entităţii auditate;
b) cerinţele de înregistrare
contabilă şi de raportare financiară ale entităţii auditate;
c) operaţiunile semnificative din punct de vedere valoric;
d) rezultatele evaluării
riscului asociat diferitelor tipuri de operaţiuni.
f) Stabilirea
metodelor de selectare din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a
elementelor în vederea testării acestora
308. In această fază a etapei de planificare a auditului, auditorii publici externi trebuie să determine metodele de selectare din cadrul
categoriilor de operaţiuni economice a elementelor care vor fi testate efectiv
în etapa de execuţie a auditului financiar.
Pe baza raţionamentului profesional auditorii publici
externi pot opta pentru una dintre următoarele metode:
1. selectarea tuturor elementelor din categoria de
operaţiuni economice în vederea testării;
2. selectarea unor elemente
specifice din categoria de operaţiuni economice în vederea testării;
3. utilizarea eşantionării ca metodă de obţinere a
probelor de audit.
309. Selectarea tuturor
elementelor din cadrul unei categorii de operaţiuni economice se utilizează în
cazul în care auditorii publici externi stabilesc că cea mai adecvată metodă de
testare este să examineze integral elementele care alcătuiesc categoria de
operaţiuni respectivă, şi anume în cazul în care:
a) categoria de operaţiuni economice este constituită
dintr-un număr mic de elemente cu valoare mare;
b) sistemul de evidenţă
tehnico-operativă şi financiar-contabilă din cadrul entităţii auditate face ca
examinarea integrală a operaţiunilor economice să fie eficientă din punctul de
vedere al timpului afectat acţiunii de audit;
c) alte metode de selectare a elementelor din cadrul categoriei de operaţiuni economice nu oferă suficiente
probe de audit adecvate pentru formularea unor concluzii.
310. Selectarea unor elemente
specifice din categoria de operaţiuni economice pentru obţinerea probelor de
audit de către auditorii publici externi constă în alegerea unor anumite
elemente dintr-o categorie de operaţiuni ale entităţii, pe baza:
a) informaţiilor şi
documentelor din dosarul permanent sau obţinute în etapa de planificare a
auditului despre entitatea auditată, inclusiv din
mijloace mass-media;
b) riscurilor pe care le-au identificat şi evaluat
auditorii publici externi pe parcursul etapei de planificare;
c) caracteristicilor
elementelor din categoria de operaţiuni economice care urmează a fi testate.
311. Selecţia elementelor
specifice din cadrul categoriei de operaţiuni economice poate să includă:
a) elemente cu valoare sau importanţă mare. In această
situaţie se vor testa întotdeauna toate operaţiunile economice care depăşesc
pragul de semnificaţie (al materialităţii) sau acele operaţiuni economice ale
entităţii care, deşi ca valoare se situează sub pragul de semnificaţie, sunt de
valoare foarte mare sau pot genera suspiciuni de apariţie a erorilor/abaterilor
sau fraudei;
b) toate elementele peste o anumită valoare;
c) toate acele operaţiuni
economice, indiferent de valoare, care, după părerea auditorilor publici
externi, comportă un risc special.
312. In cazul utilizării
eşantionării ca metodă de obţinere a probelor de audit,
auditorii publici externi vor aplica procedurile de
audit numai asupra operaţiunilor economice incluse în eşantion, astfel încât,
după analizarea elementelor selectate, concluziile să poată fi extinse asupra
întregii categorii de operaţiuni economice din care a fost ales eşantionul.
Eşantionul selectat trebuie să fie reprezentativ şi să
aibă un număr suficient de elemente pentru a formula concluzii realiste despre
întreaga categorie de operaţiuni auditate. Eşantionul reprezentativ este acel
eşantion în care caracteristicile elementelor testate sunt aproximativ identice
caracteristicilor specifice tuturor elementelor din categoria de operaţiuni
economice verificate.
Eşantionul poate fi selectat atât prin metode
statistice, cât şi prin metode nestatistice.
Metoda de eşantionare statistică foloseşte teoria probabilităţilor
pentru determinarea mărimii eşantionului, oferind posibilitatea obţinerii unor
concluzii pertinente valabile pentru toate elementele componente ale categoriei
de operaţiuni economice supuse verificării. Metodele statistice cele mai frecvent
utilizate sunt: selecţia aleatorie şi selecţia sistematică.
In cazul eşantionării nestatistice, selectarea
elementelor din cadrul categoriei de operaţiuni economice verificate are la
bază raţionamentul profesional al auditorilor publici
externi.
313. Pentru îndeplinirea
acestor cerinţe, categoria de operaţiuni economice supuse eşantionării trebuie
să îndeplinească cumulativ următoarele caracteristici:
a) să fie adecvată obiectivului urmărit prin misiunea
de audit financiar;
b) să fie completă, ceea ce presupune
ca în categoria de operaţiuni economice respectivă să fie incluse toate
elementele relevante aferente perioadei pentru care se realizează selecţia.
In vederea realizării unei analize mai detaliate a
elementelor care formează eşantionul, auditorii publici externi pot stratifica
o categorie de operaţiuni, prin divizarea acesteia în subcategorii distincte,
pe baza anumitor caracteristici care le definesc (de exemplu, divizarea
categoriei „venituri" în subcategorii, după tipul acestora: venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital etc).
314. In cazul utilizării
eşantionării ca metodă de selectare a elementelor din categoriile de operaţiuni
economice care vor fi testate, rezultatele activităţii auditorilor publici
externi pot fi afectate de riscul de eşantionare, care poate conduce fie la
eforturi suplimentare datorită efectuării unui număr prea mare de teste de
detaliu, fie la formularea unei opinii de audit incorecte, datorită alegerii
unui eşantion care nu este reprezentativ.
Riscul de eşantionare este un
element al riscului de nedetectare.
Tot un element al riscului de nedetectare este şi
riscul de neeşantionare, respectiv posibilitatea ca auditorii publici externi
să poată ajunge la o concluzie eronată din orice motiv care nu are legătură cu
mărimea eşantionului (de exemplu, auditorii publici externi ar putea utiliza
proceduri de audit neadecvate sau pot interpreta greşit probele).
g) Abordarea auditului financiar
315. In această fază a
planificării echipa de audit stabileşte procedurile de audit pe care le va
aplica în etapa de execuţie a auditului financiar, în scopul atingerii
obiectivelor propuse. In acest sens, auditorii publici externi trebuie să
planifice cea mai adecvată combinaţie între teste ale controalelor şi proceduri
de fond, în vederea obţinerii
de probe de audit suficiente şi adecvate.
316. Combinaţia dintre volumul
de teste ale controalelor şi cel al procedurilor de fond, pe care le vor
utiliza auditorii publici externi în vederea obţinerii de probe de audit, este
cunoscută în practica internaţională sub denumirea de abordare a auditului şi poate fi de
două tipuri:
a) abordare bazată pe sisteme;
b) abordare bazată pe teste de detaliu.
317. Dacă în urma evaluării
sistemelor contabil şi de control intern se ajunge la
concluzia că sistemele funcţionează în mod eficient şi
auditorii publici externi se pot baza pe acestea, ei vor utiliza în misiunea de
audit „abordarea bazată pe sisteme".
Aceasta presupune că echipa de audit va realiza mai
mult teste ale controalelor şi va utiliza mai puţine proceduri de fond (teste
de detaliu).
Teste ale controalelor sunt efectuate cu scopul de a
obţine probe de audit privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a
celui de control intern ale entităţii auditate, începând cu proiectarea acestor
sisteme pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile şi
cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi
eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului
şi continuând cu modul de funcţionare a acestora pe toată perioada auditata.
318. In cadrul abordării bazate
pe sisteme, auditorii publici trebuie să parcurgă următoarele etape:
a) identificarea şi evaluarea
în profunzime a controalelor-cheie existente la nivelul entităţii auditate şi
stabilirea măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe
respectivele controale, presupunând că acestea operează efectiv;
b) testarea pentru conformitate a controalelor-cheie
pentru a stabili dacă ele au funcţionat în entitate şi funcţionarea lor a fost
eficientă pe tot parcursul perioadei supuse auditării;
c) testarea în detaliu a unor operaţiuni efectuate în
entitatea auditata pentru a determina dacă, indiferent de sistemul de control
al acesteia, situaţiile financiare sunt complete şi întocmite cu acurateţe,
precum şi dacă operaţiunile respective au fost legale şi reale, iar criteriile
de economicitate, eficienţă şi eficacitate au fost respectate.
319. Abordarea bazată pe teste
de detaliu se alege în situaţia în care evaluarea
sistemelor contabil şi de control intern a pus în
evidenţă faptul că acestea au o serie de puncte slabe/carenţe şi auditorii
publici externi ai Curţii de Conturi nu se pot baza pe controalele interne
implementate în cadrul entităţii auditate, ceea ce determină aplicarea unui
număr mai ridicat de teste de detaliu în vederea atingerii obiectivelor
auditului financiar.
La stabilirea modalităţii de abordare a auditului,
auditorii publici externi vor ţine seama şi de identificarea şi analiza zonelor
de risc ce au incidenţă semnificativă asupra activităţii entităţii şi implicit
asupra situaţiilor financiare auditate.
h) Elaborarea de
către auditorii publici externi a planului de audit financiar
320. Pe baza informaţiilor
obţinute pe parcursul tuturor fazelor anterioare din
cadrul etapei de planificare, echipa de audit va
întocmi planul de audit financiar, prin care se stabilesc obiectivele auditului
financiar şi modul în care acestea vor fi îndeplinite, precum şi detalierea
procedurilor de audit ce urmează a fi realizate de membrii echipei în etapa de
execuţie a acestuia.
321. Planul de audit financiar
va conţine în mod sintetic informaţii privind:
a) cadrul general al auditului, respectiv: obiectivele
auditului, exerciţiul bugetar auditat, componenţa echipei de audit, repartizarea
activităţilor de audit ce urmează a fi realizate de fiecare membru al echipei,
fondul de timp alocat pe activităţi şi persoane;
b) date despre entitatea
auditata: prezentarea generală a domeniului de activitate al entităţii
auditate, a scopului, funcţiilor, obiectivelor şi atribuţiilor acesteia, a
situaţiilor financiare şi a cadrului legal aplicabil;
c) reprezentanţii entităţii
auditate atât în perioada supusă auditului, cât şi în perioada efectuării
misiunii de audit;
d) înţelegerea şi evaluarea sistemelor contabil şi de
control intern;
e) identificarea şi evaluarea
riscurilor şi precizarea zonelor cu risc ridicat de apariţie a
erorilor/abaterilor sau a fraudei în cadrul entităţii auditate;
f) stabilirea pragului de
semnificaţie, care va sta la baza formulării opiniei de
audit;
g) abordarea auditului
financiar, respectiv prezentarea procedurilor de audit ce se vor aplica de
către auditorii publici externi;
h) alte aspecte pe care auditorii publici externi le
consideră necesare pentru realizarea auditului, cum ar fi: utilizarea
experienţei corespunzătoare a membrilor echipei pentru zonele cu risc ridicat;
programul întâlnirilor de lucru cu entitatea auditata; existenţa tehnologiei
informaţionale în cadrul entităţii etc.
322. Planul de audit financiar întocmit de echipă se avizează de către directorul din cadrul
departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către
consilierul de conturi/directorul camerei de conturi, înainte de începerea
etapei de execuţie a auditului financiar.
Planul de audit financiar
trebuie modificat, avizat şi aprobat şi pe parcursul executării auditului, dacă
apar informaţii noi care modifică premisele şi condiţiile avute în vedere la
elaborarea planului de audit financiar iniţial.
B. Execuţia auditului
financiar
323. In cadrul etapei de
execuţie a auditului financiar, auditorii publici externi realizează
următoarele activităţi:
a) stabilesc elementele care trebuie extrase din
categoria de operaţiuni economice supusă analizei (conţinutul eşantionului);
b) identifică şi aplică
proceduri de audit pentru obţinerea probelor de audit necesare realizării
misiunii de audit;
c) extrapolează valoarea
erorilor/abaterilor constatate la nivelul întregii categorii de operaţiuni
economice auditate, dacă procedurile de audit au fost aplicate asupra unui
eşantion;
d) însumează valorile
erorilor/abaterilor extrapolate şi le compară cu pragul de semnificaţie;
e) întocmesc documente de lucru pentru a-şi susţine
raportul de audit şi, respectiv, opinia de audit pe care o vor formula.
324. Probele de audit,
respectiv actele, documentele şi informaţiile obţinute, sunt utilizate pentru a
demonstra dacă managementul şi personalul entităţii auditate au acţionat în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu principiile stabilite prin
regulamentele, procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au
folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace, după caz.
Probele de audit pe care le obţin auditorii publici
externi trebuie să fie suficiente şi adecvate pentru a putea susţine
constatările şi concluziile formulate de echipa de audit, recomandările
formulate pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi îmbunătăţirea
activităţii entităţii auditate, precum şi opinia de audit.
Gradul de suficienţă al probelor de audit (cantitatea
probelor de audit necesare) este determinat de auditorii publici externi în
funcţie de nivelul de risc evaluat în legătură cu categoria de operaţiuni
economice auditata (cu cât este mai ridicat nivelul de risc, cu atât creşte cantitatea
de probe de audit necesară susţinerii constatărilor şi concluziilor) şi în
funcţie de calitatea acestor probe (cu cât probele de audit au o calitate mai
bună, cu atât sunt necesare
mai puţine probe pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor).
Gradul de adecvare al probelor
de audit (calitatea probelor de audit) este stabilit de auditorii publici
externi ţinând cont de relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru
susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului financiar. Gradul de
încredere al probelor de audit depinde de sursa şi natura acestora, precum şi
de circumstanţele în care au fost obţinute.
Gradul de suficienţă şi cel de adecvare al probelor de
audit sunt stabilite de către auditorii publici externi pe baza raţionamentului
profesional.
325. In vederea obţinerii
probelor de audit, auditorii publici externi trebuie să evalueze aserţiuni de
audit, reprezentând „afirmaţii" ale conducerii entităţii auditate, care
este responsabilă pentru prezentarea fidelă în situaţiile financiare ale
tuturor operaţiunilor efectuate de aceasta, în condiţii de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate.
326. Aserţiunile analizate de
auditorii publici externi sunt următoarele:
a) acurateţea - respectiv dacă toate operaţiunile
economice sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea corectă;
b) evaluarea - respectiv dacă activele şi pasivele
deţinute de entitate sunt evaluate conform reglementărilor legale în vigoare;
c) exhaustivitatea - respectiv
dacă toate operaţiunile economice au fost înregistrate
în registrele contabile;
d) existenţa - respectiv dacă activele şi pasivele
înregistrate există la data întocmirii situaţiilor financiare;
e) prezentarea - respectiv dacă
toate operaţiunile economice sunt înregistrate potrivit planului de conturi,
clasificaţiei bugetare şi sursei de finanţare şi sunt corect descrise;
f) proprietatea - respectiv
dacă activele şi pasivele înregistrate în bilanţul contabil aparţin entităţii;
g) realitatea - respectiv dacă toate operaţiunile economice
înregistrate sunt reale, sunt înregistrate în exerciţiul financiar la care se
referă şi potrivit clasificaţiei bugetare;
h) regularitatea - respectiv dacă toate operaţiunile
economice respectă sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor
procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din
care fac parte, inclusiv principiile de economicitate, eficienţă şi
eficacitate.
Cu privire la categoriile de operaţiuni economice
supuse auditului, prezentate în contul de rezultat patrimonial, în conturile de
execuţie ale cheltuielilor şi în contul de execuţie al veniturilor, se vor
analiza următoarele aserţiuni: acurateţea, exhaustivitatea, prezentarea,
realitatea şi regularitatea.
Referitor la soldurile conturilor la sfârşitul
perioadei, prezentate în bilanţul contabil, se vor analiza următoarele
aserţiuni: evaluarea, exhaustivitatea, existenţa, prezentarea şi proprietatea.
Referitor la datele înscrise în anexele la bilanţul
contabil, se vor analiza următoarele aserţiuni: acurateţea, evaluarea,
exhaustivitatea, existenţa, prezentarea şi proprietatea.
327. Pentru obţinerea de probe
de audit pe baza cărora să prezinte constatările, să formuleze concluziile,
recomandările şi opinia de audit, auditorii publici externi trebuie să aplice
în etapa de execuţie a misiunii de audit financiar proceduri şi tehnici de
audit, respectiv:
a) teste ale controalelor;
b) proceduri de fond.
328. Echipa de audit va aplica
în etapa de execuţie proceduri de fond, care sunt de două tipuri:
b1) proceduri analitice;
b2) teste de detaliu, în scopul
detectării erorilor/abaterilor din activitatea entităţii, reflectate în
situaţiile financiare, şi a reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil.
329. In vederea identificării
modificărilor intervenite în activităţile şi operaţiunile economice ale
entităţii, care pot afecta situaţiile financiare ale acesteia, auditorii
publici externi utilizează proceduri analitice pentru analiza informaţiilor
financiare şi nefinanciare.
Această analiză constă în compararea indicatorilor
existenţi la nivelul entităţii şi a tendinţelor semnificative ale acestora pe o
anumită perioadă, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt
inconsecvente faţă de alte informaţii relevante de care dispune echipa de audit
sau care se abat de la valorile previzionate de
auditorii publici externi.
Procedurile analitice se aplică, de obicei, datelor
exprimate sub formă numerică şi presupun: calcule, analize ale proporţiilor,
tendinţe şi fluctuaţii ale informaţiilor etc.
Procedurile analitice atrag atenţia auditorilor publici
externi asupra aspectelor specifice care necesită o examinare deosebită, se pot
aplica atât datelor din situaţiile financiare consolidate, cât şi celor din
situaţiile financiare ale structurilor subordonate entităţii auditate şi oferă
indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate şi regularitate,
precum şi cu privire la modul de respectare a principiilor de economicitate,
eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale
aflat în administrarea entităţilor auditate.
330. Tehnicile specifice utilizate de echipa de audit ca
proceduri analitice includ:
1. studierea schimbărilor
intervenite în situaţiile financiare faţă de perioadele contabile anterioare
celei de raportare;
2. analiza evoluţiei indicatorilor care au stat la baza
modului de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli;
3. analiza gradului de execuţie
a bugetului de venituri şi cheltuieli definitiv aprobat;
4. studierea corelaţiilor dintre diferite posturi
bilanţiere;
5. studiul legăturilor dintre
informaţiile financiare şi cele nefinanciare, care pot confirma cunoştinţele pe
care auditorii publici externi le-au dobândit deja sau le pot atrage atenţia
asupra unor cifre neobişnuite ori neprevăzute în situaţiile financiare,
referitoare la anumite operaţiuni economice efectuate de entitate.
Analiza datelor şi informaţiilor reprezintă o cercetare
obiectivă, cantitativă şi calitativă, pentru identificarea factorilor de
influenţă a întregului proces sau fenomen economic analizat.
Auditorii publici externi analizează datele şi
informaţiile colectate prin utilizarea următoarelor proceduri analitice
(cantitative şi calitative):
a) analiza comparativă
(Benchmarking) - reprezintă un proces de comparare a metodelor, proceselor,
procedurilor specifice entităţii verificate cu cele ale altor entităţi sau
standarde aplicabile în domeniul de activitate.
Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate
pentru:
(i) identificarea unor căi de îmbunătăţire a economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice şi administrării patrimoniului public
şi privat;
(ii) examinarea evoluţiei tendinţelor;
(iii) creşterea credibilităţii recomandărilor formulate
în raportul întocmit în urma acţiunii de verificare;
b) analiza nivelului de îndeplinire a scopului,
obiectivelor şi atribuţiilor prevăzute de actele normative de înfiinţare şi
organizare a activităţii entităţii verificate - se utilizează, în principal,
pentru a determina dacă scopul, obiectivele şi atribuţiile stabilite au fost
atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la
nerealizarea sau realizarea parţială a acestora. Orice abatere de la derularea
în bune condiţii a
activităţii entităţii verificate poate fi stabilită prin raportarea
rezultatelor şi impacturilor efective la scopul, obiectivele şi atribuţiile
prestabilite;
c) analiza cost-eficacitate - se efectuează asupra
relaţiilor dintre costurile activităţii şi rezultatele exprimate în costuri pe
unitatea de rezultat obţinut. Analiza cost-eficacitate se concentrează asupra
identificării celor mai avantajoase mijloace de atingere a obiectivelor
definite în condiţiile unui nivel maxim de cheltuieli alocate.
331. Prin testele de detaliu
efectuate asupra unor operaţiuni ale entităţii pentru perioada auditată, echipa
de audit testează detaliile acestor operaţiuni economice, în scopul obţinerii
de probe de audit, pentru a formula concluzii privind caracterul real, exact,
legal şi complet al acestor operaţiuni.
Astfel, pentru confirmarea caracterului real al
operaţiunilor economice ale entităţii auditate sunt efectuate teste pentru a
pune în evidenţă realizarea efectivă a acestora, verificând în acest scop dacă
aceste operaţiuni înregistrate în evidenţele tehnico-operativă şi
financiar-contabilă au la bază documente justificative, întocmite în
conformitate cu prevederile legale.
In ceea ce priveşte verificarea exactităţii
operaţiunilor economice aceasta presupune refacerea de către echipa de audit a
calculelor pentru toate operaţiunile selectate, confruntarea acestora cu datele
înscrise în documentele justificative şi compararea lor cu înregistrările din
evidenţa tehnico-operativă şi financiar-contabilă. De asemenea, pentru
confirmarea exactităţii, se verifică înregistrarea în evidenţă a operaţiunilor
economice, conform planului de conturi general aplicabil entităţii auditate.
In ceea ce priveşte caracterul legalităţii
operaţiunilor economice, auditorii publici externi verifică dacă acestea
respectă toate prevederile legale care le sunt aplicabile şi care sunt în
vigoare la data efectuării acestora.
Pentru confirmarea caracterului complet al
operaţiunilor economice, auditorii publici externi verifică dacă toate
documentele justificative au fost înregistrate în evidenţele tehnico-operativă
şi financiar-contabilă.
332. Testele de detaliu pot lua
forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor de
audit, cum ar fi:
a) inspecţia - constă în examinarea registrelor de contabilitate pentru a
identifica dacă datele înregistrate în acestea corespund cu cele existente în
documentele justificative în condiţiile respectării prevederilor legale, în
cazul cheltuielilor începând de la faza de angajare a cheltuielilor şi până la
plata efectivă a acestora, iar în cazul veniturilor, începând de la stabilirea
acestora şi până la încasarea lor.
In cazul activelor corporale inspecţia presupune
verificarea existenţei faptice a acestora, a modului de gestionare şi chiar a
îndeplinirii specificaţiilor tehnice aplicabile (de exemplu, în cazul
examinării unui activ, cum ar fi un drum sau o clădire, dacă există indicii
privind nerespectarea specificaţiilor de construcţie aplicabile, se poate
verifica inclusiv dacă acestea sunt îndeplinite, solicitându-se în acest scop efectuarea unei expertize tehnice, conform prevederilor pct. 20).
In cazul obiectivelor prevăzute în actul de înfiinţare
al entităţii, inspecţia presupune verificarea dacă entitatea a luat deciziile
corecte sau şi-a îndeplinit atribuţiile în concordanţă
cu aceste obiective.
Auditorii publici externi apreciază nivelul de
încredere al oricărui document inspectat şi au în vedere riscul de fraudă şi
posibilitatea ca un document inspectat să nu fie autentic ori să conţină date
nereale.
Cu prilejul inspecţiei auditorii publici externi pot
solicita furnizarea de diferite informaţii sau documente şi de la persoane din
afara entităţii verificate sau pot solicita unor instituţii specializate ale
statului efectuarea unor verificări de specialitate.
In vederea verificării
elementelor patrimoniale şi a realităţii efectuării unor categorii de
cheltuieli, inspecţia se efectuează şi pe teren. In acest caz, auditorii
publici externi pot solicita entităţii verificate constituirea unei comisii,
din care, pe lângă membrii echipei de audit, pot face parte reprezentanţii
entităţii verificate, precum şi experţi pe domenii, din afara entităţii, dacă
este cazul. Pentru realizarea acestei activităţi de inspecţie, auditorii
publici externi pot să examineze, fără a fi limitative, informaţiile
referitoare la planificarea strategică şi operaţională a entităţilor
verificate, la controalele interne dispuse de către conducerea entităţii
verificate, precum şi informaţiile cuprinse în următoarele documente:
(i) stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor conducerii executive,
precum şi ale organelor
deliberative;
(ii) reclamaţiile şi contestaţiile primite de entitate, precum şi modul de
soluţionare a acestora;
(iii) rapoartele de activitate ale entităţilor auditate
şi ale unităţilor subordonate acestora;
(iv) rapoartele întocmite în urma acţiunilor de audit
public extern sau de control precedente;
(v) rapoartele de audit intern;
b) observarea -
presupune urmărirea activităţilor, proceselor sau a procedurilor interne
realizate de către persoane din cadrul entităţii verificate;
c) investigarea/intervievarea - este o procedură de audit ce vine în completarea altor proceduri
utilizate şi care constă în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele
abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii verificate, în scopul de a
obţine probe de audit suficiente şi adecvate. Această procedură de audit
presupune întocmirea de chestionare, care reprezintă o listă de întrebări la
care se cer răspunsuri în formă scrisă, în vederea obţinerii datelor şi
informaţiilor necesare realizării obiectivelor acţiunii de verificare. La
finalul chestionarului se adresează întrebarea deschisă „Mai aveţi ceva de
adăugat în completarea celor spuse?";
d) confirmarea - constă
în primirea unui răspuns scris de la o persoană fizică sau juridică,
independentă de entitatea supusă verificării, pentru a stabili acurateţea
informaţiilor furnizate de entitatea verificată ori pentru a corobora
informaţiile conţinute în înregistrările contabile ale acesteia cu cele primite
de la sursele externe;
e) recalcularea -
presupune verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele
justificative şi din înregistrările contabile, prin reluarea calculelor;
f) reefectuarea -
presupune aplicarea de către auditorul public extern, în mod independent, a
procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de către entitatea
verificată în cadrul controlului intern. De exemplu, dacă selecţia ofertelor
dintr-un proces de licitaţie este dependentă de îndeplinirea anumitor criterii,
procesul de selectare a ofertelor ar putea fi reefectuat pentru a testa dacă a
fost aleasă oferta corectă. In cazul în care apar probleme de natură tehnică,
pot fi implicaţi experţi, aşa cum s-a precizat la pct. 20.
333. Procedurile şi tehnicile
de audit pot fi aplicate asupra tuturor elementelor din categoria de operaţiuni
economice (în literatura de specialitate se mai foloseşte şi noţiunea
„populaţie"), asupra unor elemente specifice sau asupra unor eşantioane extrase
din populaţia totală, în funcţie de raţionamentul
profesional al auditorilor publici externi.
334. Procedurile şi tehnicile
de audit aplicate de către auditorii publici externi în vederea obţinerii de
probe de audit suficiente şi adecvate, care să poată susţine constatările,
concluziile, recomandările, precum şi raportul şi opinia de audit, vor fi
consemnate în documente de lucru conţinute de dosarele de audit.
335. In vederea emiterii opiniei de audit, echipa de
audit va proceda la totalizarea valorilor erorilor/abaterilor
extrapolate şi la compararea acestei valori totale cu pragul de semnificaţie.
336. Extrapolarea la nivelul
întregii populaţii (categorie de operaţiuni economice) a valorii
erorii/abaterii constatate cu ocazia aplicării procedurilor de audit asupra
elementelor din eşantionul selectat se va face prin înmulţirea ratei
erorilor/abaterilor cu valoarea întregii populaţii. Rata erorilor/abaterilor se
calculează ca raport între valoarea totală a erorilor/abaterilor constatate şi
valoarea totală a eşantionului verificat. Erorile/Abaterile vor fi extrapolate
doar cu condiţia ca acestea să fie materiale prin valoare.
337. La elaborarea/întocmirea
documentelor de lucru se va ţine seama că acestea trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
a) să fie corecte şi complete pentru a susţine
constatările, concluziile şi recomandările formulate de către auditorii publici
externi;
b) să fie clare şi inteligibile;
c) să fie lizibile;
d) informaţiile conţinute
trebuie să fie reduse la aspectele relevante şi utile obiectivelor auditului,
în corelaţie cu pragul de semnificaţie stabilit.
338. Documentele de lucru întocmite de auditorii publici
externi în etapele de planificare şi de execuţie a
auditului financiar vor include, în principal, următoarele informaţii: titlul
documentului; structura la nivelul căreia se efectuează acţiunea de verificare;
numele şi prenumele auditorului public extern care întocmeşte documentul
respectiv; denumirea acţiunii de verificare; data şi scopul întocmirii
documentului; dimensiunea şi conţinutul eşantionului selectat din cadrul
fiecărei categorii de operaţiuni economice verificate în vederea atingerii
obiectivelor acţiunii de verificare; procedurile de audit aplicate;
observaţiile, descrierile, aprecierile, evaluările, constatările, concluziile
şi recomandările pe care le-au formulat auditorii publici externi cu privire la
acţiunea de verificare efectuată; sursa şi deţinătorul informaţiei; indexul
documentului de lucru şi trimiteri încrucişate la referinţele de lucru;
persoana care a efectuat revizuirea. Toate aceste documente de lucru pot fi prezentate sub forma înscrisurilor pe suport
hârtie, pe film, pe medii de înregistrare electronice etc.
C. Raportarea
Raportul de audit financiar
339. Conform prevederilor art. 32 alin. (2) din lege,
auditorii publici externi desemnaţi să auditeze
conturile anuale de execuţie bugetară întocmesc pentru fiecare misiune de audit
un raport de audit financiar, în care prezintă constatările, concluziile şi
recomandările cu privire la:
a) modul de administrare a
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, dacă
sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele
normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi dacă se respectă
principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii;
b) situaţiile financiare
auditate, dacă sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară
aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi
oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a
celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea
respectivă, exprimându-şi în acest sens o opinie.
340. Raportul de audit financiar întocmit de către auditorii publici externi, al cărui model este
prevăzut în anexa nr. 19, trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, următoarele
elemente:
a) titlul, localitatea şi data întocmirii raportului de
audit financiar;
b) partea introductivă:
b1) membrii echipei de audit, structura de specialitate
din care fac parte;
b2) numărul şi data delegaţiei de audit;
b3) entitatea auditată şi adresa acesteia;
b4) perioada de efectuare a misiunii de audit;
b5) perioada cuprinsă în auditul financiar;
b6) menţiunea că misiunea de audit financiar a fost efectuată în conformitate cu standardele
proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor
internaţionale de audit;
b7) reprezentanţii legali ai entităţii auditate;
b8) responsabilitatea auditorilor publici externi;
b9) responsabilitatea conducerii entităţii auditate;
c) situaţiile financiare auditate;
d) obiectivele auditului financiar;
e) prezentarea generală a entităţii auditate şi a
cadrului legal aplicabil acesteia;
f) metodologia de audit
aplicată;
g) sinteza constatărilor şi concluziilor auditului
financiar cu privire la:
g1) respectarea principiilor de legalitate şi
regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare anuale;
g2) sistemul de control intern;
g3) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflat în
administrarea entităţii auditate;
g4) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind
protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă,
dacă este cazul;
g5) respectarea principiilor de economicitate,
eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor
publice şi în administrarea
patrimoniului;
g6) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile
cadrului legislativ identificate;
h) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în
urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este
cazul;
i) punctul de vedere al
conducerii entităţii auditate cu privire la constatările auditului financiar,
precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia, dacă este cazul;
j) măsurile luate de entitate în timpul misiunii de
audit financiar;
k) concluziile generale rezultate în urma auditului financiar şi recomandările echipei de audit cu privire la
măsurile ce urmează a fi luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate în
timpul misiunii de audit financiar;
l) opinia auditorilor publici externi;
m) propuneri privind îmbunătăţirea cadrului legislativ;
n) semnăturile auditorilor publici externi;
o)anexe.
341. La întocmirea raportului
de audit financiar se vor avea în vedere şi următoarele:
a) Titlul raportului de audit financiar este precedat de
antet, care cuprinde structura de specialitate care
efectuează misiunea de audit, în coltul din stânga sus al paginii.
b) Partea introductivă a
raportului de audit financiar cuprinde şi:
(i) responsabilitatea auditorilor publici externi, care
este cea prevăzută la pct. 258;
(ii) responsabilitatea
conducerii entităţii auditate, care este cea prevăzută la pct. 257 şi în declaraţia prezentată de aceasta la începutul
acţiunii de audit financiar.
c) Obiectivele auditului la
care vor face referire auditorii publici externi sunt cele prevăzute la pct. 259.
d) Prezentarea generală a entităţii auditate şi a
cadrului legal aplicabil acesteia se va face în mod succint şi se va referi la:
(i) contextul instituţional;
(ii) descrierea activităţii, a scopului, obiectivelor
şi atribuţiilor prevăzute în actele normative de înfiinţare ale entităţii
auditate, modul de organizare şi funcţionare a acesteia, precizarea bugetului
total alocat entităţii auditate, precum şi a cheltuielilor aferente perioadei
auditate;
(iii) indicatorii care caracterizează activitatea
entităţii (stabiliţi de departamentul de specialitate care coordonează acţiunea
de verificare) - aceştia se vor introduce şi centraliza în aplicaţia INFOPAC
pentru a se efectua analiza lor la nivel naţional, pe domenii de activitate, în
vederea formulării unor concluzii şi a unor recomandări pentru îmbunătăţirea
activităţii în domeniul auditat;
(iv) modul de organizare a sistemului contabil;
(v) modul de organizare şi implementare a sistemului de
control intern;
(vi) evaluarea riscurilor.
e) Metodologia de audit
aplicată pe parcursul desfăşurării misiunii de audit financiar, secţiune care
conţine informaţii referitoare la modul în care:
(i) a fost stabilit pragul de semnificaţie (nivelul
materialităţii);
(ii) au fost determinaţi factorii care au influenţat
desfăşurarea auditului financiar sau care au generat schimbări semnificative de
orice natură în entitatea auditată pe parcursul perioadei auditate;
(iii) auditorii publici externi s-au confruntat cu
dificultăţi tehnice şi procedurale, dacă este cazul, ca de exemplu: lipsa
înregistrărilor contabile, neprezentarea documentelor justificative, lipsa de
colaborare a conducerii şi a celorlalţi reprezentanţi ai entităţii cu echipa de
audit etc;
(iv) au fost identificate categoriile de operaţiuni
economice auditate şi au fost utilizate procedurile de
audit;
(v) au fost obţinute şi examinate probele de audit ce
susţin constatările înscrise în raportul de audit financiar.
f) Sinteza constatărilor şi concluziilor auditului
financiar vor fi prezentate în ordinea obiectivelor principale ale misiunii de
audit financiar, prevăzute la pct. 259.
Auditorii publici externi vor prezenta în mod succint
în raportul de audit următoarele elemente:
(i) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate,
faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii
penale şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă
şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului constatate în timpul misiunii de audit financiar, în ordinea
obiectivelor prevăzute la pct. 259;
(ii) valoarea estimativă a erorilor/abaterilor
constatate;
(iii) descrierea cauzelor şi împrejurărilor care au
condus la apariţia
deficienţelor constatate;
(iv) efectul, respectiv consecinţele economico-financiare, sociale etc. generate de deficienţele
constatate;
(v) concluziile echipei de audit.
Erorile/Abaterile de la legalitate şi regularitate,
faptele pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale
constatate la entitatea auditată, precum şi
cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor
publice şi în administrarea patrimoniului vor fi prezentate detaliat în
procesul-verbal de constatare întocmit în urma misiunii de audit financiar, act
care constituie anexă la raportul de audit financiar. In raportul de audit
financiar se face trimitere la capitolele şi punctele din procesul-verbal de
constatare unde se regăsesc prezentate respectivele deficienţe.
In raportul de audit financiar
vor fi prezentate în secţiuni distincte:
A. constatările auditorilor
publici externi cu privire la:
1. respectarea principiilor de
legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia
bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare
anuale;
2. evaluarea sistemului de control intern al entităţii;
3. inventarierea şi evaluarea
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate;
4. constituirea, utilizarea şi
gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea
calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;
5. respectarea principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului
public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi în
execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, în concordanţă cu scopul,
obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost
înfiinţată entitatea auditată. Această analiză se face chiar dacă nu s-a
constatat încălcarea vreunei prevederi legale şi vor fi formulate recomandări
în situaţia în care se apreciază că există potenţial pentru îmbunătăţiri
semnificative în activitatea entităţii auditate;
6. carenţele, inadvertenţele
sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia misiunii de
audit financiar;
B. constatările rezultate în
urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este
cazul (o prezentare sintetică).
Pe baza constatărilor consemnate în raportul de audit
financiar, auditorii publici externi îşi formulează concluziile.
In vederea emiterii opiniei de audit, echipa de audit
va proceda la extrapolarea la nivelul întregii populaţii (categorie de
operaţiuni economice) a valorii erorilor/abaterilor constatate cu ocazia
aplicării procedurilor de audit asupra elementelor din eşantionul selectat, la
însumarea acestor valori extrapolate şi la compararea valorii totale cu pragul
de semnificaţie.
g) In raportul de audit financiar se vor prezenta şi punctul de vedere al entităţii cu privire la
constatările consemnate, precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia de către auditorii
publici externi, dacă este cazul.
h) In raportul de audit financiar se vor prezenta şi
măsurile luate în mod operativ de conducerea entităţii în timpul misiunii de
audit financiar pentru înlăturarea deficienţelor constatate de Curtea de
Conturi.
i) Constatările şi concluziile consemnate în raportul
de audit financiar reprezintă baza pentru formularea recomandărilor de către
auditorii publici externi cu privire la:
i 1) măsurile ce urmează a fi luate de conducerea
entităţii auditate în vederea înlăturării erorilor/abaterilor de la legalitate
şi regularitate constatate în timpul misiunii de audit financiar;
i2) măsurile ce urmează a fi luate de conducerea
entităţii auditate în vederea înlăturării deficienţelor constatate din:
1. evaluarea sistemului de
control intern al entităţii;
2. inventarierea şi evaluarea
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate;
3. constituirea, utilizarea şi
gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă; 4.
evaluarea respectării principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale şi în execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli,
în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată
entitatea auditata, în situaţia în care se apreciază că există potenţial pentru îmbunătăţiri
semnificative, chiar dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei
prevederi legale;
i3) modificarea cadrului
legislativ. Recomandările formulate, potrivit legii, de către auditorii publici
externi în raportul de audit financiar, cu privire la măsurile ce urmează a fi
luate, vor sta la baza măsurilor ce vor fi dispuse de şeful structurii care a
efectuat acţiunea de audit.
Pe lângă recomandările formulate în raportul de audit
financiar cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţii
verificate, auditorii publici externi vor formula, potrivit legii, şi alte
recomandări, dacă acest lucru se impune. In acest scop, auditorii publici
externi vor întocmi o notă cu propuneri de valorificare, în condiţiile
prevăzute la pct. 163, în care vor înscrie celelalte măsuri prevăzute de lege,
necuprinse în raportul de audit financiar, respectiv:
i4) blocarea fondurilor
bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau
ineficientă a acestora;
i5) sesizarea organelor de urmărire penală şi
informarea entităţii auditate în legătură cu această sesizare, în situaţia în
care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de
prejudicii;
i6) suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de
săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante
sau a unor abateri grave cu caracter financiar,
constatate în urma verificărilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a
cauzelor în care sunt implicate.
j) Ca parte a raportului de audit financiar, opinia
auditorilor publici externi constă într-o prezentare clară şi explicită a
poziţiei echipei de audit cu privire la:
j1) modul de administrare a patrimoniului public şi
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi
execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată,
dacă sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în
actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă respectă
principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii;
j2) situaţiile financiare auditate, dacă sunt întocmite
de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil
în România, dacă respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi dacă
oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a
celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea
respectivă.
342. Tipurile de opinie care pot fi exprimate de
auditorii publici externi în raportul de audit
financiar sunt următoarele:
a) opinie fără rezerve;
b) opinie fără rezerve cu
paragraf de evidenţiere a unui aspect;
c) opinie cu rezerve prin limitarea sferei de aplicare a
auditului;
d) opinie adversă;
e) imposibilitatea exprimării unei opinii.
343. La exprimarea opiniei de audit în urma misiunii de
audit financiar, auditorii publici externi vor avea în
vedere atât compararea sumei erorilor/abaterilor constatate extrapolate la
nivelul întregii populaţii (categoriei de operaţiuni economice) cu pragul de
semnificaţie stabilit în etapa de planificare a auditului, cât şi propriul
raţionament profesional.
Constatările de la ordonatorii de credite secundari şi
terţiari, prezentate în mod sintetic într-un capitol distinct al raportului de
audit şi al Procesului-verbal de constatare întocmite la nivelul ordonatorului
principal ori secundar de credite, vor fi avute în vedere la exprimarea
opiniei, ţinând cont de faptul că ordonatorul principal sau secundar de
credite, după caz, are atribuţii de coordonare, îndrumare, supraveghere şi
control al activităţii entităţilor subordonate.
344. Opinia fără rezerve,
cunoscută şi ca opinia favorabilă, este exprimată de către auditorii publici
externi atunci când în urma misiunii de audit financiar se constată atât pentru
entitatea auditata, cât şi pentru entităţile subordonate acesteia şi verificate
(ca urmare a includerii acestora în programul anual de activitate şi ca urmare
a prezentării echipei de audit a actelor, documentelor şi informaţiilor ce
le-au fost solicitate), dacă este cazul, următoarele:
a) modul de administrare a patrimoniului
public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată
(inclusiv entităţile subordonate acesteia şi verificate) sunt în concordanţă cu
scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a
fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii,
regularităţii, eficienţei, eficacităţii şi economicităţii;
b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite în
conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă
principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine reală şi fidelă a
operaţiunilor economice efectuate de către entitate, a poziţiei financiare, a
performanţei şi modificărilor poziţiei financiare ale acesteia.
Şeful structurii de specialitate din cadrul Curţii de
Conturi care a efectuat auditarea conturilor emite un certificat de
conformitate, al cărui model este prezentat în anexa nr. 20, doar în cazul în
care se exprimă opinie fără rezerve.
345. In cazul în care în
raportul de audit financiar a fost exprimată opinie fără rezerve, se procedează
astfel:
a) la nivelul departamentului de specialitate din
cadrul Curţii de Conturi şeful departamentului repartizează raportul de audit financiar directorului din cadrul acestei structuri, în
vederea întocmirii proiectului certificatului de conformitate;
b) la nivelul camerelor de conturi, în vederea
întocmirii proiectului certificatului de conformitate, directorul camerei de
conturi repartizează raportul de audit financiar
directorului adjunct al camerei de conturi.
346. In cazul anulării în
totalitate de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor/instanţa de
judecată competentă a măsurilor dispuse prin decizia emisă ca urmare a
valorificării constatărilor consemnate în raportul de audit financiar
(detaliate în procesul-verbal de constatare), structurile Curţii de Conturi nu
vor dispune emiterea certificatului de conformitate.
347. Opinia fără rezerve cu
paragraf de evidenţiere a unui aspect, cunoscută şi ca opinia favorabilă cu
paragraf de evidenţiere a unui aspect, este exprimată atunci când auditorii
publici externi concluzionează că:
a) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 344 şi
că acestea nu sunt semnificativ afectate de existenţa unor evenimente ce nu
sunt sub controlul direct al entităţii auditate (adoptarea unor politici
economice, financiare, contabile, fiscale din dispoziţia ordonatorului de
credite ierarhic superior, dar care intră în contradicţie cu prevederile legale sau alte reglementări
în vigoare; nesiguranţă cu privire la deznodământul viitor al unui litigiu);
b) valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la
legalitate şi regularitate, extrapolate la nivelul întregii populaţii auditate,
constatate atât la entitatea auditată, cât şi la entităţile din subordine, se
situează sub pragul de semnificaţie.
In acest caz, în raportul de audit financiar, după
paragraful în care se formulează opinia de audit, se va introduce un paragraf
de evidenţiere a erorii/abaterii constatate şi consemnate în mod detaliat în
procesul-verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar.
348. Opinia cu rezerve se emite
de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în cazul limitării sferei
de aplicabilitate a auditului financiar, respectiv al imposibilităţii aplicării
de către auditorii publici externi a procedurilor de audit considerate ca fiind
necesare, deoarece entitatea auditată şi/sau entităţile subordonate acesteia nu
furnizează toate actele, documentele şi informaţiile deţinute. In această
situaţie, auditorii publici externi încearcă să aplice proceduri de audit alternative
rezonabile pentru a obţine probe de audit suficiente şi adecvate, din surse
externe, dacă acestea există.
In cazul opiniei cu rezerve, în raportul de audit financiar se adaugă un paragraf distinct, ce precedă
opinia, paragraf prin care auditorii publici externi prezintă în mod explicit
în ce a constat limitarea ariei de aplicabilitate a auditului financiar.
La exprimarea opiniei de audit se va ţine cont şi de
natura şi contextul în care au apărut deficienţele respective, precum şi de
modul în care acestea influenţează/afectează situaţiile financiare ale
entităţii auditate.
349. Opinia adversă este
exprimată de către auditorii publici externi atunci când se constată la
entitatea verificată (inclusiv la entităţile subordonate acesteia) una sau mai
multe dintre următoarele situaţii:
a) modul de administrare a
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi
cheltuieli:
a1) nu sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi
atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată
entitatea; şi/sau
a2) nu respectă principiile legalităţii, regularităţii,
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, concluzie formulată în cazul în
care valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate
constatate şi extrapolate la nivelul populaţiilor auditate se situează peste
pragul de semnificaţie;
b) au fost constatate fapte
pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
c) situaţiile financiare
auditate nu sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară
aplicabil în România şi/sau nu oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei
financiare, a performanţei şi/sau a modificărilor poziţiei financiare ale
acesteia.
In cazul emiterii de către auditorii publici externi a
unei opinii adverse, în raportul de audit financiar se vor prezenta cu
claritate toate motivele care au determinat formularea
acestei opinii.
350. Imposibilitatea exprimării
unei opinii se declară în cazul în care auditorii publici externi nu sunt în
măsură să formuleze o opinie, întrucât nu au reuşit să obţină probe de audit
suficiente şi adecvate care să o susţină din următoarele motive:
a) entitatea auditată nu a permis accesul echipei de
audit în sediul său;
b) entitatea auditată şi/sau entităţile subordonate
acesteia nu a/au furnizat echipei de audit actele, documentele şi informaţiile
solicitate şi nu a existat posibilitatea aplicării de proceduri de audit alternative rezonabile, pentru
obţinerea de probe de audit suficiente şi adecvate, din surse externe.
351. Raportul de audit financiar este un document
unilateral, fiind semnat numai de către auditorii publici externi.
352. In condiţiile în care la o entitate cuprinsă în
programul anual de activitate a Curţii de Conturi se realizează o misiune de
audit financiar, la aceasta se va putea proceda în mod concomitent şi la:
a) verificarea aspectelor sesizate prin petiţii adresate structurilor Curţii de Conturi, indiferent
de perioada din care provin aceste aspecte;
b) verificarea modului de îndeplinire a măsurilor
dispuse de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, ca urmare a
efectuării acţiunilor anterioare.
In acest caz, se va întocmi un singur raport de audit
financiar, care va avea anexat procesul-verbal de constatare, în care se vor
consemna toate erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele
pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale
şi/sau cazurile de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului, constatate ca urmare a acestor tipuri de verificări.
Deficienţele constatate pentru
fiecare acţiune în parte vor fi consemnate în raportul de audit în secţiuni
distincte.
In situaţia în care se verifică aspectele sesizate prin
petiţiile adresate structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, se vor
respecta prevederile pct. 53 referitor la obligativitatea asigurării protecţiei
datelor de identificare a persoanelor care au transmis aceste petiţii.
353. In situaţia în care se
constată deficienţe care provin din perioada anterioară celei supuse auditării
sau care pot continua până la zi, se procedează conform prevederilor pct. 107-109.
Alte tipuri de acte ce pot fi întocmite cu ocazia
misiunii de audit financiar
354. In situaţia în care s-au
constatat erori/abateri de la legalitate şi
regularitate, care au determinat sau nu producerea
unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu
încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi
în administrarea patrimoniului, se pot întocmi următoarele tipuri de acte:
a) proces-verbal de constatare - procedura de întocmire
şi valorificare a constatărilor consemnate în acest tip de act este similară cu
cea prevăzută pentru raportul de control, menţionată la pct. 80-122 şi la pct.
162-249;
b) nota de constatare, pentru situaţiile prevăzute la
pct. 125 - procedura de întocmire si valorificare este cea prezentată la pct.
168-169;
c) nota de conciliere cu
privire la clarificarea eventualelor divergenţe între constatările auditorilor
publici externi şi punctul de vedere al reprezentanţilor legali ai entităţii
auditate;
d) proces-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiilor - procedura de întocmire şi valorificare a
constatărilor consemnate în acest tip de act este cea prevăzută la pct.
128-137;
e) proces-verbal de constatare
a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b)
din Legea nr. 94/1992, republicată - procedura de întocmire şi valorificare a
constatărilor consemnate în acest tip de act este cea prevăzută la pct.
138-148;
f) proces-verbal de constatare
a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a
penalităţilor prevăzute ia art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată -
procedura de întocmire şi valorificare a constatărilor consemnate în acest tip
de act este cea prevăzută la pct. 149-159.
Toate aceste acte vor constitui anexă la raportul de
audit financiar.
Dacă în urma auditării se constată erori/abateri pentru
care reglementările legale prevăd sancţiuni contravenţionale, dar a căror aplicare
intră în competenţa altor autorităţi/instituţii publice decât Curtea de
Conturi, se va proceda conform prevederilor pct. 23-24.
355. Erorile/Abaterile, faptele
pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale
şi/sau cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi
eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului
public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale,
constatate cu ocazia efectuării auditului financiar, sunt prezentate sintetic
în raportul de audit financiar (făcându-se trimitere la capitolele şi punctele
unde se regăsesc în procesul-verbal de constatare) şi în mod detaliat în
celelalte acte întocmite, anexe la acesta, prezentate la pct. 354.
356. Dacă în cadrul misiunii de
audit financiar se desfăşoară mai multe tipuri de acţiuni, aşa cum este
prevăzut la pct. 352, se va întocmi un singur proces-verbal de constatare
pentru toate deficienţele constatate.
357. Procesul-verbal de
constatare este un act bilateral şi se semnează de către auditorii publici
externi care au efectuat misiunea de audit financiar şi reprezentanţii legali
ai entităţii auditate. Conţinutul acestuia este similar cu cel al raportului de
control, mai puţin paragraful referitor la prezentarea entităţii, care este
cuprins în raportul de audit financiar.
Modul de întocmire a Procesului-verbal de constatare,
asigurarea securităţii informaţiilor prezentate în acesta şi anexele care îl
însoţesc, precum şi procedura de clarificare şi de valorificare a deficienţelor
constatate cu ocazia auditului financiar se realizează în aceleaşi condiţii cu
cele pentru raportul de control, prevăzute la pct. 80-122 şi pct. 162-249.
Inregistrarea şi semnarea actelor întocmite în urma
misiunii de audit financiar
358. Numărul necesar de
exemplare ale raportului de audit financiar se stabileşte în funcţie de numărul
destinatarilor, astfel încât unul să rămână la sediul structurii de
specialitate a Curţii de Conturi. Numărul exemplarelor întocmite se consemnează
la finalul raportului.
Un exemplar al raportului de audit financiar, împreună
cu anexele sale, precum şi celelalte exemplare ale Procesului-verbal de
constatare, înregistrate la registratura entităţii auditate şi în registrul
unic de control al acesteia, se transmit entităţii auditate însoţite de o
adresă de înaintare semnată de auditorii publici externi care au efectuat
misiunea de audit financiar. In adresa de înaintare se va preciza faptul că
procesul-verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar, este
transmis pentru a fi semnat de reprezentanţii legali ai entităţii auditate în
termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării acestuia la entitate
sau de la data confirmării de primire.
359. Numărul de exemplare în
care va fi întocmit procesul-verbal de constatare, înregistrarea şi semnarea
acestuia, precum şi depunerea obiecţiunilor la constatările din raportul de
audit financiar, detaliate în procesul-verbal de constatare anexat acestuia, urmăresc
procedura prevăzută la pct. 110-122.
360. Raportul de audit
financiar se depune şi se înregistrează la registratura structurii Curţii de
Conturi care a efectuat auditul, sub acelaşi număr ca şi anexele sale,
întocmite dacă este cazul. Actele încheiate ca urmare a misiunii de audit
financiar se evidenţiază în registrul de intrări-ieşiri de la nivelul
structurii de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa
actelor încheiate şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea,
al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10, şi în aplicaţia INFOPAC.
361. Dacă în urma misiunilor de
audit financiar efectuate de camerele de conturi la ordonatorii de credite se
constată erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau
nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost
săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a
principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea fondurilor publice, aceste deficienţe
consemnate în actele încheiate se transmit în sinteză departamentului
coordonator al acţiunii de audit şi Departamentului de coordonare a verificării
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale al Curţii de Conturi, la
termenele stabilite de către aceste departamente.
362. Departamentele
coordonatoare ale acţiunilor de audit financiar pot
transmite comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, organelor puterii executive (ordonatori de credite, Guvern etc),
altor părţi interesate, după aprobarea plenului Curţii de Conturi, rapoarte de
specialitate conţinând constatările cuprinse în rapoartele de audit financiar
întocmite de către auditorii publici externi din cadrul structurilor Curţii de
Conturi.
De asemenea, un exemplar al raportului de audit
financiar întocmit la nivelul ordonatorilor principali de credite ai unităţilor
administrativ-teritoriale va fi transmis spre analiză organelor deliberative
ale administraţiei publice locale, împreună cu decizia conţinând măsurile pe
care ordonatorul de credite trebuie să le ia pentru înlăturarea deficienţelor
constatate de Curtea de Conturi.
363. In situaţia în care pe
parcursul acţiunii de audit financiar se constată erori/abateri de la
legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor
prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea
legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate,
eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului, aceste constatări, prezentate în mod sintetic într-un capitol
distinct al raportului de audit financiar, vor fi valorificate prin emiterea
unei decizii de către şeful de departament/directorul camerei de conturi.
Decizia va conţine măsurile dispuse pentru intrarea în legalitate şi pentru
îmbunătăţirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în activitatea
entităţii, conform procedurii prevăzute la pct. 171-172.
364. Procedura depunerii
obiecţiunilor, de valorificare a constatărilor respective şi de urmărire a
modului de ducere la îndeplinire a măsurilor recomandate prin decizie este
similară cu procedura prevăzută la cap. II.
Actele întocmite cu ocazia valorificării constatărilor
rezultate în urma acţiunii de audit financiar şi actele întocmite în urma
acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse
prin decizii (proces-verbal de constatare şi/sau notă unilaterală) vor fi
înregistrate la registratura structurii de specialitate a Curţii de Conturi
care a efectuat acţiunea de audit financiar sub acelaşi număr cu actele
întocmite în urma acţiunii de audit financiar.
D. Revizuirea
365. Revizuirea documentelor întocmite de auditorii
publici externi în cadrul acţiunii de audit financiar
se realizează aşa cum se precizează la capitolul privind asigurarea şi
controlul calităţii.
366. Documentele de lucru şi
celelalte informaţii relevante pentru misiunea de audit
financiar vor fi organizate în dosare de audit, care pot fi:
a) dosare curente;
b) dosare permanente.
Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr.
21.
Dosarul permanent va cuprinde toate informaţiile şi
documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de
verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.
CAPITOLUL IV
Organizarea şi efectuarea auditului performanţei, întocmirea actelor şi
valorificarea constatărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile Curţii de Conturi în efectuarea
auditului performanţei
367. Atribuţiile Curţii de
Conturi privind efectuarea auditului performanţei sunt prevăzute la art. 21
alin. (2) şi art. 28 din lege. Conform acestor prevederi, Curtea de Conturi
exercită auditul asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi asupra
oricăror fonduri publice, efectuând o evaluare independentă asupra
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un
program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice
alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
Prin constatările şi recomandările formulate cu acest
prilej se urmăreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării
resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul
programului/proiectului/procesului/activităţii sau entităţii auditat/auditate.
368. Auditul performanţei se
poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor,
programelor, proceselor sau activităţilor pe care o entitate trebuie să le
realizeze.
369. Acţiunea de audit al
performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită prin
prezentul regulament, prin standardele de audit proprii elaborate pe baza
standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, precum
şi pe baza raţionamentului profesional al auditorilor publici externi.
370. Auditul performanţei
permite Curţii de Conturi să furnizeze Parlamentului, Guvernului, entităţilor
auditate, instituţiilor interesate şi contribuabililor rapoarte privind modul
de folosire a fondurilor publice, care includ şi recomandările formulate de
Curtea de Conturi pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii
în utilizarea acestora.
De altfel, Curtea de Conturi programează desfăşurarea
acţiunilor de audit al performanţei în domenii cu risc ridicat, unde se poate
aduce un plus de valoare pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii în utilizarea fondurilor publice.
371. Auditul performanţei poate
să abordeze orientarea spre rezultate, ceea ce presupune evaluarea dacă
obiectivele stabilite au fost atinse, sau să abordeze orientarea spre
verificarea şi analiza cauzelor apariţiei unor disfuncţii apărute în cadrul
unui program/proiect/proces sau unei activităţi la nivelul unei entităţi ori o
combinaţie a celor două abordări.
Aceste abordări în cadrul auditului performanţei nu
exclud verificarea conformităţii cu legislaţia şi reglementările în vigoare.
372. Auditul performanţei
evaluează un program/proiect/ proces/activitate urmărind:
a) evaluarea economiilor
realizate în gestionarea fondurilor alocate pentru realizarea unui
program/proiect/proces/activităţi auditat/auditate, respectiv stabilirea
măsurii în care prin principiile şi practicile de management se asigură
minimizarea costului resurselor alocate, fără a se compromite realizarea în
bune condiţii a obiectivelor;
b) eficienţa utilizării resurselor umane, materiale,
financiare, inclusiv examinarea sistemelor de informare asupra indicatorilor de
performanţă, a sistemului de control intern şi procedurile urmate de entităţile
auditate, respectiv maximizarea rezultatelor unui program/proiect/proces/activităţi în relaţie cu resursele
utilizate şi stabilirea raportului dintre rezultatele obţinute şi costul
resurselor utilizate în vederea obţinerii acestora;
c) eficacitatea utilizării fondurilor publice,
respectiv stabilirea gradului de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unui
program/proiect/proces/activităţi, precum şi compararea impactului efectiv
realizat cu impactul dorit.
Măsurarea performanţei prin prisma celor „3E" -
economicitate, eficienţă, eficacitate - constituie o necesitate pentru
conducerea entităţii de la toate nivelurile, pentru a avea o imagine clară
asupra performanţei programului/proiectului/ procesului/activităţii.
Auditul performanţei nu
presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a celor „3E" -
economicitate, eficienţă şi eficacitate.
373. Cu ocazia desfăşurării
acţiunilor de audit al performanţei, auditorii publici
externi vor evalua sistemul de control intern şi vor
verifica în mod obligatoriu şi respectarea prevederilor legale cu privire la
inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii
auditate. Constatările şi concluziile rezultate din această verificare vor fi consemnate
în mod sintetic în secţiuni distincte ale raportului de audit al performanţei,
iar auditorii publici externi vor formula recomandări privind măsurile pe care
entitatea trebuie să le ia pentru înlăturarea deficienţelor constatate. O
prezentare detaliată a acestor constatări, concluzii şi recomandări va fi
consemnată în procesul-verbal de constatare.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea şi efectuarea auditului performanţei
374. Structura de specialitate
care efectuează acţiunea de audit al performanţei înştiinţează prin adresa de
notificare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 22, entităţile incluse
în programul de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi asupra misiunii
de audit ce urmează a se realiza la acestea.
Procedura de întocmire şi transmitere a adresei de
notificare, însoţită de lista actelor, documentelor şi informaţiilor necesare
desfăşurării acţiunii de audit al performanţei (anexa nr. 26, machetele nr.
1-5, precum şi machete şi chestionare referitoare la
programul/proiectul/procesul/activitatea ce urmează a fi auditate), desemnarea
auditorilor publici externi pentru efectuarea auditului performanţei, emiterea
delegaţiilor pentru misiunea de audit al performanţei, precum şi înregistrarea
acţiunii în „registrul unic de control" sunt similare cu procedurile
descrise la cap. II. Modelul
delegaţiei emise pentru misiunea de audit al performanţei este prezentat în
anexa nr. 23.
De asemenea, sunt valabile şi prevederile din cap. I secţiunea a 4-a cu privire la obligaţiile
conducerii structurilor de specialitate şi ale auditorilor publici externi ai
Curţii de Conturi.
Etapele auditului performanţei
375. Pentru efectuarea
auditului performanţei, auditorii publici externi parcurg următoarele etape:
planificarea, execuţia, raportarea şi revizuirea.
A. Planificarea
misiunii de audit al performanţei
376. Planificarea unei misiuni
de audit al performanţei presupune următoarele faze de planificare:
1. planificarea strategică, care constă în selectarea
temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse auditului performanţei şi este cea
prevăzută în metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării
programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobată de plen;
2. planificarea operaţională, care constă în
parcurgerea următoarelor faze:
a) documentarea în auditul performanţei;
b) identificarea şi evaluarea riscurilor în auditul
performanţei şi a impactului potenţial al acestora;
c) stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza
şi a surselor acestora;
d) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice ale
auditului performanţei, precum şi a întrebărilor la care trebuie să răspundă
acest audit;
e) stabilirea metodologiei de audit care va fi
utilizată pentru obţinerea probelor de audit;
f) elaborarea planului de audit
al performanţei.
a) Documentarea în
auditul performanţei
377. Documentarea în auditul
performanţei începe printr-o şedinţă de deschidere la entitatea auditată, la
care pot să participe şeful departamentului/directorul din cadrul
departamentului sau directorul/directorul adjunct al camerei de conturi, după
caz, echipa de audit şi conducerea entităţii auditate.
In cadrul şedinţei de deschidere se prezintă echipa de
audit, tema şi obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact,
precum şi alte detalii necesare realizării auditului performanţei şi se
clarifică aspectele legate de asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a
accesului logistic corespunzător.
După şedinţa de prezentare se va proceda la predarea de
către entitatea auditată şi primirea de către echipa de audit a actelor,
documentelor şi informaţiilor solicitate prin adresa de notificare.
378. In activitatea de documentare, auditorii publici
externi trebuie să colecteze, în principal, informaţii relevante şi de încredere referitoare la:
(i) strategia guvernamentală privind domeniul auditat;
(ii) cadrul legislativ care reglementează activitatea
entităţii auditate şi analiza eventualelor modificări legislative intervenite
pe parcursul perioadei auditate;
(iii) mediul extern în care
operează entitatea auditată;
(iv) obiectivele şi activităţile entităţii auditate;
(v) organizarea entităţii auditate, respectiv
organigrama şi responsabilităţile managementului, regulamente interne, sistemul
de control intern (conform procedurii stabilite la cap.
VI) etc;
(vi) rapoartele întocmite de entitatea auditată;
(vii) veniturile şi cheltuielile entităţii auditate;
(viii) constatările din actele de control întocmite la
entitatea auditată de organele specializate ale statului şi alte informaţii
relevante pentru acţiunea de audit al performanţei în vederea cunoaşterii atât
a principalelor probleme identificate de autorităţile care au verificat
entitatea, cât şi a modului de soluţionare a deficienţelor detectate.
379. Pentru obţinerea acestor
informaţii auditorii publici externi folosesc, în principal, procedura de
examinare a actelor, documentelor şi informaţiilor furnizate de către entitatea
auditată, inclusiv cele solicitate de conducerile structurilor de specialitate
ale Curţii de Conturi prin adresa de notificare a acţiunii de audit al
performanţei, precum şi studierea literaturii de specialitate sau organizarea
unor grupuri de dezbatere.
380. Grupul de dezbatere este o
procedură utilizată în auditul performanţei şi constă în colectarea de opinii şi
idei de la persoane de specialitate din cadrul entităţii auditate şi din afara
acesteia, respectiv: cadre universitare, cercetători, membri ai unor
organizaţii profesionale, care au legătură cu domeniul auditat. Scopul
principal al organizării grupurilor de dezbatere este acela de a culege
informaţii preliminare care pot fi testate în etapa de execuţie a auditului
performanţei prin interviuri sau observări. Informaţiile obţinute urmăresc identificarea unor
obstacole în realizarea indicatorilor de performanţă ai
programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate.
Auditorul public extern responsabil cu organizarea
grupului de dezbatere întocmeşte o listă cu principalele probleme care vor fi
analizate, pe care o comunică membrilor acestui grup înainte de data stabilită
pentru desfăşurarea şedinţei de lucru. Rezultatele şedinţei de dezbatere vor fi
consemnate într-un document de lucru.
b) Identificarea şi
evaluarea riscurilor în auditul performanţei şi a impactului potenţial al
acestora
381. Auditorii publici externi
trebuie să identifice şi să evalueze riscurile în auditul performanţei întrucât
există posibilitatea producerii unor evenimente cu efecte negative în
organizarea şi funcţionarea entităţii auditate.
Riscurile pentru buna gestiune
financiară, adică riscurile de neîndeplinire a obiectivelor de economicitate,
eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului, pot fi inerente prin natura lor (risc inerent) şi/sau pot fi
influenţate de deficienţele existente în organizarea şi desfăşurarea
controlului intern (risc de control).
Identificarea riscurilor specifice programelor,
proiectelor, proceselor, activităţilor şi entităţii auditate îi va ajuta pe
auditorii publici externi la selectarea procedurilor de audit, care vor fi
orientate, în special, către zonele cu potenţial ridicat de risc.
382. Stabilirea şi evaluarea
riscurilor se realizează, în principal, prin exercitarea raţionamentului
profesional al auditorilor publici externi şi ca urmare a evaluării sistemului
de control intern, în conformitate cu procedura descrisă la cap. VI.
Riscurile identificate de auditorii publici externi
trebuie să fie descrise într-un mod coerent şi vor fi incluse în „Lista
riscurilor identificate şi evaluarea acestora", al cărei model este
prezentat în anexa nr. 24. Descrierea riscului trebuie să includă informaţii
privind cauzele şi consecinţele posibile ale acestuia (impactul) asupra
gradului de îndeplinire a obiectivelor programului, proiectului, procesului,
activităţii sau entităţii auditat/auditate.
383. In contextul unui audit al
performanţei, evaluarea riscurilor implică analiza riscurilor critice
(semnificative şi relevante) pentru îndeplinirea obiectivelor legate de
economicitate, eficienţă şi eficacitate, care constituie astfel un punct de
plecare pentru elaborarea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul
performanţei şi stabilirea ariei de cuprindere a acestuia.
c) Stabilirea
criteriilor de audit care se vor utiliza şi a surselor acestora
384. Criteriile de audit
reprezintă termenii de referinţă identificaţi de auditorii publici externi,
respectiv standardele faţă de care este apreciată atingerea performanţei, adică
se compară ceea ce este cu
ceea ce ar fi trebuit să fie.
Criteriile de audit sunt alese
de auditorii publici externi prin exercitarea raţionamentului lor profesional
şi trebuie să fie cuprinzătoare, obiective, relevante, rezonabile, accesibile
şi flexibile pentru a corespunde obiectivelor auditului performanţei.
385. Criteriile de audit pot fi
selectate utilizând una dintre următoarele surse:
(i) legislaţie, ghiduri, reglementări şi criterii de
performanţă stabilite şi aplicabile programului, proiectului, procesului sau
activităţii auditat (e);
(ii) standarde generale, standarde pe domenii şi indicatori relevanţi;
(iii) referinţe obţinute prin comparare cu cea mai bună
practică în domeniul auditat;
(iv) referinţe obţinute prin analizarea evoluţiei în
timp a unor indicatori privind realizarea performanţei programului, proiectului,
procesului sau activităţii
auditat(e);
(v) criterii utilizate în audituri similare, efectuate
de către alte instituţii
supreme de audit;
(vi) criterii obţinute prin valorificarea experienţei
unor experţi, specialişti,
profesori universitari, academicieni etc.
386. Criteriile de audit pot fi
diferite de la un audit la altul, în funcţie de specificul programului,
proiectului, procesului sau activităţii auditat/auditate.
d) Formularea şi revizuirea obiectivelor specifice ale auditului performanţei, precum şi a
întrebărilor la care trebuie
să răspundă acest audit
387. După parcurgerea fazelor
de documentare, de identificare şi evaluare a riscurilor, precum şi a celei de
stabilire a criteriilor de audit care se vor utiliza, auditorii publici externi
trebuie să realizeze:
(i) definitivarea obiectivelor specifice ale acţiunii
de audit al performanţei;
(ii) formularea întrebărilor la care trebuie să
răspundă auditul în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice ale auditului performanţei în domeniul supus auditării. Intrebările
trebuie să fie formulate de către auditorii publici externi în mod obiectiv,
raţional şi în legătură cu obiectivele auditului performanţei, pentru a se
putea colecta probe de audit suficiente şi adecvate.
Intrebările formulate pot fi principale şi secundare.
Intrebările principale trebuie să fie limitate ca număr şi pot fi divizate în
întrebări secundare, care, la rândul lor, pot fi detaliate prin alte întrebări.
Formularea întrebărilor de audit trebuie să se
realizeze într-o succesiune logică şi într-o ordine structurată. In procesul de
formulare şi divizare a întrebărilor, acestea devin tot mai specifice, iar
ultimul nivel al întrebărilor rezultate din întrebările secundare formează baza
surselor probelor de audit. Intrebările obţinute de la fiecare nivel trebuie să
fie diferite unele de celelalte, dar împreună să acopere principalele aspecte
ale întrebării de la nivelul imediat superior.
388. Intrebările la care
trebuie să răspundă auditul performanţei vor fi cuprinse într-o listă, care
reprezintă un inventar al tuturor obiectivelor specifice ce trebuie evaluate în
cadrul procesului de audit al performanţei. Această procedură îi ajută pe
auditorii publici externi să nu piardă din vedere aspectele pe care trebuie să
le atingă auditul, conform planului de audit al performanţei.
e) Stabilirea metodologiei de audit care va fi
utilizată pentru obţinerea probelor de audit
389. In această fază a
planificării auditului performanţei, auditorii publici externi trebuie să
identifice:
(i) natura, sursele şi valabilitatea probelor de audit
care pot fi obţinute, luând în considerare şi factori cum ar fi: valabilitatea
altor rapoarte de audit, studiile efectuate în legătură cu programul/procesul/
proiectul/activitatea auditat/auditată şi costurile obţinerii probelor de audit etc.
(ii) procedurile de audit ce se vor utiliza pentru
obţinerea probelor de audit.
390. Probele de audit
reprezintă acele acte, documente şi informaţii obţinute de către auditorii
publici externi, prin utilizarea procedurilor de audit specifice auditului
performanţei, pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor
cuprinse în rapoartele de audit al performanţei.
Pentru obţinerea de date şi informaţii cât mai corecte
se pot utiliza următoarele metode: studii, interviuri, observaţii şi analize
ale documentelor scrise. Alegerea acestor metode se sprijină
pe pregătirea profesională individuală şi pe
raţionamentul profesional al membrilor echipei de audit şi trebuie să se
ghideze după obiectivele specifice ale auditului performanţei şi după
întrebările la care trebuie să se răspundă.
Probele obţinute, de fapt „ceea ce este", sunt
evaluate de auditorii publici externi pe baza criteriilor de audit definite în
prealabil, respectiv comparate cu „ceea ce ar fi trebuit să fie", iar rezultatele
evaluărilor reprezintă constatările auditului performanţei. Din analiza acestor
probe de audit trebuie să rezulte cauzele şi efectele constatărilor echipei de
audit.
391. Auditorii publici externi
trebuie să obţină probe suficiente şi adecvate pentru a
răspunde la întrebările formulate de echipa de audit
şi pentru a susţine constatările şi concluziile rezultate în urma auditului
performanţei. Alegerea criteriilor pe baza cărora auditorii publici externi
determină dacă probele de audit sunt suficiente şi adecvate
are în vedere:
(i) scopul în care vor fi utilizate probele de audit;
(ii) semnificaţia constatărilor auditului performanţei;
(iii) nivelul de încredere şi gradul de independenţă a surselor probelor de audit;
(iv) costul obţinerii unor probe de audit suplimentare
în raport cu posibilele avantaje pe care acestea le oferă în susţinerea
constatărilor şi a concluziilor;
(v) riscul pe care îl implică formularea unor
constatări incorecte sau a unor concluzii eronate. Probele de audit utilizate de
auditorii publici externi sunt cele obţinute direct de ei şi cele furnizate de
entitatea auditată sau de terţe părţi.
Gradul de suficienţă al probelor de audit (cantitatea
probelor de audit necesare) este determinat de auditorii publici externi în
funcţie de nivelul de risc evaluat în legătură cu
programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată (cu cât este mai
ridicat nivelul de risc, cu atât creşte cantitatea de probe de audit necesară
susţinerii constatărilor şi concluziilor) şi în funcţie de calitatea acestor
probe (cu cât probele de audit au o calitate mai bună, cu atât sunt necesare
mai puţine probe pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor).
Gradul de adecvare al probelor de audit (calitatea
probelor de audit necesare) este stabilit de auditorii
publici externi ţinând cont de relevanţa şi de gradul de încredere al acestora
pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului performanţei. Gradul
de încredere al probelor de audit depinde de sursa şi natura acestora, precum
şi de circumstanţele în care au fost obţinute.
Gradul de suficienţă şi cel de adecvare al probelor de
audit este stabilit de către auditorii publici externi pe baza raţionamentului
profesional.
392. In cadrul auditului
performanţei, probele de audit, respectiv actele, documentele şi informaţiile
obţinute, sunt utilizate pentru a demonstra dacă managementul şi personalul
entităţii auditate au acţionat în conformitate cu principiile stabilite prin
procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit resursele în
mod economic, eficient şi eficace, după caz.
393. In funcţie de natura lor,
se deosebesc următoarele tipuri de probe de audit:
1. probele fizice, care se obţin prin observarea
directă (la faţa locului) şi se prezintă sub formă de fotografii, diagrame,
grafice şi alte forme şi reprezentări. Dacă proba de audit obţinută prin
observarea directă a unei anumite situaţii/împrejurări prezintă riscul unei
interpretări eronate în legătură cu obiectivele auditului, atunci aceasta va fi
coroborată cu alte probe, pentru a-i conferi
credibilitate;
2. probele verbale, care
constituie răspunsuri la interviuri, sondaje etc. Probele verbale reprezintă
pentru auditorii publici externi surse importante de informaţii care sunt
folosite în procesul de audit. De regulă, acestea sunt obţinute de la angajaţii
entităţii, beneficiarii programului/ procesului/
proiectului/ activităţii auditat/ auditate sau de la alte persoane care au
legătură cu acesta/aceasta;
3. probele documentare, care reprezintă acele probe
obţinute sub formă de acte şi/sau documente, cum ar fi: scrisori sau
memorandumuri primite de entitatea auditata, diferite contracte, rapoarte,
scrisori de confirmare din partea unor terţi etc. Totodată, se colectează probe
şi din documentele interne (prezentate de entitate), respectiv din documente
tehnico-operative, documente financiar-contabile, corespondenţă, bugete,
rapoarte interne, sinteze statistice ale activităţii desfăşurate de entitate,
politici şi proceduri interne, răspunsuri primite la chestionare etc.
Prin probele documentare se
asigură:
(i) surse de informare în toate etapele auditului performanţei;
(ii) răspunsuri din partea entităţii auditate sau din
partea terţilor la eventuale întrebări ale auditului performanţei;
(iii) confirmarea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor auditorilor publici externi;
(iv) sporirea eficienţei şi eficacităţii acţiunii de
audit al performanţei;
4. probele analitice, care se
obţin ca urmare a verificării, interpretării şi analizării datelor rezultate
din activităţi legate de implementarea unui program/proiect/proces/activităţi
de către entitatea auditata. Analizele presupun, în principal, estimări ale
indicatorilor şi tendinţelor obţinute de la entitatea auditata sau din alte
surse. Aceşti indicatori şi/sau tendinţe se compară cu criteriile de audit
identificate de echipa de audit, respectiv cu indicatorii înscrişi în
standardele aplicabile în domeniu sau cu anumite repere tehnice (acolo unde
este cazul). Probele analitice, de regulă, sunt numerice, de tipul indicatorilor,
dar pot fi şi nonnumerice, de tipul modului de soluţionare a contestaţiilor din
cadrul unei entităţi.
394. Procedurile de audit
utilizate în auditul performanţei sunt:
1. proceduri de audit utilizate
pentru obţinerea probelor de audit, respectiv: observarea directă, examinarea
documentelor, rezumatele, interviurile şi chestionarele;
2. proceduri analitice de audit, cantitative şi
calitative, utilizate pentru analiza probelor de audit, prin care se explică
ceea ce s-a constatat şi se stabileşte legătura dintre cauză şi efect. Această
categorie cuprinde: analiza comparativă (benchmarking), analiza „înainte şi
după", analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor, analiza
cost-beneficiu, analiza cost-eficacitate etc.
395. Observarea directă
presupune urmărirea de către auditorii publici externi a diferitelor
activităţi, procese sau a procedurilor interne realizate de către persoane din
cadrul entităţii auditate pentru obţinerea de probe de audit. Observarea
directă este o procedură de audit care se utilizează, atunci când este
considerată oportună, pentru verificarea unora dintre obiectivele specifice
stabilite anterior de echipa de audit. La solicitarea auditorilor publici
externi, entitatea auditata are obligaţia de a desemna reprezentanţi care să-i însoţească,
atunci când aceştia efectuează observări directe.
396. Examinarea documentelor
reprezintă procedura de audit utilizată pentru obţinerea probelor de audit prin
care auditorii publici externi analizează:
(i) informaţiile conţinute de documentele existente la entităţi, cum
ar fi cele menţionate la pct.
332 paragraful 7, precum şi de
alte documente justificative, tehnico-operative şi
financiar-contabile;
(ii) regularitatea operaţiunilor economice reflectate
în aceste documente.
Auditorii publici externi apreciază
nivelul de încredere al oricărui
document examinat şi au în vedere riscul de fraudă, precum şi posibilitatea ca un document examinat să nu fie autentic.
Cu prilejul examinării documentelor auditorii publici externi pot solicita
furnizarea de diferite informaţii sau documente şi de la persoane din afara
entităţii auditate sau efectuarea unor verificări de specialitate de către
instituţii specializate ale statului.
397. Rezumatele reprezintă
procedura de audit utilizată pentru obţinerea probelor de
audit, care constă în întocmirea de sinteze ale
datelor şi informaţiilor rezultate în urma studierii literaturii de
specialitate referitoare la derularea
programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate.
398. Interviurile reprezintă o
procedură de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate pentru
obţinerea de probe de audit şi constă în obţinerea de date şi informaţii de la
persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii auditate, în
scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate.
Interviurile pot fi:
(i) nestructurate, care au un caracter interactiv;
(ii) structurate, care se desfăşoară pe baza unei liste
de întrebări. Interviurile se pot realiza cu o persoană sau cu mai multe
persoane în acelaşi timp, telefonic ori prin poştă, inclusiv prin vizite la
locul de muncă.
399. Chestionarele reprezintă
procedura de audit utilizată pentru obţinerea probelor de audit care constă în
întocmirea unei liste de întrebări la care se cer răspunsuri în formă scrisă, în
vederea obţinerii unor date şi informaţii în legătură cu
programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată. La finalul acestora
se adresează întrebarea deschisă „Mai aveţi ceva de adăugat în completarea
celor spuse?".
400. Analiza comparativă (benchmarking)
reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru
analiza probelor de audit constând într-un proces de comparare a metodelor,
proceselor, procedurilor specifice entităţii auditate cu cele ale altor
entităţi care se încadrează în aceeaşi clasă de performanţă.
Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate
pentru:
(i) examinarea evoluţiei tendinţelor;
(ii) identificarea unor căi de îmbunătăţire a performanţelor, de creştere a economicităţii în utilizarea fondurilor publice;
(iii) creşterea credibilităţii recomandărilor formulate
în urma acţiunii de audit al performanţei.
401. Analiza „înainte şi
după" reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici
externi pentru analiza probelor de audit şi constă în compararea situaţiei
existente înaintea demarării programului/proiectului/procesului/activităţii ce
face obiectul auditului performanţei cu situaţia rezultată după implementarea
acestuia/acesteia. Impactul este estimat prin compararea indicatorilor performanţei
aferenţi celor două etape.
402. Analiza nivelului de
îndeplinire a obiectivelor reprezintă o procedură de audit utilizată de
auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit şi se utilizează în
principal pentru a determina dacă obiectivele stabilite au fost atinse, precum
şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau
realizarea parţială a acestora. Orice abatere de la derularea în bune condiţii
a programului/proiectului/procesului/activităţii poate fi stabilită prin
raportarea rezultatelor şi impacturilor efective la obiectivele şi cerinţele
prestabilite.
403. Analiza cost-beneficiu
reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru
analiza probelor de audit, care se realizează prin studiul relaţiilor dintre
costurile aferente programului/proiectului/procesului/activităţii
auditat/auditate şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit. Procedura
permite auditorilor publici externi să stabilească eficienţa economică a programului/ proiectului/ procesului/ activităţii
auditat/ auditate. Scopul
analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă veniturile realizate prin
implementarea programului/proiectului/procesului/activităţii sunt mai mari
decât costurile aferente implementării acestora şi să identifice căi de
creştere a eficienţei în utilizarea fondurilor publice. Această analiză se
realizează prin exprimarea costurilor şi beneficiilor în unităţi monetare.
Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă veniturile înregistrate de
entitate sunt mai mari decât costurile şi ating nivelul planificat.
404. Analiza cost-eficacitate
reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru
analiza probelor de audit şi se efectuează asupra relaţiilor dintre costurile
programului/proiectului/procesului/activităţii şi rezultatele exprimate în
costuri pe unitatea de rezultat obţinut. Analiza se realizează, de obicei, prin
exprimarea componentelor în unităţi fizice. Analiza cost-eficacitate poate să
identifice căi de creştere a eficacităţii în utilizarea fondurilor publice,
respectiv mijloace de atingere a obiectivelor definite în condiţiile unui nivel
maxim de cheltuieli alocate.
f) Elaborarea
planului de audit al performanţei
405. Planul de audit al
performanţei este un document al echipei de audit şi
cuprinde:
1. obiectivul general şi obiectivele specifice ale
programului/ proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate;
2. înţelegerea entităţii, a
mediului în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
3. evaluarea sistemului de control intern, conform
procedurii stabilite la cap. VI;
4. lista riscurilor
identificate, din care riscurile critice pentru îndeplinirea obiectivelor
legate de economicitate, eficienţă şi eficacitate;
5. criteriile de audit stabilite;
6. formularea întrebărilor la
care trebuie să răspundă auditul performanţei;
7. procedurile de audit prin
care se obţin probele de audit;
8. repartizarea sarcinilor pe
fiecare membru al echipei de audit şi timpul necesar pentru îndeplinirea
fiecărei sarcini de audit.
Planul de audit al performanţei
poate fi modificat şi completat pe parcursul desfăşurării misiunii de audit de
către membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de specialitate ale
Curţii de Conturi, în situaţia în care intervin modificări în premisele şi
condiţiile avute în vedere la întocmirea planului iniţial. Acesta se avizează
de către directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul
adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către şeful de departament/directorul
camerei de conturi.
B. Execuţia auditului
performanţei
406. Etapa de execuţie constă
în parcurgerea următoarelor faze:
(i) utilizarea procedurilor de audit prevăzute în
planul de audit al performanţei, în scopul de a obţine probe de audit în legătură
cu programul/procesul/proiectul/ activitatea auditat/auditată;
(ii) sintetizarea, analiza şi interpretarea probelor de
audit în vederea susţinerii constatărilor şi a formulării concluziilor şi
recomandărilor ca urmare a misiunii de audit al performanţei.
407. Auditorii publici externi
trebuie să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pentru a-şi susţine
constatările şi concluziile în legătură cu tema auditată.
Aceştia identifică, colectează şi analizează probe de
audit cu privire la:
(i) programul/procesul/proiectul/activitatea auditat/auditată;
(ii) gradul de realizare a obiectivelor cuprinse în
planul de audit al performanţei;
(iii) percepţiile sau opiniile beneficiarilor
programului/ procesului/ proiectului/ activităţii auditat/ auditate, dacă este
cazul.
408. In cazul auditului
performanţei se poate folosi eşantionarea ca metodă de obţinere a probelor de
audit, metodă care constă în aplicarea procedurilor de audit numai asupra
elementelor eşantionului, astfel încât, după analizarea elementelor selectate,
concluziile să poată fi extinse asupra întregului
program/proces/proiect/activităţi auditat/auditate. Cu cât este mai riguroasă
aplicarea eşantionării, cu atât este posibilă obţinerea unei certitudini mai
mari pentru a trage concluziile privind respectarea criteriilor de audit,
precizate în prealabil. Alegerea metodei de eşantionare (statistică sau
nestatistică) se va face prin exercitarea raţionamentului profesional al
auditorilor publici externi.
409. Auditorii publici externi
analizează dacă probele de audit sunt sau nu suficiente şi adecvate, iar în caz
contrar ei trebuie să acţioneze pentru obţinerea unor probe suplimentare care
să fie colectate din surse diferite.
410. Probele de audit sunt
sintetizate, analizate şi interpretate pe măsură ce se obţin.
Sintetizarea datelor şi
informaţiilor presupune:
(i) organizarea lor sub formă de tabele, care conţin
date statistice, rezultate ale observaţiilor, răspunsuri la întrebările
chestionarelor; sau
(ii) clasificarea lor după natura sau conţinutul (codificarea)
rezultatelor examinării documentelor, notiţelor din timpul interviurilor şi a
răspunsurilor la întrebările din chestionare. Auditorii publici externi trebuie
să efectueze o evaluare a probelor de audit codificate şi sintetizate pentru a
stabili dacă sunt suficiente şi adecvate.
411. Auditorii publici externi
trebuie să analizeze datele şi informaţiile pentru a explica ceea ce s-a
constatat, precum şi pentru a stabili legătura dintre cauză şi efect, prin
utilizarea următoarelor proceduri de audit (proceduri analitice cantitative şi
calitative), prezentate în detaliu la pct. 400-404: analiza comparativă;
analiza „înainte şi după"; analiza nivelului de îndeplinire a
obiectivelor; analiza cost-beneficiu şi analiza cost-eficacitate.
412. Pe baza datelor şi
informaţiilor colectate pe parcursul misiunii de audit şi a criteriilor de
audit identificate, auditorii publici externi trebuie să evalueze în mod
obiectiv performanţa reală a programului/proiectului/procesului/activităţii
entităţii auditat/auditate. Constatările auditului performanţei trebuie
prezentate într-o ordine logică şi în mod clar, să fie susţinute de probele de
audit colectate şi să ofere răspunsuri cu privire la obiectivele specifice ale
auditului performanţei.
413. Auditorii publici externi
interpretează rezultatele obţinute şi prezintă constatările printr-un procedeu
care presupune luarea în considerare a 4 elemente esenţiale:
1. criteriul: Ce ar trebui să fie? - criteriul poate fi
stipulat în legi sau reglementări ori în acord cu cele mai bune practici în
domeniu şi, în general, reprezintă ceea ce este prevăzut a se realiza prin programul/ proiectul/ procesul/ activitatea
auditat/auditată;
2. condiţia: Ce este?,
respectiv situaţia programului/ proiectului/procesului/activităţii şi
rezultatele obţinute până în prezent;
3. cauza: respectiv, identificarea cauzelor pentru
neaplicarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în cazul
programului/ proiectului/ procesului/ activităţii entităţii auditat/auditate, care stau la baza
formulării recomandărilor privind măsurile ce urmează a fi luate de entitate în vederea îmbunătăţirii
performanţei domeniului auditat;
4. efectul: respectiv, rezultatul funcţionării
necorespunzătoare a programului/proiectului/procesului/activităţii
auditat/auditate şi care este o consecinţă a cauzei. Auditorii publici externi
identifică şi analizează efectele cele mai importante.
Concluziile auditului performanţei în legătură cu
gradul de realizare a obiectivelor specifice ale programului/proiectului/
procesului/activităţii auditat/auditate sunt prezentate de auditorii publici
externi pe baza constatărilor şi stau la baza formulării recomandărilor cu
privire la măsurile ce urmează a fi luate de entitate pentru îmbunătăţirea
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii domeniului auditat. In acest sens,
se pot consulta experţi, specialişti şi chiar cercetători sau se pot efectua
comparaţii şi analize privind cauza şi efectul. Recomandările vor fi
argumentate în mod logic, pornind de la cauzele constatărilor auditului
performanţei.
414. Auditorii publici externi
trebuie să comunice cu entitatea auditată pe parcursul desfăşurării misiunii de
audit prin organizarea de întâlniri periodice. Comunicarea se va realiza
printr-un dialog activ, deschis şi constructiv.
415. Documentaţia întocmită în
etapele de planificare şi în cea de execuţie a auditului performanţei trebuie
să fie realizată astfel încât să permită oricărui alt auditor public extern,
care nu a avut nicio legătură anterioară cu misiunea respectivă, să stabilească
şi să înţeleagă probele de audit care sprijină constatările şi concluziile
echipei de audit care a realizat misiunea.
Documentaţia în auditul performanţei trebuie să
conţină:
1. principalele decizii luate
de auditorii publici externi şi măsura în care acestea au influenţat examinarea/evaluarea probelor de audit;
2. documentele care probează
comunicarea cu entitatea auditată (interviurile, minutele încheiate cu ocazia
întâlnirilor avute, chestionarele etc);
3. principalele probe de audit şi procedurile de audit
utilizate (metodologia utilizată, tehnicile de analiză a datelor, paşii urmaţi
în formularea constatărilor etc);
4. documentele de lucru
întocmite de membrii echipei de audit în care se consemnează constatările şi
concluziile care vor sta la baza fundamentării recomandărilor.
416. Dacă auditorii publici
externi intenţionează să se bazeze pe datele şi informaţiile rezultate în urma
întâlnirilor cu reprezentanţii entităţii auditate, aceştia trebuie să
întocmească minute, care vor fi folosite ca probe de audit. Auditorii publici
externi trebuie să informeze entitatea auditată cu privire la faptul că
minutele respective pot fi utilizate ca probe de audit. De asemenea, aceştia
trebuie să facă trimiteri încrucişate la alte documente de audit pentru a
îndruma corect persoana care realizează analiza, interpretarea datelor şi
informaţiilor din documentele de lucru, precum şi revizuirea acestora.
417. Atât în etapa de
planificare, cât şi în cea de execuţie a auditului performanţei, auditorii
publici externi trebuie să întocmească documente de lucru pentru a-şi susţine
constatările, concluziile şi recomandările.
418. La elaborarea/întocmirea
documentelor de lucru se va ţine seama de cerinţele prevăzute la pct. 337,
adaptate la specificul acţiunii de audit al performanţei efectuate. Conţinutul
documentelor de lucru este precizat la pct. 338.
C. Raportarea
419. Auditorii publici externi întocmesc pentru fiecare
misiune de audit un raport de audit al performanţei,
ce cuprinde următoarele elemente:
a) titlul raportului de audit al performanţei şi introducerea;
Titlul este precedat de antet, care cuprinde structura
de specialitate care efectuează misiunea de audit, în colţul din stânga sus al
paginii.
Titlul trebuie să redea cu claritate denumirea acţiunii
de audit al performanţei, a entităţii auditate, precum şi perioada supusă
misiunii de audit al performanţei.
In continuare, în introducerea raportului de audit al
performanţei vor fi prezentate următoarele:
(i) numele şi prenumele auditorilor publici externi
care efectuează acţiunea de
audit al performanţei;
(ii) structura de specialitate din care fac parte
auditorii publici externi care efectuează acţiunea de audit al performanţei;
(iii) numărul şi data delegaţiilor pentru efectuarea
acţiunii de audit al
performanţei;
(iv) perioada în care s-a
efectuat acţiunea de audit al performanţei;
(v) denumirea acţiunii de audit al performanţei;
(vi) perioada supusă acţiunii de audit al performanţei;
(vii) denumirea şi adresa entităţii verificate;
(viii) codul unic de înregistrare/ numărul de înregistrare la registrul comerţului al entităţii auditate;
(ix) ordonatorii de credite/conducătorii entităţii
verificate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii verificate, precum şi
alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi
contabile, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul acţiunii de
audit al performanţei, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au
asigurat conducerea;
(x) menţiunea că misiunea de audit al performanţei a
fost efectuată în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de
Conturi, elaborate în baza standardelor internaţionale de audit;
b) prezentarea următoarelor date:
(i) scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în
actele normative în baza cărora funcţionează entitatea;
(ii) modul de organizare şi funcţionare a respectivei
entităţi;
(iii) principalele date din bilanţ şi contul de
execuţie;
(iv) analiza evoluţiei indicatorilor
economico-financiari care caracterizează activitatea entităţii;
(v) obiectivul general şi obiectivele specifice ale
programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/ auditate, precum şi
analiza perspectivei din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii;
(vi) sinteza principalelor constatări şi concluzii
rezultate în urma misiunii de audit al performanţei;
c) prezentarea sintetică a
contextului în care se desfăşoară programul/proiectul/procesul/activitatea
auditat/auditată, inclusiv a cadrului instituţional;
d) prezentarea criteriilor de audit utilizate pentru
evaluarea performanţei;
e) descrierea metodologiei de audit, respectiv a
procedurilor de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi interpretarea
probelor de audit, cu precizarea surselor acestora;
f) constatările şi concluziile
referitoare la realizarea obiectivelor specifice
programului/proiectului/procesului/ activităţii auditat/auditate, precum şi
cele referitoare la evaluarea sistemului de control intern şi la inventarierea
şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale aflat în administrarea entităţii verificate;
g) punctul de vedere al conducerii entităţii auditate
cu privire la constatările auditului performanţei şi motivaţia neînsuşirii
acestuia de către echipa de audit;
h) măsurile luate de conducerea entităţii în timpul
misiunii de audit al performanţei;
i) concluziile generale şi recomandările formulate de
auditorii publici externi în urma misiunii de audit al performanţei;
j) propunerile de îmbunătăţire a cadrului legislativ
care reglementează domeniul auditat;
k) semnăturile membrilor echipei de audit care au
întocmit raportul de audit al performanţei.
420. Raportul de audit al
performanţei trebuie să prezinte relaţia dintre obiectivele specifice
programului/proiectului/ procesului/activităţii auditat/auditate, criteriile de
audit utilizate pentru evaluarea performanţei, constatările şi concluziile
auditului.
Recomandările cuprinse în raportul de audit al
performanţei:
(i) se fac numai dacă auditorii publici externi au
identificat remedii posibile şi eficiente pentru disfuncţionalităţile
constatate;
(ii) nu trebuie să detalieze modul de implementare,
aceasta fiind o responsabilitate a managementului entităţii auditate.
421. Raportul de audit al
performanţei trebuie să fie obiectiv şi corect, să cuprindă toate constatările
relevante, inclusiv cele pozitive, să fie constructiv şi să prezinte
concluziile şi recomandările formulate de echipa de audit.
422. In situaţia în care pe
parcursul acţiunii de audit al performanţei se constată:
a) erori/abateri de la legalitate
şi regularitate;
b) fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
c) nerealizarea obiectivelor
propuse de entitate în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea
auditat/auditată datorită nerespectării principiilor economicităţii, eficienţei
şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, se întocmesc proces-verbal de constatare,
precum şi celelalte tipuri de acte prevăzute la pct. 354, aceste acte
constituind anexe la raportul de audit al performanţei.
423. Procedura de modificare a
obiectivelor ce urmează a fi verificate în cadrul acţiunii de audit al
performanţei, de întocmire a actelor ce constituie anexă la raportul de audit
al performanţei, extinderea perioadei supuse auditării, asigurarea protecţiei
actelor întocmite şi a identităţii persoanelor care au transmis petiţii,
înregistrarea şi semnarea acestor acte, depunerea obiectiunilor, precum şi
valorificarea constatărilor consemnate în respectivele acte este similară cu
cea reglementată la cap. II.
424. Pentru punerea de acord cu
entitatea auditată a proiectului raportului de audit al performanţei are loc
concilierea, ce constă într-o dezbatere între echipa de audit şi conducerea
entităţii auditate cu privire la constatările rezultate în urma misiunii de
audit al performanţei.
Proiectul raportului de audit al performanţei, inclusiv
anexele acestuia se transmit entităţii auditate, însoţit de o adresă de
înaintare semnată de membrii echipei de audit, în care se precizează data la
care va avea loc concilierea.
Alături de echipa de audit, la conciliere poate
participa şi conducerea departamentului/camerei de conturi.
425. In situaţia în care există
diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entităţii
auditate cu privire la conţinutul proiectului raportului de audit al
performanţei, care nu pot fi soluţionate cu ocazia concilierii, echipa de audit
prezintă în raportul de audit al performanţei punctul de vedere al entităţii
auditate şi explică cu claritate motivele care au stat la baza neînsuşirii
acestuia.
După discuţiile purtate cu entitatea auditată, auditorii
publici externi pot modifica proiectul raportului de audit al performanţei, dacă entitatea auditată aduce probe de
audit noi care să justifice modificarea constatărilor.
In situaţia în care conducerea entităţii verificate
refuză să participe la întâlnirea stabilită cu echipa de audit ori refuză să
semneze nota de conciliere întocmită în urma întâlnirii, acest fapt se va
menţiona în raportul de audit al performanţei.
Recomandările formulate de auditorii publici externi în
urma acţiunii de audit al performanţei şi consemnate în actele întocmite vor
putea fi îmbunătăţite de conducerea structurii de specialitate în a cărei
competenţă de verificare intră domeniul respectiv.
426. Raportul de audit al
performanţei este semnat doar de către auditorii publici
externi care au efectuat auditul.
Un exemplar al raportului de audit al performanţei, împreună cu anexele sale, precum şi celelalte exemplare ale
Procesului-verbal de constatare, înregistrate la registratura entităţii
auditate şi în registrul unic de control al acesteia, se transmit entităţii
auditate însoţite de o adresă de înaintare semnată de auditorii publici externi
care au efectuat misiunea de audit al performanţei. In adresa de înaintare se
va preciza faptul că procesul-verbal de constatare, anexă la raportul de audit
al performanţei, este transmis pentru a fi semnat de reprezentanţii legali ai
entităţii auditate în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării
acestuia la entitate sau de la data confirmării de primire.
427. Numărul necesar de
exemplare ale raportului de audit al performanţei, inclusiv anexele acestuia,
se consemnează la finalul raportului şi se stabileşte în funcţie de numărul
destinatarilor acestuia, astfel încât un exemplar să rămână la sediul Curţii de
Conturi şi un exemplar să fie transmis spre analiză şi organului ierarhic
superior în subordinea căruia se află entitatea sau organului de conducere
colectivă care aprobă, coordonează şi controlează activitatea entităţii
auditate sau consiliului judeţean/consiliului local, după caz. Impreună cu
raportul de audit al performanţei şi anexele la acesta, la aceste organisme va
fi transmisă şi decizia emisă pentru valorificarea constatărilor din acest act.
428. Raportul de audit al
performanţei însoţit de toate celelalte tipuri de acte, dacă este cazul,
înregistrate la entitatea auditată vor fi evidenţiate în registrul de
intrări-ieşiri de la nivelul structurilor de specialitate respective, în
Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a
constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr.
10 şi în aplicaţia INFOPAC. Raportul de audit al performanţei se înregistrează
la structura de specialitate sub acelaşi număr ca şi anexele sale, dacă este
cazul.
429. Raportul de audit al
performanţei sau o sinteză a principalelor constatări, concluzii şi recomandări
ale acestuia pot fi transmise, după caz, şi instituţiilor publice interesate,
Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, prin
intermediul departamentului în a cărui competenţă de verificare intră domeniul
respectiv.
430. In situaţia în care
acţiunea de audit al performanţei este coordonată de către un departament de
specialitate, aspectele semnificative cuprinse în rapoartele de audit al
performanţei întocmite la nivelul camerelor de conturi vor fi incluse în
raportul de audit al performanţei întocmit la nivelul departamentului
coordonator, ce va fi transmis utilizatorilor.
431. Numărul de exemplare în
care va fi întocmit procesul-verbal de constatare, înregistrarea şi semnarea
acestuia, precum şi depunerea obiectiunilor la constatările din raportul de
audit al performanţei, detaliate în procesul-verbal de constatare anexat
acestuia, urmăresc procedura prevăzută la pct. 110-122.
432. Recomandările formulate de
auditorii publici externi vor sta la baza formulării măsurilor din decizie.
Valorificarea constatărilor consemnate în raportul de
audit al performanţei şi în anexele la acesta se face prin emiterea unei decizii de către şeful de
departament/directorul camerei de conturi, potrivit competenţelor stabilite
prin prezentul regulament. Decizia va conţine măsurile dispuse de Curtea de
Conturi pentru intrarea în legalitate, conform procedurii prevăzute la pct.
171, precum şi pentru creşterea performanţelor programului/proiectului/procesului
auditatsau activităţii auditate. Procedura de valorificare a constatărilor
respective, precum şi cea de urmărire a modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizie şi de evaluare a impactului avut de aceste
măsuri asupra proiectului/programului/procesului auditat sau activităţii
auditate este similară cu procedura prevăzută la cap. II.
D. Revizuirea
433. Revizuirea documentelor
întocmite de auditorii publici externi în cadrul acţiunii de audit al performanţei
se realizează aşa cum se precizează la capitolul privind asigurarea şi
controlul calităţii în activitatea Curţii de Conturi, din prezentul regulament.
434. Documentele de lucru şi
celelalte informaţii relevante pentru misiunea de audit al performanţei vor fi
organizate în dosare de audit, care pot fi:
- dosare curente;
- dosare permanente.
Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr.
25.
Dosarul permanent va cuprinde toate informaţiile şi
documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de
verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.
CAPITOLUL V
Asigurarea şi controlul calităţii în activităţile
specifice Curţii
de Conturi
435. Controlul calităţii este
un proces continuu de identificare şi administrare a activităţilor necesare
pentru realizarea obiectivelor Curţii de Conturi în condiţii de economicitate,
eficienţă şi eficacitate.
436. Curtea de Conturi trebuie
să asigure calitatea în activitatea de control şi audit public extern pe care o
desfăşoară personalul de specialitate, atât pe parcursul desfăşurării acestor
activităţi, cât şi după finalizarea acestora.
Controlul calităţii trebuie asigurat în fiecare etapă a
activităţii specifice exercitate de Curtea de Conturi, respectiv:
a) elaborarea planului multianual şi a programului
anual de activitate;
b) organizarea acţiunilor de control şi de audit public
extern;
c) planificarea, execuţia şi
raportarea rezultatelor acţiunilor de verificare;
d) valorificarea constatărilor consemnate în actele
întocmite de către auditorii publici externi;
e) verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii;
f) evaluarea impactului acestor
măsuri asupra activităţii entităţilor verificate;
g) elaborarea raportului public anual şi a celorlalte
rapoarte speciale pe domenii de activitate.
Controlul calităţii în Curtea de Conturi necesită o
înţelegere clară a responsabilităţilor pe care le are fiecare persoană
implicată în activitatea de elaborare a planului multianual, a programului
anual de activitate şi a raportului public anual, precum şi în cea de control
şi de audit public extern.
437. Calitatea este gradul în care o serie de
caracteristici inerente ale unui control/audit public
extern răspund cerinţelor cadrului legal în baza căruia îşi desfăşoară
activitatea Curtea de Conturi. Cu privire la activitatea Curţii de Conturi, aceste caracteristici sunt:
a) semnificaţia - importanţa domeniului şi a
entităţilor supuse verificării, a temelor abordate, amploarea constatărilor
rezultate din verificările efectuate de Curtea de Conturi si efectele acestora asupra utilizatorilor, respectiv Parlamentul,
consiliile locale, mass-media, publicul larg;
b) fidelitatea - măsura în care rapoartele de
control/audit şi celelalte acte întocmite în procesul de valorificare a
constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate prezintă în
mod fidel şi corect situaţia activităţii desfăşurate şi raportate de entităţile
verificate, iar constatările, concluziile, recomandările şi opiniile exprimate
de auditorii publici externi sunt susţinute de probe de audit suficiente şi
adecvate;
c) obiectivitatea - acţiunea de
verificare a fost efectuată în mod obiectiv şi corect, iar auditorii publici
externi îşi fundamentează constatările şi concluziile ca urmare a unei analize
juste a probelor de audit obţinute;
d) amploarea - planul de control/audit şi modul de realizare a acţiunilor de verificare acoperă
integral obiectivele prevăzute pentru acţiunea respectivă;
e) operativitatea - rezultatele acţiunilor de
control/audit sunt comunicate în timp util conducerii entităţilor verificate de
către Curtea de Conturi, în vederea luării de către acestea a măsurilor pentru
înlăturarea deficienţelor constatate şi îmbunătăţirea performanţei activităţii
entităţilor;
f) claritatea - conţinutul
rapoartelor de control/audit este prezentat în mod clar şi concis. Aceasta
implică asigurarea că obiectivele, constatările, concluziile, recomandările şi
opiniile formulate de auditorii publici externi pot fi înţelese de către factorii
de conducere şi utilizatorii rapoartelor de control/audit;
g) eficienţa şi eficacitatea - respectiv dacă resursele
folosite de Curtea de Conturi în efectuarea verificărilor la entităţile care
intră în competenţa sa au fost justificate în raport cu rezultatele obţinute,
iar aceste rezultate au avut impactul pozitiv urmărit.
438. Asigurarea calităţii
reprezintă activitatea desfăşurată de Curtea de Conturi pentru a se asigura că:
a) se efectuează acţiunile de control/misiunile de
audit public extern impuse de lege şi cele solicitate de cele două camere ale
Parlamentului;
b) sunt selectate domeniile şi
entităţile cu risc ridicat;
c) perioadele şi duratele de
efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entităţi sunt
stabilite astfel încât să se asigure întocmirea raportului public anual în
termenul prevăzut de lege;
d) persoanele desemnate să
efectueze acţiunile de control/audit nu se află într-o situaţie de
incompatibilitate care să le împiedice să îşi desfăşoare activitatea în mod
competent şi obiectiv;
e) acţiunile de verificare au
fost organizate, planificate, efectuate şi raportate în mod corespunzător;
f) valorificarea constatărilor
consemnate în rapoartele întocmite s-a făcut cu respectarea prevederilor legale
şi a prezentului regulament;
g) reprezentarea instituţiei în instanţă pentru cauzele
în care Curtea de Conturi este parte se face în mod corespunzător;
h) s-a efectuat verificarea modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, precum şi evaluarea
impactului acestor măsuri asupra activităţii entităţilor verificate;
i) sunt identificate modalităţi de creştere a calităţii
acţiunilor de verificare;
j) raportul public anual a avut impact asupra
utilizatorilor săi.
439. In urmărirea obiectivului
de asigurare a calităţii, Curtea de Conturi îşi stabileşte proceduri care să
conducă la creşterea calităţii activităţilor desfăşurate de aceasta şi asigură
punerea lor în practică.
440. Asigurarea şi controlul
calităţii în activităţile specifice ale Curţii de Conturi se realizează în două
etape:
a) etapa I se realizează pe
parcursul desfăşurării activităţilor specifice la nivelul departamentelor de
specialitate şi al camerelor de conturi;
b) etapa a II-a se desfăşoară după finalizarea
activităţilor specifice, la nivelul compartimentului de evaluare a calităţii
activităţilor specifice Curţii de Conturi.
441. In etapa I, respectiv la
nivelul fiecărei structuri de specialitate (departamente şi camere de conturi),
asigurarea şi controlul calităţii în activitatea de control şi audit public
extern se realizează pe parcursul întregului proces de elaborare şi de
efectuare a programului de control/audit, care începe cu selectarea acţiunilor
şi entităţilor pentru verificare, informarea şi îndrumarea adecvată şi la timp
a auditorilor publici externi desemnaţi să efectueze acţiunea şi se finalizează
cu evaluarea impactului avut de măsurile dispuse prin decizii asupra
entităţilor verificate.
442. Curtea de Conturi trebuie
să se asigure că în luarea deciziilor privind domeniul, entităţile supuse
verificării, temele abordate, precum şi în ceea ce priveşte stabilirea
perioadelor şi duratelor de efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de
acţiuni şi entităţi, se acordă atenţia corespunzătoare următoarelor aspecte:
a) obligativitatea efectuării
acţiunilor de verificare stabilite prin legea de organizare şi funcţionare a
Curţii de Conturi şi a celor dispuse de cele două camere ale Parlamentului;
b) verificarea tuturor
conturilor în termenul legal de prescripţie;
c) necesitatea de revizuire a
planului multianual şi a programului anual de activitate ca reacţie la
schimbarea circumstanţelor iniţiale în care acestea au fost elaborate;
d) selectarea şi programarea acţiunilor de verificare,
luând în considerare şi constatările din rapoartele privind desfăşurarea şi
realizarea programului de audit intern transmise de entităţile aflate în
competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi a altor informaţii
obţinute din diverse surse;
e) evaluarea riscurilor legate
de obiectivele şi domeniile verificate, precum şi importanţa acestora;
f) resursele financiare şi
umane de care dispune Curtea de Conturi;
g) alocarea unei cote de
minimum 60% din capacitatea efectivă de verificare a fiecărei camere de conturi
pentru efectuarea acţiunilor de control/audit public extern la unităţile
administrativ-teritoriale, cu excepţia Camerei de Conturi a Municipiului
Bucureşti, unde cota este de 30%.
443. La desemnarea de către
conducerile structurilor de specialitate a persoanelor care vor face parte din
echipa de control/audit se va asigura că nu există conflicte de interese sau
alţi factori care ar putea împiedica vreo persoană implicată în activitatea de
control/audit să îşi îndeplinească în mod competent şi obiectiv sarcinile
repartizate. In acest scop, înainte de începerea acţiunii de verificare fiecare
membru al echipei de control/audit va semna o „Declaraţie de
independenţă", conform prevederilor Codului de conduită etică şi
profesională a personalului Curţii de Conturi, care va constitui anexă la
dosarul curent al acţiunii de verificare.
444. In etapa de planificare a
acţiunilor de verificare, Curtea de Conturi trebuie să se asigure de realizarea următoarelor activităţi:
a) instruirea membrilor echipei de control/ audit:
înainte de data prevăzută
pentru începerea acţiunii de
verificare, conducerea structurii de specialitate, respectiv directorul direcţiei din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul adjunct al camerei de conturi şi şeful de
serviciu, trebuie să dezbată şi să analizeze cu auditorii publici externi
desemnaţi pentru efectuarea acţiunii probleme referitoare la:
(i) obiectivele acţiunii de
verificare;
(ii) legislaţia aplicabilă domeniului supus
verificării;
(iii) evaluarea zonelor de risc pentru entitatea supusă
verificării, ţinând cont de
acţiunile efectuate în perioada anterioară la aceasta, informaţiile apărute în mass-media, constatările din rapoartele
transmise de entitate Curţii de Conturi privind desfăşurarea şi realizarea
programului de audit intern etc.
Problemele dezbătute şi analizate cu ocazia instruirii
vor fi consemnate într-o notă din care să rezulte că s-a efectuat instruirea şi
care va fi semnată de către persoana/persoanele care a/au efectuat instruirea
şi de către membrii echipei de control/audit pentru luare la cunoştinţă. Nota
va fi întocmită în două exemplare, dintre care unul va rămâne la conducerea
structurii de specialitate, iar celălalt exemplar va fi dat echipei de
control/audit şi va face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare,
constituind o probă a asigurării calităţii în această etapă.
Totodată, auditorii publici externi au obligaţia de a
se documenta cu privire la acţiunea de control/audit pe care urmează să o
efectueze studiind, în acest sens, legislaţia aplicabilă domeniului supus
verificării, precum şi dosarul permanent al entităţii;
b) întocmirea de către echipa
de control/audit a documentelor de lucru şi a planului de control/audit în
conformitate cu prevederile prezentului regulament, revizuirea, respectiv
avizarea şi aprobarea acestora, după caz, de către persoanele abilitate;
c) repartizarea pe fiecare auditor public extern implicat în acţiunea de control/audit a obiectivelor cuprinse în planul
de control/audit, în funcţie de competenţele necesare pentru realizarea
sarcinilor repartizate.
445. In etapa de execuţie a
acţiunilor de verificare, conducerea structurii de
specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie să
se asigure că:
a) toţi membrii echipei de control/audit înţeleg sarcinile
care le-au fost repartizate prin planul de control/audit;
b) se realizează o bună colaborare şi un schimb de
informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare
operativă a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu
privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectă
fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesională a
fiecăruia;
c) acţiunea de control/audit se efectuează în
conformitate cu planul de control/audit aprobat, cu modificările ulterioare;
d) monitorizează adecvat auditorii publici externi
implicaţi în acţiunea de control/audit, în vederea asigurării că sarcinile sunt
îndeplinite cu obiectivitate şi că se menţine scepticismul profesional pe
parcursul acţiunii de verificare;
e) efectuează periodic analize
cu echipa de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor
apărute;
f) analiza şi revizuirea
documentelor de lucru întocmite de echipa de control/audit în această etapă a
fost efectuată de către şeful de echipă sau şeful de serviciu, după caz;
g) constatările rezultate în
urma acţiunii de verificare sunt descrise în mod obiectiv, corect şi complet;
h) probele de audit sunt suficiente şi adecvate pentru
a susţine constatările, concluziile şi recomandările;
i) în documentele de lucru sunt menţionate următoarele:
categoria de operaţiuni economice, dimensiunea şi conţinutul eşantionului
selectat, dacă este cazul, procedurile de audit aplicate, toate constatările,
concluziile şi recomandările;
j) s-au solicitat serviciile unor experţi, dacă pe
parcursul desfăşurării acţiunilor de control şi audit ale Curţii de Conturi se
consideră că sunt necesare cunoştinţe şi experienţă specială în alte domenii
decât cel financiar-contabii şi de audit;
k) s-a solicitat punctul de vedere al Comisiei pentru
aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de
Conturi pentru clarificarea unor aspecte identificate pe parcursul desfăşurării
acţiunilor de verificare.
446. In etapa de raportare a
rezultatelor acţiunilor de verificare conducerea structurii de specialitate din
cadrul Curţii de Conturi trebuie să se asigure că:
a) rapoartele de control/audit
şi anexele acestora sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
b) toate constatările şi concluziile sunt susţinute de
probe de audit suficiente şi adecvate;
c) s-a efectuat concilierea cu
conducerea entităţii controlate/auditate în vederea clarificării constatărilor;
d) punctele de vedere ale persoanelor
controlate/auditate cu privire la constatările rămase în divergenţă şi
motivarea neacceptării lor de către auditorii publici externi sunt menţionate
în raportul de control/audit;
e) raportul de control/audit şi
procesul-verbal de constatare, precum şi celelalte acte întocmite sunt
analizate cu atenţie pentru verificarea conformităţii cu prevederile
prezentului regulament;
f) au fost respectate
prevederile legale în cazul identificării unor fraude;
g) au fost respectate termenele de finalizare a
acţiunilor de control/audit public extern prevăzute în programul anual de
activitate;
h) în cazul auditului performanţei în raportul de audit
se prezintă toate constatările relevante, inclusiv cele pozitive.
447. In etapa de valorificare a constatărilor rezultate
în urma acţiunilor de control/audit efectuate şi de verificare a modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, conducerea structurii de
specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie să se asigure că:
a) a fost întocmită nota
conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiunile la constatări
formulate de conducătorul entităţii verificate;
b) a fost întocmită nota de
evaluare a raportului de control/audit (împreună cu anexele la acesta) şi/sau
nota unilaterală, care trebuie să conţină, în principal, referiri cu privire
la:
(i) modul de acoperire a obiectivelor cuprinse în programul detaliat al acţiunii de control/
audit;
(ii) modul de redactare a actelor întocmite în urma acţiunilor de control/audit, în ceea ce priveşte prezentarea acestora, precum şi respectarea prevederilor cuprinse în
regulament;
(iii) recomandările formulate de auditorii publici
externi în vederea remedierii
deficienţelor constatate şi consemnate în raportul de
control/audit;
Prin nota de evaluare întocmită de către
directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de
conturi şi aprobată de către
şeful de departament/directorul camerei de conturi, care se ataşează la dosarul curent al acţiunii,
se va evalua atât acţiunea de
verificare efectuată, cât şi fiecare membru al echipei de control/audit, în funcţie de contribuţia
adusă la realizarea acţiunii respective
şi pe baza indicatorilor de performanţă elaboraţi la nivelul Curţii de Conturi şi aprobaţi de plen. Indicatorii de performanţă reprezintă instrumente
de măsurare a modului în care
au fost îndeplinite obiectivele, atribuţiile şi competenţele legale ale Curţii de Conturi, precum şi a
modului de respectare a
principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea resurselor de care dispune
instituţia. Nota de evaluare se va aduce la cunoştinţa echipei de control/audit. Periodic (lunar) se vor organiza întâlniri cu toţi auditorii
publici externi din cadrul structurilor de specialitate
pentru a se prezenta rapoartele de control/audit/notele
unilaterale evaluate în luna precedentă şi aspectele
care necesită îmbunătăţire în activitatea de
control/audit.
Rezultatele evaluării activităţii desfăşurate de
fiecare auditor public extern vor fi avute în vedere la sfârşitul anului la
evaluarea performanţelor
profesionale individuale ale personalului de specialitate, aşa cum s-a
reglementat în procedura de evaluare stabilită la nivelul Curţii de Conturi;
c) s-au parcurs toate etapele legate de emiterea
deciziei cuprinzând măsurile dispuse entităţii
verificate;
d) măsurile dispuse prin
decizie conduc la înlăturarea deficienţelor consemnate şi la creşterea
performanţei activităţii entităţii;
e) s-a transmis departamentului de specialitate adresa
cuprinzând faptele pentru care există indicii că au
fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi adresa pentru suspendarea din
funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii
importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
acţiunilor de control sau audit efectuate, până la soluţionarea definitivă a
cauzelor în care sunt implicate;
f) au fost sesizate organele de
urmărire penală, după obţinerea aprobării plenului;
g) au fost înştiinţate şi
organele ierarhic superioare sau autorităţile publice deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, cu privire la deficienţele
constatate la unităţile subordonate;
h) a fost analizată contestaţia la decizie şi motivată
adecvat încheierea formulată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor;
i) s-au dispus acţiuni de verificare a modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie de către Curtea de
Conturi;
j) s-a făcut evaluarea impactului asupra activităţii
entităţilor verificate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi şi dacă acestea
au contribuit la îmbunătăţirea performanţei activităţii entităţii;
k) s-a procedat potrivit legii şi prezentului
regulament în cazul în care entitatea nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse
prin decizie pentru eliminarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi,
respectiv: sesizarea organelor de urmărire penală în cazul nerecuperării
prejudiciului ca urmare a nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea
entităţii a măsurilor din decizia Curţii de Conturi şi/sau înştiinţarea
organelor ierarhic superioare în cazul în care entitatea verificată nu a luat
măsuri pentru înlăturarea/corectarea celorlalte deficienţe constatate.
De asemenea, în etapa de valorificare a constatărilor
rezultate în urma acţiunilor efectuate, conducerea Departamentului juridic din
cadrul Curţii de Conturi trebuie să se asigure că reprezentarea în faţa
instanţelor de judecată este corespunzătoare. In acest sens, Departamentul
juridic colaborează cu structurile de specialitate pentru o bună fundamentare a
acţiunilor în instanţă, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere faţă de
constatările din rapoartele de control/audit.
448. Departamentul juridic din cadrul instituţiei
trebuie să prezinte plenului rapoarte periodice (trimestrial) cu privire la:
a) numărul de întâmpinări
formulate împotriva încheierilor emise de comisiile de soluţionare a
contestaţiilor, pentru care au fost sesizate instanţele de contencios
administrativ competente;
b) hotărârile instanţelor de judecată rămase
definitive;
c) numărul şi ponderea cazurilor în instanţă (din total
cauze) pe care Curtea de Conturi Ie-a pierdut şi motivaţia dată de completul de
judecată în fiecare caz;
d) cazurile în care organele de
urmărire penală au dispus neînceperea urmăririi penale, din totalul cazurilor
de sesizare a acestor organe de către şefii departamentelor de control/audit;
e) cazurile de începere a
urmăririi penale dispuse de organele de urmărire penală.
In vederea îmbunătăţirii cadrului metodologic de
desfăşurare a activităţilor specifice Curţii de Conturi şi pentru asigurarea transparenţei, Departamentul juridic
trebuie să informeze lunar structurile de specialitate
cu privire la:
(i) întâmpinările depuse la instanţele de contencios
administrativ competente împotriva încheierilor formulate de comisiile de
soluţionare a contestaţiilor la deciziile emise în procesul de valorificare a
constatărilor din rapoartele întocmite de auditorii publici de la structura de
specialitate respectivă;
(ii) hotărârile instanţelor de judecată rămase
definitive, inclusiv motivaţia dată de completul de judecată în fiecare caz. Pe
baza informaţiilor pe care Departamentul juridic trebuie să le transmită periodic, şefii
structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi au obligaţia urmăririi parcursului actelor aflate în instanţă.
449. In vederea asigurării calităţii activităţilor
specifice ale Curţii de Conturi, departamentele de specialitate vor selecta
principalele constatări consemnate în rapoartele de control/audit întocmite ca
urmare a acţiunilor de verificare coordonate de acestea şi vor informa periodic
camerele de conturi pentru stabilirea unei abordări unitare a acestor
constatări şi în vederea perfecţionării profesionale a auditorilor publici
externi.
450. Curtea de Conturi trebuie să analizeze şi să
revizuiască periodic (anual) modul de elaborare a rapoartelor care urmează a fi
înaintate Parlamentului, Guvernului, autorităţilor publice deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi altor utilizatori,
reprezentând: raportul public anual, rapoartele speciale pe domenii de
activitate şi raportul privind evaluarea impactului măsurilor dispuse de Curtea
de Conturi asupra activităţilor entităţilor verificate şi dacă acestea au
contribuit la îmbunătăţirea performanţelor activităţilor acestor entităţi.
451. Asigurarea şi controlul
calităţii în activitatea de control/audit în prima etapă sunt realizate de
către auditorii publici externi, şefii de echipă, şefii de birou, şefii de
serviciu, directorii/directorii adjuncţi şi consilierii de conturi, în funcţie
de nivelul de competenţă al fiecăruia, astfel:
a) auditorii publici externi au, în principal,
următoarele obligaţii:
1. să respecte programul de activitate;
2. să se documenteze cu privire la acţiunea de
control/audit pe care urmează să o efectueze, studiind în acest sens legislaţia
aplicabilă domeniului supus verificării, precum şi dosarul permanent al
entităţii;
3. să aibă o bună colaborare şi să facă schimb de
informaţii cu ceilalţi membri ai echipei de control/audit şi să informeze în
mod operativ conducerea structurii de specialitate din care aceştia fac parte
cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectă
fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesională a
fiecăruia;
4. să îşi îndeplinească
sarcinile cu obiectivitate, să îşi menţină scepticismul profesional pe
parcursul acţiunii de verificare şi să respecte şi celelalte prevederi ale
Codului de conduită etică;
5. să efectueze acţiunea de control/audit în
conformitate cu planul de control/audit aprobat (cu modificările ulterioare) şi
cu respectarea prevederilor prezentului regulament, ale standardelor,
regulamentelor şi ale celorlalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;
6. să întocmească nota privind
solicitarea serviciilor unor experţi şi nota cuprinzând propunerea de a se
solicita unor instituţii specializate efectuarea de verificări de specialitate,
dacă este cazul;
7. să respecte prevederile
legale în cazul identificării unor fraude;
8. să obţină probe de audit
suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările, concluziile şi recomandările;
9. să efectueze concilierea cu
conducerea entităţii controlate/auditate în vederea clarificării constatărilor
şi să menţioneze în raportul de control/audit punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire
la constatările rămase în divergenţă şi motivarea neacceptării lor;
10. să consemneze în rapoartele de control/audit
deficienţele constatate în urma acţiunilor de verificare în mod obiectiv,
corect şi complet;
11. să întocmească nota
conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiunile formulate de
conducătorul entităţii verificate, dacă este cazul, precum şi nota cu propuneri
de valorificare a constatărilor, cuprinzând alte recomandări decât cele
consemnate în rapoartele de control/audit;
b) şeful de serviciu şi şeful de birou trebuie să se
asigure, în principal, că:
1. auditorii publici externi respectă programul de
activitate şi prevederile Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de
Conturi;
2. echipele de control/audit
sunt instruite corespunzător;
3. şefii echipelor de
control/audit poartă responsabilitatea managementului zilnic al acţiunii de
verificare, a supravegherii personalului, precum şi a repartizării obiectivelor
de verificare pe fiecare membru;
4. echipele de control/audit au
elaborat şi au implementat corect planurile de control sau audit, iar toţi
membrii echipelor au înţeles sarcinile care le-au fost repartizate prin aceste
planuri;
5. echipele de control/audit
efectuează acţiunile în concordanţă cu standardele, regulamentele şi celelalte
norme interne adoptate de Curtea de Conturi;
6. au fost analizate actele
încheiate în urma acţiunilor de verificare anterioare la entitatea verificată;
7. se realizează o bună
colaborare şi schimb de informaţii între membrii echipei de control/audit,
precum şi o informare operativă a conducerii structurii de specialitate din
care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se
realiza o corectă fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa
profesională a fiecăruia;
8. monitorizează adecvat
auditorii publici externi implicaţi în acţiunile de control/audit, în vederea
asigurării că sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi că se menţine
scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de
verificare;
9. efectuează periodic analize
cu echipele de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor
apărute;
10. documentele de lucru pe
care la revizuieşte sunt întocmite în conformitate cu prevederile prezentului
regulament şi sunt însoţite de probe de audit suficiente şi adecvate, care se
regăsesc în documentaţia misiunii respective, în scopul susţinerii
constatărilor şi concluziilor;
11. raţionamentele profesionale
utilizate în cadrul activităţii specifice sunt rezonabile;
12. deficienţele entităţilor
verificate au fost în mod corect identificate şi documentate;
13. rapoartele de control/audit
şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
14. s-a efectuat concilierea cu
conducerea entităţii controlate/auditate în vederea clarificării constatărilor,
iar punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la
constatările rămase în divergenţă şi motivarea neacceptării lor de către
auditorii publici externi sunt menţionate în raportul de control/audit.
Revizuirea documentelor de lucru se realizează de către
şeful de serviciu sau şeful de birou prin semnarea acestora, într-un spaţiu
marcat în antetul documentului de lucru, cu specificarea numelui, prenumelui,
funcţiei, semnăturii şi datei.
La camerele de conturi judeţene
atribuţiile şefului de serviciu cu privire la asigurarea calităţii acţiunilor
de verificare vor fi îndeplinite de către şefii de echipă;
c) directorul de la nivelul departamentului de
specialitate şi directorul adjunct de la nivelul camerei de conturi
teritoriale, după caz, trebuie să se asigure, în principal, că:
1. auditorii publici externi respectă programul de
activitate şi prevederile Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de
Conturi;
2. echipele de control/audit sunt instruite corespunzător;
3. şeful de serviciu, şeful de birou şi/sau şeful de
echipă au repartizat judicios sarcinile şi au îndrumat membrii echipei în
vederea realizării obiectivelor stabilite în cadrul acţiunii de verificare;
4. şeful de serviciu, şeful de birou şi/sau şeful de
echipă au revizuit în mod corespunzător documentele de lucru;
5. acţiunile de verificare sunt
realizate în conformitate cu standardele de audit ale Curţii de Conturi, cu
regulamentele şi reglementările legale şi cu celelalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;
6. planurile de control şi de
audit sunt corect întocmite şi respectate;
7. se realizează o bună colaborare şi un schimb de
informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare
operativă a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu
privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectă
fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesională a
fiecăruia;
8. monitorizează adecvat
auditorii publici externi implicaţi în acţiunile de control/audit, în vederea
asigurării că sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi că se menţine
scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare;
9. efectuează periodic analize
cu echipele de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor
apărute;
10. probele de audit obţinute în urma verificării sunt
suficiente şi adecvate pentru susţinerea tuturor constatărilor şi formularea
concluziilor cuprinse în documentele de lucru;
11. auditorii publici externi au verificat toate
obiectivele stabilite (generale, specifice etc);
12. rapoartele de control/audit
şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
13. s-au efectuat concilierile
cu conducerile entităţilor controlate/auditate în vederea clarificării
constatărilor;
14. punctele de vedere ale
persoanelor controlate/auditate cu privire la constatările rămase în divergenţă
şi motivarea neacceptării lor de către auditorii publici externi sunt
menţionate în rapoartele de control/audit;
15. actele întocmite în urma acţiunilor
de verificare, procedura de valorificare a constatărilor consemnate în acestea
şi procedura de urmărire a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse prin
decizie respectă prevederile prezentului regulament.
Directorul direcţiei din cadrul
departamentului de specialitate şi directorul adjunct la nivelul camerei de
conturi teritoriale trebuie să avizeze planul de control/audit şi să constate
dacă rapoartele de control/audit şi celelalte acte întocmite de către auditorii
publici externi includ constatările, concluziile, recomandările şi, după caz,
opinia de audit corespunzătoare.
Planul de control/audit se semnează cu menţiunea
„Avizat" înscrisă pe prima pagină, în colţul din dreapta sus;
d) consilierul de conturi la
nivelul departamentului de specialitate şi directorul la nivelul camerei de
conturi teritoriale, după caz, trebuie să se asigure, în principal, de
următoarele:
1. selectarea domeniilor şi
entităţilor cu risc ridicat, a acţiunilor de control/audit public extern impuse
de lege şi a celor solicitate de cele două camere ale Parlamentului în vederea
elaborării planului multianual şi a programului anual de activitate;
2. stabilirea perioadelor şi duratelor de efectuare a
acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entităţi, astfel încât să se asigure întocmirea raportului public
anual în termenul prevăzut de lege;
3. programarea acţiunilor de
verificare, astfel încât toţi ordonatorii de credite bugetare să fie verificaţi
în termenul legal de prescripţie;
4. selectarea şi programarea
acţiunilor de verificare luând în considerare şi constatările din rapoartele
privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern transmise de
entităţile aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi a
altor informaţii obţinute din diverse surse;
5. alocarea unei cote de
minimum 60% din capacitatea efectivă de verificare a fiecărei camere de conturi
pentru efectuarea acţiunilor de control/audit public extern la unităţile
administrativ-teritoriale, cu excepţia Camerei de Conturi a Municipiului
Bucureşti, unde cota este de 30%;
6. revizuirea planului
multianual şi a programului anual de activitate ca reacţie la schimbarea
circumstanţelor iniţiale în care acestea au fost elaborate;
7. desemnarea persoanelor
pentru efectuarea acţiunilor de control/audit, astfel încât acestea să nu se
afle într-o situaţie de incompatibilitate care să le împiedice să îşi
desfăşoare activitatea în mod competent şi obiectiv;
8. instruirea corespunzătoare a
echipelor de control/audit;
9. respectarea de către auditorii publici externi a
programului de activitate şi a prevederilor Codului etic al profesiei aprobat
de plenul Curţii de Conturi;
10. întocmirea corectă şi
respectarea planurilor de control/audit;
11. stabilirea procedurilor de
audit corespunzătoare;
12. obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate
pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate în
urma acţiunii de verificare;
13. solicitarea serviciilor
unor experţi, dacă pe parcursul desfăşurării acţiunilor de control şi audit ale
Curţii de Conturi se consideră că sunt necesare cunoştinţe şi experienţă
specială în alte domenii decât cel financiar-contabii şi de audit;
14. solicitarea punctului de vedere al Comisiei pentru
aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în
activitatea Curţii de Conturi pentru clarificarea unor aspecte identificate pe
parcursul desfăşurării acţiunilor de verificare;
15. stabilirea datei la care prima variantă a actelor
întocmite se doreşte a fi finalizată pentru a fi luată în discuţie;
16. soluţionarea divergenţelor care pot să apară pe
parcursul desfăşurării acţiunilor de verificare;
17. rapoartele de control/audit
şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;
18. efectuarea acţiunilor de
verificare, de valorificare a constatărilor consemnate în actele întocmite şi
de urmărire a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie în
conformitate cu prevederile prezentului regulament;
19. respectarea prevederilor legale în cazul identificării unor fraude;
20. urmărirea modului de
respectare de către conducătorii entităţilor verificate a obligaţiei de a
comunica la termenele stabilite prin decizie despre ducerea la îndeplinire a
măsurilor ce le-au fost dispuse;
21. colaborarea cu
Departamentul juridic în vederea bunei fundamentări a acţiunilor în instanţă;
22. urmărirea parcursului
actelor aflate în instanţă, pe baza informaţiilor transmise periodic de către
Departamentul juridic;
23. identificarea unor
modalităţi de îmbunătăţire a calităţii acţiunilor de verificare;
24. evaluarea impactului
măsurilor dispuse prin decizii asupra activităţii entităţilor verificate.
Şeful departamentului de specialitate/directorul
camerei de conturi trebuie să aprobe planul de control/audit, precum şi nota de
evaluare întocmită de către directorul direcţiei/
directorul adjunct al camerei de conturi, cu privire la rapoartele de control/ audit şi celelalte acte întocmite la entităţile verificate,
asigurându-se dacă acestea sunt redactate obiectiv, clar, corect, echilibrat şi
argumentat. Planul de control/ audit se semnează cu menţiunea „Aprobat" înscrisă pe prima
pagină, în colţul din dreapta, sus.
452. Etapa a II-a de asigurare
şi control al calităţii în activitatea de control/audit se desfăşoară după
finalizarea activităţilor specifice de către compartimentul de evaluare a
calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi. Această etapă constă în
efectuarea următoarelor activităţi:
a) examinarea rapoartelor de
control/audit, a anexelor la acestea şi a documentelor
de lucru întocmite de auditorii publici externi;
b) analizarea şi evaluarea
modului de respectare a prevederilor prezentului regulament cu privire la
procedurile specifice utilizate în etapele de planificare, execuţie, raportare,
valorificare a constatărilor din actele întocmite, urmărire a modului de
îndeplinire de către entităţile verificate a măsurilor dispuse de Curtea de
Conturi prin decizie, precum şi a impactului acestor măsuri asupra activităţii
entităţii;
c) identificarea căilor de îmbunătăţire a procedurilor
de audit, a normelor şi regulamentelor interne ale Curţii de Conturi, a
programului de pregătire profesională a auditorilor publici externi, precum şi
a managementului structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi.
453. Procedura de evaluare a
activităţii desfăşurată de auditorii publici externi, precum şi a modului de
asigurare a calităţii în prima etapă trebuie să includă analize ale unor
acţiuni de control/audit din cadrul celor efectuate de structurile Curţii de
Conturi şi, respectiv, a rapoartelor de control/audit (inclusiv anexele la
acestea), precum şi a documentelor de lucru aferente întocmite. Aceste analize
trebuie efectuate de auditori publici externi care nu sunt implicaţi direct în
activităţi de control/audit.
Prin aceste proceduri de
evaluare, Curtea de Conturi analizează eficienţa şi eficacitatea normelor
interne pentru:
a) a confirma că procesele de
asigurare a calităţii au funcţionat satisfăcător;
b) a asigura calitatea rapoartelor de control/audit
întocmite de către auditorii publici externi;
c) a asigura îmbunătăţirea activităţii de control/audit
la nivelul tuturor structurilor de specialitate şi evitarea punctelor slabe în
activitatea viitoare.
Pe baza acestor evaluări, compartimentul de
specialitate întocmeşte rapoarte periodice (semestriale) către conducerea
executivă a Curţii de Conturi şi plen, urmând ca, după aprobare, aceste
rapoarte să fie distribuite întregului personal al Curţii de Conturi ca
material de instruire pentru promovarea bunei practici. Aceste rapoarte conţin
principalele constatări, concluzii şi recomandări cuprinse în rapoartele de
asigurare a calităţii, întocmite pentru fiecare structură de specialitate a
Curţii de Conturi verificată.
454. Rapoartele de asigurare a
calităţii, întocmite cu privire la activităţile specifice desfăşurate de o
structură de specialitate a Curţii de Conturi, trebuie să fie echilibrate, să
ia în calcul dificultăţile şi constrângerile întâmpinate de auditorii publici
externi care au desfăşurat controlul/auditul; să conţină punctul de vedere al
auditorilor publici externi care au efectuat acţiunile de control/audit, precum
şi cel al conducerii structurilor de specialitate din care aceştia fac parte;
să se ocupe doar de problemele semnificative, să includă recomandări de
îmbunătăţire a activităţii şi să nu reflecte numai lipsurile de performanţă
existente. Echipa de analiză trebuie să înregistreze şi cazurile de practică
pozitivă identificate pe parcursul analizei, aşa cum se procedează şi în cazul
auditului performanţei.
455. Scopul analizei efectuate în a II-a etapă de
asigurare şi control al calităţii este acela de identificare a căilor de
îmbunătăţire a eficienţei şi/sau a eficacităţii activităţilor specifice
desfăşurate de Curtea de Conturi.
Prin examinarea efectuată de
compartimentul de specialitate se urmăreşte:
a) modul în care conducerile
structurilor de specialitate se asigură de atingerea obiectivelor Curţii de
Conturi, de respectarea prevederilor legale, a standardelor proprii, a
regulamentelor şi celorlalte norme interne, precum şi de utilizarea resurselor
umane;
b) efectuarea planificării şi execuţiei acţiunilor de
verificare pe baza cunoaşterii şi bunei înţelegeri a activităţii entităţii;
c) dacă documentarea a fost
efectuată corespunzător şi complet, iar dosarul curent conţine toate
documentele, datele şi informaţiile necesare;
d) dacă obiectivele verificării
au fost atinse şi impactul rezultatelor acesteia a fost cel aşteptat;
e) evaluarea corespunzătoare a probelor de audit
colectate şi stabilirea corectă a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor
de către auditorii publici externi;
f) dacă au fost respectate
termenele de efectuare a verificărilor şi cele privind întocmirea actelor;
g) dacă au fost respectate cerinţele privind
confidenţialitatea şi securitatea datelor şi a informaţiilor furnizate de
entitatea auditată;
h) întocmirea raportului de control sau audit în
conformitate cu prevederile prezentului regulament;
i) dacă s-a urmărit valorificarea constatărilor
înscrise în actele întocmite, inclusiv parcursul acestora la instanţele de
judecată;
j) dacă s-au respectat prevederile prezentului
regulament privind asigurarea calităţii activităţilor specifice Curţii de
Conturi în prima etapă a acestui proces.
456. In raportul privind asigurarea calităţii în activitatea de control/audit vor fi prezentate sintetic:
a) punctele slabe
(deficienţele) identificate în activitatea de control şi audit, care ar putea
fi determinate de:
(i) calitatea managementului şi atitudinea acestuia
faţă de îndeplinirea obiectivelor structurii de
control/audit pe care o conduce;
(ii) aplicarea incorectă sau incompletă a procedurilor
de audit ale Curţii de
Conturi, precum şi a normelor şi regulamentelor
interne;
(iii) insuficienta pregătire profesională a
membrilor echipelor de control/audit;
(iv) impactul necorespunzător al rezultatelor unor
acţiuni de control sau audit;
b) măsurile luate de conducerea
structurii de specialitate pentru realizarea obiectivelor;
c) procedurile utilizate pentru realizarea la termen a
acţiunilor de control/audit şi valorificarea constatărilor din actele
întocmite, până la urmărirea impactului măsurilor dispuse prin decizii asupra
activităţii entităţilor verificate;
d) exemplele de bună practică pentru a fi aplicate în
viitor în cadrul acţiunilor efectuate de către structurile de specialitate ale
Curţii de Conturi etc.
De asemenea, raportul va trebui să conţină sugestii şi
recomandări cu privire la:
1. îmbunătăţirea permanentă a
procedurilor de audit ale Curţii de Conturi şi a normelor şi regulamentelor
interne, ca urmare a constatării unor situaţii în care acestea s-au dovedit a
fi ineficiente şi/sau neaplicabile;
2. elaborarea unui program de pregătire profesională
orientat pe nevoile rezultate din examinările efectuate;
3. perfecţionarea managementului
la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi.
CAPITOLUL VI
Evaluarea activităţilor de control şi de audit
intern ale
entităţilor verificate
457. Conform prevederilor art. 42 alin. (1) din lege,
Curtea de Conturi are atribuţia de a evalua
activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor
juridice care intră în competenţa sa de verificare.
Responsabilitatea instituirii controlului
intern/controlului managerial se află în sarcina conducătorului entităţii
publice, iar realizarea acestuia se face la toate nivele ierarhice din cadrul
entităţii, potrivit competenţelor şi atribuţiilor de serviciu ale fiecărui
angajat.
Exercitarea funcţiei de control intern nu este
repartizată exclusiv unui compartiment specializat de control sau unei persoane
din cadrul entităţii. Controlul intern este un proces implementat în întreaga
entitate, în cadrul căruia fiecare persoană, de la conducător la ultimul
angajat, este responsabilă să efectueze un anumit tip de control asupra
propriilor activităţi, procesul fiind coordonat de către conducătorii tuturor
compartimentelor prin procedurile operaţionale de lucru şi se află în
responsabilitatea managerului, care trebuie să îl monitorizeze.
458. In etapa de planificare a
acţiunii de verificare, auditorii publici externi trebuie să evalueze nivelul de încredere pe care îl pot atribui
sistemului de control intern al entităţii verificate, pentru a stabili:
a) dacă acesta funcţionează eficient;
b) dacă este capabil să preîntâmpine şi să corecteze:
(i) utilizarea nelegală şi
nerespectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în
utilizarea fondurilor publice;
(ii) gestionarea necorespunzătoare a patrimoniului
public şi privat al statului/ unităţilor administrativ-teritoriale;
c) procedurile de audit ce se
vor utiliza pe parcursul întregii acţiuni de audit/
control.
Aceasta presupune evaluarea de către echipa de
control/audit a modului în care sistemul de control intern a fost
conceput/organizat şi stabilirea măsurii în care acesta este
implementat/funcţionează.
459. Auditorii publici externi
trebuie să verifice dacă au fost parcurse etapele de organizare şi implementare
ale sistemului de control intern în cadrul entităţii, respectiv următoarele:
1. constituirea, prin ordin/decizie
emis(ă) de conducătorul entităţii, a unei comisii aflate în coordonarea
acestuia, având atribuţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică
pentru implementarea controlului intern. Auditorii publici externi vor verifica
următoarele documente:
a) actul administrativ prin care s-a aprobat
constituirea comisiei;
b) documentul care atestă modificările actului
administrativ;
c) documentul din care reiese
modul de organizare şi de lucru al comisiei;
2. elaborarea programului de dezvoltare a sistemului de
control intern (planul de management), pe fiecare
compartiment din entitate, ţinând cont de particularităţile cadrului legal,
organizaţional, de personal, de finanţare şi de alte elemente specifice, precum
şi de standardele de control intern. Auditorii publici externi vor examina:
a) actul administrativ care a
aprobat/actualizat programul, stadiul elaborării/actualizării programului şi
stadiul realizării etapelor acestuia;
b) includerea în programul de
dezvoltare a sistemului de control intern a următoarelor obiective ale controlului intern:
(i) obiectivele generale, volumul şi complexitatea
activităţilor ce trebuie realizate si eşalonarea lor în timp, responsabilităţile ce revin
fiecărui angajat, precum şi
resursele necesare îndeplinirii acestora;
(ii) obiectivele globale, stabilite în concordanţă cu obiectul de activitate şi atribuţiile
specifice ale entităţii;
(iii) obiectivele derivate, stabilite pentru fiecare compartiment în funcţie de activităţile specifice desfăşurate de acestea;
(iv) obiectivele individuale, care
sunt atribuite fiecărui angajat;
c) lista privind numărul de
activităţi desfăşurate în entitate, din care se vor preciza acele activităţi
care sunt procedurale;
d) lista procedurilor
operaţionale elaborate şi în curs de elaborare;
e) lista indicatorilor de
rezultate şi de eficienţă pentru fiecare activitate;
3. întocmirea de către comisia
constituită de rapoarte trimestriale privind urmărirea îndeplinirii programului
de dezvoltare a sistemului de control intern;
4. stabilirea în cadrul programului de dezvoltare a sistemului de control intern a acţiunilor de pregătire
profesională, atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele
de execuţie;
5. identificarea şi evaluarea
sistematică a riscurilor privind activităţile/operaţiunile ce trebuie
desfăşurate de toate compartimentele entităţii şi monitorizarea acestora în
vederea stabilirii controalelor interne corespunzătoare;
6. elaborarea procedurilor
operaţionale de lucru pe fluxuri, procese sau activităţi;
7. identificarea instrumentelor de control intern (procedeu, mijloc sau acţiune stabilite şi
implementate pentru menţinerea unui bun control asupra funcţionării entităţii
în ansamblul ei);
8. respectarea cerinţelor
generale şi specifice de control intern în cadrul entităţii verificate,
prevăzute de normele legale în vigoare.
460. Pentru a evalua riscurile
în activitatea entităţii verificate, auditorii publici externi trebuie să aplice
următoarele proceduri de audit:
a) investigarea conducerii şi a
altor persoane din cadrul entităţii;
b) proceduri analitice, pentru
a stabili dacă au intervenit schimbări care pot afecta relevanţa informaţiilor
cuprinse în dosarul permanent al entităţii verificate, cu privire la: structura
organizatorică, activitatea şi controalele interne ale entităţii;
c) observarea aplicării
controalelor specifice şi inspecţia documentelor şi a rapoartelor.
Pentru identificarea riscurilor de denaturare
semnificativă, auditorii publici externi pot aplica şi alte proceduri de audit,
cum ar fi: obţinerea de informaţii din surse externe, din acte de control
întocmite anterior de către organisme cu atribuţii în acest sens etc.
461. Auditorii publici externi
trebuie să evalueze sistemele de control intern din entitatea supusă
verificării în raport cu standardele de management/control intern pentru
entităţile publice. In acest scop, trebuie să verifice dacă standardele de
control intern au fost implementate de entitate în toate
departamentele/compartimentele acesteia în strânsă legătură cu cele 5
componente ale controlului intern, respectiv:
a) mediul de control intern al entităţii, care include
problemele legate de organizare, managementul resurselor umane, etică,
deontologie şi integritate;
b) performanţa şi managementul
riscului, care include identificarea riscurilor relevante pentru întreaga
activitate din entitate, evaluarea acestora şi luarea măsurilor de înlăturare a
riscurilor;
c) sistemul de informare şi
comunicare existent în cadrul entităţii, care cuprinde:
(i) sistemele de informare a managementului;
(ii) sistemele de raportare a neregulilor;
(iii) sistemele de primire, trimitere şi arhivare a
corespondenţei;
d) activităţile de control
realizate la nivelul entităţii şi monitorizarea acestora, care ajută la
asigurarea realizării obiectivelor entităţii şi la reducerea riscurilor ce pot
să apară în activitatea entităţii;
e) auditarea şi evaluarea,
respectiv organizarea unui compartiment de audit intern care să evalueze
sistemul de control intern.
462. Auditorii publici externi
utilizează raţionamentul profesional pentru a determina gradul necesar de cunoaştere a entităţii şi a mediului său,
pentru a evalua riscurile în activitatea entităţii, reflectate în situaţiile
financiare, precum şi pentru a stabili şi aplica procedurile de audit necesare
obţinerii probelor de audit.
463. Pentru a evalua modul de
organizare a mediului de control intern şi pentru a stabili dacă acesta a fost
implementat, auditorii publici externi trebuie să înţeleagă modul în care
conducerea entităţii a creat şi implementat controale adecvate pentru a preveni
şi detecta fraudele şi erorile în entitate.
Auditorii publici externi trebuie să îşi menţină
scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare şi să fie atenţi
la informaţiile care indică posibila apariţie a unei denaturări semnificative
datorate fraudei sau unei erori/abateri şi de a proceda în consecinţă, în
conformitate cu prevederile prezentului regulament.
464. Auditorii publici externi
stabilesc dacă au fost implementate controalele de prevenire şi detectare a
fraudelor şi erorilor în entitate, verificând dacă managementul a elaborat şi
implementat un cod de conduită şi dacă acesta acţionează într-o manieră care
sprijină respectarea prevederilor codului.
465. Probele de audit relevante
pentru evaluarea modului de organizare şi implementare a mediului de control
intern vor fi obţinute printr-o combinaţie de proceduri de audit (investigaţia,
observaţia sau inspecţia documentelor).
466. La evaluarea performanţei
şi managementului riscului din entitate, auditorii publici externi trebuie să
verifice dacă la nivelul entităţii:
a) se analizează în fiecare an
riscurile legate de desfăşurarea activităţilor proprii entităţii;
b) se elaborează planuri pentru
limitarea consecinţelor apariţiei acestor riscuri;
c) au fost numite persoane responsabile cu aplicarea
acestor planuri;
d) există un registru al
riscurilor în care se înglobează riscurile identificate în toate
compartimentele entităţii şi persoanele responsabile pentru elaborarea şi
actualizarea acestuia.
467. In evaluarea sistemului de
informare şi comunicare al entităţii verificate, auditorii publici externi
trebuie să analizeze, în principal, următoarele:
a) sistemul de generare a informaţiilor în cadrul
entităţii;
b) stabilirea unui sistem
eficient de comunicare internă şi externă;
c) existenţa unui sistem de
raportare adecvat privind: realizarea obiectivelor entităţii; semnalarea
eventualelor nereguli; modul de păstrare şi arhivare a documentelor existente
la nivelul acesteia etc;
d) dacă echipamentele tehnice,
programele informatice, personalul angajat, procedurile şi datele necesare
pentru a iniţia, înregistra, procesa şi raporta operaţiunile economice
contribuie la realizarea obiectivelor entităţii.
468. Auditorii publici externi
trebuie să stabilească măsura în care IT-ul asigură creşterea eficienţei
controlului intern al entităţii, respectiv dacă acesta permite:
a) procesarea unui volum mare de tranzacţii sau date;
b) asigurarea obţinerii în mod
operativ a unor informaţii exacte;
c) facilitarea unor analize complexe a informaţiilor;
d) monitorizarea performanţelor
activităţii entităţii şi a politicilor şi procedurilor sale;
e) realizarea unei segregări a sarcinilor prin
implementarea controalelor de securitate în aplicaţii, baze de date şi sisteme
de operare.
469. Auditorii publici externi trebuie să analizeze activităţile de control realizate în cadrul
entităţii, care se aplică la nivelul tuturor compartimentelor şi în toate
domeniile de activitate. Activităţile de control pot fi de prevenire şi/sau de
detectare, printre care se pot enumera, în principal, următoarele: autorizarea,
analize ale performanţelor, activităţile de control ale sistemelor
informaţionale, controalele privind accesul la resurse şi documente, separarea
sarcinilor şi a responsabilităţilor, controlul preventiv, inventarierea etc.
Auditorii publici externi trebuie să aibă în vedere
faptul că măsura în care controalele interne pot preveni sustragerea de bunuri
este relevantă pentru credibilitatea situaţiilor financiare şi va influenţa în
mod implicit activitatea de control/audit a Curţii de Conturi.
470. Auditorii publici externi
trebuie să cunoască controalele interne relevante din cadrul entităţii şi să
identifice modul în care acestea previn, detectează şi corectează denaturările
semnificative din categoriile de operaţiuni economice sau ale altor informaţii
prezentate în situaţiile financiare, precum şi ale aserţiunilor aferente
acestora.
De asemenea, auditorii publici externi trebuie să
verifice dacă există o strânsă legătură între controalele interne, pe de o
parte, şi obiectivele entităţii, activitatea desfăşurată de entitate şi
raportarea financiară, pe de altă parte, în vederea asigurării conformităţii
acestora cu prevederile legale, precum şi cu principiile de economicitate,
eficienţă şi eficacitate.
471. Procedurile de audit utilizate de auditorii publici
externi pentru evaluarea modului de organizare şi
implementare a controalelor interne relevante în cadrul entităţii pot include:
chestionarea personalului acesteia, observarea aplicării controalelor
specifice, inspectarea documentelor şi a rapoartelor, precum şi urmărirea
efectuării operaţiunilor economice.
472. Se va verifica dacă la
nivelul entităţii au fost implementate controale interne pentru protejarea
datelor şi a activelor împotriva utilizării excesive, a sustragerii acestora
ori a achiziţiilor sau vânzării neautorizate. Aceste controale interne pot
include:
a) controale de protejare, cum ar fi: utilizarea
controalelor de acces (parole, cârduri de acces), care limitează accesul la
date, la programele care procesează operaţiuni economice;
b) controale de prevenire a
achiziţiilor sau vânzării neautorizate, a sustragerii sau utilizării excesive a
bunurilor etc.
473. In evaluarea activităţii
de monitorizare de către conducere a controalelor, auditorii publici externi
vor avea în vedere dacă această activitate se efectuează aşa cum a fost
proiectată şi dacă au fost efectuate modificări corespunzătoare în funcţie de
schimbarea condiţiilor iniţiale. In situaţia în care conducerea entităţii
verificate nu a reacţionat în mod corespunzător prin implementarea unor
controale asupra riscurilor semnificative, auditorii publici externi pot
concluziona că există o deficienţă semnificativă în controlul intern al
entităţii.
474. La evaluarea sistemului de control intern,
auditorii publici externi vor lua în considerare, de
asemenea, rezultatele activităţii compartimentului de audit intern al
entităţii, verificând însă
dacă informaţiile furnizate de acesta sunt credibile şi utile în acţiunea de
control/audit a Curţii de Conturi.
475. Pentru evaluarea modului
de funcţionare a sistemului de control intern, auditorii publici externi vor
efectua teste ale controalelor-cheie din cadrul sistemului de control intern, a
căror funcţionare eficientă trebuie să garanteze îndeplinirea următoarelor obiective:
(i) prevenirea sau descoperirea erorilor şi protecţia
patrimoniului entităţii (verificarea contabilităţii şi a fiabilităţii
acesteia);
(ii) conformitatea operaţiunilor efectuate de entitate
cu reglementările legale, regulamentele
şi celelalte norme interne. De asemenea, se vor evalua calitatea sistemului de
control în ansamblul său, dacă este/nu este adecvată şi nivelul de încredere
care se poate acorda acestui sistem de către auditorul public extern.
476. Prin testarea controalelor interne auditorii publici externi trebuie să obţină confirmarea cu privire la
modul în care au funcţionat aceste controale. Auditorii publici externi trebuie
să hotărască, prin exercitarea raţionamentului profesional, numărul de
operaţiuni care trebuie verificate, astfel încât să deţină suficiente probe
pentru evaluarea funcţionării satisfăcătoare a activităţilor de control
existente în cadrul entităţii. Aceştia trebuie să concentreze testele pe care
le efectuează asupra acelor activităţi de control care reduc riscurile şi care
au fost identificate în etapa de evaluare a riscului.
477. In urma evaluării
sistemului de control intern din entitate, auditorii publici externi
concluzionează dacă acesta a fost proiectat conform cerinţelor legale, acordând
calificative (foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător).
La stabilirea nivelului de încredere al auditorilor
publici externi în sistemul de control intern al entităţii se utilizează
informaţiile cuprinse în anexa nr. 27, care prezintă rezultatele evaluării
acestui sistem şi modul de funcţionare al acestuia.
478. Probele de audit pentru
evaluarea sistemului de control intern al entităţii verificate se vor obţine de
către auditorii publici externi atât în etapa de planificare a acţiunii de
verificare, cât şi încă din etapa de documentare a acţiunii de verificare, din
răspunsurile la chestionarele înaintate conducerii entităţii (anexa nr. 26 şi
machetele nr. 4 şi 5), precum şi din informaţiile, actele, documentele
furnizate de conducerea entităţii verificate la începutul acţiunii, ca urmare a
solicitării lor prin adresa de notificare.
479. Informaţiile obţinute de
auditorii publici externi în urma evaluării sistemului de control intern vor fi
utilizate ca probe de audit menite să susţină evaluarea riscurilor din cadrul
entităţii. Toate aceste informaţii privind evaluarea sistemului de control
intern vor fi cuprinse într-o secţiune distinctă a raportului de control şi de
audit, aşa cum se precizează la capitolele respective din prezentul regulament.
480. Concluziile formulate de auditorii publici externi
cu privire la modul de organizare şi funcţionare a
sistemului de control intern din fiecare entitate, precum şi calificativele şi
nivelurile de încredere acordate acestor sisteme se vor încărca în aplicaţia
INFOPAC pentru a se putea centraliza pe structuri de specialitate şi pe tipuri
de entităţi şi de acţiuni de control/audit.
481. Persoanele juridice care
intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate, potrivit
prevederilor art. 42 alin. (2) din lege, să îi transmită acesteia, până la
sfârşitul trimestrului I, pentru
anul precedent, raportul privind desfăşurarea şi realizarea programului de
audit intern.
Raportarea se face pe baza raportului-cadru difuzat de
către Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de responsabil cu coordonarea şi
supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii de credite.
482. După elaborare, un
exemplar din raportul-cadru privind desfăşurarea şi
realizarea programului de audit intern, aprobat de
către conducătorul entităţii publice, se transmite la Curtea de Conturi, anual,
până la 31 martie, după cum urmează:
a) entităţile publice de la nivel central, ordonatorii
principali de credite ai bugetului general consolidat transmit rapoartele de
activitate la sediul central al Curţii de Conturi;
b) entităţile publice care au calitatea de ordonatori
secundari sau terţiari de credite transmit rapoartele la camerele de conturi,
în concordanţă cu principiul teritorialităţii;
c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor
locale, precum şi celelalte entităţi publice de nivel local transmit rapoartele
la camerele de conturi, în concordanţă cu principiul teritorialităţii.
483. După înregistrarea la
sediul central şi la sediile structurilor teritoriale
ale Curţii de Conturi, rapoartele-cadru privind
auditul intern se repartizează după cum urmează:
a) la sediul central al Curţii de Conturi, rapoartele
se transmit şefilor departamentelor care coordonează activitatea de
control/audit la entităţile respective, pentru a fi analizate şi anexate la
dosarul permanent al entităţii;
b) la sediile structurilor teritoriale, rapoartele se
repartizează directorilor adjuncţi, pentru a fi analizate şi anexate la
dosarele permanente ale entităţii.
Fiecare structură de specialitate va întocmi o sinteză
a constatărilor rezultate din analiza rapoartelor-cadru privind auditul intern,
după cum urmează:
1. departamentele de specialitate vor întocmi câte o
sinteză pentru fiecare ordonator principal de credite din administraţia publică
centrală aflat în competenţa de verificare;
2. camerele de conturi vor întocmi
o sinteză în care vor fi prezentate în secţiuni distincte principalele
constatări privind auditul intern pe următoarele categorii de entităţi:
(i) fiecare ordonator principal de credite al
administraţiei publice locale, care va include şi constatările de la entităţile
din subordine;
(ii) cele aparţinând administraţiei
publice centrale (deconcentratele), grupate în funcţie
de ordonatorul principal de credite căruia îi sunt subordonate sau care le are
în coordonare. Sintezele întocmite de structurile de specialitate vor fi
transmise spre centralizare Departamentului de coordonare, care va întocmi
anual un raport special destinat Parlamentului cu privire la activitatea de
audit intern desfăşurată de entităţile care intră în competenţa de verificare a
Curţii de Conturi.
484. Rapoartele-cadru transmise
structurilor centrale şi teritoriale ale Curţii de Conturi constituie surse de
informaţii pentru auditorii publici externi în exercitarea atribuţiilor de
control/audit, precum şi criterii de selectare a entităţilor ce urmează a fi
incluse în acţiunile de verificare ale Curţii de Conturi în perioada următoare.
485. In temeiul prevederilor art. 42 alin. (3) din lege,
Curtea de Conturi dezvoltă colaborarea cu structurile
de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, care intră în sfera ei de
competenţă, în vederea asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei
activităţii de control/audit pentru:
a) evitarea suprapunerii
perioadelor în care se desfăşoară acţiunile de verificare şi cele de audit
intern la entităţi;
b) stabilirea acţiunilor de
verificare care sunt de interes pentru Curtea de Conturi, a obiectivelor
acestora şi a termenelor de realizare, având în vedere respectarea principiului
ca acestea să fie, de regulă, ulterioare misiunilor de audit intern;
c) furnizarea de informaţii către Curtea de Conturi de
către entităţile publice care intră în competenţa sa de verificare, inclusiv
acele informaţii privind elaborarea programelor de audit intern anuale sau
muitianuale, precum şi asigurarea unei comunicări eficiente.
486. Auditorii publici externi
efectuează acţiuni de evaluare a activităţilor desfăşurate de Unitatea Centrală
de Armonizare pentru Auditul Public Intern şi Unitatea Centrală de Armonizare a
Sistemelor de Management Financiar şi Control. In cazul acestora se întocmeşte
raport de evaluare şi se fac recomandări.
CAPITOLUL VII
Organizarea şi efectuarea auditului public extern de
către Autoritatea de Audit asupra fondurilor
comunitare nerambursabile şi a cofinanţării
naţionale aferente
SECŢIUNEA 1
Atribuţii şi competenţe
487. Autoritatea de Audit
efectuează audit public extern, în conformitate cu legislaţia naţională şi
comunitară, asupra fondurilor prevăzute la art. 12 din lege. Autoritatea de
Audit raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor
comunitare nerambursabile, prevăzute la art. 12 din lege, iar principalele
constatări şi recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse
în raportul public anual al Curţii de Conturi.
488. Autoritatea de Audit este un organism independent
din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de
Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi
implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, fiind singura autoritate
naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu
legislaţia comunitară şi naţională. In teritoriu, Autoritatea de Audit are
structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfăşoară activitatea
agenţii, autorităţi de management şi/sau organismele intermediare care
gestionează fondurile comunitare.
489. Principalele atribuţii ale
Autorităţii de Audit sunt următoarele:
a) evaluarea conformităţii
sistemelor de management şi control pentru programele operaţionale cofinanţate
prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit cu
prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe bază de
eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autorităţile responsabile
cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12 din lege;
c) raportarea anuală privind
compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autorităţilor
responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12
din lege, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor
cu reglementările comunitare;
d) verificarea existenţei şi
corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;
e) eliberarea certificatelor de
audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plăţi, precum şi pentru contul
euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea
acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare
emise de agenţiile de plăţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de
rapoarte de audit, pentru fiecare program sau măsură finanţată din fondurile
prevăzute la art. 12 din lege, după caz;
h) urmărirea respectării criteriilor de acreditare a
autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor
comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, pe
toată perioada de implementare tehnică şi financiară a acestora;
i) urmărirea modului de implementare de către
entităţile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit
efectuate de Autoritatea de Audit.
490. Pentru fondurile
comunitare nerambursabile destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltării
rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare.
491. Autoritatea de Audit din
cadrul Curţii de Conturi are atribuţii şi proceduri de lucru proprii. Regulile
şi procedurile privind activitatea specifică în ceea ce priveşte auditul
fondurilor prevăzute la art. 12 din lege respectă cerinţele Comisiei Europene
şi se aprobă de către preşedintele acesteia.
492. In îndeplinirea
atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit este competentă să ceară şi să
utilizeze rapoartele altor organisme cu atribuţii de control, audit şi
inspecţie bancară.
493. In îndeplinirea
atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit are dreptul, potrivit art. 42 alin. (1)
lit. b), c) şi d) din lege:
a) să solicite organelor de control financiar, fiscal,
inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu
prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
b) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea
funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele celorlalte organisme cu
atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
c) să ceară unor instituţii specializate ale statului,
ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să
contribuie la clarificarea unor constatări.
494. Entităţile auditate sunt
obligate, potrivit legii, să pună la dispoziţia auditorilor publici externi
rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal,
audit intern şi inspecţie bancară.
SECŢIUNEA a 2-a
Sfera şi obiectivele auditului
495. Domeniile care intră în
competenţa Autorităţii de Audit sunt prevăzute la art. 12 din lege, respectiv
fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană,
fondurile postaderare şi alte fonduri nerambursabile, astfel:
a) fondurile nerambursabile de preaderare acordate
României prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD;
b) fondurile nerambursabile postaderare: Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune
destinat mediului şi infrastructurii, Fondul European de Garantare în
Agricultură, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul
European pentru Pescuit;
c) alte categorii de fonduri decât cele prevăzute la
art. 12 din lege, urmând ca reglementările care vizează fondurile respective să
prevadă şi asigurarea resurselor necesare acestei activităţi.
496. In cadrul auditului public
extern privind fondurile comunitare prevăzute la art. 12 din lege, Autoritatea
de Audit asigură verificarea existenţei şi corectitudinii utilizării
elementului de cofinanţare naţională.
497. Autoritatea de Audit
efectuează audit public extern la toate entităţile care gestionează, certifică,
implementează şi/sau beneficiază de fonduri comunitare nerambursabile,
indiferent de forma de proprietate şi/sau de natura juridică a acestora.
498. Autoritatea de Audit are
acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării
atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.
499. Autorităţile competente cu
gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare sunt obligate, potrivit art.
5 alin. (2) din lege, să transmită, la solicitarea scrisă a Autorităţii de
Audit, actele, documentele şi informaţiile la termenele şi în structura
stabilite de Autoritatea de Audit şi să asigure accesul în sediile acestora.
500. Incălcarea obligaţiei
prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege reprezintă limitarea ariei de audit,
putând conduce la o opinie cu rezerve sau la imposibilitatea exprimării unei
opinii.
501. Constatarea abaterilor
care au drept consecinţă limitarea ariei de audit se face de către auditorii
publici externi şi se consemnează în rapoartele de audit.
502. In conformitate cu prevederile regulamentelor
comunitare, Autoritatea de Audit efectuează
următoarele tipuri de audit: audit de conformitate, audit de sistem, audit al
operaţiunilor şi audit la finalizarea proiectului/programului:
a) obiectivul auditului de
conformitate este obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemele de
management şi control stabilite pentru implementarea programelor operaţionale
cofinanţate prin instrumente structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit
sau prin alte instrumente financiare din bugetul Comunităţii Europene sunt
instituite conform principiilor regulamentelor comunitare;
b) obiectivul auditului de sistem este obţinerea unei
asigurări rezonabile că sistemele de management şi control funcţionează eficace
pentru a preveni erorile şi neregulile şi că, în cazul apariţiei acestora,
sistemul este capabil să le detecteze şi să le corecteze;
c) obiectivul auditului
operaţiunilor este obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de
cheltuieli transmise Comisiei Europene sunt exacte, iar tranzacţiile aferente
sunt conforme cu normele comunitare şi naţionale aplicabile;
d) obiectivul auditului la
încheierea parţială/finală a proiectului/programului este obţinerea unei
asigurări rezonabile că proiectul/programul a fost implementat în conformitate
cu cerinţele regulamentelor comunitare în baza cărora se emite declaraţia de
încheiere parţială/finală.
SECŢIUNEA a 3-a
Desfăşurarea activităţii de audit
503. Acţiunile de audit se
desfăşoară în baza strategiilor de audit şi a programului anual de activitate,
aprobate de preşedintele Autorităţii de Audit şi transmise, după caz, Comisiei
Europene.
504. Declanşarea acţiunii de
audit constă în notificarea entităţii ce urmează să fie auditată, printr-o
scrisoare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 28.
505. Desfăşurarea acţiunii de
audit se face cu respectarea următoarelor etape: planificare, execuţie şi
raportare, după cum urmează:
a) planificarea constă
în stabilirea obiectivelor de audit, cunoaşterea şi înţelegerea activităţii
entităţii auditate, efectuarea analizei de risc, stabilirea materialităţii,
utilizarea muncii altor auditori şi experţi, dacă este cazul, eşantionarea,
elaborarea, revizuirea, avizarea şi aprobarea planului de audit, însoţit de
programele de audit, listele de verificare, chestionare şi alte instrumente de
lucru;
b) execuţia auditului constă în efectuarea testelor de control, a procedurilor
de fond, aplicarea tehnicilor de audit şi obţinerea probelor de audit;
c) raportarea constă în
elaborarea proiectului raportului de audit, parcurgerea procedurii de
conciliere, definitivarea constatărilor, recomandărilor şi concluziilor
auditului/opiniei de audit, după caz.
506. Pentru fiecare acţiune de
audit se întocmeşte un raport de audit scris. Raportul de audit include, de
regulă, următoarele secţiuni:
a) introducere, cuprinzând
obiectivele şi scopul auditului, baza legală a auditului, prezentarea pe scurt
a entităţilor şi a sistemului de management şi control auditat, perioada
auditată;
b) sumarul executiv, cuprinzând
cele mai importante constatări şi recomandări şi concluzia generală a
auditului;
c) metodologia de audit, cuprinzând standardele
utilizate în activitatea de audit, instrumentele de
lucru utilizate, identificarea eşantionului şi a metodei de eşantionare,
activitatea de audit efectuată;
d) constatări, cuprinzând
detalierea pe fiecare autoritate a naturii abaterilor şi neregulilor
identificate în funcţie de tipul auditului efectuat, slăbiciunile identificate
în sistemul de management şi control şi impactul acestora, natura erorilor
constatate, eventualele corecţii financiare, operaţiunile care pot fi afectate
de erorile sistemice pentru care trebuie să fie extinse investigaţiile şi
altele;
e) concluzii şi recomandări, cuprinzând rezultatele
auditului şi măsurile necesare a fi luate de entităţile auditate;
f) răspunsul entităţilor
auditate, informaţiile suplimentare furnizate şi programul propus pentru
implementarea recomandărilor;
g) concluzia generală/opinia
exprimată în raport cu rezultatele auditului.
507. Inainte de finalizarea raportului de audit are loc
procedura de conciliere cu entităţile auditate.
a) Procedura de conciliere reprezintă o etapă în
procesul de audit, de clarificare a unor constatări şi/sau recomandări, în care
reprezentanţii entităţii auditate prezintă, după caz, auditorilor date şi
documente suplimentare.
b) Proiectul raportului de
audit este transmis entităţilor auditate însoţit de o scrisoare semnată de
preşedintele Autorităţii de Audit, prin care se solicită în cadrul unui termen
stabilit ca entităţile auditate să comunice punctul lor de vedere cu privire la
constatările cuprinse în proiectul raportului de audit, măsurile propuse pentru
remedierea deficienţelor constatate şi perioada de implementare a acestora.
c) In cazul în care entităţile auditate nu transmit
punctul lor de vedere în cadrul termenului stabilit, proiectul de raport se
consideră însuşit, iar în raportul final de audit se vor menţiona aceste fapte.
d) Termenul prevăzut la lit. b)
este de maximum 15 zile calendaristice şi se stabileşte/comunică pentru fiecare
raport de audit. In cadrul acestui termen pot fi organizate întâlniri de lucru
între reprezentanţii Autorităţii de Audit şi entităţile auditate.
508. In situaţia în care există
diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entităţii
auditate, care nu pot fi rezolvate cu ocazia procedurii de conciliere,
auditorii publici externi prezintă în raportul final de audit punctul de vedere
al entităţii auditate şi explică motivaţiile care au stat la baza
nesoluţionării acestora.
509. Numărul de exemplare ale
raportului de audit se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor
acestuia, astfel încât unul să rămână la sediul Autorităţii de Audit.
Rapoartele de audit se înregistrează la sediul Autorităţii de Audit. Un
exemplar din raportul de audit împreună cu documentaţia completă a misiunii de
audit se păstrează şi se arhivează conform regulilor comunitare şi naţionale.
Informaţiile cuprinse în rapoartele de audit devin publice odată cu publicarea
raportului public anual al Curţii de Conturi.
SECŢIUNEA a 4-a
Valorificarea rapoartelor de audit
510. In vederea valorificării constatărilor,
Autoritatea de Audit transmite entităţilor auditate şi, după caz, altor
organisme interesate câte un exemplar al raportului de audit.
511. Atunci când în rapoartele
de audit sunt consemnate nereguli, Autoritatea de Audit solicită autorităţilor
competente să ia măsuri de înlăturare a acestora, iar acestea din urmă sunt
obligate să le ducă la îndeplinire.
512. Atunci când în rapoartele
de audit sunt consemnate constatări determinate de nerespectarea
reglementărilor comunitare şi/sau naţionale, Autoritatea de Audit poate aplica,
după caz, corecţii financiare sau măsuri care să asigure înlăturarea neregulilor/recuperarea
cheltuielilor nejustificate, după cum urmează:
1. corecţii financiare, în cazul:
a) nerespectării regimului achiziţiilor publice;
b) abaterilor de sistem -
atunci când există deficienţe/nereguli ce caracterizează întregul sistem de
management şi control al programului operaţional, stabilite sau constatate de
auditorii publici externi şi care ar putea avea consecinţe asupra cheltuielilor
ce se fac din fondurile care finanţează un program operaţional.
2. întreruperea
plăţilor/suspendarea plăţilor până la remedierea/înlăturarea deficienţelor de
sistem.
3. recuperarea cheltuielilor,
în cazul plăţilor fără documente legale, care nu exprimă realitatea şi care au
avut consecinţe cu privire la executarea lucrărilor, conformitatea cu termenii
de referinţă, nerespectarea caietelor de sarcini, ofertelor, contractelor
şi/sau documentaţiei tehnice de proiectare şi de execuţie etc.
513. Autorităţile cu competenţe
în gestionarea fondurilor comunitare, sesizate de Autoritatea de Audit prin
rapoartele sale, sunt obligate să comunice acesteia rezultatul propriilor
verificări efectuate.
514. In situaţia în care, pe
parcursul misiunilor sale, Autoritatea de Audit descoperă indicii de posibile
fraude, acestea sunt comunicate pentru soluţionare, în condiţiile legii,
organelor competente.
515. a) Potrivit regulamentelor
comunitare, Autoritatea de Audit este obligată să urmărească modul în care sunt
implementate de către entităţile auditate recomandările consemnate în
rapoartele sale de audit. In acest sens, Autoritatea de Audit monitorizează
modul de implementare a recomandărilor pe baza calendarului de implementare
stabilit în raportul de audit.
b) Trimestrial, entităţile responsabile cu
implementarea recomandărilor formulate de către Autoritatea de Audit îi
comunică acesteia stadiul implementării.
516. Verificarea modului în
care au fost implementate recomandările se face pe teren, dacă este cazul, după
un interval de timp stabilit de la caz la caz, în funcţie de natura activităţii
şi recomandările cuprinse în raportul de audit. Rezultatele acestor verificări
se consemnează de către echipa de audit într-un raport de urmărire a modului de
implementare a recomandărilor (follow-up). Modul de implementare a recomandărilor
formulate în rapoartele de audit se poate verifica şi cu ocazia unei noi
misiuni de audit.
517. a) Pentru întocmirea de
către Autoritatea de Audit a raportului anual de control ce se înaintează
Comisiei Europene până la data de 31 decembrie a fiecărui an, entităţile
auditate sunt obligate să comunice Autorităţii de Audit, trimestrial, modul în
care au fost implementate recomandările formulate în cadrul raportului de
audit. Pentru trimestrul IV, comunicarea modului în
care au fost implementate recomandările formulate în
cadrul raportului de audit se face până la 30 noiembrie.
b) Ori de câte ori recomandările Autorităţii de Audit
nu sunt implementate sau sunt implementate parţial, conducerea autorităţilor cu
competenţe în gestionarea fondurilor comunitare va transmite şi
probele/documentele, precum şi motivele care au dus la neîndeplinirea
recomandărilor Autorităţii de Audit.
c) In situaţiile menţionate la lit. b) Autoritatea de
Audit va proceda, în cadrul misiunilor de urmărire a implementării
recomandărilor, la analiza probelor/documentelor, precum şi a motivelor
prezentate, astfel încât să se asigure că datele şi documentele privind
obţinerea şi utilizarea fondurilor comunitare, respectiv a fondurilor publice
aferente acestora, au fost reale şi corecte. In mod corespunzător, propriile
constatări vor putea fi menţinute, reconsiderate sau revizuite, după caz.
518. Pe baza raportului de audit, în aplicarea
prevederilor art. 43 din lege, la propunerea direcţiei
de specialitate şi cu avizul vicepreşedintelui coordonator, preşedintele
Autorităţii de Audit poate emite o decizie prin care se stabileşte, după caz:
a) suspendarea aplicării
măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar,
contabil şi fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare
sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a
acestora;
c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea
financiar-contabilă sau fiscală controlată.
519. Modelul deciziei prevăzute
la pct. 518 se regăseşte în anexa nr. 29.
520. Decizia emisă de
Autoritatea de Audit se transmite autorităţii competente pentru aplicarea
măsurilor prevăzute în aceasta.
521. Decizia poate fi
contestată, în condiţiile legii, în termen de 15 zile calendaristice la Secţia
de contencios administrativ a curţii de apel menţionată în decizie.
522. Măsurile luate ca urmare a
aplicării prevederilor art. 43 din lege încetează atunci când Autoritatea de
Audit, pe baza propriilor verificări şi a documentelor puse la dispoziţie de
entitatea auditată, constată şi comunică acesteia că neregulile care au condus
la emiterea deciziei au fost înlăturate.
SECŢIUNEA a 5-a
Abateri şi sancţiuni
523. Nerespectarea obligaţiilor
prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) şi ale art. 45 din lege
constituie abatere şi se sancţionează cu amendă civilă egală cu salariul
cuvenit de la două până la 5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost duse
la îndeplinire măsurile stabilite.
524. Abaterile de la
prevederile art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) şi ale art. 45 din lege se constată
de auditorii publici externi prin proces-verbal de constatare, al cărui model
este prevăzut în anexa nr. 30 sau, după caz, în anexa nr. 31, iar sancţiunea se
stabileşte prin decizie aprobată de preşedintele Autorităţii de Audit, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 32.
525. Procesul-verbal de
constatare se înaintează direcţiei de specialitate din cadrul Autorităţii de
Audit. Directorul direcţiei de specialitate întocmeşte proiectul de decizie şi
cu avizul vicepreşedintelui coordonator îl prezintă spre aprobare preşedintelui
Autorităţii de Audit.
526. La nivelul Autorităţii de
Audit, evidenţa rapoartelor de audit, a proceselor-verbale de constatare şi a
deciziilor emise de către preşedintele Autorităţii de Audit, în sensul
valorificării constatărilor, se ţine după o metodologie proprie.
527. In decizie se menţionează
obligatoriu: numele şi prenumele persoanei sancţionate, adresa de domiciliu a
acesteia, numărul şi data Procesului-verbal de constatare încheiat de auditorul
public extern, căile de atac şi perioada de timp în care prevederile deciziei
pot fi contestate.
528. Decizia Autorităţii de
Audit, prin care a fost stabilită amenda civilă, se transmite persoanei care a
fost sancţionată, la adresa de domiciliu a acesteia.
529. Decizia poate fi contestată,
în condiţiile legii, în termen de 15 zile calendaristice la Secţia de
contencios administrativ a curţii de apel menţionate în decizie.
530. Contestaţia nu suspendă
executarea deciziei.
531. Deciziile prin care au fost stabilite amenzi civile
se transmit organelor judeţene/al municipiului
Bucureşti de executare fiscală ale Ministerului Finanţelor Publice, în vederea
urmăririi şi încasării în condiţiile legii.
532. In situaţia în care
Autoritatea de Audit a constatat abateri grave cu
caracter financiar sau fapte cauzatoare de prejudicii
importante, consemnate în rapoartele sale de audit, poate cere, în temeiul
prevederilor art. 45 din lege, suspendarea din funcţie, în condiţiile legii,
a persoanelor acuzate de săvârşirea acestora, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care au fost implicate. Cererea de
suspendare se semnează de către preşedintele Autorităţii de Audit.
533. Cererea de suspendare se
iniţiază în cadrul direcţiei care a constatat abateri grave cu caracter
financiar, se avizează de către vicepreşedinte şi se semnează de către
preşedintele Autorităţii de Audit.
534. Cererea de suspendare
semnată de către preşedintele Autorităţii de Audit se transmite autorităţii
competente în luarea măsurii de suspendare din funcţie a persoanei vizate.
Modelul cererii de suspendare este prevăzut în anexa nr. 33.
535. a) In situaţia în care
Autoritatea de Audit a constatat că autorităţile competente în gestionarea şi
implementarea fondurilor comunitare nu au asigurat implementarea recomandărilor
care vizează recuperarea prejudiciilor ce afectează bugetul comunitar şi
naţional va proceda la sesizarea organelor de urmărire penală pentru aplicarea
prevederilor art. 64 din lege.
b) Sesizarea prevăzută la lit. a) se iniţiază de către
direcţia de specialitate, cu avizul vicepreşedintelui coordonator, şi constă în
formularea unei scrisori, semnată de preşedintele Autorităţii de Audit, către
organele de urmărire penală, la care se anexează raportul de audit sau extras
din acesta cu privire la prejudiciile ce afectează bugetul comunitar şi
naţional, însoţit de probe, dovezi, documente de lucru, după caz, care atestă existenţa prejudiciilor şi lipsa
măsurilor pentru recuperarea acestora.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale
536. In exercitarea funcţiilor
sale, în situaţia în care auditorii publici externi iau cunoştinţă de
informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau
individuale, aceştia sunt obligaţi să respecte caracterul lor şi să facă
cunoscute aceste informaţii numai autorităţilor îndreptăţite, aşa cum prevede
art. 5 alin. (7) din lege. Obligativitatea confidenţialităţii se respectă atât
pe parcursul, cât şi după finalizarea acţiunii de control/audit.
537. Actele întocmite şi/sau
emise de structurile Curţii de Conturi au caracter public numai după încheierea
procedurilor de valorificare prevăzute în prezentul regulament.
538. Anexele nr. 1-33 fac parte
integrantă din prezentul regulament.
539. Acţiunile de control/audit
care la data intrării în vigoare a prezentului regulament se află în stadiu de
execuţie sau de valorificare a constatărilor vor fi finalizate în conformitate
cu prevederile regulamentului aplicabil în momentul începerii acestor acţiuni.
540. In aplicarea prezentului regulament Curtea de
Conturi poate emite precizări, cu aprobarea plenului
Curţii de Conturi.
ANEXA Nr. 1
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi....................
Adresa .............................................
Nr. de înregistrare........./ziua...../luna...../anul
...
Către....................................
(părţile interesate)
Stimate(ă).............................................................................................................
Conform Programului de activitate a Curţii de Conturi
pe anul..........., aprobat prin Hotărârea plenului nr......../.............., vă comunicăm că în perioada .................................. urmează
să efectuăm o acţiune de........................cu
tema............................. la (numele entităţii care va fi supusă verificării)
.....................................................................................
In scopul efectuării în condiţii optime a activităţii
de control/documentare şi în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), (2)
şi (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, vă rugăm să puneţi la dispoziţia auditorilor publici
externi actele, documentele şi informaţiile ce vă vor fi solicitate, precum şi
să asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesară pe perioada desfăşurării
acţiunii.
In vederea eficientizării acţiunii de
control/documentare şi implicit a reducerii timpului de efectuare a acestei
acţiuni la entitatea dumneavoastră, vă rugăm să pregătiţi şi respectiv să
furnizaţi/înmânaţi la data prezentării echipei de control actele, documentele
şi informaţiile prevăzute în lista anexată*, în structura stabilită de Curtea
de Conturi.
In cazul în care actele, documentele şi informaţiile
necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de control a Curţii de Conturi la
termenele şi în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de
conturi şi ulterior de către echipa de control, vor fi aplicate prevederile
art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicată.
Cu stimă,
..........................................
Semnătura
(şefului departamentului/directorului camerei de
conturi)
.....................................................................................................
* Conform pct. 43 din regulament, lista anexată
cuprinde actele, documentele şi informaţiile prevăzute în anexa nr. 26 şi în
machetele nr. 1-5 la regulament.
ANEXA Nr. 2.1
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi..................................................
Adresa .............................................
Număr de
înregistrare......../ziua...../luna...../anul.....
DELEGAŢIE
In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României,
republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform cărora Curtea de
Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului public, domnul/doamna........................, auditor public extern/auditor public
extern în calitate de şef de echipă, din cadrul Departamentului/Camerei de
Conturi.............din Curtea
de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr.........., este
împuternicit/împuternicită să efectueze/să efectueze şi să coordoneze acţiunea
de documentare cu privire la (denumirea acţiunii de
documentare)
.................................................................... la
entitatea..................................
In cadrul obiectivului general prevăzut în reglementările
mai sus menţionate, în acţiunea de documentare vor fi urmărite, în principal, următoarele obiective: (Se vor prezenta în detaliu principalele
obiective urmărite.)
.................................................
............................................................................
Verificarea se va desfăşura în
perioada...................., iar perioada pentru care se face documentarea
este.........................
Obiectivele acţiunii de documentare şi perioada supusă
documentării, menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatările
rezultate pe parcursul acţiunii.
Auditorul public extern are acces neîngrădit la toate
actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale, iar
persoanele juridice şi fizice supuse verificării Curţii de Conturi sunt
obligate să le pună la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii
necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi
în structura stabilită de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la
informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr....... din data de .................. (Fraza va
fi inclusă numai în cazul următoarelor entităţi: Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de informaţii
Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.).
Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
............................................................................
ANEXA Nr. 2.2
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi..................................................
Adresa .............................................
Număr de
înregistrare......../ziua...../luna...../anul......
DELEGAŢIE
In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României,
republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform cărora Curtea de
Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului public,
domnul/doamna........................., auditor public
extern/auditor public extern în calitate de şef de echipă, din'cadrul
Departamentului/Camerei de Conturi.............din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei
nr.........., este împuternicit/împuternicită să efectueze/să efectueze şi să coordoneze, verificarea (denumirea
acţiunii de control)
........................................................................la
entitatea.................................
In cadrul obiectivului general
prevăzut în reglementările mai sus menţionate, în acţiunea de verificare vor fi
urmărite, în principal,
următoarele obiective: (Se
vor prezenta în detaliu principalele obiective urmărite.) .............................................
...........................................................................................................
Pe lângă obiectivele de mai sus se vor verifica şi
realitatea lucrărilor de investiţii, dacă astfel de lucrări au fost efectuate,
precum şi economicitatea, eficienţa şi eficacitatea cu care entitatea a
utilizat fondurile publice şi a administrat patrimoniul public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
Verificarea se va desfăşura în
perioada................................., iar perioada supusă controlului
este..................................
Obiectivele de control şi' perioada supusă verificării,
menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatările rezultate pe
parcursul acţiunii de control'.
Auditorul public extern are
acces neîngrădit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare
exercitării atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse
verificării Curţii de Conturi sunt obligate să le pună la dispoziţia acestuia,
potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată.
In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii
necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi
în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la
informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr........... din data de ...................... (Fraza
va fi inclusa numai în cazul următoarelor entităţi: Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii
Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.).
Perioada supusă verificării se extinde în cazul
constatării unor deficienţe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă,
dar care pot avea caracter de continuitate (de exemplu, nerespectarea
prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice
ori privind inventarierea patrimoniului, neevidentierea unor bunuri în
patrimoniu etc), sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioară
celei supuse verificării şi care se referă la:
a) nestabilirea, neevidentierea şi neîncasarea la
termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi bugetelor publice
(clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);
b) încălcarea prevederilor legale referitoare la
lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost
angajate in perioada anterioară celei supuse verificării.
Şeful departamenului/Directorul camerei de conturi,
.....................................................................................
ANEXA Nr. 2.3
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi..................................................
Adresa .............................................
Număr de
înregistrare......../ziua...../luna...../anul...
DELEGAŢIE
In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României,
republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform cărora Curtea de
Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului si ale sectorului public,
domnul/doamna.................................., auditor
public extern/a'uditor public extern în calitate de şef de echipă, din cadrul
Departamentului/Camerei de Conturi................din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr.........., este
împuternicit/împuternicită să efectueze/să efectueze şi să coordoneze acţiunea de verificare a
modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr.....din
data de......, emisă de consilierul de
conturi/directorul Camerei de Conturi...............la
entitatea.........................
Verificarea se va desfăşura în
perioada........................
Auditorul public extern are acces neîngrădit la toate
actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale, iar
persoanele juridice şi fizice supuse verificării Curţii de Conturi sunt
obligate să le pună la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii
necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi
în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 si 63 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la
informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict
secret, nr.......din data
de.....................(Fraza va fi inclusă numai in cazul următoarelor
entităţi: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii
Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.).
Şeful departamenului//Directorul camerei de conturi,
.....................................................................................
ANEXA Nr. 3
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi....................
CONŢINUTUL
dosarului curent întocmit în urma acţiunilor de
control
1. Programul de control detaliat (tematica)
2. Adresa de notificare
3. Nota întocmită cu ocazia
instruirii
4. Delegaţiile
5. Planul de control
6. Raportul de control, cu anexele acestuia, respectiv:
a) situaţii, tabele;
b) notele de relaţii;
c) actele, documentele şi
informaţiile obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatările,
concluziile şi recomandările auditorilor publici externi;
d) nota cuprinzând propunerea
de extindere a perioadei supuse verificării, dacă este cazul;
e) nota privind propunerea de
solicitare a serviciilor unui expert, dacă este cazul;
f) nota privind propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu
prioritate unele verificări de specialitate, dacă este cazul;
g) nota/notele de constatare, dacă este cazul;
h) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor, dacă este cazul;
i) procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr.
94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată,
dacă este cazul;
j) procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată, dacă este cazul;
k) nota de conciliere.
7. Nota unilaterală
8. Alte acte, documente şi informaţii obţinute în
cadrul acţiunii curente, care susţin constatările, concluziile şi recomandările
auditorilor publici externi
9. Documentele de lucru întocmite
10. Obiecţiile formulate la
constatările consemnate în raportul de control, dacă este cazul
11. Actele întocmite în procesul
de valorificare a constatărilor:
a) nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la
obiecţii, dacă este cazul;
b) nota privind măsurile propuse de auditorii publici
externi, altele decât cele recomandate în raportul de control (blocarea
fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate
de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri
grave cu caracter financiar, constatate în urma verificării, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor
de urmărire penală), dacă este cazul;
c) decizia emisă de şeful de departament/directorul
camerei de conturi;
d) adresele şefului de
departament/directorului camerei de conturi, inclusiv cele prin care se
solicită blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a
persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante
sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificării,
până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea
organelor de urmărire penală, dacă este cazul;
e) contestaţia formulată de
conducătorul entităţii verificate, referitoare la măsurile dispuse prin
decizie, dacă este cazul;
f) nota întocmită de directorul
din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, cuprinzând
punctul de vedere referitor la contestaţia formulată de conducătorul entităţii
verificate împotriva măsurilor din decizie, dacă este cazul;
g) încheierea emisă de comisia
de soluţionare a contestaţiilor, dacă este cazul;
h) informarea Departamentului juridic privind
întâmpinarea depusă la instanţa de contencios administrativ competentă împotriva încheierii formulate de comisia
de soluţionare a contestaţiei la decizia emisă în procesul de valorificare a
constatărilor din raportul de control, dacă este cazul;
i) nota unilaterală şi/sau raportul de control
întocmite cu ocazia verificării modului de aducere la îndeplinire a măsurilor
dispuse prin decizie
12. Nota de evaluare a raportului
de control şi/sau a notei unilaterale
ANEXA Nr. 4
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
RAPORT DE CONTROL
Localitatea....................................,
ziua......luna................anul...........
Subsemnatul/ Subsemnaţii,..................................................,
având funcţia de auditor/ auditori public/ publici
extern/externi în cadrul (denumirea structurii de control)
.........................................................................., în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, şi al Delegaţiei nr.......... din
data de.........................., am efectuat în
perioada....................................... controlul (denumirea acţiunii)
............................................. la (denumirea entităţii verificate, numărul de înregistrare la
registrul comerţului sau codul unic de înregistrare)
...............................................................................
............................................................ din (localitatea şi adresa completă)
..................................................... pentru perioada (perioada supusă controlului)
..................................................
In perioada supusă verificării
şi în timpul controlului, conducerea executivă, precum şi conducerea
compartimentelor economice, financiare şi contabile, după caz, ale entităţii
verificate au fost' asigurate de .....................................
.....................................................................................................................
(Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi
funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivă şi a compartimentelor
respective în perioada supusă
verificării şi în timpul controlului.)
Conţinut:
1. prezentarea succintă a
entităţii, respectiv: scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele
normative în baza cărora funcţionează aceasta, modul de organizare şi
funcţionare a entităţii, principalele date din bilanţ şi contul de execuţie,
analiza evoluţiei principalilor indicatori economico-financiari'care
caracterizează activitatea entităţii etc, precum şi sinteza constatărilor
rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitatea respectivă;
2. constatările rezultate în urma acţiunii de control
efectuate.
Pentru fiecare constatare din actul de control se
consemnează în mod obligatoriu următoarele elemente:
a) descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a
erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate constatate, a faptei săvârşite
pentru care există indicii că a fost înfăptuită cu încălcarea legii penale şi/sau
a cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi
eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului,
pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi
împrejurărilor care au condus la apariţia acestor deficienţe.
De asemenea, se va consemna, acolo unde este cazul, şi
faptul că deficienţele constatate s-au datorat:
(i) neorganizării, nefuncţionării sau funcţionării
defectuoase a formelor de control intern şi de audit intern;
(ii) exercitării unei activităţi necorespunzatoare de
către managementul entităţii;
(iii) pregătirii profesionale headecvate a personalului
entităţii;
(iv) lipsei de experienţă a personalului;
(v) carenţelor, inadvertenţelor şi imperfecţiunilor
cadrului legislativ;
b) actul normativ încălcat, cu indicarea articolului,
literei şi a conţinutului acesteia;
c) valoarea estimativă a
erorii/abaterii constatate, care se determină pe bază de date, documente şi
alte probe relevante;
d) consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale
erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate,' ale faptei pentru care
există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale şi/sau ale
cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi
eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului;
e) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au
constatat deficienţele, cu descrierea atribuţiilor prevăzute în fişa postului
şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi
punctul de vedere al acestora faţă de deficienţele constatate, exprimate în
nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici
externi în cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane;
f) faptele care constituie contravenţie, a căror
constatare intră în competenţa Curţii de Conturi, persoanele răspunzătoare de
faptele contravenţionale constatate şi sancţiunile contravenţionale aplicate
prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor întocmit în
conformitate cu prevederile pct. 128-137 din regulament;
g) măsurile luate de către entitatea verificată în
timpul controlului;
h) punctul de vedere al conducerii entităţii verificate
faţă de problemele rămase în divergenţă în urma procesului de conciliere şi
motivaţia auditorilor publici externi pentru neînsuşirea acestui punct de
vedere;
i) recomandările auditorilor publici externi cu privire
la măsurile concrete ce se impun a fi luate, în vederea înlăturării
erorii/abaterii constatate, a faptei pentru care există indicii că a fost
săvârşită cu încălcarea legii penale şi/sau pentru creşterea economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului, consemnate în actul de control, recomandări care vor sta la baza
formulării măsurilor ce urmează a fi dispuse prin decizie de către şeful structurii de specialitate respective.
3. In raportul de control se vor mai consemna, în
secţiuni distincte, şi următoarele:
a) constatările, concluziile şi recomandările cu
privire'la:
(i) evaluarea de către auditorii publici externi a
sistemului de control şi audit intern al entităţii verificate, pe baza tuturor
informaţiilor cuprinse la cap. VI din regulament;
(ii) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând
domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale aflate în administrarea entităţii verificate;
(iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea
resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii
condiţiilor de viaţă şi de muncă;
(iv) respectarea principiilor economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice;
b) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile
cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului;
c) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în
urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este
cazul.
4. Tot în secţiuni distincte vor fi prezentate şi
constatările rezultate în urma fiecărui tip de acţiune de control, aşa cum se
precizează la pct. 83 şi 84 din regulament.
5. Punctul de vedere al
conducerii entităţii cu privire la constatările rezultate în urma acţiunii de
verificare şi motivele neînsuşirii acestuia de către echipa de control.
6. Măsurile luate în timpul controlului de conducerea
entităţii pentru înlăturarea deficienţelor constatate de echipa de control.
7. Concluziile generale şi recomandările formulate de
auditorii publici externi
Prezentul raport de control, care conţine împreună cu
anexele un nr. de.......pagini, a fost întocmit în.......exemplare şi a fost înregistrat sub
nr...........din..........la entitatea controlată şi la nr.....din data
de..............în registrul unic de control. Din acestea un exemplar se lasă entităţii verificate, iar.......exemplare se vor restitui echipei de control în termen de 5 zile
calendaristice de la data înregistrării acestora la
entitatea verificată sau de la data confirmării lor de primire.
Prin semnarea raportului de control se recunoaşte
restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie auditorilor
publici externi.
Impotriva prezentului raport de control pot fi
formulate obiecţii de către conducătorul entităţii în termen de 15 zile
calendaristice de la data înregistrării actului la entitatea verificată sau de
la data confirmării de primire a acestuia.
Echipa de control,
Auditori publici externi:
Numele şi prenumele
..........................
Semnătura
....................
Reprezentanţii legali ai entităţii controlate,
Numele şi prenumele, funcţia
......................................
Semnătura
.......................
NOTE:
1. In cazul întocmirii unei note de constatare ce a
fost transmisă departamentului de specialitate ca urmare a acţiunii de control
efectuate la sucursale, filiale sau alte subunităţi fără personalitate juridică
ale unor operatori economici, se va consemna despre acest lucru în raportul de
control.
2. In situaţia în care o persoană refuză să răspundă la
întrebările formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor consemna despre acest lucru în raportul de control.
ANEXA Nr. 5
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.................
NOTĂ DE RELAŢII*
Solicitate domnului/doamnei .........................,
domiciliat/domiciliată în
......................................., str..............................nr.
......, posesor/posesoare al/a BI/CI seria...... nr.................., CNP.............................,
încadrat/încadrată la (instituţia
publică, regia autonomă, societatea comercială, bancară etc.) ................................................ în funcţia de..............................., în perioada (perioada
controlată)............................................., în temeiul
prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,
republicată.
Aspectele în legătură cu care vi se solicită relaţii se
referă la următoarele: 1. descrierea deficienţei constatate:
1. întrebare (Se vor formula întrebări menite să
clarifice cauzele şi împrejurările în care au fost
produse aspectele constatate.):.........
2. descrierea deficienţei constatate: 2.
întrebare:........
...........................................
n. întrebare: Mai aveţi ceva de adăugat?
Vă rugăm să prezentaţi orice documente sau acte
justificative care să probeze afirmaţiile făcute. De asemenea, puteţi prezenta
şi alte informaţii considerate de dumneavoastră necesare clarificării
împrejurărilor in care s-au produs deficienţele constatate.
Auditorul public extern va preciza data până la care
trebuie prezentată nota de relaţii.
Data:
.................
Auditor public extern,
Numele şi prenumele
..............................
Semnătura
...................
* Persoana căreia i s-au solicitat relaţii prezintă în
scris, sub semnătură, răspunsurile la întrebările formulate în nota de relaţii.
ANEXA Nr. 6
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi............................
Către.........................
Stimate(ă).............................................................................................................
Vă transmitem alăturat un număr de........exemplare din
raportul de control nr...........din data de......................., încheiat în urma acţiunii de
verificare............................................
pe care Curtea de Conturi (structura de specialitate) a efectuat-o în perioada.................................la entitatea pe care o
reprezentaţi.
Termenul pentru semnarea şi restituirea a.....exemplare
din raportul de control este de........zile
calendaristice de la data înregistrării acestuia la
registratura entităţii sau de la data confirmării de primire când raportul se
transmite prin poştă.
Precizăm că în cazul în care nu respectaţi termenul
prevăzut mai sus pentru semnarea raportului de control acesta se consideră
„refuzat să fie semnat" şi se procedează la valorificarea lui potrivit
normelor Curţii de Conturi.
La constatările înscrise în prezentul raport de control
pot fi formulate obiecţiuni de către conducătorul entităţii şi depuse/transmise la sediul nostru din
str............................., nr........în termen de 15 zile calendaristice
de la data înregistrării actului
la entitatea dumneavoastră sau de la data confirmării de primire a acestuia, în
conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi ale pct. 122 din
Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii
de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 832 din 13 decembrie 2010.
Dacă obiecţiile se depuns/se transmit după expirarea
acestui termen, acestea nu vor mai fi avute în vedere la valorificarea
constatărilor.
Echipa de control,
Auditori publici externi:
Numele şi prenumele, funcţia
...............................
Semnătura
...............................
ANEXA Nr. 7
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departament/Camera de Conturi........................
PROCES-VERBAL
de constatare şi
sancţionare a contravenţiilor
încheiat astăzi....., luna..........anul......., ora
..... In localitatea.............., judeţul/sectorul..............
Subsemnatul/Subsemnaţii,.............................................,
având funcţia/funcţiile de.................la....................................,
în baza legitimaţiei de serviciu
nr..................şi a delegaţiei de control nr..................., în
temeiul dispoziţiilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată,
ca urmare a verificării .......................................efectuate în perioada......................la (denumirea
entităţii verificate, cod de înregistrare fiscală)
..............................................................................,
din (localitatea şi adresa completă)
..........................................................................., în ziua.......luna...........anul............, ora..........., am
constatat următoarele:
I. In urma
examinării......................au fost constatate următoarele fapte:
1....................................................................
2................................................................
II. Faptele de mai sus
constituie contravenţii prevăzute la:
1.
art......alin......lit......din....................................;
2.
art......alin......lit......din....................................;
3. art......alin......lit......din....................................
III. De săvârşirea acestor
fapte se face vinovat contravenientul:
a) Persoana juridică
(denumirea)..........................................................., cod
unic de înregistrare........................., cu sediul în localitatea ................................,
bd./str............................. nr......, bl.....,
sc....., et......, ap....., judeţul/sectorul .............., reprezentată
de.............................................,în calitate
de.............................., cu CNP............................., cu
domiciliul în localitatea
....................................., bd./str. ...................nr.....,
bl....., sc....., et....., ap.....Judeţul/sectorul..................., născut/ născută la data de........................., în localitatea....................,
judeţul/sectorul ..............., legitimat/legitimată cu Bl/CI/paşaport
seria..... nr. ..................,
emis/emisă de.....................la data de...................
b) Persoana fizică (numele,
prenumele): .............................................., născut/născută la
data de...........................în
localitatea........................... Judeţul.....................,
CNP.........................., domiciliat/domiciliată în oraşul
(comuna)...........................,
bd./str................................nr....., bl......, sc......, et....., ap....., judeţul/sectorul..............,
legitimat/legitimată cu Bl/CI/paşaport seria........ nr........................., emis/emisă de.........................la
data de......................., funcţia................................., locul de muncă...........................................................
IV. Fapta/Faptele
prevăzută/prevăzute în actul/actele normativ/normative se sancţionează conform:
1. art......alin......lit.......din.................,
cu amendă de la.......................lei
la........................lei;
2. art......alin......lit.......din.................,
cu amendă de la.......................lei la........................lei;
3. art......alin......lit.......din.................,
cu amendă de la.......................lei
la........................lei,
stabilindu-se cuantumul amenzii pentru fapta/faptele de
la pct.......:
1. în sumă de........................(..................................)
lei;
2. în sumă
de........................(..................................) lei;
3. în sumă
de........................(..................................) lei;
suma totală fiind
de..............(..................................) lei.
V. Alte menţiuni:
La cererea contravenientului, s-au formulat următoarele
obiecţii:
........................................................................................................
In conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, împotriva prezentului proces-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor se poate face plângere în termen de 15 zile calendaristice de
la data comunicării la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită
contravenţia. Plângerea suspendă executarea.
Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu fără
vreo altă formalitate.
Prezentul proces-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiilor a fost încheiat în 3 (trei) exemplare.
Echipa de control/audit,
......................................
Primit
Contravenient,
........................
Martor(i),
........................
..........................
Auditori publici externi:
Numele, prenumele şi funcţia
..............................................
Semnătura
....................
ANEXA Nr. 8
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi....................................
PROCES-VERBAL DE CONSTATARE
a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile
prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată
Localitatea........, ziua .... luna.......anul.......
Subsemnatul/Subsemnaţii,...................., având
funcţia de auditor(i) public(i) extern(i) în cadrul
(denumirea structurii de control)
.............................................., în
temeiul prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii de Conturi, republicată, şi al Delegaţiei nr.........., am efectuat/am solicitat în
perioada............acţiunea de/ (denumirea acţiunii şi perioada supusă verificării/ce s-a solicitat
entităţii) ...............................
................................... ......................
............................... la (denumirea
entităţii verificate, cod de înregistrare fiscală)
............................................................................,
cu sediul în (localitatea şi adresa completă)...................................................................
In timpul verificării, conducerea entităţii
verificate/la care s-a solicitat efectuarea unor verificări de specialitate în temeiul prevederilor art. 42 din lege a fost
asigurată de (Se vor înscrie
numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea în timpul
acţiunii de verificare.)
............................................. ..................................................................................
I. Ca urmare a acţiunii de verificare efectuate, în
temeiul prevederilor art. 65 din Legea nr. 94/1992, republicată, au fost
constatate următoarele fapte:
1. nerespectarea obligaţiei de
a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi
verificate(Se prezintă în mod concret şi explicit faptele.)
...........................................................................................;
2. neîndeplinirea măsurilor
dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) sau ale art. 45
din Legea nr. 94/1992, republicată, (Se prezintă în mod concret şi explicit faptele.)
.......................................................................................
II. Fapta/Faptele constituie abatere/abateri în
conformitate cu dispoziţiile art. 62 lit. a) sau b) din Legea nr. 94/1992,
republicată, şi se sancţionează cu amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni
al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea sau, după caz, cu amendă
civilă egală cu salariul de la două până la 5 luni al persoanei din vina căreia
nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite.
III. Persoana răspunzătoare
pentru abaterile constatate (persoana desemnată efectiv să îndeplinească
obligaţia sau să realizeze măsurile dispuse de auditorii publici externi şi din
vina căreia/cărora s-a produs întârzierea sau nu au fost aduse la îndeplinire
măsurile stabilite): (Se
precizează numele şi prenumele.) ....................................................., născut(ă) la
data de...................în localitatea..........................., judeţul.....................,
CNP..................................., domiciliat(ă)în oraşul
(comuna)..........................., bd./str................................... nr....., bl. ..., sc......, et.....,
ap....., judeţul/sectorul.............., legitimat(ă) cu Bl/CI/paşaport
seria........nr........................., emis(ă) de......................la data de..............,
funcţia...................., locul de muncă......................................
IV. Se aplică amendă civilă
egală cu salariul de................lei, pe (Se specifică pe câte luni.)
...................................luni, în cuantum total de........lei, persoanei răspunzătoare (Se nominalizează persoana răspunzătoare de la pct. III.)
........................................................................................................
V. Punctele de vedere ale
conducerii entităţii verificate şi ale persoanei răspunzătoare faţă de
abaterile constatate:
VI. Poziţia motivată a
auditorilor publici externi cu privire la punctele de vedere ale conducerii
entităţii verificate sau ale persoanei răspunzătoare:
VII. Impotriva prezentului proces-verbal de constatare
a abaterilor se poate formula contestaţie la judecătoria în a cărei
circumscripţie a fost săvârşită abaterea, în termen de 15 zile calendaristice
de la primirea comunicării acestui proces-verbal. Contestaţia formulată
suspendă executarea.
Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr.
94/1992, republicată, neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu
fără vreo altă formalitate.
Prezentul act va fi transmis spre executare organelor
fiscale competente.
Prezentul proces-verbal de constatare a abaterilor şi
de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, a fost întocmit
în..........exemplare şi a fost înregistrat sub nr..........din data
de.........la entitatea verificată, din care un exemplar a fost lăsat acesteia, un exemplar a fost
comunicat persoanei răspunzătoare, iar un exemplar a fost luat de echipa de control/audit.
Echipa de control/audit,
Reprezentanţii legali ai entităţii verificate,
Primit
Persoana răspunzătoare
pentru abaterile constatate,
Auditori publici externi:
Numele, prenumele şi funcţia
.........................................
Semnătura
..................
Numele, prenumele şi funcţia
..................................
Semnătura
......................
Numele, prenumele şi funcţia
................................
Semnătura
.............................
ANEXA Nr. 9
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi..............................
PROCES-VERBAL
de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la
art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor
prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată
Localitatea........, ziua .... luna.......anul.......
Subsemnatul/Subsemnaţii,...........................,
având funcţia de auditor public extern în cadrul
(denumirea structurii de control)........................................., în
temeiul prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată,
şi al Delegaţiei nr..........., am efectuat în perioada (denumirea acţiunii de documentare sau de
control/audit)
........................................................ la (denumirea entităţii verificate, cod de înregistrare fiscală) .........................................................
......................................................, cu sediul în (localitatea şi adresa completă)
....................................................
In timpul acţiunii de verificare (documentare sau de
control/audit), conducerea entităţii a fost asigurată
de (Se înscriu numele, prenumele şi funcţia
persoanelor care au asigurat conducerea în timpul acţiunii de verificare.) .............................................
...............................................................................................................
I. Ca urmare a acţiunii de
verificare efectuate, în temeiul dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 94/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, au fost
constatate următoarele fapte:(Se prezintă în mod concret şi explicit faptele.) ............................................................................
II. Fapta/Faptele constituie o
încălcare a obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992,
republicată.
In conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr.
94/1992, republicată, abaterea se penalizează cu 50 de lei pentru fiecare zi de
întârziere.
III. Persoana răspunzătoare (persoana care nu a permis
accesul auditorilor publici externi în sediul entităţii verificate sau care a
fost desemnată efectiv să îndeplinească obligaţia dispusă de auditorii publici
externi şi din vina căreia s-a produs întârzierea): (Se precizează numele şi
prenumele.) .................................................................,
născut(ă) la data de..................................în localitatea..........................., judeţul.....................,
CNP................................., domiciliat(ă)în oraşul (comuna)..........................., bd./str..................................... nr....., bl. ..., sc......, et....., ap....., judeţul/sectorul..............,
legitimat(ă) cu BI/CI/paşaport seria........nr.........................,
emis(ă) de......................la data de.............., funcţia...................., locul de
muncă.........................
IV. Se aplică penalităţi în
cuantum total de........lei, pentru(Se precizează suma şi numărul de zile de
întârziere.)............................................................................zile de întârziere, persoanei răspunzătoare (Se nominalizează persoana răspunzătoare de la pct. III.)
.........................................................................
..............................................................
V. Punctele de vedere ale
conducerii entităţii verificate şi ale persoanei răspunzătoare faţă de
constatările auditorilor publici externi:
.........................................................................
.........................................................................
VI. Poziţia motivată a
auditorilor publici externi cu privire la punctele de vedere ale conducerii
entităţii verificate sau ale persoanei răspunzătoare:
.........................................................................
.........................................................................
VII. Impotriva prezentului proces-verbal de constatare
a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a
penalităţilor prevăzute de art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se poate
formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită
abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicării
prezentului proces-verbal de constatare. Contestaţia suspendă executarea.
Procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor
prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute de art.
63 din Legea nr. 94/1992, republicată, neatacat în termenul legal constituie
titlu executoriu fără vreo altă formalitate.
Prezentul act va fi transmis spre executare organelor
fiscale competente.
Prezentul proces-verbal de constatare a încălcării
obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr.
94/1992, republicată, a fost întocmit în......exemplare şi a fost înregistrat
sub nr..........din data de.........la
entitatea verificată, din care un exemplar a fost lăsat acesteia, un exemplar a
fost comunicat persoanei răspunzătoare,
iar.......exemplare au fost luate de echipa de control/audit.
Echipa de control/audit,
Auditori publici externi:
Numele, prenumele şi funcţia
................................
Semnătura
............................
Numele, prenumele şi funcţia
..................................
Semnătura
.......................
Reprezentanţii legali ai entităţii verificate,
Primit
Persoana răspunzătoare,
Numele, prenumele şi funcţia
....................................
Semnătura
..........................
ANEXA Nr. 101)
la regulament
REGISTRU SPECIAL*)
privind evidenţa actelor întocmite de către Curtea
de Conturi şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea
Nr.
crt.
|
Entitatea
Verif.**
|
Raport de
control/ audit
financiar/
audit al
performantei ***
|
Proces-verbal
de constatare
|
Nota de
constatare
|
Nota
unilaterala
|
Proces-verbal
de constatare si
sanctionare a
contraventiilor ***
|
Proces-verbal
de constatare a abaterilor si de aplicare a amenzii prevăzute la art. 52 din
lege***
|
Proces-verbal
de
constatare a incălcării
oblig. prevaz.
la art. 5
(2) din lega si
de aplic. a amenzilor prev. la art. 63 din lege***
|
Obircţiuni
|
Modul de
valorificare
|
Sesizare org.
urm. penala
|
Incheiere
|
Modul de îndeplinire a măririlor
dispuse
|
Data
programata
pt. efect.
verificării
|
Masuri in
timpul verificării
|
Decizie
|
Atinse la
îndeplinire
|
Neatinse la
indeplinire
|
Nr.
|
Data
|
Nr.
|
Data
|
Nr.
|
Data
|
Nr.
|
Data
|
Nr.
|
Data
|
Valoarea
amenzii
|
Nr.
|
Data
|
Valoarea
amenzii
|
Nr.
|
Data
|
Valoarea
amenzii
|
La entitatea
verificata
|
La
structura
Curtii
de Conturi
|
|
Inregistrare
|
Nr
masuri
|
Masuri
|
Miluiri
|
Nr.
|
Dale
|
Nr.
|
Dala
|
Nr.
|
Nr.
|
Data
|
Nr,
|
Data
|
Nr,
|
Data
|
Nr.
masuri
|
Nr.
|
Valoare
|
Nr.
|
Valoare
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
21
|
22
|
23
|
14
|
25
|
26
|
27
|
28
|
29
|
30
|
31
|
32
|
33
|
34
|
35
|
36
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
* se pol introduce şi alte
coloane care să permită evidenţierea şi a altor etape de valorificare
** verificare - control/audit financiar/audit al
performanţei
1) Anexa nr. 10 este
reprodusă în facsimil.
ANEXA Nr. 11
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi..............................
DECIZIA nr........./anul
Având în vedere prevederile Legii nr. 94/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi ale
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste
activităţi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, examinând
deficienţele consemnate în (raportul de control/audit)
...................................................
nr....................încheiat în urma acţiunii de verificare...........
efectuate la (entitatea
verificată) ........................................,
SE CONSTATĂ:
Se vor înscrie în mod sintetic şi concret
erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare
a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al
statului si al unităţilor administrativ-teritoriale, după cum urmează:
1............................................................................................................................
2............................................................................................................................
..............................................................................................................................
n............................................................................................................................
Pentru înlăturarea acestor deficienţe, în baza
prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată, şi ale Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum
şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin
Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010 şi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, şeful de departament/directorul
camerei de conturi
I. Potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 94/1992, republicată, şi ale pct. 174 din
regulamentul sus-menţionat,
DECIDE:
Aplicarea următoarelor măsuri:
1. Suspendarea în temeiul prevederilor art. 43 lit. a)
din lege a următoarelor măsuri care contravin reglementărilor legale în domeniul financiar, contabil si fiscal:
a)...........................................................................................................................
b)...........................................................................................................................
c)...........................................................................................................................
..............................................................................................................................
n............................................................................................................................
2. Blocarea în temeiul
prevederilor art. 43 lit. b) din lege a următoarelor fonduri bugetare sau speciale:
a)...........................................................................................................................
b)...........................................................................................................................
c)........................................................................................................................................................................ ................................................................................
n............................................................................................................................
3. Inlăturarea conform
prevederilor art. 43 lit. c) din lege a neregulilor în activitatea
financiar-contabilă şi/sau fiscală controlată, astfel:
a)...........................................................................................................................
b)...........................................................................................................................
c)...........................................................................................................................
(Pentru fiecare constatare se vor înscrie în mod
concret măsurile ce urmează a fi duse la îndeplinire de către entitatea
verificată, precum şi termenul de realizare al acestora - ziua/luna/anul).
II. Potrivit prevederilor art.
33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată, şi ale pct. 174 din
regulamentul sus-menţionat,
DECIDE:
Aplicarea următoarelor măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor si recuperarea acestora:
1............................................................................................................................
2............................................................................................................................
3............................................................................................................................
..............................................................................................................................
n............................................................................................................................
(Pentru fiecare constatare se vor înscrie în mod
concret măsurile ce urmează a fi duse la îndeplinire de către entitatea
verificată, precum şi termenul de realizare a acestora - ziua/luna/anul.)
Pe lângă măsurile prezentate mai sus, vă rugăm să
dispuneţi şi orice alte măsuri pe care le consideraţi necesare pentru
remedierea deficientelor constatate de Curtea de Conturi în urma acţiunii de
verificare.
Despre măsurile luate şi rezultatele obţinute ne veţi
comunica la termenele prevăzute pentru realizarea acestor măsuri. III.
Totodată, în baza prevederilor art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată, şi
ale pct. 174 din regulamentul sus-menţionat, şeful de departament
CERE:
Suspendarea din funcţie a domnului/doamnei.........,
acuzat(ă) de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante prezentate la pct.....din prezenta decizie/raportul de control/audit nr. ... din data de.....şi/sau a unor
abateri grave cu caracter financiar
menţionate la pct......de mai sus, până la soluţionarea definitivă a cauzelor
în care este implicat(ă).
Despre măsura luată ne veţi comunica până cel târziu la data de..............
In cazul neîndeplinirii acestei măsuri dispuse în
temeiul prevederilor art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată, se aplică
amendă civilă potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din Legea nr. 94/1992,
republicată.
In termen de 15 zile
calendaristice de la comunicarea deciziei, conducătorul entităţii verificate
poate depune/transmite contestaţie
la (Se menţionează
departamentul şi adresa.)
...................................................................................................
Contestaţia suspendă obligaţia executării măsurilor
dispuse prin prezenta decizie până la soluţionarea acesteia de către Comisia de
soluţionare a contestaţiilor, conform prevederilor pct. 210 din regulamentul
mai sus menţionat.
La expirarea termenelor stabilite
prin decizie pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse, structura de
specialitate poate efectua verificarea, fără o notificare prealabilă.
Analiza eventualei contestaţii se face de către Comisia
de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi, în
conformitate cu prevederile pct. 213 din regulamentul menţionat mai sus.
Semnătura (clar şi olograf)
........................................................
Şeful departamenului/Directorul camerei de
conturi/Directorul adjunct al camerei de
conturi,
....................................................................................................
Data emiterii
...................
NOTE:
1. Pct. III din decizie se
întocmeşte numai la nivelul departamentelor de specialitate, atât pentru
acţiunile proprii, cât şi pentru cele coordonate în teritoriu.
2. In situaţia în care prin această decizie s-a dispus
conducerii entităţii verificate să stabilească întinderea prejudiciului şi să
ia măsuri pentru recuperarea acestuia, se va înscrie în mod obligatoriu
următoarea precizare: „Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi
a neurmăririi de către conducere a măsurilor transmise de Curtea de Conturi,
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani,
conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată."
ANEXA Nr. 12
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
Număr de înregistrare......./ziua
..../luna....../anul......
Entitatea..........................
Doamnei/Domnului.........................
In temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea
94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi
ale pct. 180 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor
specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din
aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr.
130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 832 din data de 13 decembrie 2010, vă
transmitem alăturat, pentru a asigura punerea în execuţie, Decizia nr. .../ ziua....../luna............/anul .....
privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în raportul de control/audit nr......./ ziua....../luna......../anul.....,
încheiat în urma acţiunii de verificare a (denumirea acţiunii)
...............................................................
Soluţionarea eventualei contestaţii la decizie se va
face de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul
Curţii de Conturi, potrivit prevederilor pct. 213 din regulamentul mai sus
menţionat.
Şeful departamentului/Directorul camerei de
conturi/Directorul adjunct al camerei de conturi,
.................................................................................................................
ANEXA Nr. 13
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
Adresa .............................................
Număr de
înregistrare......../ziua...../luna...../anul......
Către:
Ordonatorul principal de credite
Ministerul Finanţelor Publice
Direcţia Generala a Finanţelor Publice a
Judeţului....................../a Municipiului Bucureşti
In baza prevederilor art. 43
lit. b) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, şi ale pct. 186 din Regulamentul privind organizarea şi
desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea
actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea plenului Curţii
de Conturi nr. 130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din data de 13 decembrie 2010,
vă informăm asupra aplicării de către Curtea de Conturi, departamentul/camera de conturi a măsurii
de blocare a fondurilor bugetare/speciale ale (denumirea entităţii)................................................................
în cuantum de...................lei.
Măsura a fost dispusă ca urmare a acţiunii de
verificare (denumirea acţiunii
de verificare) ......................................................................................,
desfăşurată la (entitatea
verificată)......................................................................,
unde s-au constatat următoarele deficienţe, pentru care se aplică măsura
blocării:
1............................................................................................................................
2............................................................................................................................
3............................................................................................................................
4............................................................................................................................
Cauzele producerii deficienţelor pentru care se aplică
măsura blocării:
-
...............................................................................................................................
- ...............................................................................................................................
-
...............................................................................................................................
Măsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru
înlăturarea acestor deficienţe:
-
...............................................................................................................................
- ...............................................................................................................................
-
...............................................................................................................................
Vă rugăm ca în termen de .... zile calendaristice de la
data primirii prezentei înştiinţări să luaţi măsura de a bloca suma de...................lei din bugetul
entităţii....................., în perioada cuprinsă între data de .....
şi'până la data ducerii la îndeplinire de către entitate a măsurilor dispuse de
Curtea de Conturi.
In situaţia în care în urma verificărilor efectuate de
Curtea de Conturi se va constata că entitatea a remediat deficienţele care au
condus la dispunerea blocării fondurilor, vă vom comunica această stare de fapt
pentru ca fondurile să fie deblocate.
Despre modul de ducere la îndeplinire a măsurii de
blocare a fondurilor vă rugăm să ne comunicaţi în termen de.....zile calendaristice de la data primirii
prezentei înştiinţări.
In cazul neîndeplinirii măsurii de blocare a fondurilor
în legătură cu care aţi fost înştiinţaţi prin prezenta, dispuse în temeiul
prevederilor art. 43 lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, se aplică
amendă civilă potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din Legea nr. 94/1992,
republicată.
Şeful departamentului/Directorul
camerei de conturi,
.....................................................................................
ANEXA Nr. 14
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
Număr de înregistrare......../ziua...../luna...../anul......
Aprobat
Vicepreşedinte/
Director cameră de conturi
Doamnei/Domnului vicepreşedinte
Doamnei/Domnului director al camerei de conturi
Prin Scrisoarea nr......din data de ............s-a
primit contestaţia la Decizia nr.........din data de .........., emisă de Departamentul/Camera de Conturi
............ la raportul de control/audit ........., întocmit în urma acţiunii
de verificare.............., efectuată
la entitatea.............în perioada............
In baza prevederilor pct. 214
din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste
activităţi, aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, vă propunem membrii Comisiei de
soluţionare a acestei contestaţii:
a) pentru deciziile emise de
către departamentele de specialitate:
1..................................., consilier de conturi coordonator al acţiunii;
2............................................, consilier
de conturi;
3............................................, consilier
de conturi.
b) pentru deciziile emise de camerele de conturi în
cazul entităţilor aparţinând administraţiei publice centrale şi locale, cu
excepţia entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale
comunelor şi a entităţilor finanţate din venituri proprii aflate în subordinea
comunelor:
1....................................., consilier de conturi coordonator al acţiunii;
2....................................., consilier de
conturi;
3....................................., directorul din
cadrul departamentului în a cărui competenţă intră entitatea.
c) pentru deciziile emise de camerele de conturi în cazul entităţilor finanţate integral sau parţial din
bugetele locale ale comunelor şi a entităţilor finanţate din venituri proprii,
aflate în subordinea comunelor:
1....................................., directorul
camerei de conturi;
2....................................., un auditor
public extern, altul decât cei care au efectuat verificarea;
3....................................., un auditor
public extern, altul decât cei care au efectuat verificarea.
Consilier de conturi/Directorul adjunct al camerei de
conturi,
..................................................................
ANEXA Nr. 15
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
ÎNCHEIERE Nr.......................
din............................
(ziua, luna, anul)
In baza prevederilor Legii nr. 94/1992 privind
organizarea si funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi ale
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste
activităţi, aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, Comisia de soluţionare a
contestaţiilor constituită din:
a) pentru deciziile emise de
către departamentele de specialitate:
1........., consilier de conturi care coordonează
departamentul care a efectuat verificarea;
2.........., consilier de conturi (desemnat de
vicepreşedintele coordonator);
3.........., consilier de conturi
(desemnat de vicepreşedintele coordonator).
b) pentru deciziile emise de camerele de conturi în
cazul entităţilor aparţinând administraţiei publice centrale şi locale, cu
excepţia entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale
comunelor şi a entităţilor finanţate din venituri proprii aflate în subordinea
comunelor:
1.........., consilierul de conturi care coordonează
domeniul care a făcut obiectul verificării;
2.........., consilier de conturi (desemnat de către
unul dintre vicepreşedinţi);
3.........., directorul din cadrul departamentului în a
cărui competenţa intra entitatea respectivă.
c) pentru deciziile emise de
camerele de conturi în cazul entităţilor finanţate integral sau parţial din
bugetele locale ale comunelor şi a entităţilor finanţate din venituri proprii
aflate în subordinea comunelor:
1.........., directorul camerei de conturi;
2.........., auditor public extern, altul decât cei care
au efectuat verificarea;
3.........., auditor public extern, altul decât cei care
au efectuat verificarea.
Examinând contestaţia înregistrată la Curtea de
Conturi/camera de conturi sub nr........., formulată de (conducătorul entităţii) .............................. la Decizia
nr........, emisă de către structura din cadrul Curţii de Conturi.............,
ca urmare a acţiunii de control/audit (denumirea acţiunii)
................................. efectuate la această
entitate în perioada............,
DISPUNE:
admiterea totală/admiterea parţială/respingerea contestaţiei.
Observaţie:
In cazul admiterii parţiale a
contestaţiei, se va preciza concret măsura din Decizia nr......., care se
dispune a fi anulată.
Admiterea totală/Admiterea parţială/Respingerea
contestaţiei se motivează în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie să conţină
elementele prevăzute la pct. 223 din acelaşi regulament, respectiv motive de
fapt, motive de drept şi termenul de exercitare.
Impotriva hotărârii formulate prin prezenta încheiere
de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor, conducătorul entităţii
verificate poate sesiza secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul
curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate,
în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii transmise prin poştă.
Emisă în şedinţă astăzi, (ziua, luna, anul)............................................
Intocmit
Secretar de şedinţă,
..................................
Comisia de soluţionare a contestaţiilor
...................................................
..................................................
..................................................
NOTE:
1. Cu ocazia şedinţei Comisiei de soluţionare a
contestaţiilor, în vederea emiterii încheierii, secretarul de şedinţă
întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, în care se va consemna participarea şi
a altor persoane decât membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor (respectiv......., membrii
ai echipei de control, reprezentanţi ai entităţii verificate sau alte
persoane). Totodată, în procesul-verbal se vor menţiona, în sinteză, explicaţiile auditorilor publici externi
participanţi la şedinţă, dezbaterile care au avut loc, precum şi actele şi
documentele suplimentare depuse în vederea susţinerii contestaţiei.
2. Opinia separată şi motivarea acesteia se anexează la
prezenta încheiere şi se semnează de către persoana care a formulat-o.
ANEXA Nr. 16
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
Adresa .............................................
Număr de înregistrare......../ziua...../luna...../anul.....
Către.................................................
(părţile interesate)
Stimate(ă).......................................................................................................,
Conform Programului de activitate
a Curţii de Conturi pe anul..........., aprobat prin Hotărârea plenului
nr......../.............., vă
comunicăm că în perioada..................urmează să efectuăm o misiune de
audit financiar la (numele
entităţii ce va fi supusă verificării)
....................................................
In scopul efectuării în condiţii optime a activităţii
de verificare şi în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi
ale art. 32 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii de Conturi, republicată, vă rugăm să puneţi la dispoziţia auditorilor
publici externi actele, documentele şi informaţiile ce vă vor fi solicitate pe
parcursul desfăşurării misiunii de audit financiar, precum şi să asiguraţi un
spaţiu adecvat şi logistica necesară pe perioada desfăşurării acţiunii.
In vederea eficientizării activităţii de audit şi
implicit de reducere a timpului de efectuare a acestei acţiuni la entitatea
dumneavoastră, vă rugăm să pregătiţi şi, respectiv, să furnizaţi/să înmânaţi,
la data prezentării echipei de audit, următoarele:
1. actele, documentele şi
informaţiile necesare efectuării misiunii de audit financiar, prevăzute în
lista anexată (anexa nr. 26), în structura stabilită de către Curtea de Conturi
(machetele nr. 1-5);
2. declaraţia din partea
conducerii entităţii, care cuprinde aserţiunile dumneavoastră cu privire la
situaţiile financiare şi activitatea desfăşurată, conform modelului anexat.
In cazul în care actele, documentele şi informaţiile
necesare, precum şi declaraţia din partea conducerii entităţii nu vor fi puse
la dispoziţia Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de către
conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de către echipa de
audit, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată.
Cu stimă,
.........................
Data
.........................
Semnătura (şefului departamentului/directorului camerei
de conturi)
................................................................................
NOTĂ:
Prin adresa de notificare se poate solicita
ordonatorului principal sau secundar de credite şi furnizarea de acte,
documente, informaţii care justifică transferurile de fonduri publice către
entităţile din subordinea acestora, atât sub aspectul fundamentării, cât şi cel
al justificării acestor sume din punctul de vedere al legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
ANEXA Nr. 17
la regulament
DECLARAŢIA CONDUCERII
ENTITĂŢII
.................................................................................
Subsemnaţii,....................................................................., având funcţiile
de..................................................,
în calitate de reprezentanţi legali ai (denumirea entităţii).........................................................,
cu sediul în (adresa) ..............................................., având
CUI nr................, la solicitarea Departamentului/ Camerei de Conturi .................., facem următoarele
precizări...................................în legătură cu contul de execuţie bugetară încheiat la data de
31.12.201X:
a) ne asumăm responsabilitatea
că modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului/al
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri
şi cheltuieli sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile
prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi respectă
principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii;
b) de asemenea, ne asumăm responsabilitatea pentru
prezentarea situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul legal de raportare
financiară aplicabil în România şi cu respectarea principiilor legalităţii şi
regularităţii, situaţiile financiare oferind o imagine reală şi fidelă a
poziţiei financiare, a performanţei şi/sau a modificărilor poziţiei financiare
ale entităţii.
In acest sens, arătăm următoarele:
1. elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget
propriu s-a făcut în conformitate cu prevederile legale
în vigoare;
2. angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata cheltuielilor s-au făcut în limita creditelor bugetare
repartizate şi aprobate şi numai în legătură cu activitatea instituţiei publice
pe care o conducem şi cu respectarea dispoziţiilor legale;
3. veniturile au fost realizate integral şi la
termenele legale, cu
excepţia.............................................................................;
4. angajarea şi utilizarea creditelor bugetare s-au
făcut pe baza bunei gestiuni financiare;
5. am asigurat integritatea bunurilor încredinţate
instituţiei pe care o conducem;
6. contabilitatea a fost
organizată şi ţinută la zi şi a asigurat prezentarea la termen a situaţiilor
financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei
bugetare; au fost selectate şi aplicate politicile contabile adecvate;
7. situaţiile financiare au fost întocmite în
conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil acestora;
8. a fost organizat sistemul de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de
investiţii publice;
9. a fost organizată evidenţa programelor, inclusiv a
indicatorilor aferenţi acestora;
10. a fost organizată şi ţinută
la zi evidenţa patrimoniului, conform prevederilor legale;
11. a fost organizat,
implementat şi menţinut un sistem de control intern corespunzător pentru
întocmirea şi prezentarea corectă şi fidelă a situaţiilor financiare;
12. se monitorizează performanţele financiare şi
nefinanciare ale entităţilor aflate în coordonare.
Având la bază datele şi informaţiile pe care le
deţinem, activităţile desfăşurate de noi şi ceilalţi salariaţi, deciziile
dispuse în legătură cu administrarea patrimoniului şi utilizarea fondurilor
publice la nivelul instituţiei noastre, precum şi aplicarea principiului
bunei-credinţe în tot ceea ce am întreprins în cursul exerciţiului financiar
201X, confirmăm şi următoarele aserţiuni sau declaraţii:
1. nu au existat neregularităţi care să implice
conducerea ori angajaţii cu un rol important în sistemul contabil şi în
sistemul de control intern sau care ar fi putut avea efect asupra situaţiilor
financiare;
2. v-am pus la dispoziţie la
data începerii misiunii de audit financiar actele, documentele şi informaţiile
solicitate de dumneavoastră
prin adresa de notificare nr................din data........................şi
vă vom pune la dispoziţie pe parcursul acţiunii de audit financiar orice alte acte, documente şi informaţii pe care
le veţi considera necesare bunei desfăşurări a activităţii dumneavoastră;
3. confirmăm caracterul complet al informaţiilor
prezentate în situaţiile financiare;
4. entitatea a respectat toate prevederile contractuale
care ar putea avea efect asupra situaţiilor financiare în eventualitatea
neconformităţii;
5. nu a existat nicio
neconformitate cu cerinţele autorităţilor de reglementare care ar fi putut avea
efect asupra situaţiilor financiare în eventualitatea neconformităţii;
6. am înregistrat sau am
prezentat, după caz, toate datoriile şi am prezentat în nota
.............................. la situaţiile financiare toate garanţiile pe care noi le-am acordat terţilor;
7. nu există evenimente
ulterioare datei de 31.12.201X care să necesite ajustarea sau prezentarea în
situaţiile financiare ori în notele la acestea;
8. nu avem alte contracte de
împrumut decât cele prezentate în situaţiile financiare;
9. am înregistrat şi am
prezentat corect şi la justa valoare în situaţiile financiare bunurile
aparţinând patrimoniului public şi privat al statului/al unităţilor
administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii pe care o
reprezentăm, precum şi participarea la constituirea capitalului social al
entităţilor cu care s-a intrat în parteneriat public-privat şi a dividendelor
cuvenite din aceste asocieri;
10. nu există deficienţe în
conceperea/proiectarea sau operarea/funcţionarea controalelor interne, care ar
putea afecta îndeplinirea atribuţiilor entităţii;
11. ne însuşim
responsabilitatea pentru conceperea şi implementarea unor proceduri şi
controale care să prevină şi să detecteze frauda;
12. nu am identificat şi nu avem nicio suspiciune
privind existenţa unor fraude la nivelul entităţii care să afecteze entitatea
şi care să fie legată de:
a) management;
b) angajaţii care au un rol important în controlul
intern;
c) alţii, care prin fraudă ar determina un impact
financiar asupra conturilor de execuţie bugetară;
13. suntem de acord cu
constatările compartimentului de audit intern şi am luat în considerare
recomandările lui în determinarea impactului financiar al acestora şi al
informaţiilor conexe acestora; nu am emis decizii care să vină în contradicţie
cu cele constatate de auditul intern sau care să impieteze independenţa şi
obiectivitatea celor ce lucrează în compartimentul de audit intern.
Conducerea entităţii
.........................................
(numele, prenumele, funcţia şi semnătura)
NOTĂ:
Această declaraţie nu trebuie să aibă un conţinut
standard, acesta având posibilitatea de a fi adaptat în funcţie de specificul
entităţii.
Solicitarea declaraţiilor conducerii privind o
varietate de probleme poate servi la determinarea modului de abordare a auditului
financiar de către echipa de audit, care trebuie să fie conştientă de
limitările declaraţiilor conducerii ca probe de audit.
ANEXA Nr. 18
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi..................................................
Adresa .............................................
Număr de
înregistrare......../ziua...../luna...../anul.....
DELEGAŢIE
In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr.
94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată,
conform cărora Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului
public, domnul/ doamna....................................................,
auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipă, din
cadrul Departamentului/Camerei de Conturi.........................................................din Curtea de Conturi,
posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr............., este împuternicit(ă) să efectueze/să efectueze şi
să coordoneze misiunea de audit financiar la entitatea..................
Obiectivul general al auditului
financiar este acela de a obţine asigurarea că:
a) modul de administrare a patrimoniului public şi
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi
execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către
(denumirea entităţii) ................................................................sunt
în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost
înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de
către (denumirea entităţii)
..............................................................................în
conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil
în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o
imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte
informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea auditată.
Principalele obiective urmărite
în auditarea conturilor anuale de execuţie bugetară sunt cele prevăzute la pct.
259 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor
specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din
aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr.
130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010.
Cu ocazia acestei misiuni de audit financiar se va
verifica şi realitatea lucrărilor de investiţii, dacă astfel de lucrări au fost
efectuate.
Misiunea de audit financiar se va desfăşura în
perioada...................., iar perioada supusă auditului
este........................
Obiectivele urmărite cu ocazia acţiunii de audit
financiar şi perioada supusă auditării, menţionate mai sus, se pot completa în
funcţie de constatările rezultate pe parcursul acestei misiuni.
Auditorul public extern are acces neîngrădit la toate
actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale, iar
persoanele juridice şi fizice supuse verificării Curţii de Conturi sunt
obligate să le pună la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
De asemenea, auditorii publici externi pot solicita
ordonatorului principal/secundar de credite, precum şi
entităţilor aflate în subordinea acestuia furnizarea de acte, documente şi
informaţii care justifică transferurile de fonduri publice către entităţile din
subordinea entităţii verificate, atât sub aspectul fundamentării, cât şi cel al
justificării acestor sume din punctul de vedere al legalităţii, regularităţii,
economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii
necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern, la termenele
şi în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63
din Legea nr. 94/1992, republicată.
Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la
informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr.............. din data de .................... (Fraza va
fi inclusă numai în cazul următoarelor entităţi: Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de
Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii
Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.)
Perioada supusă auditării se extinde în cazul
constatării unor deficienţe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă,
dar care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea
prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice
ori privind inventarierea patrimoniului, neevidentierea unor bunuri în
patrimoniu etc), sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioară
celei supuse auditării şi care se referă la:
a) nestabilirea, neevidentierea
şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi
bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);
b) încălcarea prevederilor legale referitoare la
lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost
angajate în perioada anterioară celei supuse verificării.
In cazul în care auditorul public extern va constata
erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de
nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în
utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului, se va
întocmi proces-verbal de constatare, care constituie anexă la raportul de audit financiar.
Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
.................................................................................
ANEXA Nr. 19
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
RAPORT DE AUDIT FINANCIAR
Localitatea........., ziua......luna.....anul.......
Subsemnatul/Subsemnaţii,................, având funcţia
de auditor(i) public(i) extern(i) în cadrul (denumirea
structurii de control/audit)
..................................................., în
temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, şi al delegaţiei nr...............din data de..................., am efectuat în
perioada.....................misiunea de audit financiar la (denumirea entităţii verificate, codul unic de înregistrare)
...................................................................... din (localitatea şi adresa completă) ...................................................................................pentru
anul............
In exerciţiul bugetar supus auditării şi în timpul
misiunii de audit financiar, conducerea executivă, precum şi conducerile
compartimentelor economice, financiare şi contabile, după caz, ale entităţii
auditate au fost asigurate de (Se
vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au
asigurat conducerea executivă şi conducerile compartimentelor respective.) ........................................
......................................................................
Misiunea de audit financiar a fost efectuată în
conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate
în baza standardelor internaţionale de audit.
Conţinut:
1. responsabilitatea auditorilor publici externi;
2. responsabilitatea conducerii
entităţii auditate;
3. situaţiile financiare auditate;
4. obiectivele auditului financiar;
5. prezentarea generală a
entităţii auditate şi a cadrului legal aplicabil acesteia - se va face în mod
succint şi se va referi la:
a) contextul instituţional;
b) descrierea activităţii, a scopului, obiectivelor şi
atribuţiilor prevăzute în actele normative de înfiinţare ale entităţii
auditate, modul de organizare şi funcţionare al acesteia, precizarea bugetului
total alocat entităţii auditate, precum şi a cheltuielilor aferente perioadei
auditate;
c) indicatorii care caracterizează activitatea
entităţii (stabiliţi de departamentul de specialitate care coordonează acţiunea
de verificare) - aceştia se vor introduce şi centraliza în aplicaţia INFOPAC
pentru a se efectua analiza lor la nivel naţional, pe domenii de activitate, în
vederea formulării unor concluzii şi a unor recomandări pentru îmbunătăţirea
activităţii în domeniul auditat;
d) modul de organizare a sistemului contabil;
e) modul de organizare şi
implementare a sistemului de control intern;
f) evaluarea riscurilor;
6. metodologia de audit
aplicată pe parcursul desfăşurării misiunii de audit financiar, secţiune care
conţine informaţii referitoare la modul în care:
a) a fost stabilit pragul de
semnificaţie (nivelul materialităţii);
b) au fost determinaţi factorii care au influenţat
desfăşurarea auditului financiar sau care au generat schimbări semnificative de
orice natură în entitatea auditată pe parcursul perioadei auditate;
c) auditorii publici externi
s-au confruntat cu dificultăţi tehnice şi procedurale, dacă este cazul, ca de
exemplu: lipsa înregistrărilor contabile, neprezentarea documentelor
justificative, lipsa de colaborare a conducerii şi a celorlalţi reprezentanţi
ai entităţii cu echipa de audit etc;
d) au fost identificate categoriile de operaţiuni
economice auditate şi au fost utilizate procedurile de audit;
e) au fost obţinute şi examinate probele de audit ce
susţin constatările înscrise în raportul de audit financiar;
7. sinteza constatărilor şi
concluziilor auditului financiar cu privire la:
a) respectarea principiilor de
legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia
bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare
anuale;
b) sistemul de control intern;
c) inventarierea şi evaluarea
patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate;
d) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor
financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de
viaţă şi de muncă, dacă este cazul;
e) respectarea principiilor de
economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în
administrarea patrimoniului;
f) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile
cadrului legislativ identificate;
8. constatările şi concluziile
rezultate în urma fiecărui alt tip de acţiune de verificare, aşa cum se
precizează la pct. 352 din regulament.
Pentru constatările menţionate la pct. 7 şi 8 din
raportul de audit financiar, auditorii publici externi vor prezenta în mod
succint următoarele elemente:
a) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate,
faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii
penale şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă
şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului constatate în timpul misiunii de audit
financiar, în ordinea obiectivelor prevăzute la pct. 259 din regulament;
b) valoarea estimativă a erorilor/abaterilor
constatate;
c) descrierea cauzelor şi împrejurărilor care au condus
la apariţia deficienţelor constatate;
d) efectul, respectiv consecinţele
economico-financiare, sociale etc. generate de deficienţele constatate;
e) concluziile echipei de audit.
In raportul de audit financiar se face trimitere la
capitolele şi punctele din procesul-verbal de constatare şi notele de
constatare unde se regăsesc prezentate respectivele deficienţe;
9. prezentarea sintetică a
constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la
entităţile subordonate, dacă este cazul;
10. punctul de vedere al
conducerii entităţii auditate cu privire la constatările rezultate în urma
auditului financiar, precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia de către Curtea
de Conturi, dacă este cazul;
11. măsurile luate de entitate
în timpul misiunii de audit financiar pentru înlăturarea deficienţelor
constatate de Curtea de Conturi;
12. concluziile generale rezultate în urma misiunii de
audit financiar şi recomandările echipei de audit cu
privire la măsurile ce urmează a fi luate pentru înlăturarea deficienţelor
constatate în timpul misiunii de audit financiar:
a) măsurile ce urmează a fi
luate de conducerea entităţii auditate în vederea înlăturării
erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate, cauzatoare sau
necauzatoare de prejudicii, constatate în timpul misiunii de audit financiar;
b) măsurile ce urmează a fi luate de conducerea
entităţii auditate în vederea înlăturării deficienţelor constatate din:
(i) evaluarea sistemului de control intern al
entităţii;
(ii) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflat în
administrarea entităţii auditate;
(iii) constituirea, utilizarea
şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea
calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;
(iv) evaluarea respectării principiilor economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi în execuţia bugetelor de
venituri şi cheltuieli, în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile
prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea auditata,
în situaţia în care se apreciază că există potenţial pentru îmbunătăţiri
semnificative, chiar dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi legale;
13. propuneri privind
îmbunătăţirea cadrului legislativ;
14. opinia auditorilor publici externi, la formularea
căreia se va ţine cont de valoarea tuturor erorilor/abaterilor constatate cu
ocazia misiunii de audit la entitatea verificată şi a celor constatate la
entităţile din subordinea acesteia, extrapolate la nivelul întregii populaţii
(categorie de operaţiuni economice), care se compară cu nivelul de
materialitate ales, ţinând cont şi de natura erorilor/abaterilor şi de
contextul în care s-au produs acestea.
Prezentul raport de audit financiar, care conţine
împreună cu anexele sale un nr. de.......pagini, a fost întocmit în....... exemplare şi a fost
înregistrat sub nr..................din......................la entitatea
auditata, iar în registrul unic de control la nr.......... din data de.......................................Un exemplar al
raportului de audit financiar (împreună cu anexele
sale) se lasă entităţii auditate.......exemplare
ale Procesului-verbal de constatare sunt lăsate entităţii verificate pentru a
fi semnate şi restituite echipei de audit în termen de 5 zile calendaristice de la data
înregistrării la entitatea auditata sau de la data confirmării de primire a
acestora.
Impotriva prezentului raport de audit financiar
conducătorul entităţii poate formula obiecţiuni în termen de 15 zile
calendaristice de la data înregistrării actului la entitatea verificată sau de
la data confirmării de primire a acestuia.
Echipa de audit,
Auditori publici externi:
Numele şi prenumele/Semnătura
...................................................
...................................................
NOTE:
1. In cazul întocmirii unei
note de constatare ce a fost transmisă departamentului de specialitate ca
urmare a acţiunii de verificare efectuate la instituţii publice ori la
sucursale, filiale sau alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor
operatori economici, se va consemna despre acest lucru
în raportul de audit financiar.
2. In situaţia în care o persoană refuză să răspundă la
întrebările formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor
consemna despre acest lucru în raportul de audit financiar.
ANEXA Nr. 20
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
Număr de înregistrare...................ziua....../luna........./anul..........
CERTIFICAT DE CONFORMITATE
In baza prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, se ia act de faptul că în urma efectuării, în temeiul
prevederilor art. 26 din Legea nr. 94/1992, republicată, a misiunii de audit financiar la (Se menţionează entitatea
auditată.)
............................................................,
în raportul de audit financiar a fost formulată o opinie fără rezerve,
întrucât:
a) modul de administrare a patrimoniului public şi
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi
execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată
(inclusiv entităţile subordonate acesteia şi verificate) sunt în concordanţă cu
scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a
fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de
către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în
România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine
reală şi fidelă a operaţiunilor economice efectuate de către entitate, a
poziţiei financiare, a performanţei şi modificărilor poziţiei financiare ale
acesteia.
Se certifică conformitatea contului de execuţie pe
anul......., încheiat de (Se
menţionează entitatea auditată.)
...........................................................................
Conform prevederilor art. 34 din Legea nr. 94/1992,
republicată, certificarea contului de execuţie nu constituie temei pentru
exonerarea de răspundere juridică.
Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
......................................................................................
ANEXA Nr. 21
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi....................
CONŢINUTUL
dosarului curent întocmit în urma misiunii de audit
financiar
1. adresa de notificare;
2. nota întocmită cu ocazia
instruirii;
3. delegaţiile;
4. planul de audit financiar;
5. raportul de audit financiar, cu anexele acestuia:
a) procesul-verbal de constatare, cu anexele acestuia, respectiv:
(i) situaţii, tabele;
(ii) notele de relaţii;
(iii) actele, documentele şi informaţiile obţinute în
cadrul acţiunii curente, care
susţin constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici externi;
(iv) nota cuprinzând propunerea de extindere a perioadei
supuse verificării, dacă este cazul;
(v) nota privind propunerea de solicitare a serviciilor
unui expert, dacă este cazul;
(vi) nota privind propunerea de
solicitare către anumite instituţii
specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate, dacă este cazul;
b) nota/notele de constatare
întocmită/întocmite, dacă este cazul;
c) procesul-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiilor, dacă este cazul;
d) procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de
aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr.
94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată,
dacă este cazul;
e) procesul-verbal de
constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată, dacă este cazul;
f) nota de conciliere;
g) alte acte, documente şi
informaţii obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatările,
concluziile şi recomandările auditorilor publici externi;
6. documentele de lucru întocmite;
7. obiecţiile formulate la constatările consemnate în
raportul de audit financiar şi în procesul-verbal de constatare, dacă este
cazul;
8. actele întocmite în procesul de valorificare a
constatărilor:
a) nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la
obiecţii, dacă este cazul;
b) nota privind măsurile propuse de auditorii publici
externi, altele decât cele recomandate în raportul de audit financiar (blocarea
fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate
de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri
grave cu caracter financiar, constatate în urma verificării, până la
soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor
de urmărire penală), dacă este cazul;
c) decizia emisă de şeful de departament/directorul
camerei de conturi;
d) adresele şefului de
departament/directorului camerei de conturi, inclusiv cele prin care se
solicită: blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a
persoanelor acuzate de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii
importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
verificării, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
sesizarea organelor de urmărire penală, dacă este cazul;
e) contestaţia formulată de
conducătorul entităţii verificate referitor la măsurile dispuse prin decizie,
dacă este cazul;
f) nota întocmită de directorul
din cadrul departamentului/ directorul adjunct al camerei de conturi,
cuprinzând punctul de vedere referitor la contestaţia formulată de conducătorul
entităţii verificate împotriva măsurilor prevăzute în decizie, dacă este cazul;
g) încheierea emisă de comisia de soluţionare a
contestaţiilor;
h) informarea departamentului juridic privind
întâmpinarea depusă la instanţa de contencios
administrativ competentă împotriva încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiei
la decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor din raportul de
audit financiar, dacă este cazul;
i) nota unilaterală şi/sau procesul-verbal de
constatare întocmite cu ocazia verificării modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizie;
9. nota de evaluare a raportului de audit financiar.
ANEXA Nr. 22
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi....................
Adresa .............................................
Număr de
înregistrare........./ziua...../luna...../anul.....
Către........................................................
(părţile interesate)
Stimate(ă)............................................................................................................,
Conform Programului de activitate a Curţii de Conturi
pe anul..........., aprobat prin Hotărârea plenului nr......../.............., vă comunicăm faptul că în
perioada..............................urmează să efectuăm o acţiune
de..........................cu tema...................
la (numele entităţii ce va fi supusă verificării)
..............................................................................
In scopul efectuării în condiţii optime a acţiunii de
audit al performanţei şi în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), (2)
şi (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, vă rugăm să puneţi la dispoziţia auditorilor publici
externi actele, documentele şi informaţiile ce vă vor fi solicitate, precum şi
să asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesară pe perioada desfăşurării
acţiunii.
In vederea eficientizării acţiunii de audit al
performanţei şi implicit a reducerii timpului de efectuare a acestei acţiuni la
entitatea dumneavoastră, vă rugăm să pregătiţi şi, respectiv, să furnizaţi/înmânaţi
la data prezentării echipei de audit actele, documentele şi informaţiile
prevăzute în lista anexată, în structura stabilită de Curtea de Conturi.
In cazul în care actele, documentele
şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de audit a Curţii
de Conturi la termenele şi în structura stabilită de conducerea
departamentului/camerei de conturi şi ulterior de către echipa de audit, vor fi
aplicate prevederile art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicată.
Cu stimă,
Semnătura (şefului departamentului/directorului camerei
de conturi)
..........................................................................
ANEXA Nr. 23
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de
Conturi..................................................
Adresa .............................................
Număr de
înregistrare......../ziua...../luna...../anul......
DELEGAŢIE
In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României,
republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform cărora Curtea de
Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului public, domnul/doamna................, auditor public extern/auditor public extern în
calitate de şef de echipă, din cadrul Departamentului/Camerei de
Conturi.............din Curtea de Conturi,
posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr.........., este
împuternicit(ă) să efectueze/să efectueze şi să coordoneze misiunea de audit al performanţei cu
tema...........la
entitatea..........................................................
Principalele obiective urmărite în cadrul acţiunii de
audit al performanţei sunt următoarele:
..................................
Cu ocazia acestei misiuni de audit al performanţei se
va verifica şi realitatea lucrărilor de investiţii, dacă astfel de lucrări au
fost efectuate.
Misiunea de audit al
performanţei se va desfăşura în perioada ......................................., iar perioada supusă
auditului este.........................
Obiectivele urmărite cu ocazia acţiunii de audit al
performanţei şi perioada supusă auditării, menţionate mai sus, se pot completa
în funcţie de constatările rezultate pe parcursul acestei misiuni.
Auditorul public extern are acces neîngrădit la toate
actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale, iar
persoanele juridice şi fizice supuse verificării Curţii de Conturi sunt
obligate să le pună la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii
necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi
în structura stabilită de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din
Legea nr. 94/1992, republicată.
Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la
informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret, nr.......din data de...........(Fraza va fi
inclusă numai în cazul următoarelor entităţi: Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul Administraţiei şi Internelor,
Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul
de Informaţii Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.).
Perioada supusă auditării se extinde în cazul
constatării unor deficienţe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă,
dar care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea
prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice
ori privind inventarierea patrimoniului, neevidentierea unor bunuri în
patrimoniu etc.) sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioară
celei supuse auditării şi care se referă la:
a) nestabilirea, neevidentierea
şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi
bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);
b) încălcarea prevederilor legale referitoare la
lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost
angajate în perioada anterioară celei supuse verificării.
In cazul în care auditorul public extern va constata
erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de
nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în
utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului, se va
întocmi proces-verbal de constatare, care constituie anexă la raportul de audit
al performanţei.
Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,
............................................................................................
ANEXA Nr. 24
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi.......................
LISTA riscurilor identificate şi evaluarea acestora
Domeniul/Obiectivul/
Activitatea/Procesul
|
Descrierea riscului - cauza,
problema, impactul,
după caz
|
Risc critic
(semnificativ si relevant)
Da/Nu
|
Observaţii
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ANEXA Nr. 25
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi....................
CONŢINUTUL
dosarului curent întocmit în urma acţiunilor de
audit al performanţei
1. adresa de notificare;
2. nota întocmită cu ocazia
instruirii;
3. delegaţiile;
4. planul de audit al
performanţei;
5. raportul de audit al
performanţei, cu anexele acestuia:
a) lista riscurilor identificate şi evaluarea acestora;
b) procesul-verbal de constatare, cu anexele acestuia,
respectiv:
(i) situaţii, tabele;
(ii) notele de relaţii;
(iii) actele, documentele şi informaţiile obţinute în
cadrul acţiunii curente, care
susţin constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici externi;
(iv) nota cuprinzând propunerea de extindere a perioadei
supuse verificării, dacă este cazul;
(v) nota privind propunerea de solicitare a serviciilor
unui expert, dacă este cazul;
(vi) nota privind propunerea de solicitare către
anumite instituţii
specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate, dacă este cazul;
c) nota/notele de constatare, întocmită/întocmite, dacă
este cazul;
d) procesul-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dacă este cazul;
e) procesul-verbal de constatare
a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b)
din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,
republicată, dacă este cazul;
f) procesul-verbal de
constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de
aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992,
republicată, dacă este cazul;
g) nota de conciliere;
h) alte acte, documente şi informaţii obţinute în
cadrul acţiunii curente, care susţin constatările, concluziile şi recomandările
auditorilor publici externi;
6. documentele de lucru întocmite;
7. minutele încheiate cu ocazia
întâlnirilor avute cu reprezentanţii entităţii auditate;
8. obiecţiile formulate la constatările consemnate în
raportul de audit al performanţei şi în procesul-verbal de constatare, dacă
este cazul;
9. actele întocmite în procesul de valorificare a
constatărilor:
a) nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la
obiecţii, dacă este cazul;
b) nota privind măsurile propuse de auditorii publici
externi, altele decât cele recomandate în raportul de audit al performanţei
(blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a
persoanelor acuzate de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii
importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
verificării, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
sesizarea organelor de urmărire penală), dacă este cazul;
c) decizia emisă de şeful de departament/directorul
camerei de conturi;
d) adresele şefului de
departament/directorului camerei de conturi, inclusiv cele prin care se
solicită: blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a
persoanelor acuzate de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii
importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma
verificării, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;
sesizarea organelor de urmărire penală, dacă este cazul;
e) contestaţia formulată de
conducătorul entităţii verificate referitor la măsurile dispuse prin decizie,
dacă este cazul;
f) nota întocmită de directorul
din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi cuprinzând
punctul de vedere referitor la contestaţia formulată de conducătorul entităţii
verificate împotriva măsurilor prevăzute în decizie, dacă este cazul;
g) încheierea emisă de comisia
de soluţionare a contestaţiilor;
h) informarea departamentului juridic privind
întâmpinarea depusă la instanţa de contencios administrativ competentă
împotriva încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiei la
decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor din raportul de audit
al performanţei, dacă este cazul;
i) nota unilaterală şi/sau procesul-verbal de
constatare întocmite cu ocazia verificării modului de ducere la îndeplinire a
măsurilor dispuse prin decizie;
10. nota de evaluare a
raportului de audit al performanţei.
ANEXA Nr. 26
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi....................
LISTA
actelor, documentelor şi informaţiilor necesare
efectuării controlului/auditului financiar/ auditului performanţei/documentării
Acte, documente şi informaţii
|
1. Actele normative de constituire a entităţii/statutul, registre
cu procese-verbale ale adunării generale a acţionarilor/consiliului de
administraţie/consiliului local
|
2. Rapoartele de activitate/dispozitiile/ordinele
conducerii..................................pentru anii.....................
|
3. Deciziile emise de ordonatorul de credite în
perioada.............
|
4. Registrele cuprinzând procesele-verbale de şedinţă, precum şi
hotărârile: adunării generale a acţionarilor, consiliului de administraţie,
consiliului local, după caz
|
5. Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului director pentru perioada.......................
|
6. Controalele dispuse de conducere, reclamaţii, contestaţii şi
modul de soluţionare a acestora
|
7. Contractele de împrumut şi cele de garanţie imobiliară prin
care a fost grevat de sarcini patrimoniul unităţii
|
8. Contractele de achiziţie publică şi
actele adiţionale la acestea, încheiate în anul 201Xşi anterior, pe baza
cărora s-au efectuat plăţi în anul 201X
|
9. Organigrama entităţii la data de 31 decembrie 201X
|
10. Statul de funcţii si statul de personal valabile în
perioada....................; numărul mediu lunar de angajaţi în
perioada............................
|
11. Lista cuprinzând numele şi adresele avocaţilor, juriştilor
sau ale altor consultanţi externi cu care colaboraţi
|
12. Rapoartele auditorilor interni pentru
perioada...................-în prezent, dacă este cazul
|
13. Lista litigiilor în curs semnată de către departamentul
juridic şi care să cuprindă detalii privind: natura litigiilor, o scurtă
descriere, părţile implicate, calitatea entităţii (pârâtă sau reclamantă),
stadiul în care se află litigiul, termenul dosarului, suma la care se referă,
estimarea rezultatului litigiilor
|
14. Fisele de cont sintetice si analitice aferente
anilor....................................
|
15. Dosarul de inventariere a patrimoniului
public şi privat al statului/unităţii administrativ-teritoriale, întocmit cu
ocazia inventarului efectuat în anul (decizia/ordinul de inventariere, listele de inventariere,
procesele-verbale ale comisiei centrale de inventariere etc), şi documentele de valorificare a acestuia
|
16. Actele de control întocmite de organe cu atribuţii de control
în perioada..................................
|
Situaţii financiare
|
1. Balanţa de verificare la data de
31 decembrie 201X pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 201X, situaţiile
financiare întocmite la această dată si contul de execuţie centralizat pe toate
sursele de finanţare (macheta nr. )
|
Trezorerie
|
1. Situaţia conturilor deschise la bănci, în lei şi în valută;
situaţia trebuie să cuprindă: banca, numărul de cont, suma în lei, suma în
valută la data de 31 decembrie 201X
|
2. Contractele de împrumut pe termen scurt, de overdraft, pe
termen mediu sau lung şi de leasing încheiate pentru perioada
................, cu informaţii despre modul de garantare a
acestor împrumuturi, precum si actele adiţionale aferente contractelor
anterioare, dacă este cazul
|
3. Registrele de casă la data de 31 decembrie 201X; ultima filă
la data de 31 decembrie 201X, precum şi prima filă de la începutul anului
următor
|
4. Ordinele de cumpărare valută valabile
la data de 31 decembrie 201X, dacă este cazul
|
5. Detalii privind orice fel de restricţii asupra
disponibilităţilor băneşti, dacă este cazul
|
Clienţi şi conturi asimilate
|
1. Situaţia clienţilor la data de 31 decembrie 201X, după
vechimea creanţelor pentru fiecare client în parte, precum şi calculul
provizioanelor, dacă este cazul
|
2. Situaţia veniturilor înregistrate în avans la data de 31
decembrie 201X
|
3. Situaţia avansurilor acordate angajaţilor şi rămase
nedecontate la data de 31 decembrie 201X
|
4. Situaţia provizioanelor pentru clienţi incerţi la 31 decembrie
201X: tabel de mişcare pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 201X-2 şi
31 decembrie 201X, cuprinzând şi explicaţii privind modul de calcul al
provizioanelor, dacă este cazul
|
5. Jurnalul de vânzări pentru anul 201X
|
Imobilizări corporale şi necorporale
|
1. Registrul mijloacelor fixe la data de 31 decembrie 201X
|
2. Situaţia imobilizărilor corporale vândute si a celor casate
(sau a ieşirilor de orice fel) în perioada.................,
cuprinzând detalii privind: valoarea de intrare,
durata de amortizare, amortizarea cumulată la data ieşirii din patrimoniu,
amortizarea pentru anul 201X, preţul de vânzare (dacă este cazul), data
ieşirii şi modul de ieşire (casare/vânzare/transfer)
|
3. Situaţia ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de
valoare a mijloacelor fixe
|
4. Situaţia mijloacelor fixe neutilizate (dacă este cazul)
|
5. Situaţia mijloacelor fixe aprobate pentru casare la data de 31
decembrie 201X
|
6. Situaţia imobilizărilor în curs în perioada.....................(de
precizat dacă există investiţii în curs ce nu vor mai fi realizate)
|
7. Componenţa subvenţiilor pentru investiţii la data de 31
decembrie 201X, dacă este cazul
|
8. Lista obiectivelor de investiţii pe
anul
|
Stocuri
|
1. Structura după vechime a stocurilor la data de 31 decembrie
201X şi lista stocurilor propuse pentru casare/deteriorate la data de 31
decembrie 201X
|
2. Calculul costului de producţie la data de 31 decembrie 201X,
dacă este cazul
|
3. Explicaţii şi detalii privind modul de
calcul al ajustărilor pentru stocuri depreciate calitativ sau cu mişcare
lentă/fără mişcare, dacă este cazul
|
4. Situaţia tuturor stocurilor la terţi la data de 31 decembrie
201X şi documentele justificative
|
5. Situaţia stocurilor fără mişcare, cu
mişcare lentă sau depreciate la data de 31 decembrie 201X
|
6. Poliţele de asigurare încheiate pentru anul 201X
|
Furnizori şi conturi asimilate, datorii
|
1. Balanţa analitică a furnizorilor la data de 31 decembrie 201X
|
2. Situaţia avansurilor către furnizori
la data de 31 decembrie 201X
|
3. Jurnalele de achiziţie pentru perioada..........
|
Datorii şi creanţe cu bugetele publice
|
1. Procesele-verbale, alte documente si înştiinţări primite din
partea autorităţilor fiscale, aferente
perioadei.........
|
2. Deconturile privind TVA pentru perioada
|
3. Declaraţiile privind impozitele si taxele datorate bugetelor
locale pentru anul financiar.........., precum si modul de calcul al
acestora
|
4. Declaraţia privind impozitul pe venit, dacă este cazul
|
5. Situaţii privind plata obligaţiilor unităţii reprezentând
contribuţia unităţii şi a angajatului la asigurările sociale, la şomaj, la
sănătate, la fondul pentru persoanele cu handicap, precum si la celelalte
fonduri speciale pentru perioada..........
|
6. Situaţia creanţelor prescrise la data de 3 decembrie 201X
|
Salarii
|
1. Contractul/Acordul colectiv de muncă si actele sale adiţionale
valabile în perioada................
|
2. Situaţia privind concediile de odihnă neefectuate la data de
31 decembrie 201Xsi concediile medicale plătite în perioada............
|
3. Situaţia privind primele si bonusurile în bani si în natură
acordate în perioada............
|
4. Statele de plată si centralizatoarele de salarii pe
perioada............
|
Venituri în avans, capitaluri şi
rezerve
|
1. Fundamentarea şi utilizarea alocaţiilor bugetare şi a
creditelor nerambursabile
|
2. Venituri înregistrate în avans în perioada...........
|
Capitaluri şi rezerve
|
1. Structura capitalurilor şi a rezervelor la data de 31
decembrie 201X şi corespondenţa acestor conturi de pasiv cu conturile
corespunzătoare de activ; evoluţia conturilor de capitaluri si rezerve în
perioada............
|
Venituri şi cheltuieli
|
1. Documentaţia care a stat la baza elaborării bugetului de
venituri si cheltuieli pentru anul...........
|
2. Situaţia privind rectificările bugetului devenituri si
cheltuieli în anul........si documentaţia care a stat la baza acestor
modificări
|
3. Fisele de cont pentru venituri si cele pentru cheltuieli pentru
perioada.........
|
4. Situaţia achiziţiilor publice în anul ..... conform modelului
anexat (macheta nr. 1)
|
5. Situaţia realizării bugetului de venituri si cheltuieli
definitiv aprobat pe anul
|
Chestionare
|
1. Chestionar pentru evaluarea sistemului contabil, conform
modelului anexat (macheta nr. 2)
|
2. Chestionar pentru evaluarea sistemului IT, conform modelului
anexat (macheta nr. 3)
|
3. Chestionar pentru evaluarea sistemului de control intern,
conform modelului anexat (macheta nr. 4)
|
4. Chestionar pentru evaluarea auditului intern, conform modelului
anexat (macheta nr. 5)
|
Menţionăm că lista de mai sus nu este completă, iar pe
măsura verificării acestor informaţii de către echipa de control/audit este
posibil să fie solicitate unele clarificări sau alte acte/documente/informaţii
suplimentare.
Consilier de conturi/Directorul camerei de conturi,
......................................................................................
NOTĂ:
Conţinutul listei de mai sus va fi adaptat şi completat
de conducerea structurii de specialitate, selectându-se doar acele acte,
documente şi informaţii care sunt specifice entităţii care urmează a fi
notificată. Se va evita solicitarea tuturor actelor, documentelor şi
informaţiilor cuprinse în listă fără a se ţine cont de specificul entităţii
care urmează să fie verificată.
Conţinutul machetelor nr. 1-5 poate fi completat, forma
prezentă reprezentând un minim obligatoriu.
MACHETA Nr. 1*)
Denumirea entităţii
SITUAŢIE
privind achiziţiile publice în anul 201X
|
Nr. crt.
|
COD
CPV
|
Valoare
estimata
|
Credite
bugetare aprobate
|
Angajament
bugetar
nr. si dala
|
Valoare
angajament
bugetar
|
Procedura
de
achizitie
|
Ofertanti
|
Criteriu de
evaluare a arenelor
|
Valoare oferta
|
Punctaj
obţinut
|
Valoare
desemnată castigatoare
|
Angajament
legal
|
Valoare
angajament
legal
|
Facturii nr si
data
|
Plati efectuate
|
Angajamente
legale
ritmase de
plata
|
Nr. si data
notei de intrare
recepţie/
procesului verbal de
recepţie
|
|
Lei (cu TVA)
|
Lei (cu TVA)
|
Ordonantare la
plata nr./data
|
(lei)
|
(Ici)
|
|
Lei (fara TVA)
|
Lei
|
Denumire firma
|
Lei (fara
TVA)
|
|
Lei (cu TVA)
|
nr. si data
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
19
|
|
1.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total, pe
subdiviziuni ale
clasificatiei
bugetare
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL CENTRAL
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*) Macheta nr. 1 este reprodusă în facsimil.
MACHETA Nr. 2
Denumirea entităţii.....
CHESTIONAR
pentru evaluarea sistemului contabil
Nr. crt.
|
Evaluarea sistemului contabil
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documentul care probează
afirmaţia
|
1.
|
Există organizat în cadrul entităţii compartiment de
contabilitate?
|
|
|
2.
|
Contabilitatea este condusă de către o firmă specializată?
|
|
|
3.
|
Personalul cu atribuţii financiar-contabile cunoaşte
sarcinile/responsabilităţile?
|
|
|
4.
|
Au fost supuse aprobării ordonatorului de credite numai proiectele de operaţiuni care respectau cerinţele de legalitate,
regularitate şi care poartă viza de control financiar preventiv propriu?
|
|
|
5.
|
Care sunt operaţiunile supuse controlului financiar preventiv
propriu?
|
|
|
6.
|
Proiectele de operaţiuni prezentate la controlul financiar preventiv propriu au fost însoţite de documente
justificative certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii prin semnătură de către conducătorul compartimentului de
specialitate care a iniţiat operaţiunea?
|
|
|
7.
|
Au fost efectuate operaţiuni patrimoniale ca urmare a dispoziţiei
ordonatorului de credite, fără să existe viza de control financiar preventiv
propriu?
|
|
|
8.
|
Există o evidenţă distinctă a proiectelor de operaţiuni refuzate
la viza de control financiar preventiv propriu?
|
|
|
9.
|
In cazul operaţiunilor efectuate fără viza de control financiar
preventiv propriu, ca urmare a dispoziţiei exprese a
ordonatorului de credite, persoana desemnată să
efectueze controlul financiar preventiv propriu a informat în scris
Ministerul Finanţelor Publice şi, după caz, organul ierarhic superior?
|
|
|
10.
|
Operaţiunile efectuate pe răspunderea ordonatorului de credite au
fost înregistrate în conturi în afara bilanţului?
|
|
|
11.
|
Există o procedură în care se prevede supervizarea activităţii desfăşurate de
personalul cu atribuţii financiar-contabile, respectiv documentele sunt semnate de
salariatul care le-a întocmit, revizuite şi semnate de o altă persoană (şeful
compartimentului)?
|
|
|
12.
|
Există un sistem informatic de prelucrare automată a datelor
contabile care asigură respectarea normelor contabile
şi controlul datelor
înregistrate în contabilitate, precum şi păstrarea
acestora pe suport tehnic?
|
|
|
13.
|
Sistemul informatic asigură întocmirea
registrelor contabile obligatorii (registru-jurnal, Cartea mare)?
|
|
|
14.
|
Programul (softul) de înregistrare utilizat
asigură obţinerea situaţiilor de raportare şi evidenţă conform
reglementărilor existente?
|
|
|
Nr. crt.
|
Evaluarea sistemului contabil
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documentul care probează
afirmaţia
|
15.
|
Există prevederi şi/sau nominalizări privind persoanele care
efectuează modificări în baza de date?
|
|
|
16.
|
Există un manual de lucru al programului/softului contabil
utilizat?
|
|
|
17.
|
Personalul de la contabilitate a fost pregătit în vederea
utilizării softului contabil?
|
|
|
18.
|
Transferul soldurilor conturilor de la o
perioadă la alta şi de la sfârşitul unui an financiar la începutul celuilalt
an financiar se efectuează automat de către sistem?
|
|
|
19.
|
Există o procedură care să reglementeze modul de arhivare al
documentelor?
|
|
|
Intocmit
Director economic
....................................,
MACHETA Nr. 3
Denumirea entităţii..........
CHESTIONAR
pentru evaluarea sistemului IT
Nr. crt.
|
Evaluarea sistemului IT
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documente care probează
afirmaţia
|
I. Conformitatea
utilizării IT-ului
|
1.
|
Câţi angajaţi are instituţia? Câţi din aceştia sunt în mod
regulat utilizatori IT? Care este numărul de angajaţi IT în instituţie?
|
|
|
2.
|
Cum este/Cum a fost stabilit necesarul de personal pentru IT? Prin
cine? Prin ce?
|
|
|
3.
|
Unde este amplasat IT-ul în cadrul instituţiei
- din punct de vedere organizatoric (responsabil IT,
persoana răspunzătoare de
securitatea IT, administratorii, utilizatorii)?
|
|
|
4.
|
Sunt ocupate cu personal toate posturile prevăzute în domeniul
IT? Care este durata medie de păstrare a postului
ocupat?
|
|
|
5.
|
Sunt prezentate corect sarcinile personalului IT în cadrul fişei
postului?
|
|
|
6.
|
Fişa postului descrie corect sarcinile personalului IT şi în mod
corespunzător separarea de funcţii?
|
|
|
7.
|
Ce proceduri IT utilizează instituţia?
|
|
|
8.
|
Care este bugetul pe care instituţia l-a
cheltuit în anul 201X pentru dezvoltarea sistemului IT?
|
|
|
9.
|
Prin cine, în ce mod şi din ce resurse bugetare se realizează achiziţionarea
de hardware, software, externalizarea serviciilor IT, instruirea etc?
|
|
|
Nr. crt.
|
Evaluarea sistemului IT
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documente care probează
afirmaţia
|
10.
|
Necesarul a fost stabilit corect şi cu responsabilitate pentru
fiecare structură internă? Există un plan de achiziţie pe termen mediu?
|
|
|
11.
|
Există o strategie IT pe termen scurt/mediu? Există un plan de
implementare a strategiei IT?
|
|
|
12.
|
Cum planifică instituţia înlocuirea hardware-ului uzat, precum şi
solicitările de necesar pentru consumabile? Elaborează pentru acestea formate standard
corespunzătoare? Cum sunt transpuse în practică solicitările din cadrul
structurilor interne/formatelor standard?
|
|
|
13.
|
Care sunt politicile şi sarcinile stabilite pentru
administratorii şi utilizatorii IT?
|
|
|
14.
|
Există reglementări pentru utilizarea internetului? Câţi angajaţi utilizează
internetul şi pentru ce? Este permisă utilizarea internetului în scopuri personale? A fost
blocat accesul pe anumite pagini de web? Există o politică în utilizarea
internetului după orele de program?
|
|
|
15.
|
Cum, unde şi prin ce document este reglementat accesul la bazele
de date ale instituţiei (proceduri de administrare a dreptului de acces)?
Sunt documentate complet aceste proceduri şi drepturi acordate?
|
|
|
16.
|
Câte echipamente IT sunt în stare de funcţionare în prezent? Câte
licenţe sunt achiziţionate în prezent? Câte licenţe sunt utilizate în
prezent?
|
|
|
17.
|
Instituţia utilizează software de aplicaţie dezvoltat de către
proprii angajaţi? Care sunt acestea?
|
|
|
18.
|
Instituţia utilizează software de aplicaţie dezvoltat de către
terţi? Care sunt toate aplicaţiile de acest gen, pentru câţi utilizatori şi
câte licenţe?
|
|
|
19.
|
Există proceduri, respectiv politici cu
privire la utilizarea e-mail-ului? Există „adrese de corespondenţă" la
nivelul instituţiei? Cum sunt acestea utilizate?
|
|
|
II. Operarea IT (utilizarea IT-ului
pentru sprijinirea sarcinilor administrative)
|
1.
|
Există un inventar central al hardware-ului/software-ului
instalat în instituţie? Este acesta complet şi actualizat?
|
|
|
2.
|
Cine şi în ce mod stabileşte solicitările tehnice pentru
componentele de hardware ale serverelor utilizate la locul de muncă
(dimensionarea sistemului)? Cine stabileşte specificaţiile tehnice ale
echipamentelor IT care trebuie achiziţionate în cadrul instituţiei?
|
|
|
3.
|
Câte şi ce fel de servere există în cadrul instituţiei şi ce fel
de funcţii îndeplinesc?
|
|
|
4.
|
Instituţia efectuează măsurători cu privire la gradul de
utilizare a serverelor şi a unităţilor de transmitere şi le valorifică?
|
|
|
5.
|
Cum verifică instituţia capacitatea de funcţionare a serverelor lor (monitorizare activă sau pasivă, instrumente, timpi de
reacţie)?
|
|
|
Nr. crt.
|
Evaluarea sistemului IT
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documente care probează
afirmaţia
|
6.
|
Care este volumul de date stocat ? Există suficiente rezerve în
ceea ce priveşte spaţiul de stocare pe discuri? Instituţia foloseşte cote privind
limitarea volumului de date ce pot fi stocate?
|
|
|
7.
|
Există legături cu reţele publice?
|
|
|
8.
|
Cum este realizată tehnic conectarea la internet (conectare pentru selecţie/stand, digital/analog, frecvenţa)? Ce fel de
societăţi de prestări de servicii în domeniul
internet (Internet Services Provider) utilizează
instituţia?
|
|
|
9.
|
Instituţia utilizează un sistem şi/sau un software de management
al reţelei?
|
|
|
10.
|
Resursele din domeniul LAN/WAN (computer, cablare, frecvenţe)
sunt suficient dimensionate? Pot fi acestea extinse fără probleme? Timpii de răspuns sunt acceptabili pentru
utilizator?
|
|
|
11.
|
Există diferenţe mari în volumul datelor transferate în decursul
unui an sau cu ocazii speciale? Dacă da, când şi unde?
|
|
|
12.
|
Sunt menţionate
într-un protocol defecţiunile funcţionării IT şi a
software-ului utilizat şi sunt acestea analizate şi evaluate? De către cine?
Care sunt consecinţele?
|
|
|
13.
|
Există un registru al defecţiunilor?
|
|
|
14.
|
Ce sisteme de operare sunt implementate pe calculatoarele şi pe serverele instituţiei (Windows şi Open
Source Software)? Pe ce bază?
|
|
|
15.
|
Există în cadrul instituţiei ghiduri de programare pentru
dezvoltare şi acestea sunt respectate?
|
|
|
16.
|
Care este numărul de persoane angajate pentru întreţinerea şi
administrarea IT a instituţiei?
|
|
|
17.
|
Vă rugăm să faceţi o scurtă descriere a tuturor aplicaţiilor
informatice utilizate în instituţie.
|
|
-
|
III. Performanţa (economicitatea) utilizării IT
|
1.
|
Care este valoarea totală a cheltuielilor instituţiei în domeniul IT, în decursul unui an (exemplu pentru hardware,
software, materiale, instruire)?
|
|
|
2.
|
Care este procedura instituţiei cu privire la alegerea
echipamentelor IT? Achiziţie, închiriere sau leasing? Pe ce bază?
|
|
|
3.
|
In instituţie există echipamente IT de tip notebook-uri,
organizatoare (PDA-uri), camere digitale etc? Ca urmare a căror solicitări?
Care sunt modalităţile de achiziţionare? Pentru ce sunt acestea utilizate?
|
|
|
4.
|
Există contracte de întreţinere pentru echipamentele IT după
ieşirea acestora din garanţie?
|
|
|
Nr. crt.
|
Evaluarea sistemului IT
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documente care probează
afirmaţia
|
IV. Securitatea IT
|
1.
|
Există o analiză a riscurilor pentru sistemul IT?
|
|
|
2.
|
Există un regulament de securitate IT aferent instituţiei? In ce stadiu este?
|
|
|
3.
|
Există reguli de securitate IT cu referire la instituţie pentru
toate procedurile IT utilizate în cadrul instituţiei?
|
|
|
4.
|
Există proceduri de securitate a datelor? In ce stadiu sunt?
|
|
|
5.
|
Cum are loc securizarea datelor (responsabilitate/ competenţe, produse etc.)? Există o securizare a datelor la
intervale regulate, dacă da, cât de des?
|
|
|
6.
|
Câte persoane au atribuţii şi care sunt responsabilităţile pentru securizarea datelor?
|
|
|
7.
|
Pe ce medii/suporturi sunt datele păstrate? Câte generaţii de
back-upuri sunt păstrate? La ce interval de timp se realizează un back-up?
Back-upul se realizează automat sau manual? Unde sunt depozitate copiile de
siguranţă?
|
|
|
8.
|
Foloseşte instituţia pentru serverele sale, respectiv pentru alte
componente centrale ale reţelei UPS-uri? Cât timp sistemul rămâne în stare de
funcţionare pe baza UPS?
|
|
|
9.
|
Există ieşiri ale instituţiei către alte reţele externe? Care
este configuraţia de sistem a gateway-urilor (hardware, software)? Utilizaţi
un firewall? Descrieţi pe scurt tipul de firewall utilizat.
|
|
|
10.
|
Instituţia efectuează o verificare a calculatoarelor virusate în
urma transferurilor de date (viruşi/troieni)? Dacă
da, cine, cu ce, la ce interval şi cu ce echipament? Instituţia are o
protecţie activă contra viruşilor la nivel de client/server şi a interfeţelor
externe ale sistemului său IT?
|
|
|
11.
|
Instituţia realizează o verificare, la intervale regulate, a
stadiului software-ului sau a datelor sale pe baza informaţiilor furnizate de
către programele antivirus?
|
|
|
12.
|
Se actualizează permanent programele antivirus?
|
|
|
13.
|
Instituţia utilizează echipamente/programe speciale de protecţie
privind securitatea reţelei?
|
|
|
14.
|
Componentele importante IT ale instituţiei, precum serverul,
datele sensibile etc. sunt amplasate în camere separate, securizate? Cine are
acces la aceste camere? Există pentru acestea proceduri corespunzătoare? Care
sunt?
|
|
|
15.
|
Se asigură protecţia contra incendiilor? In camera serverului se
stochează hârtie sau alte materiale inflamabile?
|
|
|
16.
|
Un calculator aflat în reţea poate fi accesat cu rolul de
administrator de către un utilizator obişnuit?
|
|
|
Nr. crt.
|
Evaluarea sistemului IT
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documente care probează
afirmaţia
|
17.
|
Se monitorizează modificările introduse în sistem de către
administrator sau grupul de administratori?
|
|
|
18.
|
Există proceduri cu privire la parole (valabilitate, lungime
minimă, succesiunea de semne)?
|
|
|
19.
|
Transmiterea informaţiilor în sistem este criptată? Descrieţi
modul de criptare.
|
|
|
20.
|
Care este atitudinea instituţiei în cazul
accesărilor eronate (din ce moment se poate produce blocarea accesului, cine
poate debloca, există proceduri în acest sens)?
|
|
|
21.
|
Sunt urmărite încercările repetate de accesare eronate?
|
|
|
22.
|
Poate utilizatorul să îşi modifice parola în orice moment? Parolele se păstrează criptat? Se
blochează parola utilizată din momentul expirării pentru o perioadă determinată, pentru a se evita o nouă utilizare?
Există funcţie de istoric a parolei?
|
|
|
23.
|
Este posibilă accesarea în sistem fără nume de utilizator şi
parolă (de exemplu accesare vizitator - guest -)?
|
|
|
24.
|
Parolele sistemului sunt păstrate într-un registru? Registrul
este păstrat într-un loc securizat? Cine cunoaşte acest loc? Cine are acces
la acest registru?
|
|
|
25.
|
Utilizatorii sunt împărţiţi pe grupuri?
Dacă da, după ce criterii (unităţi organizatorice, domeniu de
responsabilitate, poziţie etc.)?
|
|
|
26.
|
Au fost informaţi utilizatorii IT ai instituţiei cu privire la
procedurile interne de securitate IT (instrucţiuni de lucru, instruire)?
|
|
|
Conducerea entităţii
..................................
MACHETA Nr. 4
Denumirea entităţii................................
CHESTIONAR
pentru evaluarea sistemului de control intern
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Da
|
Nu
|
Explicaţii/Documentele care
probează răspunsul
|
1.
|
Au fost stabilite obiectivele generale la nivelul ordonatorului
principal de credite şi al entităţilor publice aflate în subordine/coordonare
(conform legii de organizare şi funcţionare sau documentului de politică şi
strategie aprobat de conducere)?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor publice aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor publice aflate în coordonare.
|
|
|
|
2.
|
Au fost stabilite obiectivele specifice la nivelul ordonatorului principal de credite şi al entităţilor publice aflate
în subordine/coordonare?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor publice aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor publice aflate în coordonare.
|
|
|
|
3.
|
Au fost stabiliţi indicatori de performanţă pentru activităţile
desfăşurate în entitate în vederea monitorizării eficacităţii şi atingerii
obiectivelor, la nivelul ordonatorului principal de credite şi al entităţilor
publice aflate în subordine/coordonare? In cazul unui răspuns afirmativ,
menţionaţi indicatorii stabiliţi:
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor publice aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor publice aflate în coordonare.
|
|
|
|
4.
|
Au fost constituite comisii/grupuri de lucru cu atribuţii de
monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică cu privire la sistemele
proprii de control managerial, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorilor secundari şi al unităţilor subordonate
acestora;
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorilor terţiari direct subordonaţi;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor publice aflate în coordonare, după caz.
|
|
|
|
5.
|
Au fost elaborate şi aprobate programe de
dezvoltare a sistemelor de control managerial, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare, atât la nivelul ordonatorului principal de credite, cât şi
la nivelul entităţilor publice aflate în subordine/coordonare?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în coordonare.
|
|
|
|
6.
|
Au fost identificate activităţile procedurale la nivelul
ordonatorului principal de credite şi al entităţilor publice aflate în
subordine/coordonare?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în coordonare.
|
|
|
|
7.
|
Sunt elaborate şi aprobate proceduri operaţionale (instrucţiuni
de lucru) aferente activităţilor procedurale identificate, la nivelul
ordonatorului principal de credite şi la nivelul entităţilor publice aflate în
subordine/coordonare? In cazul unui răspuns afirmativ, menţionaţi numărul
procedurilor operaţionale aprobate comparativ cu numărul inventariat al
procedurilor prevăzute a fi elaborate.
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în coordonare.
|
|
|
|
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Da
|
Nu
|
Explicaţii/Documentele care
probează răspunsul
|
8.
|
Procedurile operaţionale existente sunt actualizate periodic?
|
|
|
|
9.
|
Procedurile operaţionale stabilite includ şi descrieri
referitoare la controlul intern?
|
|
|
|
10.
|
Există o monitorizare şi o evaluare sistematică a riscurilor la
nivelul ordonatorului principal de credite şi al entităţilor publice aflate în
subordine/coordonare?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în coordonare.
|
|
|
|
11.
|
Este completat registrul riscurilor la nivelul ordonatorului
principal de credite şi al entităţilor publice aflate în
subordonare/coordonare în conformitate cu procedura de sistem privind managementul riscului?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în coordonare.
|
|
|
|
12.
|
A fost elaborată o procedură privind managementul riscurilor
la nivelul ordonatorului principal de credite şi al entităţilor
publice aflate în subordine/coordonare?
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în coordonare.
|
|
|
|
13.
|
Există un sistem de monitorizare pe verticală organizat la
nivelul ordonatorului principal a modului de implementare a sistemelor de
control managerial la entităţile aflate în subordine/coordonare?
|
|
|
|
14.
|
Sunt stabilite funcţiile sensibile la nivelul ordonatorului
principal de credite şi al entităţilor publice aflate în
subordine/coordonare? In cazul unui răspuns afirmativ, menţionaţi funcţiile
sensibile stabilite:
|
|
|
|
|
- la nivelul ordonatorului principal de credite;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în
subordine;
|
|
|
|
|
- la nivelul entităţilor aflate în coordonare.
|
|
|
|
15.
|
S-au efectuat informările referitoare la progresele înregistrate
cu privire la dezvoltarea sistemelor de control managerial, prevăzute de
prevederile legale în vigoare?
|
|
|
|
16.
|
Controlul financiar preventiv propriu a
fost organizat în cadrul entităţii? Dacă da, vă rugăm prezentaţi documente în
acest sens.
|
|
|
|
17.
|
In anul 201X, au existat operaţiuni refuzate la viză? Dacă da, vă
rugăm prezentaţi documente în acest sens.
|
|
|
|
18.
|
Proiectele de operaţiuni prezentate la
controlul financiar preventiv propriu au fost însoţite de documente
justificative certificate în privinţa realităţii, regularităţii şi
legalităţii prin semnătură de către conducătorul compartimentului de
specialitate care a iniţiat operaţiunea?
|
|
|
|
19.
|
Au fost operaţiuni patrimoniale efectuate ca urmare a dispoziţiei
ordonatorului de credite/managerului, fără să existe viza de control
financiar preventiv propriu?
|
|
|
|
20.
|
Personalul de conducere de la toate nivelele are calificarea corespunzătoare realizării sarcinilor specifice?
|
|
|
|
21.
|
Sunt stabilite fişele postului care definesc clar atribuţiile, funcţiile şi responsabilităţile persoanelor care exercită sarcini de
control intern?
|
|
|
|
22.
|
Există elaborat un cod etic?
|
|
|
|
23.
|
Există proceduri de raportare a încălcărilor codului etic?
|
|
|
|
24.
|
Cunosc toţi angajaţii codul etic şi procedurile de identificare
şi raportare a încălcărilor de regulamente?
|
|
|
|
25.
|
Există reglementări interne referitoare la angajare, salarizare, evaluarea performanţelor, sancţiuni ale nonperformanţei, promovare?
|
|
|
|
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Da
|
Nu
|
Explicaţii/Documentele care
probează răspunsul
|
26.
|
Sunt stabilite proceduri de delegare a responsabilităţilor?
|
|
|
|
27.
|
Există un program anual/multianual de pregătire profesională a
angajaţilor, precum şi a managerilor?
|
|
|
|
28.
|
In programul de pregătire profesională sunt cuprinse „standardele
de control intern" ca temă de instruire?
|
|
|
|
29.
|
Au fost evaluate rezultatele activităţii de pregătire
profesională?
|
|
|
|
30.
|
Sunt stabilite reguli interne referitoare la exercitarea
controlului asupra angajamentelor, contractelor,
cheltuielilor, leasingului, achiziţiilor?
|
|
|
|
31.
|
Există o separare a atribuţiilor angajaţilor, respectiv
atribuţiile de aprobare, control şi înregistrare a operaţiunilor economice
sunt încredinţate unor persoane diferite?
|
|
|
|
32.
|
Există reguli interne referitoare la exercitarea controlului
asupra legalităţii activităţilor care nu au caracter financiar?
|
|
|
|
33.
|
Sunt stabilite reguli interne referitoare la accesul persoanelor la active şi informaţii?
|
|
|
|
34.
|
Este controlat accesul la date şi înregistrări?
|
|
|
|
35.
|
Există posibilitatea apariţiei de erori determinate de efectuarea
de modificări în baza de date de către persoane neautorizate?
|
|
|
|
36.
|
Prin sistemul de control intern s-au
asigurat aprobarea şi efectuarea operaţiunilor exclusiv de către persoanele
special împuternicite în acest sens?
|
|
|
|
37.
|
S-a asigurat înregistrarea operativă şi în mod corect a tuturor
operaţiunilor economice şi a evenimentelor semnificative?
|
|
|
|
38.
|
Există procedură care să stabilească regimul circulaţiei şi
arhivarea documentelor în cadrul entităţii, separat pentru fiecare an
financiar?
|
|
|
|
39.
|
Există proceduri anticorupţie sau verificări care să urmărească
orice formă de corupţie, fraudă, iregularitate sau diverse încălcări ale
regulilor?
|
|
|
|
40.
|
Sistemele contabile includ şi controale specifice?
|
|
|
|
41.
|
Sistemul de control intern al entităţii include controlul:
|
|
|
|
|
• modului de formare a veniturilor, respectiv legalitatea modului în care acestea au fost stabilite, urmărite şi încasate, la
termenele prevăzute de lege?
|
|
|
|
|
• modului de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a
cheltuielilor bugetare în legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile
entităţii?
|
|
|
|
|
• respectării principiilor de economicitate, eficienţă şi
eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea
patrimoniului public şi privat al statului/unităţii
administrativ-teritoriale?
|
|
|
|
42.
|
Există un sistem de raportare periodică către conducătorii
entităţii, indiferent de format?
|
|
|
|
43.
|
Sunt încurajaţi angajaţii să raporteze orice deficienţe sau
probleme apărute?
|
|
|
|
44.
|
Sistemul de informare permite conducerii să monitorizeze în mod
eficient obiectivele şi activităţile stabilite?
|
|
|
|
45.
|
Sistemul de informare şi comunicare este
adaptat periodic la schimbările apărute?
|
|
|
|
46.
|
Există un sistem intern de comunicare scris/electronic/oral care
să permită angajaţilor desfăşurarea în condiţii eficiente a activităţii lor?
|
|
|
|
47.
|
Există proceduri interne ce stabilesc accesul la informaţii de
interes public?
|
|
|
|
48.
|
Există o procedură de răspuns la plângeri interne/externe?
|
|
|
|
49.
|
Conducerea cunoaşte numărul şi conţinutul acestor plângeri?
|
|
|
|
50.
|
Există un site oficial cu informaţii actualizate?
|
|
|
|
51.
|
Se adaptează controlul intern la schimbările de mediu intern şi
extern?
|
|
|
|
52.
|
Există o procedură de revizuire a structurii şi funcţionării
departamentelor, direcţiilor, serviciilor sau a birourilor?
|
|
|
|
53.
|
Se întreprind acţiuni de îmbunătăţire a controlului managerial,
urmărindu-se propriile constatări din anii precedenţi?
|
|
|
|
Nr. crt.
|
Obiectivul
|
Da
|
Nu
|
Explicaţii/Documentele care
probează răspunsul
|
54.
|
Rezultatele controalelor efectuate, măsurile dispuse şi modul de
îndeplinire a acestora sunt analizate la nivelul conducerii instituţiei? Dacă
da, vă rugăm să prezentaţi dovada.
|
|
|
|
55.
|
Au fost făcute propuneri de măsuri menite să îmbunătăţească
parametrii de îndeplinire a activităţii angajaţilor şi eficientizarea
timpului de lucru?
|
|
|
|
56.
|
Propunerile de măsuri menite să
îmbunătăţească parametrii de îndeplinire a activităţii angajaţilor,
corectarea erorilor au fost implementate în totalitate?
|
|
|
|
57.
|
La ce nivel apreciaţi proiectarea şi funcţionarea controlului
intern în entitate?
|
|
|
|
|
- Foarte bine
|
|
|
|
|
- Bine
|
|
|
|
|
- Satisfăcător
|
|
|
|
|
- Nesatisfăcător
|
|
|
|
Conducerea entităţii
......................................
Entitatea..................
MACHETA Nr. 5
Denumirea entităţii...................
CHESTIONAR
pentru evaluarea auditului intern
Nr crt.
|
Obiectivul
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documentele care
probează răspunsul
|
1.
|
Este organizat un compartiment de audit intern în cadrul
entităţii? Dacă nu, care sunt cauzele şi cum se asigură exercitarea funcţiei
de audit intern?
|
|
|
2.
|
Compartimentul de audit intern face parte
dintr-o structură organizatorică cu atribuţii de control intern?
|
|
|
3.
|
Numirea/Destituirea conducătorului compartimentului de audit
intern s-a efectuat cu avizul prealabil al UCAAPI/organului ierarhic
superior?
|
|
|
4.
|
Numirea/Destituirea auditorilor interni
s-a efectuat cu avizul prealabil al conducătorului compartimentului de audit?
|
|
|
5.
|
Au fost elaborate normele metodologice proprii şi Carta auditului
intern?
|
|
|
6.
|
Au fost avizate aceste norme de către UCAAPI/organul ierarhic
superior?
|
|
|
7.
|
S-a elaborat planul strategic de audit intern (pe 3 ani)?
|
|
|
8.
|
S-a elaborat planul anual de audit intern?
|
|
|
9.
|
Elaborarea planurilor anuale de audit intern are la bază o
analiză a riscurilor asociate activităţilor entităţii?
|
|
|
10.
|
Selectarea misiunilor cuprinse în
planurile anuale se face în funcţie de mărimea riscurilor asociate
activităţilor?
|
|
|
11.
|
In anul financiar supus verificării au fost efectuate toate
misiunile cuprinse în planul anual? Dacă nu, în ce procent a fost îndeplinit
şi care au fost cauzele neîndeplinirii acestuia?
|
|
|
12.
|
Au existat recomandări neavizate/neînsuşite de către conducătorul entităţii?
|
|
|
13.
|
In cazul în care răspunsul este afirmativ, care sunt aceste
recomandări neînsuşite?
|
|
|
Nr crt.
|
Obiectivul
|
Răspuns
|
Explicaţii/Documentele care
probează răspunsul
|
14.
|
în cazul recomandărilor neînsuşite, s-a
informat UCAAPI/organul ierarhic superior?
|
|
|
15.
|
Auditorii interni au fost implicaţi în acţiuni nonaudit
(inspecţii, verificări tematice etc.)?
|
|
|
16.
|
Există un sistem de urmărire periodică a implementării recomandărilor formulate
prin rapoartele de audit intern?
|
|
|
17.
|
Au existat situaţii de limitare sau imixtiune în activitatea de
audit intern?
|
|
|
18.
|
Rapoartele anuale de activitate au fost transmise la
UCAAPI/organul ierarhic superior (şi CCR începând cu activitatea aferentă
anului 2009)?
|
|
|
19.
|
Au fost efectuate misiuni de evaluare a gradului implementării
sistemului de control managerial în entitate?
|
|
|
Şeful compartimentului de audit intern/Auditor
intern,
.........................................................................................
ANEXA Nr. 27
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Departamentul/Camera de Conturi....................
TABEL
cuprinzând informaţiile necesare pentru stabilirea
nivelului de încredere în sistemul de control intern al entităţii
Evaluarea sistemului de control
intern înainte de efectuarea testelor de control
|
Nivelul de încredere în sistemul de
control intern al entităţii stabilit după efectuarea testelor de control,
în funcţie de deficienţele constatate
|
Rezultatul evaluării
sistemului de control
intern
|
Calificativul acordat
sistemului de control
intern
|
Nu s-au identificat deficienţe
|
S-au identificat
puţine deficienţe,
dar nesemnificative
|
S-au identificat
câteva deficienţe
semnificative
|
S-au identificat numeroase deficienţe
|
Sistemul de control intern a fost proiectat corespunzător şi
funcţionează bine.
|
foarte bine
|
ridicat
|
mediu
|
scăzut
|
foarte scăzut
|
Sistemul de control intern a fost proiectat corespunzător şi pare
să funcţioneze în general bine.
|
bine
|
mediu
|
scăzut
|
foarte scăzut
|
foarte scăzut
|
Sistemul de control intern pare a fi proiectat
corespunzător, dar există totuşi pericolul ca aceste controale să
dea greş în anumite cazuri.
|
satisfăcător
|
scăzut
|
foarte scăzut
|
foarte scăzut
|
foarte scăzut
|
Sistemul de control intern nu este
proiectat şi nu funcţionează satisfăcător.
|
nesatisfăcător
|
Nu se stabileşte nivel de încredere deoarece nu se testează
controalele.
|
Nu se stabileşte nivel de încredere deoarece nu se testează
controalele.
|
Nu se stabileşte nivel de încredere deoarece nu se testează
controalele.
|
Nu se stabileşte nivel de încredere deoarece nu se testează
controalele.
|
ANEXA Nr. 28
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Autoritatea de Audit
NOTIFICARE ENTITATE AUDITATĂ
Către
................................................................................................................
(Se va trece denumirea entităţii/entităţilor - fără
acronime)
Domnului/Doamnei....................................................................-......................................................................................
(Se vor trece numele şi prenumele - funcţia
conducătorului entităţii/calitatea în cadrul proiectului.)
(Se vor trece părţile interesate în ordinea
descrescătoare a rangului/funcţiei.)
Stimate/Stimată (Se va trece funcţia/calitatea.)
..........................................................................................................................................
Vă informăm că în perioada (Se va completa după formatul zi/lună/an - zi/lună/an)
................................................................................
Autoritatea de Audit urmează să efectueze o acţiune de audit public extern, al
cărei obiectiv general este (Se va înscrie denumirea
obiectivului general sau a obiectului misiunii, după
caz.)...........................................................................................................
Echipa de auditori care va realiza acţiunea de audit va
fi nominalizată prin delegaţie aprobată de preşedintele Autorităţii de Audit.
Baza legală pentru efectuarea acţiunii de audit
menţionate mai sus o reprezintă Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată.
Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii de
audit este necesar să dispuneţi măsurile care se impun, astfel încât să fie
puse la dispoziţia auditorilor publici externi actele, documentele şi
informaţiile ce vor fi solicitate, un spaţiu adecvat şi logistica necesară pe
perioada desfăşurării acţiunii.
Cu stimă,
Semnătura (clar şi olograf)
......................................
Preşedinte,
.................
ANEXA Nr. 29
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Autoritatea de Audit
DECIZIE
privind suspendarea aplicării unor măsuri, blocarea
fondurilor şi înlăturarea neregulilor constatate
nr........./anul
In temeiul dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 94/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi ale art.
... din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor
specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din
aceste activităţi,
examinând constatările consemnate în Raportul de audit
întocmit la (Se va trece
denumirea entităţii auditate.)
......................................................................................
înregistrat sub nr.................., având ca
obiectiv
general...........................................................................,
au rezultat următoarele:
1......................................................;
2......................................................;
..........................................................
n.......................................................
(Se vor înscrie în mod sintetic şi concret
constatările, inclusiv reglementările comunitare/naţionale nerespectate,
consecinţele şi alte informaţii relevante.)
Pentru înlăturarea acestor abateri de la legalitate şi
regularitate, în baza prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată, şi ale
Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice
Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste
activităţi, aprobat de plenul Curţii de Conturi prin Hotărârea nr. 130/2010, şi
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, preşedintele Autorităţii de Audit
1. suspendarea aplicării următoarelor măsuri care
contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal:
a).............................................................;
b).............................................................;
c).............................................................;
..................................................................
n) .............................................................;
2. blocarea următoarelor
fonduri bugetare sau speciale/întreruperea plăţilor din următoarele fonduri
bugetare:
a).............................................................;
b).............................................................;
c).............................................................;
..................................................................
n)
.............................................................;
3. înlăturarea următoarelor nereguli constatate în
activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată:
a).............................................................;
b).............................................................;
c).............................................................;
..................................................................
n)
.............................................................;
(După caz, se vor înscrie şi măsurile ce urmează a
fi duse la îndeplinire de către entitatea auditată.)
Despre măsurile luate şi rezultatele obţinute ne veţi
comunica până cel mai târziu..............
In termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea
deciziei, partea interesată poate face contestaţie, în condiţiile legii,
la...............................................................
Contestaţia nu suspendă obligaţia executării măsurilor
dispuse prin prezenta decizie.
Semnătura (clar şi olograf)
.............................
Preşedinte,
..................
Avizat
Vicepreşedinte coordonator,
................................
La propunerea
Direcţiei
..........................................
...........................................
Director,
.............................
NOTE:
1. In situaţia în care prin această decizie s-a dispus
conducerii entităţii verificate să stabilească întinderea prejudiciului şi să
ia măsuri pentru recuperarea acestuia, în partea finală a deciziei se va face
menţiunea: „In cazul în care nerecuperarea prejudiciilor este ca urmare a nedispunerii
şi a neurmăririi de către conducere a măsurilor transmise de Curtea de Conturi,
urmează să fie aplicate prevederile art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată."
2. Conţinutul deciziei se adaptează, de la caz la caz,
în funcţie de constatările concrete şi măsurile aferente de valorificare ce se
impun.
ANEXA Nr. 30
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Autoritatea de Audit
PROCES-VERBAL DE CONSTATARE
în cazul nerespectării prevederilor art. 42 alin.
(1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 94/1992, republicată
Localitatea................................, ziua ....
luna.....anul......
Subsemnatul,...................................., având
funcţia de auditor public extern în cadrul (denumirea
structurii de audit)........................................................,
în baza Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi a Delegaţiei
nr.............................., am constatat că (Se
va trece denumirea entităţii.)
........................................................................................................................................................................ ..........
nu a asigurat îndeplinirea solicitării formulate de
către Autoritatea de Audit în temeiul art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) din
lege (Se va indica, după caz,
articolul corespunzător solicitării.) si transmise entităţii prin Adresa
nr..........................., după cum urmează:
1......................................;
2.......................................
OBSERVAŢII:
Se prezintă în mod concret şi explicit solicitarea
formulată şi măsurile luate de entitate, dacă este cazul, avându-se în vedere
următoarele :
1. descrierea abaterii de la legalitate şi
regularitate, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia;
2. persoanele cu atribuţii şi
responsabilităţi în domeniu, poziţia acestora faţă de abaterile constatate,
precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi cu privire
la aceasta.
Prezentul proces-verbal de constatare a fost întocmit
în......exemplare şi a fost înregistrat sub nr...........din.........., la entitatea verificată,
dintre care un exemplar a fost lăsat acesteia, iar.......exemplare au fost
luate de echipa de audit.
Prin semnarea Procesului-verbal de constatare se
recunoaşte restituirea actelor şi documentelor puse la dispoziţia auditorilor publici externi.
Echipa de audit
Auditori publici externi:
............................................
(numele, prenumele şi semnătura)
Conducerea entităţii
...............................................
(numele, prenumele şi semnătura)
ANEXA Nr. 31
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Autoritatea de Audit
PROCES-VERBAL DE CONSTATARE
în cazul nerespectării măsurilor stabilite în baza
prevederilor art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată
Localitatea................................, ziua ....
luna.....anul......
Subsemnatul,.........................................,
având funcţia de auditor public extern în cadrul
(denumirea structurii de
audit)......................................................, în baza Legii nr.
94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată, şi a Delegaţiei nr..............................., am constatat că (Se va trece denumirea entităţii.)
........................................................................................................................................................................ .........
prin domnul/doamna,
.................................., având funcţia de.....................,
responsabil(ă) cu luarea măsurilor prevăzute în
Cererea de suspendare nr...................., nu a asigurat îndeplinirea măsurilor stabilite în
temeiul art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată, după cum urmează:
1......................................;
2......................................;
3.......................................;
4........................................
OBSERVAŢII:
Se prezintă în mod concret şi explicit măsurile
stabilite în temeiul art. 45 din lege, consecinţele neluării măsurilor
respective, responsabilitatea celui în drept să ia astfel de măsuri, poziţia
acestuia în legătură cu măsurile cerute a fi luate, precum şi punctul de vedere
motivat al auditorilor publici externi cu privire la aceasta.
Prezentul proces-verbal de constatare a fost întocmit
în......exemplare şi a fost înregistrat la entitate sub nr.............................. din..........,
dintre care un exemplar a fost lăsat acesteia, iar.......exemplare au fost luate
de echipa de audit.
Prin semnarea Procesului-verbal de constatare se
recunoaşte restituirea actelor şi documentelor puse la dispoziţia auditorilor publici externi.
Echipa de audit
Auditori publici externi:
.........................................
(numele, prenumele şi semnătura)
Conducerea entităţii
..................................
(numele, prenumele şi semnătura)
ANEXA Nr. 32
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Autoritatea de Audit
DECIZIE
privind sancţionarea abaterilor constatate
nr........./anul
In temeiul dispoziţiilor art. 62 lit. b) din Legea nr.
94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată,
respectiv pct.... din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor
rezultate din aceste activităţi, aprobat de plenul'Curţii de Conturi prin
Hotărârea nr. 130/2010, şi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010,
având în vedere solicitarea Autorităţii de Audit
adresată (după caz):
1 (Se va trece organul de
control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară, al Băncii Naţionale a
României.)
................................................................
.................................................................................................................,
prin care s-a solicitat verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor legale, conform cerinţelor menţionate în Adresa
nr...............................;
2 (Se va trece organismul cu
atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară.)
...........................................................................................
...............................................................................................................,
prin care au fost solicitate rapoartele de control ale
acestuia/acesteia, conform cerinţelor menţionate în
Adresa nr...........................;
3 (Se va trece instituţia
specializată a statului.)
................................................
...................................................................................................................................,
prin care s-a solicitat efectuarea unor verificări de
specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări, conform
cerinţelor menţionate în Adresa nr...........................;
4 (Se va trece entitatea
auditată.)
.........................................................................
...........................................................................................,
prin care s-a solicitat celor în drept suspendarea din
funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter
financiar, constatate în urma auditurilor efectuate, până la soluţionarea
definitivă a cauzelor în care sunt implicate, conform cerinţelor menţionate în Adresa nr...........................
Constatând neîndeplinirea de către (Se va trece denumirea entităţii în
cauză.)
.......................................................................................................................................,
prin
domnul/doamna............................................, în calitate
de....................................., a cerinţelor solicitate în temeiul
prevederilor art. 42 alin.
(1) lit. b), c) şi d) şi ale art. 45 (Se va completa articolul corespunzător,
după caz.) din Legea nr. 94/1992, republicată, aşa cum rezultă din
Procesul-verbal de constatare nr................../..........., preşedintele
Autorităţii de Audit
DECIDE:
Sancţionarea, în conformitate cu prevederile art. 62
lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, a domnului/doamnei ...........................................................,
domiciliat(ă)în........................................................................................................,
în calitate de............................în cadrul (Se va trece denumirea entităţii în cauză.)
...................................................................................................................................,
cu amendă civilă egală cu salariul pe.........luni (Se
va trece, după caz, salariul de la două până la 5 luni al persoanei din vina
căreia nu au fost duse la îndeplinire
măsurile stabilite.).
In termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea
deciziei, partea interesată poate face contestaţie, în condiţiile legii, la
Secţia de contencios administrativ a Curţii de
Apel......................................
Contestaţia nu suspendă obligaţia executării măsurilor
dispuse prin prezenta decizie.
Semnătura (clar şi olograf)
.....................................
Preşedinte,
...................
Avizat
Vicepreşedinte coordonator,
...............................................
La propunerea Direcţiei
..........................................
...........................................
Director,
......................................
NOTE:
1. Se va întocmi câte o decizie pentru fiecare entitate.
2. Conţinutul deciziei se adaptează, de la caz la caz.
ANEXA Nr. 33
la regulament
CURTEA DE CONTURI
Autoritatea de Audit
CERERE
de suspendare din funcţie pentru abateri grave cu caracter financiar sau fapte cauzatoare de prejudicii
importante
In temeiul dispoziţiilor art.
45 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi,
republicată, şi ale pct. ... din Regulamentul privind organizarea şi
desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea
actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat de plenul Curţii de Conturi
prin Hotărârea nr. 130/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, examinând
constatările consemnate în Raportul de audit întocmit
la (Se va trece entitatea auditată.) ...............................................................
.........................................................................................................................................,
înregistrat sub nr................./..............., având ca obiectiv general
.................................................................., constatând
abateri grave cu caracter financiar si/sau fapte
cauzatoare de prejudicii importante, consemnate în raportul de audit menţionat,
Autoritatea de Audit
CERE:
Suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a
următoarelor persoane acuzate de săvârşirea acestora, până la soluţionarea
definitivă a cauzelor în care au fost implicate:
1............................................;
2............................................;
...............................................
n.............................................
(Se trec numele şi prenumele persoanei, funcţia
deţinută în cadrul entităţii auditate, precum şi abaterile grave cu caracter
financiar sau faptele cauzatoare de prejudicii importante consemnate în
raportul de audit pe baza cărora se solicită suspendarea din funcţie.)
Despre măsura luată ne veţi comunica până cel
târziu...............
In cazul neîndeplinirii acestei măsuri dispuse în
temeiul dispoziţiilor art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată, urmează a se
aplica prevederile art. 62 lit. b) din lege.
Semnătura (clar şi olograf)
......................................
Preşedinte,
..........................
Avizat
Vicepreşedinte coordonator,
.............................................
La propunerea
Direcţiei
...........................................
...........................................
Director,
...........................................