Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 130 din 4 noiembrie 2010

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati

ACT EMIS DE: CURTEA DE CONTURI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 832 din 13 decembrie 2010



Având în vedere Nota nr. 32.744 din 29 octombrie 2010 privind proiectul Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi,

în baza dispoziţiilor art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi ale art. 5 pct. 5.10 din Regulamentul propriu al Plenului Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărârea nr. 23 din 19 noiembrie 2008,

în temeiul prevederilor art. 59 din Legea nr. 94/1992, republicată,

plenul Curţii de Conturi, întrunit în şedinţa din data de 4 noiembrie 2010, adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Regulamentul prevăzut la art. 1 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

Art. 4. - Prevederile prezentei hotărâri sunt aduse la cunoştinţă tuturor structurilor de control/audit ale Curţii de Conturi de către Departamentul I.

Art. 5. -Incepând cu data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la art. 1, Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 1/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 10 februarie 2009, se abrogă.

Preşedintele Curţii de Conturi,

Nicolae Văcăroiu

ANEXĂ

REGULAMENT

privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi

(aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010, conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată)

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

1. In temeiul prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată1, plenul Curţii de Conturi aprobă prezentul regulament.

2. Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale Legii nr. 94/1992, republicată, denumită în continuare lege.

3. Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

Totodată, Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar.

4. Prezentul regulament stabileşte următoarele:

a) modul de organizare a activităţilor specifice Curţii de Conturi;

b) modul în care se realizează atribuţiile, competenţele şi obiectivele de control şi audit public extern, inclusiv cele de evaluare a activităţii de control şi de audit intern ale entităţilor care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;

c) modul în care se efectuează valorificarea constatărilor cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici externi ca urmare a finalizării acţiunilor de control/audit public extern;

d) procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de către entităţile verificate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi şi evaluarea impactului acestor măsuri în activitatea acestor entităţi;

1 In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009.

e) procedura privind asigurarea şi controlul calităţii în activităţile desfăşurate în cadrul Curţii de Conturi;

f) modul de organizare şi de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţării naţionale aferente.

5. In înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

- audit public extern - activitatea specifică realizată de Curtea de Conturi în baza standardelor proprii de audit şi a prezentului regulament. Auditul public extern cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei;

- audit financiar- activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie.

Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea că:

a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă;

- audit al performanţei - evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate sau o operaţiune funcţionează din punctele de vedere ale eficienţei, economicităţii şi eficacităţii;

- auditor public extern - persoana angajată în cadrul Curţii de Conturi care efectuează activităţi specifice de control şi audit public extern;

- autoritate publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, autorităţile administrative autonome, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare;

- control - activitatea specifică efectuată de Curtea de Conturi în baza programului anual de activitate aprobat de plen, prin care se verifică şi se urmăreşte dacă modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea controlată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă acestea respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

- document de lucru - suportul material pe care auditorul public extern consemnează obiectivele de control/audit, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de audit utilizate pentru obţinerea probelor suficiente şi adecvate, observaţiile, constatările, descrierile, evaluările şi concluziile pe care le-a formulat în legătură cu domeniul verificat;

- economicitate - caracteristică atribuită situaţiei în care se obţine minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;

- eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi relaţia dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

- eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;

- eşantionarea - metoda de selectare a elementelor cuprinse într-o categorie de operaţiuni economice ce urmează a fi verificată, astfel încât toate elementele din categoria respectivă să aibă şanse egale de a fi selectate, iar concluziile să poată fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice;

- fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;

- frauda - orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu:

a) utilizarea sau prezentarea de declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, care au ca efect alocarea/dobândirea, respectiv utilizarea nepotrivită sau incorectă a fondurilor publice;

b) necomunicarea unei informaţii prin încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect la care s-a făcut referire la lit. a);

- legalitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuării acesteia;

- misiune de audit - acţiunea de audit financiar sau de audit al performanţei aprobată a se desfăşura la o entitate publică, conform programului anual de activitate a Curţii de Conturi, şi care se finalizează cu un raport de audit;

- ordonator de credite - persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună şi să aprobe acţiuni cu efect financiar asupra fondurilor publice sau a patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, indiferent de natura acestora;

- opinie de audit - concluzia auditorului public extern care se exprimă în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau a programului ori activităţii auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea şi conformitatea acestora cu reglementările aplicabile domeniului;

- patrimoniu - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau entităţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu, precum şi bunurile la care se referă aceste drepturi. Patrimoniul include atât patrimoniul public, cât şi patrimoniul privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale şi al entităţilor publice;

- patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite ori asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale se referă exclusiv la bunurile din sectorul public;

- prag de semnificaţie - nivelul, mărimea şi importanţa unei sume sau informaţii, peste care auditorul public extern consideră că rezultatele auditului financiar efectuat pot afecta deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie mai este cunoscut în practică şi sub denumirea de nivel al materialităţii;

- prejudiciu- pierdere provocată patrimoniului public sau privat al statului, al unei unităţi administrativ-teritoriale sau al unei entităţi publice a acestora, ca urmare a acţiunii ori inacţiunii contrare legii a unei persoane cu atribuţii în administrarea patrimoniului, care este declanşată de fapta ilicită a acesteia şi care urmează să fie reparată integral prin acoperirea pagubei, precum şi a beneficiilor nerealizate (dobânzi, penalităţi). In timpul acţiunilor de control/audit, auditorii publici externi estimează valoarea erorii/abaterii constatate, urmând ca întinderea prejudiciului să fie stabilită de conducerea entităţii verificate, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din lege;

- program anual de activitate - documentul aprobat de către plen prin care se programează activităţile specifice ale Curţii de Conturi, respectiv control, audit financiar şi auditul performanţei, în baza căruia auditorii publici externi îşi desfăşoară anual activitatea;

- proceduri de audit - metodele şi tehnicile utilizate de auditorii publici externi, necesare formulării, după caz, a constatărilor, opiniilor, concluziilor şi recomandărilor. In categoria procedurilor de audit intră: teste ale controalelor şi proceduri de fond;

- proceduri de fond- proceduri de audit efectuate de către auditorul public extern pentru a obţine probe de audit suficiente şi adecvate în scopul detectării deficienţelor semnificative din activitatea entităţii verificate, reflectată în situaţiile financiare întocmite, precum şi al reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil. Procedurile de fond cuprind: proceduri analitice şi teste de detaliu;

- proceduri analitice - activitatea de analiză a informaţiilor, realizată prin studierea datelor financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate;

- regularitate - caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte;

- riscul de audit - riscul ca auditorul public extern să exprime o opinie de audit care nu este adecvată;

- riscul de control - riscul ca o eroare/abatere semnificativă să se producă fără a fi prevenită, detectată sau corectată în timp util de către sistemul de control intern şi sistemul contabil ale entităţii verificate;

- riscul inerent - susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni economice să conţină erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile altor categorii de operaţiuni economice, presupunând, printre altele, că în entitatea verificată nu există/nu sunt implementate controale interne;

- riscul de nedetectare - probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi să nu detecteze deficienţele care există într-o categorie de operaţiuni economice şi care pot fi semnificative în mod individual sau atunci când sunt cumulate cu deficienţe din alte categorii de operaţiuni economice;

- scepticism profesional - o atitudine care include o gândire dubitativă şi o evaluare critică a probelor de audit;

- standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public extern determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat;

- standarde proprii de audit ale Curţii de Conturi - definesc principiile de bază şi stabilesc un cadru unitar de aplicare a procedurilor şi a metodelor utilizate în desfăşurarea activităţilor specifice ale Curţii de Conturi, cu scopul de a asigura calitatea activităţii;

- fesfe ale controalelor - testele efectuate de auditorii publici externi cu scopul de a obţine probe de audit privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entităţii verificate, având în vedere:

a) proiectarea acestor sisteme conform prevederilor legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile semnificative;

b) funcţionarea eficientă a sistemelor pe toată perioada verificată, în vederea evaluării măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme;

- fesfe de detaliu - proceduri pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor operaţiuni ale entităţii realizate în perioada verificată şi care iau forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor de audit, cum ar fi:

a) inspecţia - examinarea registrelor de contabilitate pentru a identifica dacă datele înregistrate în acestea corespund cu cele existente în documentele justificative în condiţiile respectării prevederilor legale, în cazul cheltuielilor, începând de la faza de angajare a cheltuielilor şi până la plata efectivă a acestora, iar în cazul veniturilor, începând de la stabilirea acestora şi până la încasarea lor;

- în cazul activelor corporale, presupune verificarea existenţei faptice a acestora, a modului de gestionare şi chiar a respectării specificaţiilor tehnice aplicabile (de exemplu, în cazul examinării unui activ, cum ar fi un drum sau o clădire, dacă există indicii privind nerespectarea specificaţiilor de construcţie aplicabile, se poate verifica inclusiv dacă acestea sunt îndeplinite, solicitându-se în acest scop efectuarea unei expertize tehnice, conform prevederilor pct. 20);

- în cazul obiectivelor prevăzute în actul de înfiinţare al entităţii, presupune verificarea dacă entitatea a luat deciziile corecte sau şi-a îndeplinit atribuţiile în concordanţă cu aceste obiective.

In vederea verificării elementelor patrimoniale şi a realităţii efectuării unor categorii de cheltuieli, inspecţia se efectuează şi pe teren. In acest caz, auditorii publici externi pot solicita entităţii verificate constituirea unei comisii, din care, pe lângă membrii echipei de control/audit, pot face parte reprezentanţii entităţii verificate, precum şi experţi pe domenii, din afara entităţii, dacă este cazul;

b) confirmarea - primirea unui răspuns scris de la o persoană fizică sau juridică, independentă de entitatea supusă verificării, pentru a stabili acurateţea informaţiilor furnizate de entitatea verificată ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările contabile ale acesteia cu cele primite de la sursele externe;

c) intervievarea/investigarea - procedura de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate şi care constă în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii verificate, în scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate;

d) observarea - urmărirea activităţilor, proceselor sau a procedurilor interne realizate de către persoane din cadrul entităţii verificate;

e) recalcularea - verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele justificative şi din înregistrările contabile, prin reluarea calculelor;

f) reefectuarea - aplicarea de către auditorul public extern, în mod independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de către entitatea verificată în cadrul controlului intern.

SECŢIUNEA 1

Competenţe, activităţi specifice şi alte atribuţii ale Curţii de Conturi

6. Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legea sa de organizare şi funcţionare şi reprezintă România, în calitate de instituţie supremă de audit, în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.

7. In baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate, prevăzute la art. 26 din lege, asigurându-se că:

a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă.

Asupra datelor înscrise în conturile de execuţie nicio altă autoritate nu se poate pronunţa decât provizoriu.

8. Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.

9. Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică, persoană fizică sau juridică nu o mai poate obliga.

10. Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului vor fi prezentate plenului Curţii de Conturi, în vederea introducerii acţiunilor solicitate în programul anual de activitate.

11. La finalizarea acţiunilor de verificare menţionate la pct. 10, Curtea de Conturi întocmeşte rapoarte care vor fi transmise imediat Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, iar valorificarea constatărilor înscrise în actele de control respective se va face în conformitate cu procedurile specifice Curţii de Conturi. Rapoartele transmise către Parlament vor include şi punctul de vedere al entităţii verificate, precum şi motivaţia legală a neînsuşirii acestuia de către Curtea de Conturi.

12. In cadrul competenţelor prevăzute la art. 21 din lege, Curtea de Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra următoarelor domenii, prevăzute în cuprinsul art. 22 din lege:

a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea şi utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;

c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;

d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome, de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de către organismele autonome de asigurări sociale ale statului;

f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;

g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.

13. Principalele activităţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern. Auditul public extern cuprinde, în principal, auditul financiar şi auditul performanţei.

14. Controlul se desfăşoară, în baza tematicilor specifice elaborate de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, la:

a) instituţiile publice prevăzute la art. 23 şi art. 25 alin. (1) din lege, pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;

b) alte persoane prevăzute la art. 23 (altele decât instituţiile publice), art. 24 şi art. 29 alin. (2) şi (3) din lege.

Controlul se poate efectua şi ca urmare a unor informaţii apărute în mass-media, a unor sesizări primite de Curtea de Conturi de la diverse persoane juridice şi fizice sau din alte surse.

Pentru rezolvarea unor sesizări, Curtea de Conturi poate dispune altor entităţi abilitate prin lege să efectueze verificarea aspectelor semnalate.

15. Auditul financiar se exercită în baza prevederilor art. 26 din lege, potrivit programului anual de activitate, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat întocmite pentru exerciţiul financiar încheiat, în vederea obţinerii asigurării că:

a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă.

16. Conform prevederilor art. 27 din lege, Curtea de Conturi are competenţa să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 din lege sunt supuse auditării în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripţie să se asigure verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curţii de Conturi înainte de aprobarea programului anual de activitate.

17. Curtea de Conturi efectuează, potrivit prevederilor art. 28 din lege, auditul performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, în baza programului său de activitate, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor supuse verificării.

18. Potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi prezintă Parlamentului şi autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea fondurilor publice în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, eficienţei, economicităţii şi eficacităţii. In consecinţă, auditorii publici externi au obligativitatea verificării acestor aspecte/obiective în cadrul oricărui tip de activitate specifică prevăzută la pct. 13, respectiv control, audit financiar sau audit al performanţei.

19. Activităţile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se realizează pe baza procedurilor de audit cuprinse în prezentul regulament şi în standardele proprii de audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi.

Standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi sunt elaborate în concordanţă cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

20. Dacă pe parcursul desfăşurării acţiunilor de control şi audit public extern ale Curţii de Conturi se consideră că sunt necesare cunoştinţe şi experienţă specială în alte domenii decât cel financiar-contabil şi de audit, se poate apela la serviciile unui expert în domeniul respectiv, conform prevederilor cuprinse în standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi.

In acest scop, auditorii publici externi trebuie să întocmească o notă, în care să formuleze propunerea pentru apelarea la serviciile unui expert şi să motiveze necesitatea acestor servicii pentru fundamentarea constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Această notă va fi înregistrată la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, după care va fi supusă analizei conducerii structurii de specialitate care realizează acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de conturi va aviza nota întocmită de auditorii publici externi dacă apreciază necesitatea şi eficienţa serviciilor de expertiză (raportul favorabil dintre valoarea estimată a erorilor/abaterilor/prejudiciilor şi costurile serviciilor furnizate de expert). Nota avizată va fi înaintată conducerii executive a Curţii de Conturi pentru aprobare, însoţită de adresa prin care se solicită aprobarea apelării la serviciile unui expert.

După aprobarea de către conducerea executivă a Curţii de Conturi a solicitării formulate, în conformitate cu procedura internă a Curţii de Conturi, se va proceda la:

a) desemnarea expertului;

b) verificarea modului de îndeplinire de către expert a condiţiilor de competenţă (certificarea profesională, autorizarea sa de către un organism profesional şi experienţa profesională) şi de obiectivitate;

c) stabilirea modalităţii de plată de către Curtea de Conturi a contravalorii serviciilor prestate de către expert;

d) stabilirea condiţiilor şi termenelor de predare a expertizei solicitate.

21. Conform prevederilor art. 41 din lege, Curtea de Conturi avizează:

a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor ori o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;

b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

22. Potrivit prevederilor art. 42 din lege, Curtea de Conturi mai are şi următoarele atribuţii, respectiv:

a) să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23 din lege;

b) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;

c) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

d) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări;

e) să dezvolte colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de audit.

De asemenea, autorităţile publice cu atribuţii de control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.

23. In cazul constatării de către auditorii publici externi a unor abateri care, potrivit reglementărilor legale, constituie contravenţii, ale căror constatare şi sancţionare intră în competenţa altor autorităţi/instituţii publice decât Curtea de Conturi, se va proceda astfel:

a) auditorii publici externi vor informa conducerea departamentului/camerei de conturi în legătură cu abaterea constatată, printr-o notă în care se vor consemna următoarele: abaterea constatată, actul normativ care prevede sancţiunea contravenţională pentru abaterea respectivă; autoritatea împuternicită/abilitată de lege să aplice sancţiunea şi propunerea de sesizare a autorităţii abilitate de lege să aplice sancţiunea contravenţională;

b) în timpul acţiunii de verificare se va transmite operativ o adresă către autoritatea abilitată de lege să constate contravenţia şi să aplice sancţiunea contravenţională, prin care se aduce la cunoştinţă abaterea constatată de Curtea de Conturi şi se solicită efectuarea unei verificări în vederea luării de măsuri sancţionatorii, dacă această abatere este în termenul legal de prescripţie. Adresa va fi semnată de şeful departamentului/ directorul camerei de conturi, iar în cuprinsul acesteia se va menţiona faptul că solicitarea este formulată în baza prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, iar neîndeplinirea acestei solicitări se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din aceeaşi lege.

Totodată, se va solicita acestei autorităţi ca într-un termen stabilit să informeze structura Curţii de Conturi cu privire la măsurile dispuse;

c) în raportul întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se vor preciza următoarele elemente obligatorii:

(i) abaterea constatată;

(ii) actul normativ care prevede sancţiune contravenţională pentru abaterea respectivă;

(iii) autoritatea împuternicită/abilitată de lege să aplice sancţiunea;

(iv) măsura luată de Curtea de Conturi în timpul verificării, respectiv de sesizare a autorităţii abilitate de lege să aplice sancţiunea contravenţională;

(v) sancţiunea contravenţională aplicată de către autoritatea abilitată până la data încheierii acţiunii de verificare, dacă este cazul;

(vi) neaplicarea sancţiunii contravenţionale de către autoritatea abilitată, ca urmare a solicitării Curţii de Conturi, dacă este cazul.

24. Dacă autorităţile abilitate de lege nu au luat măsuri pentru efectuarea verificării şi aplicarea de sancţiuni, ca urmare a adresei de solicitare a Curţii de Conturi prezentate la pct. 23, Curtea de Conturi va proceda la includerea acestor autorităţi în programul de activitate pe anul în curs în vederea verificării. Cu această ocazie se verifică şi cauzele neaducerii la îndeplinire a solicitării Curţii de Conturi şi se va proceda la sancţionarea contravenţională a persoanelor din vina cărora nu au fost aduse la îndeplinire măsurile dispuse de Curtea de Conturi, în baza prevederilor art. 62 lit. b) din lege, aşa cum se menţionează la pct. 138 din prezentul regulament.

SECŢIUNEA a 2-a

Programul anual de activitate

25. Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului propriu de activitate, astfel cum este prevăzut în art. 3 alin. (1) din lege.

26. Acţiunile specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei din cadrul competenţelor atribuite Curţii de Conturi se desfăşoară pe baza programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi.

Acţiunile se aduc la cunoştinţa entităţilor ce urmează a fi verificate, astfel cum se precizează la art. 30 din lege.

27. Intocmirea, modificarea şi urmărirea realizării programului anual de activitate a instituţiei se efectuează potrivit metodologiei aprobate de plenul Curţii de Conturi.

SECŢIUNEA a 3-a

Obligaţiile entităţilor publice care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi ale altor persoane fizice sau juridice deţinătoare de acte ori documente

28. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale. Entităţile care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate să transmită/să pună la dispoziţie toate aceste acte, documente şi informaţii solicitate în scris sau verbal, la termenele şi în structura stabilite de conducerea structurii de specialitate şi de către auditorii publici externi.

La solicitarea auditorilor publici externi, conform prevederilor art. 5 alin. (3) din lege, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora.

29. Actele, documentele şi informaţiile, solicitate în scris sau verbal, pot fi predate/preluate pe bază de proces-verbal de predare-primire încheiat între persoanele care le-au predat şi cele care le-au primit.

30. Acţiunile de control şi audit public extern ale Curţii de Conturi se desfăşoară, de regulă, la sediul entităţilor supuse verificării.

Acţiunile de control şi audit public extern se pot desfăşura şi la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, conform prevederilor pct. 64-67.

31. Entităţile supuse verificării poartă întreaga răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curţii de Conturi, aşa cum se prevede la art. 5 alin. (5) din lege.

32. Cu privire la controlul/auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea entităţii supuse verificării răspunde, potrivit legii, pentru:

a) pregătirea şi prezentarea integrală şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, în concordanţă cu reglementările legale în vigoare, precum şi a tuturor actelor, documentelor şi a informaţiilor solicitate, în structura stabilită de Curtea de Conturi. Situaţiile solicitate entităţii verificate vor fi întocmite de aceasta în conţinutul şi în forma cerute de Curtea de Conturi şi vor fi semnate de cei care le-au întocmit şi de reprezentanţii legali ai entităţii, iar actele şi documentele vor fi prezentate în original;

b) asigurarea accesului în incinta entităţii al auditorilor publici externi;

c) asigurarea unor spaţii de lucru adecvate, precum şi a unor echipamente (birouri, calculatoare etc.) necesare bunei desfăşurări a activităţii de control/audit public extern;

d) ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere a deficienţelor constatate de către auditorii publici externi în urma acţiunilor de verificare efectuate şi preîntâmpinarea producerii unor asemenea deficienţe în viitor, condiţie a realizării unei bune gestiuni financiare;

e) stabilirea întinderii prejudiciului (dacă este cazul) şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din lege;

f) ducerea la îndeplinire a celorlalte măsuri dispuse în procesul de valorificare a constatărilor Curţii de Conturi (suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea unor fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate);

g) comunicarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie la termenele stabilite de Curtea de Conturi.

SECŢIUNEA a 4-a

Obligaţiile conducerii structurilor de specialitate şi ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi

33. Conducerea structurii de specialitate, respectiv directorul direcţiei din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul adjunct al camerei de conturi şi şeful de serviciu, înainte de data prevăzută pentru începerea acţiunii de verificare, organizează o întâlnire cu auditorii publici externi desemnaţi pentru efectuarea acţiunii, în vederea dezbaterii şi analizării unor probleme referitoare la:

a) obiectivele acţiunii de verificare;

b) legislaţia aplicabilă domeniului supus verificării;

c) evaluarea zonelor de risc pentru entitatea supusă verificării, ţinând cont de acţiunile anterioare efectuate la aceasta, de informaţiile apărute în mass-media etc.

Scopul întâlnirii este instruirea auditorilor publici externi de către conducerea structurii de specialitate, în vederea asigurării calităţii acţiunii ce urmează a se efectua. Problemele dezbătute şi analizate cu ocazia acestei întâlniri vor fi consemnate într-o notă semnată de către persoana/persoanele care a/au efectuat instruirea şi de către auditorii publici externi pentru luare la cunoştinţă. Nota va fi întocmită în două exemplare, dintre care unul va rămâne la conducerea structurii de specialitate, iar celălalt exemplar va fi dat echipei de control/audit şi va face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare, constituind o probă a asigurării calităţii acţiunii ce urmează a se efectua.

34. Pe parcursul acţiunii de verificare, persoanele menţionate la punctul anterior efectuează analize periodice (săptămânal, decadal etc.) cu echipa de control/audit, la sediul entităţii verificate sau la cel al Curţii de Conturi, având ca scop inventarierea şi clarificarea problemelor apărute cu ocazia verificării, precum şi abordarea unitară la nivelul structurii de specialitate a deficienţelor de aceeaşi natură.

Departamentul de specialitate care coordonează acţiunile de verificare în teritoriu va organiza pe parcursul fiecărei acţiuni videoconferinţe cu camerele de conturi pentru a cunoaşte stadiul desfăşurării acestora, precum şi principalele constatări identificate de auditorii publici externi. Cu această ocazie se vor lua măsuri de tratare unitară a constatărilor. Totodată, se va asigura diseminarea bunelor practici la nivelul tuturor structurilor de specialitate.

35. In cadrul acţiunilor pe care le efectuează, auditorii publici externi trebuie să respecte prevederile Codului de conduită etică aprobat de plenul Curţii de Conturi şi să asigure îndeplinirea următoarelor obiective:

a) credibilitatea informaţiilor şi a Curţii de Conturi ca instituţie;

b) profesionalism;

c) calitatea activităţii de control/audit public extern;

d) obţinerea încrederii entităţilor controlate/auditate;

e) consolidarea stării de legalitate în activitatea entităţilor verificate.

Totodată, auditorii publici externi trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

a) supremaţia Constituţiei şi a legii;

b) independenţa;

c) integritatea;

d) obiectivitatea;

e) competenţa profesională;

f) confidenţialitatea;

g) conduita profesională, constând în respectarea următoarelor cerinţe etice:

(i) moralitate în relaţiile cu persoanele cu care vin în contact în activitatea de control/audit public extern desfăşurată;

(ii) respect şi consideraţie în toate situaţiile, atât faţă de şefii ierarhici, cât şi faţă de celelalte persoane cu care intră în contact;

(iii) imparţialitate în activitatea desfăşurată. In acest sens, după utilizarea informaţiilor obţinute de la entitatea controlată/auditată, auditorii publici externi îşi vor formula constatările şi concluziile într-o manieră imparţială;

(iv) rigurozitate şi perseverenţă în examinarea aspectelor controlate/auditate şi în obţinerea informaţiilor. Dovezile supuse examinării, constatările, concluziile, recomandările formulate trebuie să fie complete, clare şi veridice. In cazul în care entitatea controlată/auditată nu este cooperantă în furnizarea actelor, informaţiilor şi documentelor necesare pentru stabilirea constatărilor şi concluziilor, auditorul public extern trebuie să fie perseverent şi consecvent în solicitările sale, iar în cazul în care actele, informaţiile şi documentele solicitate nu se obţin, să aplice procedurile prevăzute de lege;

(v) scepticism profesional în analiza actelor, documentelor şi informaţiilor furnizate de entitatea controlată/auditată;

(vi) responsabilitate profesională şi comportamentală în raport cu întreaga activitate desfăşurată;

(vii) obligativitatea de a consemna în actele întocmite în urma acţiunilor de verificare fraudele constatate ca urmare a aplicării procedurilor de audit şi a exercitării raţionamentului profesional pe parcursul desfăşurării acestor acţiuni, în vederea înştiinţării autorităţilor abilitate, In acelaşi timp, membrii echipei de control/audit vor informa conducerea structurii de specialitate care efectuează verificarea în legătură cu ameninţările, violenţele sau faptele de ultraj comise împotriva lor sau cu comportamentul neadecvat al reprezentanţilor entităţii verificate, dacă este cazul, pentru a fi iniţiate măsuri ferme în vederea protejării auditorilor publici externi.

CAPITOLUL II

Organizarea şi efectuarea controlului, actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum şi valorificarea constatărilor înscrise în aceste acte

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile, competenţele şi obiectivele controlului Curţii de Conturi

36. In temeiul prevederilor art. 1 alin. (1) din lege, domeniile care intră în competenţa de control a Curţii de Conturi sunt redate, în principal, la art. 22 din lege, prevederi care se referă la:

a) modul de formare şi utilizare a resurselor bugetelor componente ale bugetului general consolidat pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;

b) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale;

c) utilizarea alocaţiilor pentru diversele forme de sprijin financiar acordat de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale;

d) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;

e) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

f) alte domenii stabilite, potrivit legii, în competenţa Curţii de Conturi.

37. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din lege, Curtea de Conturi exercită controlul şi la autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, iar în baza prevederilor art. 37 din lege, efectuează controale atât pe parcursul execuţiei bugetare, cât şi pentru perioadele expirate, după caz, la persoanele prevăzute la art. 23 şi 24 din lege.

38. In baza hotărârilor Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, Curtea de Conturi efectuează şi alte controale, în limita competenţelor sale, privind modul de gestionare a resurselor publice, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din lege.

39. Curtea de Conturi, în baza legii sale de organizare şi funcţionare, precum şi a altor prevederi legale, exercită, pe baza programului anual de activitate şi a tematicilor specifice, funcţia de control la:

a) instituţiile publice care intră, potrivit legii, în competenţa de control a Curţii de Conturi, în cazul verificărilor pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, după caz;

b) entităţile aflate în raporturi de subordonare, coordonare, aflate sub autoritatea sau care funcţionează pe lângă instituţiile publice verificate, respectiv regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

c) Banca Naţională a României;

d) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori ori fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru;

e) autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, unde controlul se face cu privire la:

(i) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi procedurilor de privatizare prevăzute de lege;

(ii) modul în care s-a asigurat respectarea clauzelor stabilite prin contractele de privatizare;

(iii) respectarea dispoziţiilor legale privind modul de administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare rezultate din acţiunile de privatizare;

f) persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, care:

(i) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;

(ii) administrează, în temeiul unui contract de concesiune ori de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;

(iii) administrează şi/sau utilizează fonduri publice. La aceste entităţi verificările se efectuează numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri;

g) entităţile la care s-a dispus de către Camera Deputaţilor şi/sau Senat verificarea modului de gestionare a resurselor publice.

40. Prin verificările sale la entităţile şi persoanele prevăzute la pct. 39, Curtea de Conturi urmăreşte, conform prevederilor legale, următoarele obiective:

a) exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare;

b) modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat;

c) evaluarea sistemelor de management şi control intern (inclusiv audit intern) la entităţile verificate (inclusiv autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare ale persoanelor juridice sau fizice către bugete ori către alte fonduri publice stabilite prin lege), a modului de implementare a acestora şi legătura de cauzalitate între rezultatele acestei evaluări şi deficienţele constatate de către Curtea de Conturi în activitatea entităţii respective;

d) calitatea gestiunii economico-financiare în legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele de înfiinţare ale entităţii verificate:

d1) efectuarea inventarierii şi a evaluării tuturor elementelor patrimoniale (toate bunurile aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii verificate), înregistrarea în evidenţa contabilă a rezultatelor obţinute în urma acestor operaţiuni, precum şi înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară; asigurarea integrităţii bunurilor patrimoniale;

d2) constituirea şi utilizarea fondurilor pentru desfăşurarea de activităţi conform scopului, obiectivelor şi atribuţiilor entităţii; d3) legalitatea angajării, lichidării, ordonanţării şi plăţii cheltuielilor din fonduri publice, In cazul contractelor de achiziţii publice, auditorii publici externi vor urmări, în principal, respectarea următoarelor obiective:

d 3.1) planificarea achiziţiilor p ublice:

(i) elaborarea programului anual de achiziţii publice ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare (respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate) şi includerea în acesta doar a acelor bunuri, lucrări, servicii sau obiective de investiţii care au legătură cu obiectul de activitate al entităţii;

(ii) identificarea şi evaluarea potenţialelor riscuri implicate în derularea procedurii de achiziţie publică, generate de constrângeri de timp şi/sau de natură tehnică;

(iii) întocmirea notelor privind determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ce urmează a fi achiziţionate;

(iv) întocmirea programului anual al achiziţiilor publice în structura legal aprobată;

(v) alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică;

(vi) obţinerea aprobărilor necesare pentru declanşarea procedurii de achiziţie publică (existenţa bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de investiţii legal aprobate);

d3.2) iniţierea şi lansarea procedurii de achiziţie publică:

(i) publicarea anunţului de intenţie;

(ii) numirea comisiei de evaluare a ofertelor;

(iii) întocmirea documentaţiei de atribuire: fişa de date a achiziţiei publice; caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă şi identificarea includerii în acestea a unor condiţii abuzive sau restrictive care să conducă la limitarea numărului de ofertanţi; formularele necesare prezentării ofertei; formularul de contract ce se încheie;

(iv) publicarea anunţului de participare, care va face cunoscută şi procedura de achiziţie publică pe care autoritatea contractantă intenţionează să o utilizeze, iar în cazul procedurii simplificate, solicitarea în mod direct de oferte de la potenţialii furnizori;

d3.3) derularea procedurii de achiziţie publică:

(i) depunerea garanţiei de participare a ofertanţilor;

(ii) evaluarea ofertelor;

(iii) întocmirea Procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;

(iv) stabilirea rezultatului aplicării procedurii de achiziţie publică şi întocmirea raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică;

(v) comunicarea rezultatului evaluării ofertelor tuturor ofertanţilor, în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire;

d3.4) finalizarea procedurii de achiziţie publică:

(i) încheierea contractului de achiziţie publică, după parcurgerea procedurii aferente contestaţiilor, cu includerea clauzelor obligatorii aşa cum au fost prevăzute în documentaţia de atribuire, precum şi în concordanţă cu propunerea tehnică şi financiară a ofertei declarate câştigătoare şi cu prevederile caietului de sarcini;

(ii) returnarea garanţiilor de participare celorlalţi ofertanţi;

(iii) întocmirea şi prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a proiectului de angajament legal;

(iv) publicarea anunţului de atribuire a contractului de achiziţie publică;

d3.5) administrarea contractului de achiziţie publică:

(i) obţinerea tuturor documentelor justificative pentru efectuarea plăţilor;

(ii) constituirea şi înregistrarea garanţiilor de bună execuţie;

(iii) prezentarea la viza de control financiar preventiv propriu a ordonanţării la plată, inclusiv a documentelor justificative;

(iv) efectuarea plăţilor în conformitate cu graficul de plăţi şi armonizarea acestui grafic cu graficul de derulare a contractului;

(v) analiza negocierilor în ceea ce priveşte: extinderea termenului prevăzut în contract; modificarea specificaţiilor tehnico-economice după atribuirea contractului; acceptarea creşterilor de preţ, dacă a fost cazul;

(vi) respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică referitoare la cantitatea şi calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate sau la termenele stabilite;

(vii) identificarea situaţiilor de acceptare la plată a unor bunuri nelivrate, lucrări nefinalizate sau a unor servicii neprestate, cu excepţia avansurilor prevăzute în contractele de achiziţie publică şi în limita prevederilor legale;

(viii) modul de justificare până la sfârşitul anului a avansurilor acordate furnizorilor prin bunuri primite/lucrări executate/servicii prestate;

(ix) existenţa documentelor care atestă recepţia bunurilor livrate/lucrărilor executate sau confirmarea prestării serviciilor prevăzute în contractul de achiziţie publică şi evidenţierea intrării acestora în patrimoniu;

(x) efectuarea recepţiei lucrărilor executate în funcţie de stadiul acestora;

(xi) îndeplinirea de către furnizor a obligaţiilor contractuale în perioada de garanţie;

(xii) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;

(xiii) verificarea realităţii executării lucrărilor decontate;

(xiv) întocmirea dosarului achiziţiei publice;

(xv) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;

d4) acordarea şi utilizarea conform destinaţiilor stabilite a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor, precum şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

d5) încheierea şi derularea contractelor de împrumuturi care constituie datoria publică, utilizarea acestor împrumuturi, rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor, precum şi a comisioanelor şi penalităţilor aferente;

d6) obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale;

d7) vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, închirierea şi concesionarea de bunuri proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi asocierile în participaţiune;

d8) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

d9) respectarea principiilor economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice;

e) alte obiective, în limita competenţelor legale.

41. In îndeplinirea atribuţiilor de control pe care le conferă legea, Curtea de Conturi mai are şi următoarele competenţe, potrivit prevederilor art. 42 din lege:

a) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;

b) să ceară şi să utilizeze rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

c) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.

De asemenea, autorităţile publice de control sau de supraveghere prudenţială în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curţii de Conturi.

In acest scop, auditorii publici externi vor întocmi o notă cuprinzând propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate, precum şi motivarea necesităţii acestor verificări pentru fundamentarea constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare. Această notă va fi înregistrată la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, după care va fi analizată de către conducerea structurii de specialitate care realizează acţiunea de verificare. Conducerea departamentului/camerei de conturi va aproba nota întocmită de auditorii publici externi dacă apreciază că verificările solicitate sunt necesare.

Şeful de departament/Directorul camerei de conturi va transmite instituţiei specializate a statului o adresă de solicitare, în care se precizează următoarele: obiectivele de control, perioada de verificare şi termenul de predare a actului de control la structura Curţii de Conturi care a solicitat verificarea respectivă. Actul întocmit la solicitarea Curţii de Conturi constituie anexă la raportul de control întocmit de auditorii publici externi.

Solicitarea se face şi în cazul auditului financiar şi al auditului performanţei.

In aceste condiţii, acţiunea de control de la nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se poate suspenda, dacă este cazul, urmând a fi reluată în momentul primirii actelor întocmite de către respectivele instituţii.

Procedura de suspendare a acţiunii de control este cea prevăzută în metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi, respectiv cu aprobarea plenului în cazul în care perioada de suspendare este mai mare de 10 zile lucrătoare sau este depăşită durata maximă de efectuare a controlului, prevăzută în aceeaşi metodologie.

Nerespectarea prevederilor lit. a)-c) de către instituţiile respective se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea şi efectuarea controlului

42. Activitatea de control se desfăşoară conform programului anual de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi şi tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate, pe categorii de persoane juridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite instituţiei prin lege.

Tematicile de control întocmite de către departamentele de specialitate pentru acţiunile pe care le coordonează în teritoriu vor fi transmise camerelor de conturi cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de perioada aprobată pentru efectuarea verificării.

Notificarea entităţii

43. Entităţile incluse în programul anual de activitate aprobat de plen sunt notificate asupra controlului care urmează să se efectueze de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, cu excepţia verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, aşa cum se prevede la pct. 230.

Adresa de notificare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de şeful de departament/directorul camerei de conturi. Un exemplar al adresei de notificare se reţine de către departamentul de specialitate/camera de conturi şi se ataşează la dosarul curent al acţiunii de verificare, iar celălalt exemplar se transmite entităţii ce urmează a fi verificată, de regulă, cu cel mult 15 zile calendaristice înainte de începerea controlului.

Odată cu transmiterea notificării se solicită şi pregătirea de către entitate, până la data începerii acţiunii de verificare, a unor acte, documente şi informaţii necesare pentru auditorii publici externi, prevăzute în anexa nr. 26 şi în machetele nr. 1-5, în structura stabilită de către Curtea de Conturi.

In cazul în care actele, documentele şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de control a Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din lege.

In cazul acţiunilor de documentare, notificarea se face cu cel puţin două zile calendaristice înainte de data începerii acestor acţiuni.

Desemnarea auditorilor publici externi

44. Auditorii publici externi care urmează să efectueze controlul sunt propuşi de către directorii direcţiilor din cadrul departamentelor/directorii adjuncţi ai camerelor de conturi şi aprobaţi de către şefii de departament sau de către directorii camerelor de conturi.

Propunerile vor fi formulate astfel încât să se asigure rotaţia auditorilor publici externi, ei neputând efectua mai mult de două verificări consecutive la aceeaşi entitate.

45. In cazuri justificate, la propunerea şefului de departament care coordonează o acţiune în teritoriu, la nivelul unei camere de conturi se pot constitui şi echipe de control formate din:

a) auditori publici externi atât din aparatul central, cât şi de la camera de conturi respectivă; sau/şi

b) auditori publici externi de la alte structuri de specialitate decât camera de conturi care are competenţa teritorială de verificare a entităţii respective.

De asemenea, dacă pe parcursul efectuării unei acţiuni de control de către auditori publici externi de la camerele de conturi se obţin de către departamentul coordonator al acţiunii de verificare informaţii privind existenţa unor deficienţe grave în activitatea entităţii verificate, în vederea asigurării finalizării acţiunii de verificare în condiţii de calitate, şeful departamentului respectiv va putea dispune constituirea unei echipe de control, în condiţiile prevăzute la alineatul precedent, care să sprijine activitatea desfăşurată de echipa de control iniţial constituită.

46. Propunerile prezentate la pct. 45 privind componenţa echipelor de control vor fi aprobate de către plenul Curţii de Conturi, iar valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite de echipele de control respective se va face de către departamentul coordonator al acţiunii.

47. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie pentru înlăturarea deficienţelor constatate de echipele prezentate la pct. 45 se poate realiza fie de către departamentul coordonator al acţiunii, fie de către camera de conturi în a cărei competenţă intră entitatea, prin delegare. In acest din urmă caz, acţiunea de verificare se va face pe baza delegării emise de către şeful departamentului de specialitate.

48. Directorii din cadrul departamentelor/Directorii adjuncţi ai camerelor de conturi propun pentru fiecare acţiune de control atât durata de efectuare a acesteia, cât şi numărul de auditori publici externi care formează echipa de control, ţinând cont de volumul de activitate al entităţii supuse verificării şi de complexitatea acţiunii de verificare.

49. In cazul în care echipa de control este formată din cel puţin 2 sau mai mulţi auditori publici externi, unul dintre aceştia este desemnat şef de echipă, el având şi sarcina de a repartiza obiectivele de control pe fiecare membru al echipei, de a urmări şi coordona întreaga acţiune, precum şi de a îndeplini toate celelalte sarcini prezentate la capitolul de asigurare a calităţii în activitatea de control.

Emiterea delegaţiei pentru efectuarea controlului

50. Pentru efectuarea unor acţiuni de documentare, precum şi a acţiunilor de control şi a celor de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie la entităţile nominalizate în programul anual de activitate, şefii departamentelor de specialitate/directorii camerelor de conturi emit delegaţii al căror model este prevăzut în anexele nr. 2.1, 2.2 şi, respectiv, 2.3.

Delegaţia se emite pentru fiecare auditor public extern, iar în cazul în care acesta este şi şef de echipă, acest lucru se precizează în delegaţie.

Dacă pe parcursul desfăşurării acţiunii de verificare este necesar fie ca obiectivele de control să fie completate în funcţie de constatările echipei de control, fie ca perioada supusă verificării să fie modificată, se va emite o nouă delegaţie care va cuprinde noile obiective şi/sau noul termen de finalizare a acestei acţiuni.

51. Fiecare delegaţie precizează în mod explicit: numele, prenumele şi funcţia deţinută de persoana delegată, structura de specialitate a Curţii de Conturi din care face parte, numărul legitimaţiei de serviciu, denumirea acţiunii de verificare, entitatea nominalizată pentru verificare, perioada supusă verificării, obiectivele principale ale acţiunii de verificare, precum şi perioada de desfăşurare a verificării.

In delegaţiile emise pentru acţiunile de control se vor mai consemna şi următoarele:

a) faptul că pe lângă obiectivele de control stabilite se vor verifica şi realitatea lucrărilor de investiţii, dacă astfel de lucrări au fost efectuate, precum şi eficienţa, economicitatea şi eficacitatea cu care entitatea a utilizat fondurile publice şi a administrat patrimoniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;

b) extinderea automată a perioadei supuse verificării în cazul constatării unor deficienţe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă şi care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioară celei supuse verificării şi care pot sau nu continua până la zi, deficienţe care se referă la:

(i) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);

(ii) încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioară celei supuse verificării;

c) accesul neîngrădit al auditorului public extern la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale şi obligaţia persoanelor juridice şi fizice supuse controlului Curţii de Conturi de a le pune la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată, la termenele şi în structura stabilită de acesta, în caz contrar urmând a fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din lege;

d) numărul şi data autorizaţiei de acces la informaţii clasificate secrete de stat, nivelul strict secret, deţinută de auditorul public extern care efectuează controlul la următoarele entităţi: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi la entităţile din subordinea acestora.

După finalizarea acţiunii, aceste delegaţii se ataşează la dosarul curent.

52. Auditorilor publici externi le este interzisă efectuarea unor acţiuni de documentare şi verificare fără a deţine delegaţie şi fără să fie notificată în prealabil entitatea la care urmează a fi efectuată această acţiune. Excepţie de la această regulă constituie acţiunea de control privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi, când nu este necesară notificarea, aşa cum se precizează la pct. 43 şi 230, fiind însă obligatorie deţinerea delegaţiei.

53. In cazul în care acţiunea de control are ca obiectiv verificarea aspectelor semnalate în sesizări/petiţii privind încălcarea legii de către persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul entităţilor aflate în competenţa Curţii de Conturi, conducerea structurii de specialitate are obligaţia să asigure protecţia datelor de identitate ale persoanelor care au trimis aceste sesizări/petiţii, în conformitate cu prevederile legii privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, precum şi ale Regulamentului privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de soluţionare a petiţiilor adresate Curţii de Conturi, aprobat de plen.

In vederea realizării acestor acţiuni de control, şefii de departament/directorii camerelor de conturi vor parcurge următoarele etape:

a) includerea entităţii respective în programul de activitate al structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, conform metodologiei de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobată de către plen, dacă se consideră necesar şi există fond de timp disponibil, în situaţia în care această entitate nu este prevăzută a fi verificată în anul în curs;

b) selectarea de către conducerea structurii de specialitate numai a acelor informaţii din cuprinsul sesizării/petiţiei care fac referire la aspecte ce intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, fără datele de identificare ale petiţionarului, precum şi întocmirea unei tematici de control care să conţină obiectivele de verificat;

c) desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea verificării obiectivelor din tematica de control.

Organizarea acţiunilor de control

54. In baza programului anual de activitate a Curţii de Conturi aprobat de plen, la data prevăzută pentru începerea acţiunii are loc şedinţa de prezentare a echipei de control la entitate.

In cadrul discuţiei cu managementul entităţii verificate, la care pot participa şi conducătorii structurilor din cadrul Curţii de Conturi, se prezintă tema acţiunii şi se stabilesc persoanele de contact, logistica, precum şi alte detalii necesare pentru realizarea în bune condiţii a respectivei acţiuni de control.

55. După şedinţa de prezentare se va proceda la predarea de către entitatea verificată şi, respectiv, primirea de către echipa de control a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate prin adresa de notificare.

56. La entităţile care ţin registrul unic de control, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în acesta, atât înaintea începerii, cât şi după finalizarea verificării, elementele prevăzute în legea privind registrul unic de control, respectiv: numele şi prenumele persoanelor împuternicite a efectua controlul, numărul legitimaţiei de control, numărul şi data delegaţiei, tema controlului, perioada efectuării acţiunii de control şi cea supusă verificării, precum şi numărul şi data actului de control întocmit.

La finalul actelor de control întocmite de auditorii publici externi se va menţiona numărul din registrul unic de control la care s-a înregistrat acţiunea respectivă.

57. Echipa de auditori publici externi desemnată pentru efectuarea acţiunii îşi planifică activitatea de control astfel încât să se realizeze o armonizare adecvată între: obiectivele de control, probele care trebuie colectate pentru atingerea acestor obiective, procedurile de audit prin care urmează să se obţină probe suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor controlului.

58. Planificarea activităţii de control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizează de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/ directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi, ocazie cu care se verifică şi repartizarea de către şeful de echipă, dacă este cazul, a obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din cadrul echipei.

Planul de control cuprinde, în principal, următoarele: entitatea verificată; obiectivele controlului, menţionate în tematica (programul detaliat) transmisă de departamentul de specialitate; perioada supusă verificării; şeful de echipă nominalizat, dacă este cazul; auditorii publici externi desemnaţi să efectueze controlul; repartizarea obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern; perioada de efectuare a controlului; alte aspecte.

59. Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, dacă intervin modificări în premisele şi condiţiile avute în vedere la întocmirea planului de control, acesta poate fi modificat şi completat de către membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de specialitate.

60. In vederea elaborării planului de control şi efectuării unui control eficient, la începutul fiecărei acţiuni auditorii publici externi trebuie să se documenteze temeinic asupra următoarelor aspecte, după caz:

a) natura activităţii entităţii controlate şi domeniul din care face parte. Pentru aceasta se culeg date şi informaţii privind cadrul legal aplicabil, mediul de control şi condiţiile în care entitatea controlată îşi desfăşoară activitatea;

b) categoriile de operaţiuni economice efectuate de către entitatea controlată;

c) sistemul contabil, sistemul de control intern şi sistemul IT din cadrul entităţii;

d) rapoartele întocmite anterior perioadei controlului de către auditorii interni, auditorii publici externi şi alte organe de control; modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în urma acţiunilor de verificare; modul în care au fost implementate recomandările organelor cu atribuţii de control şi impactul acestora asupra activităţii entităţii;

e) informaţiile privind statutul, regulamentele interne, contractele economice ale entităţii verificate etc.

61. Obiectivele de control prevăzute în programul detaliat trebuie să fie verificate în mod obligatoriu de către auditorii publici externi. In cazul în care anumite obiective de control prevăzute în tematică (programul detaliat) nu sunt specifice entităţii verificate, acest lucru se va consemna în nota unilaterală menţionată la pct. 123 lit. a) şi b).

62. Dacă pe parcursul acţiunii de verificare auditorii publici externi constată că obiectivele de control prevăzute în tematică (programul detaliat) nu acoperă toate situaţiile specifice/ deficienţele identificate, planul de control se completează cu orice alte obiective considerate semnificative şi necesare.

Planul de control actualizat va fi avizat de către directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de conturi şi va fi supus aprobării de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi.

Propunerile de îmbunătăţire cu noile obiective a conţinutului tematicii (programul detaliat) sunt aduse la cunoştinţa departamentelor de specialitate care coordonează acţiunile de control, pentru a fi transmise în timp util şi celorlalte camere de conturi.

63. Auditorii publici externi au obligaţia de a examina ultimul act încheiat de Curtea de Conturi la entitatea respectivă, inclusiv cel privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie în cadrul procesului de valorificare, şi de a consemna despre aceste informaţii în actul ce urmează a fi întocmit. In acest act se va consemna şi rezultatul evaluării impactului acestor măsuri dispuse de Curtea de Conturi asupra activităţii entităţii.

De asemenea, auditorii publici externi au obligaţia de a solicita şi de a examina actele întocmite de către alte organe de control la entitatea supusă verificării.

64. Acţiunea de control se efectuează, de regulă, la sediul entităţii verificate, dar poate avea loc şi la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, aşa cum s-a precizat la pct. 30. Acest lucru se stabileşte de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi, la propunerea motivată a auditorilor publici externi.

65. In cazul în care controlul se efectuează la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, conducerea structurii de specialitate va transmite conducerii entităţii ce urmează a fi verificată o scrisoare, în care se menţionează actele, informaţiile şi documentele referitoare la obiectivele supuse verificării, necesare pentru realizarea acţiunii, precum şi termenul maxim până la care acestea trebuie puse la dispoziţia echipei de control, în original.

66. Dacă acţiunea de verificare se efectuează la sediul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, pentru actele, documentele şi informaţiile solicitate prin scrisoarea prevăzută la pct. 65 sau, ulterior, pe parcursul desfăşurării acţiunii, aduse la sediul acestor structuri de către reprezentanţii entităţii verificate, pe cheltuiala acesteia, se încheie proces-verbal de predare-primire. Actele şi documentele predate de entitatea verificată vor fi îndosariate şi numerotate. Fiecare dosar va include la începutul acestuia cuprinsul actelor şi documentelor conţinute. Atât în momentul primirii, cât şi la sfârşitul acţiunii de control, când respectivele acte şi documente se restituie, se va întocmi proces-verbal de predare-primire, care va fi semnat de către echipa de control şi reprezentanţii entităţii verificate.

67. Auditorii publici externi sunt obligaţi să asigure integritatea şi securitatea actelor şi documentelor care le-au fost furnizate pe bază de proces-verbal de predare-primire de către entitatea verificată.

68. Prevederile pct. 62-67 se aplică şi în cazul misiunilor de audit financiar şi audit al performanţei.

Proceduri de audit folosite pentru realizarea acţiunilor de control

69. Conform prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, controlul Curţii de Conturi se efectuează prin proceduri de audit.

Procedurile de audit utilizate pentru realizarea unei acţiuni de control se selectează în funcţie de specificul activităţii entităţii controlate şi de obiectivele de control stabilite.

Auditorii publici externi utilizează următoarele proceduri de audit:

a) teste ale controalelor;

b) proceduri de fond.

Atunci când auditorii publici externi au indicii că ar exista fapte care conduc la apariţia unor deficienţe semnificative, aceştia trebuie să extindă procedurile de audit folosite pentru realizarea acţiunii de control, în scopul confirmării sau infirmării dubiilor.

70. Teste ale controalelor sunt efectuate cu scopul de a obţine probe privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entităţii controlate, în vederea evaluării măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe aceste sisteme. Testele de control urmăresc atât modul de proiectare a acestor sisteme în conformitate cu prevederile legale, pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile semnificative, cât şi modul de funcţionare a sistemelor pe toată perioada verificată.

71. Procedurile de fond reprezintă procedurile de audit efectuate de auditorii publici externi pentru a obţine probe suficiente şi adecvate, în scopul detectării deficienţelor semnificative din activitatea entităţii verificate, reflectată în situaţiile financiare întocmite.

De asemenea, prin procedurile de fond auditorii publici externi stabilesc dacă toate categoriile de operaţiuni economice verificate sunt în conformitate cu legislaţia şi reglementările în vigoare şi respectă principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

72. Procedurile de fond sunt de două tipuri: proceduri analitice şi teste de detaliu.

73. Procedurile analitice reprezintă o activitate de analiză a informaţiilor, realizată prin studierea datelor financiare şi nefinanciare, prin analiza indicatorilor şi a tendinţelor semnificative ale acestora, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate. Aceste proceduri ajută auditorii publici externi să evalueze dacă anumite informaţii din situaţiile financiare sunt rezonabile şi oferă indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi cu privire la modul de respectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Procedurile analitice pot fi aplicate datelor din situaţiile financiare consolidate, situaţiile financiare ale structurilor componente ale entităţii verificate, precum şi celor privind activitatea proprie, în cazul entităţilor ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali sau secundari de credite. Procedurile analitice se aplică, de obicei, datelor exprimate sub formă numerică şi presupun: calcule, analize ale proporţiilor, tendinţe şi fluctuaţii ale informaţiilor etc.

Tehnicile specifice utilizate de echipa de control ca proceduri analitice sunt cele menţionate la pct. 330.

Analiza datelor şi informaţiilor reprezintă o cercetare obiectivă, cantitativă şi calitativă, pentru identificarea factorilor de influenţă a întregului proces sau fenomen economic analizat.

Auditorii publici externi analizează datele şi informaţiile colectate prin utilizarea procedurilor analitice (cantitative şi calitative) prezentate în mod detaliat la pct. 330, respectiv:

a) analiza comparativă (benchmarking);

b) analiza nivelului de îndeplinire a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevăzute de actele normative de înfiinţare şi organizare a activităţii entităţii controlate;

c) analiza cost-eficacitate.

Pe lângă procedurile analitice de mai sus, se mai poate utiliza şi analiza cost-beneficiu, care se realizează prin studiul relaţiilor dintre costurile realizate şi beneficiile obţinute în mod obişnuit, exprimate în unităţi monetare. Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă veniturile înregistrate de entitate sunt mai mari decât costurile şi ating nivelul planificat şi permite auditorilor publici externi să stabilească eficienţa economică a activităţii entităţii.

74. Testele de detaliu sunt proceduri de fond pe care un auditor public extern le efectuează asupra unor operaţiuni economice ale entităţii pentru perioada verificată şi care iau forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor.

Cele mai utilizate metode şi tehnici de colectare a probelor, atunci când se aplică testele de detaliu, sunt: inspecţia, confirmarea, intervievarea, observarea, recalcularea şi reefectuarea, prezentate în mod detaliat la pct. 332.

Metodele şi tehnicile de colectare a probelor prezentate la acest punct nu sunt limitative.

75. In vederea verificării obiectivelor stabilite în cadrul acţiunii de control programate, auditorii publici externi vor alege, pe baza raţionamentului profesional şi a circumstanţelor în care se realizează controlul, metodele de selectare a elementelor din cadrul categoriilor de operaţiuni economice, care urmează a fi testate. Metodele de selectare care pot fi utilizate sunt următoarele:

a) verificarea integrală a elementelor componente ale categoriei de operaţiuni economice;

b) verificarea unor elemente specifice din cadrul categoriei de operaţiuni economice;

c) eşantionarea.

76. Eşantionarea presupune aplicarea de către auditorii publici externi a procedurilor şi tehnicilor de audit numai asupra unei părţi a elementelor categoriei de operaţiuni economice, astfel încât, după analizarea probelor selectate, concluziile să poată fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice. Caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească eşantionul, precum şi metodele prin care acesta poate fi selectat sunt prevăzute la pct. 312 şi 313.

77. Procedurile şi tehnicile de audit aplicate de către auditorii publici externi în cadrul acţiunii de control în vederea obţinerii de probe suficiente şi adecvate, prezentate la pct. 70-74, vor fi consemnate în documentele de lucru. Auditorii publici externi vor consemna în documentele de lucru şi constatările, concluziile şi recomandările formulate în urma acţiunii de control.

La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va ţine seama de cerinţele prevăzute la pct. 337. Conţinutul documentelor de lucru este precizat la pct. 338.

78. Documentele de lucru, revizuite potrivit prevederilor pct. 451, precum şi celelalte informaţii relevante pentru acţiunea de control vor fi organizate în:

a) dosare curente;

b) dosare permanente.

Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr. 3.

In dosarul permanent se vor cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.

SECŢIUNEA a 3-a

Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului şi conţinutul acestora

Tipuri de acte care se întocmesc cu ocazia controlului

79. In cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare şi pentru perioadele expirate, la autorităţile publice, precum şi la celelalte persoane prevăzute la art. 23, 24 şi la art. 29 alin. (2) şi (3) din lege, se întocmesc următoarele tipuri de acte:

A. Acte de control:

A1) raport de control; A2) notă unilaterală.

B. Alte tipuri de acte, care constituie anexe ale raportului de control:

B1) notă de constatare;

B2) notă privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert;

B3) notă privind propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate;

B4) proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor;

B5) proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată;

B6) proces-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată;

B7) notă de conciliere.

A1. Raportul de control Aspecte generale

80. Raportul de control se întocmeşte în baza prevederilor art. 32 alin. (2) din lege şi în acesta se vor consemna numai erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, constatate de către auditorii publici externi în urma acţiunii de control efectuate la entitatea supusă verificării. Constatările vor fi prezentate în raportul de control în ordinea obiectivelor din programul detaliat (tematica).

81. Obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica) la care nu s-au constatat deficienţe de către auditorii publici externi în urma acţiunii de verificare efectuate vor fi consemnate într-o notă unilaterală, care face parte din dosarul curent, în care se prezintă în detaliu obiectivele verificate, dimensiunea şi conţinutul eşantioanelor selectate, precum şi alte elemente considerate necesare pentru susţinerea concluziilor.

82. In cadrul oricărui tip de acţiune de control, cu excepţia celei de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi ca urmare a unei verificări anterioare, pe lângă deficienţele constatate, auditorii publici externi au obligaţia de a consemna în secţiuni distincte ale raportului de control următoarele:

a) constatările, concluziile şi recomandările cu privire la:

(i) evaluarea de către auditorii publici externi a activităţilor de control şi audit intern ale entităţii verificate, pe baza tuturor informaţiilor cuprinse la cap. VI;

(ii) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea entităţii verificate;

(iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă, dacă este cazul;

(iv) respectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice;

(v) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este cazul;

b) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului, care au favorizat apariţia deficienţelor consemnate în actul de control. Prin cadru legislativ se înţelege: legile, ordonanţele şi hotărârile Guvernului, ordinele miniştrilor, deciziile, hotărârile consiliilor locale şi alte acte normative emise de persoanele abilitate.

Aceste secţiuni ale rapoartelor de control, întocmite de structurile de specialitate la entităţile verificate, chiar dacă nu conţin erori/abateri de la legalitate şi regularitate, vor fi introduse în mod distinct în aplicaţia INFOPAC pentru a fi centralizate şi analizate la nivelul Curţii de Conturi, în vederea elaborării de către departamentele de specialitate a unor rapoarte speciale ce vor fi înaintate Parlamentului şi Guvernului.

83. In condiţiile în care la aceeaşi entitate se desfăşoară concomitent mai multe acţiuni de control diferite, respectiv: acţiunea de control curentă, verificarea aspectelor semnalate prin sesizările primite la nivelul structurilor de specialitate sau verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi ca urmare a acţiunilor de verificare anterioare, se va întocmi un singur raport de control şi/sau o notă unilaterală.

Deficienţele constatate pentru fiecare acţiune în parte vor fi cuprinse în raportul de control în secţiuni distincte.

84. Tot un singur raport de control şi/sau notă unilaterală se va/vor întocmi şi în cazul în care entitatea verificată de Curtea de Conturi este supusă operaţiunii de divizare în timpul acţiunii de control, iar raportul de control întocmit în acest caz trebuie să fie semnat de către conducătorii entităţii din perioada supusă verificării.

Conţinutul raportului de control

85. In raportul de control se înscriu în mod obligatoriu următoarele date şi informaţii:

a) numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează controlul;

b) structura de specialitate care efectuează controlul;

c) numărul şi data delegaţiilor de control;

d) perioada în care s-a efectuat controlul;

e) denumirea acţiunii de control;

f) perioada supusă controlului;

g) denumirea şi adresa entităţii controlate;

h) codul unic de înregistrare/numărul de înregistrare la registrul comerţului al entităţii controlate;

i) ordonatorii de credite/conducătorii entităţii controlate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii controlate, precum şi alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul controlului, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;

j) prezentarea succintă a entităţii supuse verificării, respectiv: scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative în baza cărora aceasta funcţionează, modul de organizare şi funcţionare a entităţii, principalele date din bilanţ şi contul de execuţie, analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari care caracterizează activitatea entităţii etc, precum şi sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitate;

k) detalierea constatărilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate, reprezentând erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, precum şi concluziile auditorilor publici externi;

l) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de control efectuate la entităţile subordonate, dacă este cazul;

m) punctul de vedere al conducerii entităţii cu privire la constatările rezultate în urma acţiunii de verificare şi motivele neînsuşirii acestuia de către echipa de control;

n) măsurile luate în timpul controlului de conducerea entităţii pentru înlăturarea deficienţelor constatate de echipa de control;

o) concluziile generale şi recomandările formulate de auditorii publici externi;

p) numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control;

q) numărul de înregistrare în registrul unic de control al entităţii şi la registratura generală a acesteia;

r) semnăturile auditorilor publici externi şi ale reprezentanţilor legali ai entităţii.

86. Constatările rezultate în urma acţiunii de control vor fi prezentate în ordinea obiectivelor din programul detaliat (tematica), actualizat în condiţiile pct. 62 de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi (departamente de control/audit sau camere de conturi, după caz) şi cu precizarea obiectivelor la care acestea au fost consemnate.

Pentru fiecare constatare se vor consemna în mod obligatoriu următoarele elemente:

1. descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, a faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale sau a cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia deficienţei respective.

Auditorii publici externi vor consemna, acolo unde este cazul, şi faptul că aceste deficienţe s-au datorat:

a) neorganizării, nefuncţionării sau funcţionării defectuoase a formelor de control intern şi audit intern;

b) exercitării unei activităţi necorespunzătoare de către managementul entităţii;

c) pregătirii profesionale neadecvate a personalului entităţii, lipsei de experienţă a acestuia;

d) carenţelor, inadvertenţelor şi imperfecţiunilor cadrului legislativ;

e) altor cauze identificate de echipa de control.

2. actul normativ încălcat, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acestuia. In situaţia în care într-un raport de control se impune citarea de mai multe ori a conţinutului unui articol dintr-un act normativ, acesta va fi redat în detaliu o singură dată, urmând ca pentru restul constatărilor să se menţioneze doar denumirea actului normativ şi articolul încălcat, cu trimitere la secţiunea, punctul, pagina şi alineatul din actul de control unde se regăseşte citat textul respectiv, pentru a nu se mări în mod nejustificat numărul de pagini al raportului de control.

3. valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate, ce se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante (valoarea tuturor deficienţelor consemnate în raportul de control va fi estimată până la zi);

4. consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate, ale faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale sau ale cazurilor de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate;

5. persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, cu descrierea atribuţiilor prevăzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţă de deficienţele constatate, exprimate în nota de relaţii (care este prezentată la pct. 101), precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane;

6. faptele care constituie contravenţie, a căror constatare intră în competenţa Curţii de Conturi, persoanele răspunzătoare de faptele contravenţionale şi sancţiunile contravenţionale aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor (întocmit în conformitate cu prevederile pct. 128);

7. măsurile luate de către entitatea verificată în timpul controlului;

8. punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate faţă de problemele rămase în divergenţă în urma procesului de conciliere şi motivaţia auditorilor publici externi pentru neînsuşirea acestor puncte de vedere;

9. recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate, în vederea înlăturării deficienţelor consemnate în raportul de control (erori/abateri constatate, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, precum şi nerespectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului şi în utilizarea fondurilor publice). Aceste recomandări vor sta la baza formulării măsurilor ce urmează a fi dispuse de şeful structurii de specialitate prin decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor. In decizie pot fi formulate şi alte măsuri în afara celor recomandate şi consemnate în raportul de control de către auditorii publici externi, în vederea înlăturării deficienţelor constatate la nivelul entităţii.

87. Raportul de control, al cărui model şi conţinut este prezentat în anexa nr. 4, se semnează de către auditorii publici externi care au efectuat verificarea şi de către reprezentanţii legali ai entităţii controlate.

Modul de întocmire a raportului de control

88. In cazul constatării de erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat ori nu producerea unor prejudicii, de fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale sau unor cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, acestea vor fi expuse clar şi concis în raportul de control şi vor fi susţinute de probe relevante.

89. Prezentarea deficienţelor consemnate în raportul de control se face în ordinea obiectivelor de control prevăzute în programul detaliat al acţiunii (tematica), iar în cadrul acestora, în mod sistematizat, pe naturi de abateri, cu nominalizarea celor mai concludente exemple, celelalte cazuri fiind menţionate în situaţiile anexe la raport.

90. Raportul de control încheiat de auditorii publici externi va fi însoţit de acte, documente, situaţii, tabele, precum şi note de relaţii necesare susţinerii constatărilor. La actul de control se vor ataşa numai acele situaţii întocmite de reprezentanţii entităţii controlate sau elaborate de către auditorii publici externi, precum şi copii ale actelor sau documentelor care sunt relevante pentru susţinerea şi probarea deficienţelor consemnate. Copiile actelor şi documentelor anexate vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de persoanele care le-au furnizat sau de către conducerea entităţii. Celelalte acte şi documente pe care auditorii publici externi le consideră necesare, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoanele mai sus menţionate, le vor include în dosarul permanent al entităţii respective.

91. Tabelele şi situaţiile anexate la raportul de control se semnează de către echipa de control, de reprezentanţii legali ai entităţii controlate şi de persoanele din cadrul entităţii care le-au întocmit.

92. In situaţia în care auditorii publici externi constată producerea unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, la raportul de control se anexează, tot în copie, actele şi documentele relevante care au stat la baza constatărilor, certificate pentru conformitate de către conducerea entităţii verificate.

93. Fiecare pagină a raportului de control se semnează de către toţi membrii echipei, în josul paginii, în partea dreaptă, pentru a asigura securitatea informaţiilor prezentate în conţinutul acestui raport şi pentru a proteja constatările consemnate în act împotriva unor intervenţii destinate a schimba sau deturna sensul şi acurateţea acestora.

94. Auditorii publici externi întocmesc raport de control şi în cazuri speciale, respectiv în cazul acţiunilor de control, prevăzute în programul anual de activitate, efectuate la sucursalele, filialele ori alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social).

In aceste cazuri, deficienţele se consemnează în raportul de control indiferent dacă acestea sunt în responsabilitatea sucursalei, filialei, subunităţii sau a entităţii ierarhic superioare şi chiar dacă se impune continuarea verificării de către departamentul de specialitate la nivelul entităţii superioare.

95. Dacă pe parcursul desfăşurării acţiunii de control la aceste sucursale, filiale sau alte subunităţi prezentate anterior, se constată deficienţe datorate acţiunii ori inacţiunii entităţii ierarhic superioare sau a altor entităţi, camerele de conturi întocmesc o notă de constatare care va fi înaintată departamentului de specialitate, pentru a lua cunoştinţă despre aceste deficienţe şi a dispune măsurile ce se impun la nivelul entităţii ierarhic superioare.

In conţinutul raportului de control întocmit de către structura teritorială se va menţiona despre notele de constatare transmise la sediul central.

96. Constatările din raportul de control întocmit la entităţi care reprezintă sucursale, filiale sau subunităţi fără personalitate juridică prevăzute la pct. 94 şi 95 vor fi valorificate la nivelul camerei de conturi care a efectuat controlul sau la nivelul departamentului coordonator al acţiunii, potrivit competenţelor fiecărei structuri de specialitate a Curţii de Conturi, precum şi ţinând cont de competenţele decizionale ale acestor entităţi verificate.

97. Pe parcursul desfăşurării oricărei acţiuni de control, membrii echipei de control trebuie să discute şi să analizeze constatările cu persoanele implicate în activităţile supuse verificării, precum şi cu conducerea entităţii controlate, în vederea elucidării cauzelor şi împrejurărilor care au condus la producerea deficienţelor constatate, precum şi a consecinţelor economico-financiare şi sociale ale acestor deficienţe asupra activităţii entităţii.

98. Proiectul raportului de control se prezintă conducerii entităţii verificate cu adresă de înaintare înregistrată la registratura entităţii şi se analizează împreună cu conducerea entităţii, într-o singură întâlnire, organizată la o dată stabilită de comun acord. Cu acest prilej se încearcă clarificarea eventualelor divergenţe între constatările auditorilor publici externi şi punctele de vedere ale reprezentanţilor entităţii verificate. La această întâlnire este recomandabil să participe şi conducerea structurii de control/audit respective.

Rezultatul analizei proiectului raportului de control se consemnează într-o notă de conciliere semnată bilateral. In nota de conciliere se menţionează şi faptul că prin semnarea acesteia de către conducerea entităţii verificate se certifică restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie echipei de control.

In situaţia în care conducerea entităţii verificate refuză să participe la întâlnirea stabilită cu echipa de control ori refuză să semneze nota de conciliere întocmită în urma întâlnirii, acest fapt se va menţiona în raportul de control.

99. In situaţia în care după conciliere se menţin divergenţe, auditorii publici externi prezintă în raportul de control punctul de vedere al conducerii/reprezentanţilor entităţii verificate şi explică motivaţia neînsuşirii acestuia.

100. Redactarea formei finale a raportului de control se realizează ţinând cont şi de:

a) eventualele probe noi prezentate de către conducerea/ reprezentanţii legali ai entităţii verificate;

b) punctul de vedere al conducerii/reprezentanţilor legali ai entităţii verificate asupra constatărilor auditorilor publici externi;

c) precizările/recomandările departamentului de specialitate pentru acţiunile coordonate în teritoriu.

101. Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, în vederea clarificării împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la apariţia deficienţelor, auditorii publici externi solicită notă de relaţii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.

In această notă de relaţii se descriu constatările în legătură cu care se solicită informaţii, se formulează întrebări pentru clarificarea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la apariţia deficienţelor şi se stabileşte termenul până la care trebuie prezentate răspunsurile însoţite de actele şi documentele care probează aceste răspunsuri. Nota de relaţii se înregistrează la registratura entităţii controlate. In situaţia în care o persoană refuză să răspundă la întrebările formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor menţiona despre acest lucru în raportul de control.

Nota de relaţii se solicită persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţele, precum şi altor persoane fizice sau juridice care deţin date şi informaţii în legătură cu aceste deficienţe. Atât în relaţia cu reprezentanţii legali ai entităţii, cu personalul acesteia, cât şi cu cei din afara entităţii, auditorii publici externi sunt obligaţi să adopte o atitudine constructivă şi un comportament care să nu prejudicieze imaginea Curţii de Conturi, aşa cum se prevede în Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, aprobat de plen.

102. Persoanele cărora le sunt adresate notele de relaţii sunt obligate să prezinte orice informaţii, acte sau documente relevante pentru susţinerea răspunsurilor la întrebările din notele de relaţii.

103. La redactarea raportului de control vor fi avute în vedere şi explicaţiile date de persoanele cu atribuţii în domeniile în care s-au constatat deficiente. Conţinutul acestora va fi redat în mod succint în raportul de control. In cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane, în raportul de control se va consemna şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi faţă de răspunsurile date.

104. Nota de relaţii poate fi solicitată în orice etapă a controlului, în aceasta fiind formulate întrebări precise, care să conducă la clarificarea împrejurărilor în care s-au produs deficienţele reţinute de membrii echipei de control.

105. Nota de relaţii se solicită şi persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, care la data controlului nu mai sunt angajate la entitatea controlată, inclusiv persoanelor care au asigurat conducerea entităţii în perioada supusă verificării şi care la data controlului nu mai au această calitate. Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin intermediul entităţii verificate.

106. In situaţia în care auditorii publici externi trebuie să solicite nota de relaţii unor persoane care îndeplinesc funcţia de conducător al unui organ central de specialitate al administraţiei publice centrale, de conducător al unei autorităţi publice centrale de specialitate cu caracter autonom sau de secretar de stat, această solicitare se va transmite prin intermediul departamentului de specialitate, însoţită de o adresă de înaintare semnată de şeful de departament.

In acelaşi mod se va proceda şi în cazul persoanelor care la data efectuării verificării nu mai au calitatea de angajat/conducător al entităţii verificate, fiind numite sau alese în funcţii de demnitate publică.

Extinderea perioadei supuse verificării

107. In situaţia în care se constată erori/abateri de la legalitate şi regularitate şi/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care provin din exerciţiile financiare anterioare perioadei verificate şi care pot sau nu continua până la zi, controlul se poate extinde şi asupra acestora.

108. In cazul prevăzut la pct. 107, auditorii publici externi întocmesc o notă în care vor formula propunerea de extindere a perioadei supuse verificării, pe care o înregistrează la registratura structurii de specialitate din care fac parte. Directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul camerei de conturi va analiza nota întocmită de echipa de control şi va solicita avizul şefului departamentului coordonator al acţiunii, în situaţia în care nu este depăşită durata maximă de timp prevăzută în Metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi pentru tipul de acţiune respectiv. Această procedură de extindere a perioadei supuse verificării constituie o excepţie de la prevederile privind modificarea programului de activitate aprobată prin metodologia menţionată anterior.

109. Prin excepţie de la prevederile pct. 108, în scopul remedierii deficienţelor care pot avea caracter de continuitate, este obligatorie extinderea perioadei supuse verificării, fără a mai fi necesară obţinerea avizului şefului departamentului coordonator al acţiunii, dacă pe parcursul acţiunii de control se constată abateri financiar-contabile a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind efectuarea inventarierii patrimoniului, neevidenţierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau care se referă la:

a) nestabilirea, neevidenţierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);

b) încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioade anterioare celei supuse verificării.

Numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control

110. Numărul de exemplare în care se întocmeşte raportul de control se stabileşte în funcţie de modul de valorificare a constatărilor consemnate în acesta.

111. Toate exemplarele raportului de control trebuie să conţină pe fiecare pagină semnătura în original a auditorilor publici externi, iar la finalul acestora să prezinte şi semnăturile în original ale reprezentanţilor legali ai entităţii controlate.

112. Raportul de control împreună cu toate anexele sale se numerotează pe fiecare pagină, începând de la ultima pagină din dosar şi până la prima pagină, după coperta cu titlul. Pe contracopertă, echipa de control va face menţiunea: „prezentul dosar conţine un număr de.... (în cifre şi litere) pagini numerotate de la 1 la...., data şi semnăturile auditorilor publici externi."

113. Numărul de exemplare în care a fost întocmit raportul de control se consemnează la finalul acestuia. Tot la final, se menţionează numărul de pagini al raportului de control, precum şi faptul că prin semnarea acestuia de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate se certifică restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie echipei de control.

Inregistrarea şi semnarea raportului de control

114. Toate exemplarele raportului de control, împreună cu anexele lor, se depun/se transmit entităţii verificate însoţite de o adresă de înaintare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 6, semnată de auditorii publici externi care au efectuat controlul, prin care se stabileşte şi termenul pentru semnare şi restituire către echipa de control a acestora, mai puţin exemplarul care rămâne la dispoziţia entităţii.

In cazul în care auditorii publici externi apreciază că există riscul nerestituirii de către conducerea entităţii verificate a raportului de control, se va asigura întocmirea în prealabil a unui exemplar suplimentar, care rămâne la sediul structurii de specialitate care a efectuat verificarea, pentru a fi valorificat potrivit prevederilor pct. 119.

115. In adresa de înaintare se menţionează dreptul conducătorului entităţii verificate de a formula şi de a depune/de a transmite obiecţiuni la constatările din raportul de control, în termenul-limită de 15 zile calendaristice de la data înregistrării la entitate sau de la data confirmării de primire a acestuia, structura Curţii de Conturi şi sediul social al acesteia unde se depun/se transmit eventualele obiecţiuni, precum şi faptul că obiecţiunile nu vor fi luate în considerare după expirarea termenului respectiv.

116. Raportul de control se înregistrează la registratura entităţii verificate şi în registrul unic de control al acesteia. Echipa de control consemnează pe prima şi pe ultima pagină a raportului de control numărul de înregistrare al acestui act de la registratura entităţii verificate, iar la finalul raportului de control se consemnează şi numărul de înregistrare în registrul unic de control al entităţii verificate.

117. Termenul pentru semnarea şi restituirea raportului de control de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate este de până la 5 zile calendaristice de la data înregistrării actului la registratura entităţii sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul se transmite prin poştă.

118. Până la expirarea termenului stabilit de structurile de specialitate, reprezentanţii legali ai entităţii verificate au obligaţia să restituie Curţii de Conturi/camerei de conturi toate exemplarele din raportul de control înaintat spre semnare, cu excepţia celui care rămâne la entitate. Exemplarele restituite se depun de entitate la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, în funcţie de structura care a efectuat verificarea.

Restituirea raportului de control, semnat sau nesemnat, se face în cadrul aceluiaşi termen stabilit prin adresa de înaintare.

Nerespectarea obligaţiei de restituire către structura de specialitate a Curţii de Conturi, la data stabilită de aceasta, a tuturor exemplarelor raportului de control înaintat spre semnare, cu excepţia celui care rămâne la entitatea verificată, indiferent dacă au fost sau nu semnate, se sancţionează potrivit prevederilor art. 63 din lege.

119. In situaţia în care entitatea verificată nu respectă termenul de maximum 5 zile calendaristice prevăzut la pct. 117 pentru semnarea raportului de control, acesta se consideră „refuzat să fie semnat" şi se procedează la valorificarea lui, potrivit prevederilor de la pct. 162.

Prin adresa de înaintare cu care se depune/se transmite raportul de control spre semnare se aduce la cunoştinţa entităţii faptul că actul va fi valorificat chiar în ipoteza în care acesta este nesemnat de către reprezentanţii legali ai entităţii verificate.

Depunerea obiecţiunilor la raportul de control

120. Conducătorul entităţii verificate poate face obiecţiuni la constatările înscrise în raportul de control.

Obiecţiunile trebuie transmise/depuse la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul, în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă.

121. Termenul de 15 zile calendaristice pentru depunerea obiecţiunilor nu cuprinde ziua înregistrării raportului de control şi nici ziua depunerii/expedierii obiecţiunilor.

Termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

122. In cazul în care obiecţiunile se depun/se expediază după expirarea termenului de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control la registratura entităţii controlate sau de la data confirmării de primire a acestuia, obiecţiunile nu vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor. Acest fapt se va comunica entităţii verificate.

A2. Nota unilaterală

123. Nota unilaterală se întocmeşte în următoarele cazuri:

a) când la niciun obiectiv de control din cadrul programului detaliat (tematica) stabilit iniţial sau actualizat pe parcursul acţiunii de control, dacă a fost cazul, nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi nici cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

b) doar pentru obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica), stabilit iniţial sau actualizat pe parcursul acţiunii de control, dacă a fost cazul, la care nu au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi nici cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

c) în situaţia în care se verifică modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie de Curtea de Conturi şi se constată că măsurile au fost aduse la îndeplinire în totalitate, iar entitatea controlată a stabilit întinderea prejudiciilor şi acestea au fost recuperate;

d) în situaţia efectuării acţiunii de documentare la entităţile care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, acţiune dispusă de conducerea structurii de specialitate.

In situaţiile prevăzute la lit. a), c) şi d) actele şi documentele puse la dispoziţia auditorilor publici externi vor fi restituite entităţii verificate pe bază de proces-verbal de predare-primire.

124. Nota unilaterală se semnează numai de către auditorii publici externi care au efectuat verificarea.

Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. a) prezintă toate obiectivele de control prevăzute în tematică şi la care nu s-au constatat deficienţe şi se înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control.

Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. b) nu se lasă entităţii verificate, se ataşează raportului de control care se depune la structura de specialitate care a efectuat verificarea şi face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare. Prin aceasta se justifică verificarea tuturor obiectivelor din tematică de către auditorii publici externi.

Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. c) se înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control, iar în cuprinsul acesteia se consemnează în mod detaliat efectele pe care le-au avut în activitatea entităţii măsurile dispuse prin decizie de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi.

Nota unilaterală prevăzută la pct. 123 lit. d) se înregistrează la entitatea verificată în registrul unic de control, iar în cuprinsul acesteia se consemnează constatările rezultate în urma acţiunii de documentare.

B1. Nota de constatare

125. Nota de constatare se întocmeşte de către auditorii publici externi în următoarele cazuri:

a) când se constată erori/abateri ca urmare a controlului efectuat, pentru clarificarea cărora se impune continuarea verificării la altă entitate şi/sau de către alte structuri ale Curţii de Conturi.

Exemplificăm în acest sens acţiunile de control desfăşurate la instituţii publice ori sucursalele, filialele sau alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure ori împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social), când este necesar să se întocmească note de constatare pentru deficienţele consemnate la aceste instituţii publice/subunităţi, dar care s-au produs din vina entităţii ierarhic superioare sau a altor entităţi.

b) când se impune efectuarea unor verificări încrucişate şi la alte entităţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul, în scopul instrumentării şi fundamentării unor constatări;

c) când se constată la o entitate supusă controlului erori/abateri a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă, In această situaţie, nota de constatare se întocmeşte şi se semnează în momentul identificării deficienţelor respective. In cazul în care se refuză semnarea acestei note de către reprezentanţii entităţii verificate, aceasta poate fi semnată de 1-2 martori sau, în lipsa acestora, se va face menţiunea „refuză să semneze".

d) când se efectuează controlul la ordonatorii principali sau secundari de credite şi se constată deficienţe în legătură cu activitatea desfăşurată la ordonatorii de credite ierarhic inferiori, urmare a solicitării de acte, documente şi informaţii de la aceştia, deşi nu au fost incluşi în programul anual de activitate.

126. In nota de constatare se consemnează situaţia de fapt, precum şi, dacă este cazul, măsurile luate operativ de entitate pentru remedierea erorilor/abaterilor identificate de către echipa de control.

Forma şi structura notei de constatare se adaptează modelului raportului de control.

127. Nota de constatare constituie anexă la raportul de control şi se semnează de către auditorii publici externi, precum şi de către:

a) reprezentanţii legali ai entităţii controlate (în cazurile prevăzute la lit. a) şi b) de la pct. 125);

b) de alte persoane în prezenţa cărora s-a efectuat constatarea (în cazul prevăzut la lit. c) de la pct. 125);

c) conducerea entităţii la care s-a constatat deficienţa (în cazul prevăzut la lit. d) de la pct. 125).

B2. Nota privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert este menţionată la pct. 20.

B3. Nota privind propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate este menţionată la pct. 41.

B4. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

128. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se încheie de către auditorii publici externi în cazul în care în raportul de control sunt consemnate fapte prevăzute de lege ca fiind contravenţii, a căror constatare şi sancţionare intră în competenţa Curţii de Conturi2.

Modelul de proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor este prevăzut în anexa nr. 7.

129. Dacă o persoană juridică sau o persoană fizică a săvârşit mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp, echipa de control încheie un singur proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

Cumulul sancţiunilor contravenţionale aplicate nu poate depăşi dublul maximului amenzii prevăzute pentru contravenţia cea mai gravă.

130. In momentul încheierii Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, auditorii publici externi sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni.

Aceste obiecţiuni sunt consemnate distinct în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la rubrica „Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii acestuia.

131. Lipsa menţiunilor prezentate în cele ce urmează atrage nulitatea Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor:

a) numele, prenumele şi funcţia persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor;

b) numele şi prenumele, funcţia, codul numeric personal şi datele privind domiciliul contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii, codului unic de înregistrare/numărului de înregistrare la registrul comerţului şi a sediului acesteia;

c) fapta săvârşită şi data comiterii acesteia;

d) consemnarea distinctă în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a obiecţiilor la rubrica „Alte menţiuni";

e) semnătura auditorilor publici externi.

132. Contravenientul este obligat să prezinte echipei de control, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac menţiunile prevăzute la pct. 131.

133. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se întocmeşte în 3 exemplare şi se semnează pe fiecare pagină de către auditorii publici externi desemnaţi să efectueze controlul şi de către contravenient. Un exemplar al acestui act se înmânează contravenientului, care va semna de primire.

In cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, auditorii publici externi vor face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. In acest caz, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.

In lipsa unui martor, auditorii publici externi vor preciza motivele care au condus la încheierea Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în acest mod.

134. In cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, comunicarea acestuia se face de către echipa de control în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii. Comunicarea Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se face prin poştă, cu confirmare de primire la domiciliul sau la sediul contravenientului.

135. In procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se va face menţiunea că împotriva acestuia se poate face plângere în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării. Plângerea însoţită de procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi de documentele care au stat la baza încheierii acestuia se depun la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. Plângerea suspendă executarea.

Departamentul Juridic va asigura reprezentarea în instanţă a Curţii de Conturi.

136. In procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se va menţiona şi faptul că dacă acesta nu a fost atacat în termenul legal constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

137. Structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor îl transmite spre executare organelor fiscale abilitate, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Plata amenzii se face la organul fiscal al autorităţii publice locale pe raza căreia are domiciliul/sediul contravenientul.

B5. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată

138. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, al cărui model este prezentat în anexa nr. 8, se întocmeşte în următoarele cazuri:

a) nerespectarea de către entitatea verificată a obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi controlate;

b) neefectuarea de către organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, precum şi alte instituţii specializate ale statului a verificărilor solicitate de Curtea de Conturi, contrar prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b) şi d) din lege;

2 Exemplificăm, în acest sens, cu Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

c) nepunerea la dispoziţia Curţii de Conturi de către entitatea verificată a rapoartelor celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară, contrar prevederilor art. 42 alin. (1) lit. c) din lege;

d) nesuspendarea din funcţie, în baza deciziei emise de Curtea de Conturi, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

139. In procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, auditorii publici externi prezintă în mod obligatoriu abaterile constatate la entitatea controlată, cu descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a acestor abateri prevăzute la pct. 138.

140. Pentru fiecare faptă ce constituie abatere în conformitate cu prevederile legii, se prezintă amenda civilă cu care se sancţionează, respectiv:

a) salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea prezentării la termenele stabilite a conturilor ce urmau a fi verificate;

b) salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost aduse la îndeplinire măsurile dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată.

141. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, sub sancţiunea nulităţii acestuia, următoarele:

a) numele, prenumele şi funcţia persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată;

b) numele, prenumele, funcţia, codul numeric personal şi datele privind domiciliul pentru persoana desemnată efectiv să îndeplinească obligaţia de a prezenta conturile ce urmau a fi verificate sau să realizeze măsurile care au fost dispuse de către Curtea de Conturi în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) şi ale art. 45 din lege şi din vina căreia s-a produs întârzierea ori nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite;

c) fapta săvârşită şi data comiterii acesteia;

d) consemnarea distinctă a obiecţiunilor contravenientului;

e) semnătura auditorilor publici externi.

142. După consemnarea persoanei căreia i se aplică amenda civilă, auditorii publici externi menţionează cuantumul amenzii şi perioada pentru care aceasta se aplică.

143. Conducerea entităţii verificate şi persoanele răspunzătoare pentru abaterile constatate de Curtea de Conturi trebuie să prezinte punctele lor de vedere cu privire la aceste abateri, iar auditorii publici externi au obligaţia de a-şi motiva poziţia fată de aceste puncte de vedere.

144. In cazul în care persoana răspunzătoare pentru abaterile constatate de către Curtea de Conturi nu este prezentă sau, deşi prezentă, refuză să semneze procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, comunicarea acestuia se face de către auditorii publici externi în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii actului respectiv.

Comunicarea acestui act se face prin poştă, cu confirmare de primire la domiciliul contravenientului.

145. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, posibilitatea contestării acestuia la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicării acestui act de control, precum şi faptul că eventuala contestaţie formulată suspendă executarea.

In procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, se va face menţiunea că dacă nu este atacat în termenul legal acesta constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

146. Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, se semnează pe fiecare pagină de către echipa de control care l-a încheiat, conducerea entităţii controlate şi persoana răspunzătoare pentru abaterile constatate.

147. La finalul Procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, se menţionează numărul de înregistrare al acestuia la entitatea controlată, numărul de exemplare în care a fost întocmit şi persoanele cărora le-au fost lăsate aceste exemplare.

148. Structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, îl transmite spre executare organelor fiscale competente.

Plata amenzii civile se face la organul fiscal competent.

B6. Procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată

149. Procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată (model prezentat în anexa nr. 9), se întocmeşte în cazul netransmiterii de către entitate a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, precum şi în cazul neasigurării accesului auditorilor publici externi în sediile acestora.

150. In procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, auditorii publici externi prezintă în mod obligatoriu abaterile constatate la entitatea controlată, cu descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege.

151. Faptele ce constituie încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege se penalizează cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere, conform prevederilor art. 63 din lege.

152. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, sub sancţiunea nulităţii, următoarele:

a) numele, prenumele şi funcţia persoanelor care încheie procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute ia art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată;

b) numele, prenumele, funcţia, codul numeric personal şi datele privind domiciliul pentru persoana desemnată efectiv să îndeplinească obligaţiile dispuse de Curtea de Conturi şi din vina căreia s-a produs întârzierea;

c) fapta săvârşită (neasigurarea accesului auditorilor publici externi în sediul entităţii verificate; neprezentarea actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi) şi data comiterii acesteia;

d) consemnarea distinctă a obiecţiilor contravenientului;

e) semnătura auditorilor publici externi.

153. După consemnarea persoanei răspunzătoare căreia i se aplică penalităţi, auditorii publici externi menţionează în actul de control cuantumul total al penalităţilor de întârziere aferent numărului total de zile de întârziere.

154. In procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se vor consemna punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate şi ale persoanei răspunzătoare pentru încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege cu privire la abaterile constatate, precum şi poziţia motivată a auditorilor publici externi faţă de aceste puncte de vedere.

155. In cazul în care persoana răspunzătoare pentru abaterile constatate de Curtea de Conturi nu este prezentă sau, deşi prezentă, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea actului către această persoană se face de către auditorii publici externi în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data încheierii Procesului-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată.

Comunicarea acestui act de control se face prin poştă cu confirmare de primire la domiciliul contravenientului.

156. Auditorii publici externi vor menţiona în procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, posibilitatea contestării acestuia la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicării acestui act de control, precum şi faptul că eventuala contestaţie formulată suspendă executarea.

In procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute ia art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se va consemna şi faptul că, dacă acesta nu a fost atacat în termenul legal, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

157. Procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată, şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din lege, se semnează pe fiecare pagină de către echipa de control care l-a încheiat, conducerea entităţii controlate şi persoana răspunzătoare pentru abaterile constatate.

158. La finalul Procesului-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se menţionează numărul de înregistrare al acestuia la entitatea controlată, numărul de exemplare în care a fost întocmit şi persoanele cărora le-au fost lăsate aceste exemplare.

159. Structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care au încheiat procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, îl transmite spre executare organelor fiscale competente.

Plata penalităţilor de întârziere se face la organul fiscal competent.

B7. Nota de conciliere este menţionată la pct. 98.

SECŢIUNEA a 4-a

Valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite cu ocazia controlului

Evidenţa la nivelul structurilor de specialitate a actelor întocmite cu ocazia controlului

160. Actele de control (raportul de control şi/sau nota unilaterală) întocmite ca urmare a acţiunilor de verificare efectuate la entităţile aflate în competenţă, precum şi celelalte acte care se întocmesc cu ocazia controlului se depun şi se înregistrează în evidenţa structurii care a realizat controlul, respectiv la registratura Curţii de Conturi/camerei de conturi, cel mai târziu la expirarea termenului pentru restituirea acestora de către entitatea controlată.

161. Actele întocmite cu ocazia controlului se înregistrează în registrul de intrări/ieşiri de la nivelul structurii de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10, cât si în aplicaţia INFOPAC.

Valorificarea constatărilor înscrise în raportul de control

162. In procesul de semnare de către reprezentanţii legali ai entităţii controlate, raportul de control întocmit de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi se poate afla în următoarele situaţii:

a) semnat fără obiecţii - caz în care se începe procedura de valorificare a constatărilor consemnate în raportul de control după împlinirea termenului de depunere a obiecţiilor;

b) semnat cu obiecţii - caz în care valorificarea constatărilor înscrise în raportul de control se face după primirea obiecţiilor. Termenul de transmitere/depunere a obiecţiilor la structura Curţii de Conturi care a efectuat controlul este de 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă. In termen de maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrării obiecţiilor la structura de specialitate care a efectuat controlul, auditorii publici externi întocmesc o notă conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiile în cauză, act care se ataşează la raportul de control întocmit. Valorificarea constatărilor înscrise în raportul de control se face în conformitate cu prevederile pct. 164 alin. (2), în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data înregistrării actului de control la registratura entităţii verificate sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă;

c) refuzat să fie semnat - în acest caz, după expirarea termenului de restituire a exemplarelor raportului de control lăsate la entitate în vederea semnării, auditorii publici externi vor consemna la rubrica „semnăturile reprezentanţilor legali ai entităţii controlate" din exemplarul aflat în posesia lor faptul că respectivul act de control nu a fost restituit şi, implicit, semnat şi vor proceda la înregistrarea acestuia la structura de specialitate care a efectuat controlul. După expirarea celor 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă, termen în care conducătorul entităţii verificate are dreptul de a depune obiecţii, structurile de specialitate ale Curţii de Conturi încep procedura de valorificare a constatărilor înscrise în actul de control.

In concluzie, raportul de control întocmit de auditorii publici externi, indiferent de modul cum a fost semnat (cu sau fără obiecţii) ori că s-a aflat în situaţia de a fi refuzat să fie semnat, este supus procesului de valorificare a constatărilor consemnate în acesta după împlinirea termenului de depunere a obiecţiilor, respectiv 15 zile calendaristice de la data înregistrării raportului la registratura entităţii controlate sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă.

163. Raportul de control (în care au fost consemnate erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului) conţine şi recomandările formulate de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţii verificate pentru remedierea deficienţelor constatate. Aceste recomandări se referă la:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

b) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;

c) stabilirea întinderii prejudiciului şi luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia.

Pe lângă recomandările formulate în raportul de control cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţii verificate, auditorii publici externi vor formula, potrivit legii, şi alte recomandări, dacă acest lucru se impune. In acest scop, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data înregistrării obiecţiilor la structura de specialitate care a efectuat controlul, auditorii publici externi vor întocmi o notă cu propuneri de valorificare, în care vor înscrie celelalte măsuri prevăzute de lege, necuprinse în raportul de control, respectiv:

1. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;

2. sesizarea organelor de urmărire penală şi informarea entităţii controlate în legătură cu această sesizare, în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de prejudicii;

3. suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;

4. alte recomandări pe care le consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.

Această notă cu propuneri de valorificare va fi înregistrată la registratura structurii de specialitate care a efectuat controlul.

164. Raportul de control, împreună cu anexele sale, nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiile depuse de conducătorul entităţii controlate, menţionată la pct. 162 lit. b), precum şi nota cu propuneri de valorificare se repartizează de către şeful de departament directorului din cadrul departamentului şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi directorului adjunct al camerei de conturi, pentru a fi analizate de către aceştia şi a se întocmi proiectele documentelor de valorificare.

In termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data înregistrării actului de control la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia, când raportul de control a fost transmis prin poştă, directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, după caz, întocmeşte:

1. nota de evaluare a raportului de control şi/sau notei unilaterale, potrivit prevederilor pct. 447;

2. proiectele documentelor de valorificare, respectiv:

a) proiectul deciziei;

b) proiectele adreselor, după caz, către departamentul coordonator al acţiunii, în cazul în care în raportul de control s-au consemnat:

(i) fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;

(ii) fapte cauzatoare de prejudicii importante sau abateri grave cu caracter financiar.

Aceste proiecte de adrese se transmit departamentului coordonator al acţiunii în vederea sesizării de către acesta a organelor de urmărire penală şi, respectiv, a aplicării procedurii de suspendare din funcţie, dacă este cazul, aspecte prevăzute la pct. 240-249 şi, respectiv, pct. 197-203.

Raportul de control încheiat de către auditorii publici externi, împreună cu cele două note mai sus menţionate şi proiectele documentelor de valorificare, se înaintează şefului de departament/directorului camerei de conturi.

165. In cazul în care acţiunea de control a fost dispusă şi coordonată de un departament de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, şeful acestei structuri poate solicita camerelor de conturi transmiterea rapoartelor de control şi a notelor de evaluare a acestor acte, întocmite de către directorul adjunct al camerei de conturi în conformitate cu prevederile pct. 447.

Dacă în urma analizei unui raport de control şi a notei de evaluare se constată că actul de control nu a fost bine întocmit şi fundamentat, erorile/abaterile consemnate se dovedesc a fi neîntemeiate pe dispoziţiile legale menţionate în acesta sau au avut la bază interpretări eronate ale reglementărilor în vigoare, şeful departamentului coordonator al acţiunii poate propune plenului restituirea raportului de control pentru completare ori chiar reefectuarea acţiunii de verificare de către o echipă de la sediul central al Curţii de Conturi sau o echipă formată din auditori publici externi de la alte structuri decât camera de conturi care are competenţa teritorială de verificare a entităţii respective.

166. Dacă la reefectuarea acţiunii, în condiţiile pct. 165, se constată deficienţe grave în cadrul eşantioanelor verificate de auditorii publici externi, altele decât deficienţele consemnate în actul de control, şeful departamentului coordonator al acţiunii poate propune plenului aplicarea de sancţiuni disciplinare directorului camerei de conturi, directorului adjunct al camerei de conturi, şefului de serviciu, precum şi auditorilor publici externi care au realizat acţiunea de control programată.

167. Procedura de modificare a programului anual de activitate în condiţiile prevăzute la pct. 165 este cea reglementată în Metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobată de plen.

Valorificarea constatărilor înscrise în nota de constatare

168. Nota de constatare întocmită în baza prevederilor pct. 125 lit. a)-d) constituie anexă a raportului de control, potrivit prevederilor pct. 127. Constatările înscrise în nota de constatare se preiau în raportul de control şi se valorifică astfel:

a) în cazul în care se constată erori/abateri pentru clarificarea cărora se impune continuarea controlului la altă entitate şi/sau de către alte structuri ale Curţii de Conturi, un exemplar al notei de constatare se transmite structurii de specialitate care va efectua controlul la entitatea respectivă;

b) în cazul în care se impune efectuarea unor verificări încrucişate şi la alte entităţi decât cea la care s-a dispus iniţial controlul, în scopul instrumentării şi fundamentării unor constatări, un exemplar al notei de constatare se transmite structurii de specialitate care va efectua controlul la entităţile respective;

c) în cazul în care se constată erori/abateri a căror reconstituire ulterioară nu mai este posibilă, constatările înscrise în nota de constatare vor fi preluate în raportul de control şi se valorifică prin decizie care se transmite conducătorului entităţii verificate;

d) în cazul în care se efectuează controlul la ordonatorii de credite principali sau secundari, iar ca urmare a solicitării de acte, documente şi informaţii de la ordonatorii de credite ierarhic inferiori se constată deficienţe în legătură cu activitatea desfăşurată de aceştia, deşi nu au fost incluşi în programul anual de activitate, constatările înscrise în nota de constatare vor fi preluate în raportul de control şi se valorifică prin decizie care se transmite ordonatorului de credite principal/secundar verificat.

169. Prin excepţie de la prevederile pct. 168, în cazul în care s-au constatat deficienţe la sucursalele, filialele sau alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori economici (regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral ori mai mult de jumătate din capitalul social), la care s-au efectuat acţiuni de control, iar aceste deficienţe s-au produs din vina entităţii ierarhic superioare sau a altor entităţi, nota de constatare întocmită la nivelul camerelor de conturi se va transmite departamentului coordonator al acţiunii, conform prevederilor pct. 95, iar constatările din raportul de control întocmit la aceste subunităţi se valorifică potrivit prevederilor pct. 96.

Valorificarea notei unilaterale

170. Nota unilaterală întocmită în baza prevederilor pct. 123 lit. a) şi c), respectiv când:

1. nu au fost constatate deficienţe la niciun obiectiv de control din cadrul programului detaliat (tematica);

2. au fost aduse la îndeplinire integral măsurile dispuse entităţii verificate de către Curtea de Conturi, se repartizează, în vederea analizei, de către şeful departamentului de specialitate către directorul din cadrul acestuia şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct. In termen de 7 zile calendaristice de la data înregistrării notei unilaterale, persoanele menţionate anterior întocmesc o notă de evaluare a actului de control, în condiţiile prevăzute la pct. 447.

Nota unilaterală întocmită în baza prevederilor pct. 123 lit. b), respectiv când nu au fost constatate deficienţe la o parte din obiectivele de control din cadrul programului detaliat (tematica), împreună cu raportul de control întocmit şi anexele acestuia, se repartizează, în vederea analizei, de către şeful departamentului de specialitate către directorul din cadrul acestuia şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct, In termen de 7 zile calendaristice de la data înregistrării notei unilaterale şi a raportului de control, persoanele menţionate anterior întocmesc o notă de evaluare a celor două acte de control, în condiţiile prevăzute la pct. 447.

Nota unilaterală întocmită în baza prevederilor pct. 123 lit. d), respectiv în cazul efectuării acţiunii de documentare, se repartizează, în vederea analizei, de către şeful departamentului de specialitate către directorul din cadrul acestuia şi, respectiv, de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct, In urma evaluării constatărilor consemnate în nota unilaterală se stabileşte includerea sau nu a respectivei entităţi în programul de activitate a structurii de specialitate care a efectuat documentarea. In cazul în care acţiunea de documentare a fost dispusă de către un departament de specialitate, nota unilaterală i se va trimite acestuia.

Măsurile dispuse de către Curtea de Conturi pentru valorificarea constatărilor din actele întocmite cu ocazia controlului

171. Pentru valorificarea constatărilor înscrise în raportul de control şi, respectiv, în nota de constatare prevăzută la pct. 125 lit. a)-d), care constituie anexă a raportului de control, Curtea de Conturi poate dispune/solicita:

a) potrivit prevederilor art. 43 din lege:

a.1) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

a.2) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;

a.3) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;

b) potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) şi (4) din lege:

b.1) comunicarea către conducerea entităţii controlate a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea către aceasta să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia;

b.2) sesizarea organelor de urmărire penală şi informarea entităţii controlate în legătură cu această sesizare, în situaţia în care se constată, în urma controlului Curţii de Conturi, existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de prejudicii.

Sesizarea organelor de urmărire penală se face numai de către şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii pentru entităţile aparţinând administraţiei publice centrale şi, respectiv, şeful departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru toate entităţile din administraţia publică locală, după aprobarea plenului. In vederea sesizării organelor de urmărire penală, şefii departamentelor de specialitate (control/audit) vor solicita punctul de vedere al Departamentului juridic, aşa cum se menţionează la pct. 243;

c) potrivit prevederilor art. 45 din lege, suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

Cererea de suspendare a acestor persoane este formulată de şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii, aşa cum este reglementat la pct. 197-203.

172. In cazul în care auditorilor publici externi nu li se permite accesul în entitate, fie pentru efectuarea acţiunii de verificare, fie pentru a se încheia actul de control, sau li se furnizează acestora informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale, departamentele de specialitate (control/audit) în a căror competenţă intră domeniul respectiv vor putea dispune şi următoarele măsuri de valorificare:

a) informarea Parlamentului, Guvernului, organului ierarhic superior al entităţii verificate sau autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, pentru a lua măsurile legale corespunzătoare în legătură cu persoanele răspunzătoare de refuzul de a permite accesul în entitate al auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi sau de furnizarea unor informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale;

b) informarea Ministerului Finanţelor Publice despre existenţa pericolului utilizării nelegale a fondurilor publice de către entitatea care refuză accesul în sediul său al reprezentanţilor Curţii de Conturi sau care furnizează informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale. In acest caz, se solicită Ministerului Finanţelor Publice să dispună măsurile legale care intră în competenţa acestuia;

c) sesizarea organelor de urmărire penală de către şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii de verificare, în cazul furnizării de către o entitate supusă verificării Curţii de Conturi a unor informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale. Pentru aceasta se va solicita un punct de vedere Departamentului juridic, după care se va supune spre aprobare plenului acţiunea de sesizare a organelor de urmărire penală.

173. Pentru punerea în aplicare de către departamentele de specialitate (control/audit) a măsurilor de valorificare prezentate la pct. 172, este necesar ca directorii camerelor de conturi să transmită imediat către aceste departamente o adresă prin care informează cu privire la situaţiile constatate cu ocazia acţiunilor de control efectuate la entităţile aflate în competenţa lor.

Decizia

174. Pentru aplicarea măsurilor de valorificare prevăzute la:

a) pct. 171 lit. a), respectiv:

1. suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

2. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală ori ineficientă a acestora;

3. înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;

b) pct. 171 lit. b), respectiv comunicarea către conducerea entităţii controlate a existenţei unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii şi dispunerea către aceasta să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia;

c) pct. 171 lit. c), respectiv suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate, potrivit prevederilor art. 45 din lege, se emite decizia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 11 şi în care sunt menţionate şi termenele până la care entitatea verificată trebuie să comunice conducătorului structurii de specialitate care a emis decizia modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse.

175. Decizia se emite astfel şi în cazul în care faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale au determinat producerea unor prejudicii, întrucât conducerea entităţii verificate are obligaţia stabilirii întinderii prejudiciului şi a dispunerii măsurilor pentru recuperarea acestuia şi în această situaţie.

176. De asemenea, se emite decizie şi în cazul în care, în timpul controlului, conducerea entităţii verificate a luat măsuri de stabilire a întinderii prejudiciului şi de recuperare a acestuia, întrucât nu există certitudinea că s-a efectuat extinderea verificărilor la nivelul întregii categorii de operaţiuni economice în care s-a constatat abaterea cauzatoare de prejudicii ori că s-a stabilit integral cuantumul prejudiciului.

177. In situaţia în care, în intervalul de timp cuprins între data începerii acţiunii de control şi data emiterii deciziei, entitatea verificată se reorganizează prin restructurare, fuziune, desfiinţare sau altă formă de reorganizare, în baza unor acte normative, cu predarea unei părţi a patrimoniului, decizia se emite pentru entitatea/entităţile care preia/preiau activităţile la care se referă măsurile dispuse prin decizie, chiar în condiţiile în care această entitate nu este aceeaşi cu cea la care s-a desfăşurat acţiunea de control.

178. In situaţia în care măsurile dispuse prin decizie se referă atât la activităţi desfăşurate de entitatea verificată, cât şi la activităţi ce se transmit altei/altor entităţi ca urmare a restructurării, fuziunii, desfiinţării sau altor forme de reorganizare, se emit decizii pentru fiecare entitate care are în atribuţii activităţile pentru care se dispun măsuri.

179. In cazul în care entitatea căreia i-au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate se reorganizează prin restructurare, fuziune, desfiinţare sau altă formă de reorganizare, în baza unor acte normative, înainte de aducerea la îndeplinire a acestor măsuri şi nu au fost semnate protocoale de predare/primire între toate entităţile apărute ca urmare a reorganizării, structurile de specialitate ale Curţii de Conturi vor transmite decizia fiecărei entităţi, cu noi termene de aducere la îndeplinire a măsurilor. De asemenea, dacă se impune, se poate decide ca entităţile respective să fie incluse în programul de activitate a Curţii de Conturi, pentru a fi supuse controlului în perioada imediat următoare.

180. Proiectul deciziei se întocmeşte de către directorul direcţiei din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, aşa cum s-a precizat la pct. 164. Acest proiect este examinat de către şeful de departament sau de către directorul camerei de conturi, care, după caz, îl completează, modifică, semnează şi remite spre executare conducerii entităţii verificate.

Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, în cazul entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi al entităţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor, decizia cuprinzând măsurile pentru remedierea deficienţelor constatate va fi întocmită şi semnată de directorul adjunct al camerei de conturi.

Decizia este însoţită de o adresă de înaintare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 12, şi se transmite prin poştă, cu confirmare de primire.

181. In decizie se înscriu concret:

a) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, constatate în urma acţiunilor de verificare ale Curţii de Conturi;

b) măsurile pe care entitatea verificată sau alte entităţi implicate (cele prevăzute la pct. 177-179) trebuie să le aducă la îndeplinire în vederea înlăturării deficienţelor constatate de echipa de control, pentru stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia sau pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului;

c) termenele până la care conducătorul entităţii verificate trebuie să comunice conducătorului structurii de specialitate care a emis decizia modul de aducere la îndeplinire a fiecărei măsuri dispuse.

Totodată, prin decizie se poate cere entităţii verificate şi luarea unor măsuri pentru suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate. In acest caz, în decizie se va consemna şi faptul că neaducerea la îndeplinire a acestei măsuri dispuse de Curtea de Conturi constituie abatere şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.

Această procedură de suspendare din funcţie este reglementată la pct. 197-203.

In situaţia în care prin decizie s-a dispus conducerii entităţii verificate să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea acestuia, în aceasta se va înscrie în mod obligatoriu şi următoarea precizare: „Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de către conducere a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată."

In decizie se va consemna şi faptul că, pe lângă măsurile dispuse prin aceasta, conducătorul entităţii verificate va putea dispune şi orice alte măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi în urma acţiunii de verificare.

182. In situaţia în care în actul de control a fost consemnată existenţa unor erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea unor prejudicii, precum şi a unor cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pentru care se face răspunzător în mod direct conducătorul entităţii verificate şi care impun suspendarea din funcţie a acestuia, şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii cere celor în drept suspendarea conducătorului entităţii, potrivit legii.

183. Decizia cuprinzând măsurile pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora, pentru înlăturarea deficienţelor care nu au determinat producerea de prejudicii sau pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice ori în administrarea patrimoniului va fi adusă la cunoştinţa şi a organului ierarhic superior în subordinea căruia se află entitatea verificată sau a organului de conducere colectivă care aprobă, coordonează şi controlează activitatea entităţii verificate. Organismele mai sus menţionate vor urmări în cadrul atribuţiilor care le revin, după caz, modul de aducere la îndeplinire a măsurilor în cauză.

184. Decizia emisă de structurile Curţii de Conturi va fi transmisă organismelor prevăzute la pct. 183, astfel:

a) de către departamentul de specialitate, pentru entităţile aparţinând administraţiei publice centrale;

b) de către directorul camerei de conturi, pentru entităţile din administraţia publică locală.

Pentru aceasta, camerele de conturi vor remite departamentului coordonator al acţiunii decizia întocmită pentru entităţile de pe plan local aparţinând administraţiei publice centrale, în termen de 7 zile calendaristice de la emiterea acesteia.

185. Deciziile emise pentru entităţile din administraţia publică centrală vor fi transmise spre analiză organului ierarhic superior sau organului de conducere colectivă de către departamentele de specialitate pe măsură ce vor fi comunicate de către camerele de conturi şi vor fi însoţite de o adresă, semnată de şeful departamentului respectiv.

In cazul ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, decizia emisă la nivelul camerelor de conturi se transmite spre analiză consiliului judeţean/consiliului local municipal, orăşenesc, comunal, după caz, însoţită de un exemplar din raportul de control şi de o adresă semnată de directorul camerei de conturi.

186. In cazul în care acţiunile de verificare vizează anul bugetar în care se efectuează controlul, prin decizie se pot bloca fondurile bugetare sau speciale, dar numai în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizată nelegal ori ineficient şi numai pentru perioada de timp cuprinsă între data încheierii raportului de control şi data până la care se aduc la îndeplinire măsurile dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate de către auditorii publici externi ai Curţii de Conturi.

Procedura de blocare a fondurilor bugetare şi speciale este reglementată la pct. 189-196.

187. In decizia emisă de conducătorul structurii de specialitate se va menţiona că analiza eventualei contestaţii formulate de conducătorul entităţii verificate se va face de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite în conformitate cu prevederile pct. 213. In continuare, comisia de soluţionare a contestaţiilor poate fi întâlnită şi sub denumirea de comisie.

188. Deciziile emise de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi se înregistrează în Registrul special prevăzut în anexa nr. 10 şi în aplicaţia INFOPAC (pentru informaţiile şi datele cuprinse la pct. 238), în vederea asigurării urmăririi modului de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, a evaluării impactului acestora şi a calităţii măsurilor respective.

Procedura de blocare a fondurilor bugetare sau speciale

189. Potrivit prevederilor art. 43 lit. b) din lege, în cazul în care auditorii publici externi constată, cu ocazia verificării ce vizează anul bugetar în care se efectuează controlul, utilizarea nelegală sau ineficientă de către entitate a fondurilor bugetare ori speciale, aceştia pot propune şi blocarea acestor fonduri.

Această operaţiune de blocare se dispune prin decizie emisă de şeful de departament/directorul camerei de conturi şi se efectuează, până la termenul stabilit de Curtea de Conturi, de către organele abilitate care au fost înştiinţate să întreprindă măsurile necesare de blocare a fondurilor bugetare sau speciale.

190. In funcţie de tipul entităţii la care se constată această utilizare nelegală sau ineficientă a fondurilor, măsura de blocare a fondurilor bugetare ori speciale va fi comunicată astfel:

a) în cazul entităţilor finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din venituri proprii, prin înştiinţarea ordonatorului principal de credite în subordonarea sau coordonarea căruia se află, precum şi a Ministerului Finanţelor Publice;

b) în cazul entităţilor publice autonome finanţate integral din venituri proprii, prin înştiinţarea Ministerului Finanţelor Publice;

c) în cazul altor entităţi aflate în competenţa de control a Curţii de Conturi, exclusiv Banca Naţională a României, prin înştiinţarea ordonatorului principal de credite prin bugetul căruia primeşte sume de la bugetele publice şi a Ministerului Finanţelor Publice;

d) în cazul entităţilor finanţate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale, finanţate integral din venituri proprii, prin înştiinţarea ordonatorului principal de credite şi a direcţiei generale a finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti.

191. La entităţile prevăzute la pct. 190 lit. a)-c) poate fi blocat orice fond bugetar sau special, în cuantumul sumei constatate ca fiind utilizată nelegal ori ineficient.

192. Categoriile de fonduri care pot fi blocate la entităţile din administraţia publică locală prevăzute la pct. 190 lit. d) sunt următoarele:

a) pentru entităţile finanţate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, se blochează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, indiferent de provenienţa resurselor din care sunt acoperite creditele bugetare care fac obiectul abaterii constatate;

b) pentru entităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetele locale, se blochează sumele care provin din subvenţii de la bugetul local;

c) pentru entităţile din administraţia publică locală finanţate integral din venituri proprii, se blochează sumele aferente acţiunii/operaţiunii la care s-au constatat abateri.

193. Inştiinţarea organelor abilitate, respectiv ordonatorul principal de credite, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi direcţia generală a finanţelor publice judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz, trebuie să cuprindă, printre alte date şi informaţii, următoarele: deficienţele constatate de auditorii publici externi ai Curţii de Conturi; cauzele înregistrării acestora; măsura dispusă prin decizie; cuantumul sumei ce se blochează; perioada de timp pentru care se blochează suma în cauză; termenul până la care aceste organe abilitate trebuie să aducă la îndeplinire măsura dispusă şi termenul până la care trebuie să comunice Curţii de Conturi modul de aducere la îndeplinire a măsurii dispuse.

Prin înştiinţarea transmisă se va comunica şi faptul că neaducerea la îndeplinire a măsurii dispuse de Curtea de Conturi prin structurile sale de specialitate constituie abatere şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.

194. Această înştiinţare se face direct de către departamentul sau camera de conturi care a efectuat controlul şi a dispus blocarea fondurilor bugetare ori speciale (conform modelului din anexa nr. 13).

In cazul în care organele abilitate menţionate la pct. 190 nu au comunicat departamentului/camerei de conturi modul de ducere la îndeplinire a măsurii dispuse, acestea vor fi incluse în programul anual de activitate pentru a fi verificate şi a se lua măsurile legale.

195. Entităţile verificate cărora li s-a aplicat măsura blocării fondurilor bugetare sau speciale vor comunica la data prevăzută în decizie, în scris, structurii Curţii de Conturi care a dispus blocarea fondurilor respective modul de aducere la îndeplinire a măsurilor pentru remedierea deficienţelor constatate.

196. După primirea comunicării referitoare la remedierea deficienţelor care au generat măsura de blocare, structura de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat controlul va verifica la sediul entităţii dacă cele semnalate de aceasta se confirmă, în maximum 7 zile calendaristice de la înregistrarea înştiinţării.

Dacă deficienţele au fost remediate, Curtea de Conturi va înştiinţa concomitent, în scris, în termen de 7 zile calendaristice, conducerea entităţii verificate, ordonatorul principal de credite în subordinea sau coordonarea căruia se află entitatea, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi direcţia generală a finanţelor publice judeţeană şi a municipiului Bucureşti, după caz, că fondurile bugetare ori speciale se deblochează.

In cazul în care entitatea verificată nu a remediat integral deficienţele care au generat măsura blocării, fondurile bugetare sau speciale rămân în continuare blocate până la remedierea deficienţelor, iar pentru deblocarea lor ulterioară se va relua procedura descrisă mai sus.

Procedura de suspendare din funcţie prevăzută la art. 45 din lege

197. Potrivit prevederilor art. 45 din lege, în cazul în care Curtea de Conturi, în urma controalelor efectuate, constată săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, conducerea structurii de specialitate care a efectuat verificarea poate propune suspendarea din funcţie a:

a) persoanelor acuzate de săvârşirea acestor fapte cauzatoare de prejudicii importante, a unor abateri grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza nerespectării principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;

b) conducătorului entităţii verificate, răspunzător în mod direct de fapte cauzatoare de prejudicii importante, de abateri grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza nerespectării principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, aşa cum se prevede la pct. 182.

198. In vederea aplicării procedurii de suspendare din funcţie, în conformitate cu prevederile art. 45 din lege, camerele de conturi vor transmite departamentului coordonator al acţiunii, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului de depunere a obiecţiilor la constatările înscrise în raportul de control, o adresă prin care se propune suspendarea din funcţie a persoanelor în cauză. La această adresă, în care se vor descrie detaliat deficienţele consemnate în actul de control, se vor anexa toate documentele necesare pentru susţinerea constatărilor.

199. Departamentele de specialitate care coordonează acţiunile de verificare vor proceda după cum urmează:

a) analizează propunerile formulate de directorul direcţiei/directorul camerei de conturi de suspendare din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, inclusiv din cauza nerespectării principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, constatate în urma acţiunilor de verificare efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;

b) solicită punctul de vedere al Departamentului juridic, care va fi transmis în 7 zile calendaristice;

c) supun spre aprobare plenului emiterea deciziei prin care se solicită suspendarea din funcţie a persoanelor în cauză.

Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcţie este emisă de şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii.

200. Decizia emisă, cuprinzând cererea de suspendare, precum şi termenul până la care trebuie să se comunice Curţii de Conturi modul de ducere la îndeplinire a măsurii dispuse va fi transmisă de către şeful departamentului de control/audit coordonator al acţiunii următoarelor instituţii şi persoane, în funcţie de calitatea pe care o au persoanele pentru care se solicită suspendarea din funcţie, şi anume:

a) Parlamentului României, atunci când persoana care face obiectul cererii este conducătorul unei autorităţi centrale autonome, aflată sub control parlamentar;

b) primului-ministru, atunci când persoana care face obiectul cererii este un ministru, secretar de stat, un conducător al altui organ central de specialitate al administraţiei publice centrale sau al altei structuri cu personalitate juridică din subordinea Guvernului ori un prefect;

c) ministrului, atunci când persoana care face obiectul cererii deţine o funcţie de conducere sau de execuţie în cadrul acelui minister;

d) ministrului sau conducătorului unui organ central de specialitate din subordinea unui minister, atunci când persoana care face obiectul cererii este şeful unui serviciu public deconcentrat dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti;

e) conducătorului autorităţii publice centrale de specialitate cu caracter autonom, atunci când cel care face obiectul cererii este o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică, un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau orice altă persoană cu funcţie de conducere din cadrul autorităţii centrale de specialitate autonome;

f) prefectului, atunci când persoana care face obiectul cererii este un funcţionar public cu atribuţii de conducere/personal contractual cu funcţii de conducere din cadrul unei prefecturi;

g) consiliului judeţean, atunci când persoana care face obiectul cererii este conducător al unei instituţii sau al unor servicii publice de interes judeţean;

h) preşedintelui consiliului judeţean, atunci când persoana care face obiectul cererii face parte din aparatul de specialitate al consiliului judeţean;

i) primarului, atunci când persoana care face obiectul cererii face parte din aparatul de specialitate al primăriei.

In decizie se va consemna şi faptul că neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi constituie abatere şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 lit. b) din lege.

201. In situaţiile în care persoanele pentru care se solicită suspendarea din funcţie nu se regăsesc în enumerarea anterioară, decizia se adresează conducătorului autorităţii, al instituţiei publice sau oricărei alte persoane juridice care face parte din categoria entităţilor publice supuse verificării Curţii de Conturi şi care are competenţa de a numi în funcţie şi de a modifica, a suspenda sau a dispune încetarea raportului de muncă/de serviciu.

202. Decizia cuprinzând cererea de suspendare din funcţie va fi comunicată de către şeful departamentului coordonator al acţiunii atât conducerii entităţii verificate, cât şi camerei de conturi.

203. In cazul camerelor de conturi, în vederea valorificării celorlalte constatări consemnate în actul de control întocmit la aceeaşi entitate verificată la care s-a solicitat suspendarea din funcţie a unor persoane, directorul camerei de conturi va emite o altă decizie care va cuprinde măsurile dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate.

In aceste condiţii, la nivelul unei entităţi verificate de auditorii publici externi ai camerelor de conturi, în cadrul aceleiaşi acţiuni, pot fi emise 2 (două) decizii, respectiv una de către şeful departamentului de specialitate şi una de către directorul/ directorul adjunct al camerei de conturi.

Procedura şi termenul de contestare a deciziei

204. Impotriva măsurilor dispuse prin decizie, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entităţii verificate poate depune/transmite contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia.

205. In cazul în care contestaţia este depusă la altă structură a Curţii de Conturi decât cea care a emis decizia, contestaţia se consideră valabilă dacă a fost introdusă în termen. In această situaţie, contestaţia este redirecţionată de către structura care a primit contestaţia către structura emitentă a deciziei.

206. Termenul de 15 zile calendaristice pentru contestarea deciziei nu cuprinde ziua primirii deciziei şi nici ziua depunerii/expedierii contestaţiei, iar când acest termen se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. Prin data primirii deciziei se înţelege data confirmării de primire a acesteia, menţionată pe documentul de transmitere a deciziei.

207. In cazul deciziei emise de departamentul de specialitate pentru suspendarea din funcţie a unor persoane, ca urmare a acţiunilor de control efectuate de camerele de conturi, contestaţiile vor fi transmise în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia la structura care a emis decizia, respectiv la departamentul coordonator al acţiunii, conform prevederilor pct. 204. Procedura de analiză şi soluţionare a contestaţiei este cea prevăzută la pct. 211-226.

208. Nedepunerea contestaţiei în termen atrage decăderea, cu excepţia cazului în care conducătorul entităţii verificate dovedeşte că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. In acest caz, contestaţia se va depune în termen de 15 zile calendaristice de la încetarea „împiedicării", cu prezentarea motivelor care au determinat această situaţie. Decăderea se constată de comisia de soluţionare a contestaţiilor, constituită conform prevederilor pct. 213.

209. Contestaţia trimisă prin poştă se socoteşte în termen dacă a fost predată recomandat la oficiul poştal în termenul prevăzut la pct. 206.

210. Contestaţia suspendă obligaţia executării deciziei până la soluţionarea ei de către comisia de soluţionare a contestaţiilor. Executarea măsurilor devine obligatorie de la data comunicării încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin care se respinge integral sau parţial contestaţia. Prin data comunicării încheierii se înţelege data confirmării de primire a acesteia, menţionată pe documentul de transmitere a încheierii.

Analiza şi soluţionarea contestaţiei la decizie

211. In cazul contestaţiei formulate de conducătorul entităţii verificate cu privire la măsurile dispuse prin decizia emisă de structurile Curţii de Conturi se procedează astfel:

a) atunci când decizia a fost emisă de către şeful departamentului de specialitate pentru valorificarea constatărilor din actele întocmite la nivelul acestei structuri, precum şi pentru solicitarea suspendării din funcţie a persoanelor în cauză, în baza prevederilor art. 45 din lege, contestaţia se remite de către acesta directorului din cadrul departamentului respectiv, care, în termen de 7 zile calendaristice, examinează temeinicia contestaţiei formulate şi întocmeşte o notă cu punctul său de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie;

b) atunci când decizia a fost emisă pentru entităţile verificate de camerele de conturi, contestaţia se remite de către directorul camerei de conturi către directorul adjunct pentru a fi analizată, care, în termen de 7 zile calendaristice, întocmeşte o notă cu punctul său de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie.

212. In cazul contestaţiilor formulate la deciziile emise pentru:

a) entităţile aparţinând administraţiei publice centrale, nota întocmită de directorul din cadrul departamentului se aprobă de către şeful de departament;

b) entităţile de pe plan local aparţinând administraţiei publice centrale (respectiv deconcentratele) şi locale, nota întocmită de directorul adjunct al camerei de conturi se aprobă de către directorul camerei de conturi.

Nota aprobată de şeful departamentului/directorul camerei de conturi împreună cu contestaţia formulată de conducătorul entităţii verificate, decizia emisă şi raportul de control (inclusiv anexele acestuia) se transmit comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituită conform prevederilor pct. 213.

In vederea analizei şi soluţionării contestaţiei, camerele de conturi transmit departamentului care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării documentele sus-menţionate, pentru toate entităţile ai căror conducători au formulat contestaţii la deciziile emise, cu excepţia entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entităţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.

213. Contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de Conturi sunt examinate de comisii de soluţionare a contestaţiilor, alcătuite astfel:

a) consilierul care coordonează departamentul în a cărui competenţă intră entitatea verificată şi alţi 2 consilieri de conturi, desemnaţi de către vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat acţiunea, dintre consilierii de conturi cu atribuţii de control/audit, pentru deciziile emise de către departamentele de specialitate;

b) consilierul de conturi care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării, un alt consilier de conturi (desemnat de către unul dintre vicepreşedinţi) şi directorul din cadrul departamentului în a cărui competenţă intră entitatea respectivă, pentru deciziile emise la nivelul camerelor de conturi în cazul entităţilor aparţinând administraţiei publice centrale şi locale, cu excepţia entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi a entităţilor finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.

In acest caz, la şedinţa comisiei poate participa, în calitate de invitat, şi directorul camerei de conturi care a efectuat verificarea, dacă se consideră necesar de către comisie;

c) directorul camerei de conturi şi 2 auditori publici externi, alţii decât cei care au efectuat verificarea, în cazul deciziilor emise pentru entităţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi pentru entităţile finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.

214. In vederea constituirii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, imediat ce s-a primit contestaţia se va proceda după cum urmează:

a) şeful departamentului care coordonează acţiunea de verificare propune vicepreşedintelui coordonator al departamentului membrii comisiei, pentru deciziile contestate emise de către departamentele de specialitate şi de către camerele de conturi, cu excepţia celor emise pentru entităţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi entităţile finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor;

b) directorul adjunct al camerei de conturi propune directorului camerei de conturi membrii comisiei, pentru deciziile contestate emise entităţilor finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi entităţile finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor.

Propunerea se va face printr-o adresă al cărei model este prevăzut în anexa nr. 14.

In cazul Departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, comunicarea adresei se va face către vicepreşedintele în a cărui competenţă de coordonare se află consilierul de conturi care este propus a face parte din comisie.

După aprobarea propunerilor privind membrii comisiei, adresa va fi remisă de către vicepreşedintele coordonator/ directorul camerei de conturi către şeful departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi, care o va anexa la procesul-verbal al şedinţei de analiză şi soluţionare a contestaţiei.

215. Adresa prin care s-a stabilit componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor prevăzută la pct. 213 lit. a)-c) va face parte integrantă din dosarul curent al acţiunii de verificare (raportul de control, notele întocmite referitoare la actul de control, decizia, contestaţia la decizie, nota cu punctul de vedere referitor la argumentele prezentate în contestaţie, procesul-verbal al şedinţei de analiză şi soluţionare a contestaţiei, încheierea etc).

216. Componenţa unei comisii de soluţionare a contestaţiilor poate fi modificată de către vicepreşedintele coordonator al departamentului care a efectuat/a coordonat verificarea sau de către directorul camerei de conturi în cazuri justificate, cum ar fi situaţiile în care un membru al acesteia se află în concediu medical, delegaţie etc.

217. La şedinţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor pot fi invitaţi, dacă se consideră necesar, membri ai echipei de control, reprezentanţi ai entităţii verificate şi/sau alte persoane, dacă este cazul, care pot da explicaţii ori pot depune acte şi documente suplimentare pentru susţinerea contestaţiei. Reprezentanţii entităţii pot fi asistaţi de avocat.

218. Comisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de structurile Curţii de Conturi vor examina aceste contestaţii în termen de maximum 45 de zile calendaristice de la data înregistrării acestora la departamentul care coordonează domeniul ce a făcut obiectul verificării sau camera de conturi care a efectuat controlul.

219. Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţia împreună cu celelalte documente şi emite o încheiere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 15, prin care se poate dispune:

a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei;

b) respingerea acesteia.

220. In situaţia în care se constată, cu prilejul analizei şi soluţionării contestaţiei, că raportul de control nu a fost întocmit corect, că unele dintre măsurile dispuse prin decizie au fost determinate de constatări neîntemeiate pe dispoziţiile legale menţionate în actul de control sau au avut la bază interpretări eronate ale reglementărilor în vigoare, comisia de soluţionare a contestaţiilor poate suspenda soluţionarea contestaţiei şi dispune reverificarea aspectelor ori operaţiunilor neclare consemnate în raportul de control. Totodată, comisia poate propune chiar constituirea unei alte echipe de control, care să reverifice aspectele neclare cuprinse în raportul de control.

In situaţia în care în urma reverificării aspectelor neclare se constată că deficienţele consemnate în actul de control sunt greşite sau neîntemeiate pe dispoziţiile legale menţionate în acest act, comisia de soluţionare a contestaţiilor prevăzută la pct. 213 lit. a) şi b) poate propune plenului Curţii de Conturi sancţionarea directorului din cadrul departamentului/directorului camerei de conturi, directorului adjunct al camerei de conturi şi a şefului de serviciu care au coordonat şi au monitorizat acţiunea de control respectivă, inclusiv a auditorilor publici externi desemnaţi pentru efectuarea acesteia.

221. Fiecare şedinţă a comisiei de soluţionare a contestaţiilor va avea un secretar, care nu este membru al comisiei, dar este numit de către membrii comisiei din cadrul structurii care a efectuat/a coordonat acţiunea. Acest secretar întocmeşte proiectul de încheiere a şedinţei comisiei de soluţionare a contestaţiei, precum şi proiectul Procesului-verbal al şedinţei.

222. In procesul-verbal al şedinţei se consemnează participarea şi a altor persoane decât membrii acestei comisii (respectiv reprezentanţi ai entităţii verificate sau alte persoane, dacă este cazul).

Totodată, în procesul-verbal al şedinţei se menţionează, în sinteză, explicaţiile auditorilor publici externi participanţi la şedinţă, dezbaterile şi discuţiile care au avut loc, precum şi actele şi documentele suplimentare depuse în vederea susţinerii contestaţiei. Acest proces-verbal se semnează de către membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi de secretarul de şedinţă.

223. Incheierile pronunţate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor, redactate de către secretarul de şedinţă, se motivează în mod obligatoriu, iar motivarea trebuie să conţină, potrivit prevederilor Hotărârii Plenului Curţii de Conturi nr. 144/2009, următoarele:

a) motive de fapt, şi anume:

(i) prezentarea argumentelor şi a raţionamentelor care au determinat comisia de soluţionare a contestaţiilor să admită total sau parţial contestaţia ori să o respingă;

(ii) redarea fiecărei măsuri contestate şi a probelor/documentelor care au stat la baza dispunerii măsurii respective;

(iii) motivele contestaţiei formulate de conducătorul entităţii verificate;

(iv) documentele depuse de acesta în vederea susţinerii contestaţiei;

(v) motivele pentru care documentele depuse de conducătorul entităţii verificate au fost acceptate sau, dimpotrivă, nu au fost avute în vedere de comisie, întrucât nu erau relevante;

b) motive de drept - precizarea prevederilor legale pe care comisia de soluţionare a contestaţiilor le-a avut în vedere şi pe care se întemeiază soluţia dată, în sensul admiterii totale sau parţiale a contestaţiei ori respingerii acesteia;

c) precizarea căii de atac, respectiv sesizarea, printr-o cerere de chemare în judecată, a instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea, în tot sau în parte, a încheierii, în condiţiile legii contenciosului administrativ;

d) termenul de exercitare a căii de atac, respectiv 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii transmise prin poştă;

e) instanţa competentă - reclamantul (conducătorul entităţii verificate) se poate adresa secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate.

224. Dacă un membru al comisiei de soluţionare a contestaţiei are un alt punct de vedere faţă de ceilalţi membri ai comisiei, acest lucru va fi menţionat în procesul-verbal al şedinţei, iar opinia separată şi motivarea acesteia se anexează la încheiere şi se semnează de către persoana care a formulat-o.

225. încheierea emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor, motivată aşa cum s-a menţionat la pct. 223, se comunică atât entităţii căreia i-au fost dispuse măsuri prin decizie, cât şi structurii de specialitate care a emis această decizie, în termen de 5 zile calendaristice de la emitere.

Un exemplar al încheierii motivate, împreună cu decizia şi contestaţia la aceasta, se remite Departamentului juridic, în cazul în care comisia a respins total sau parţial contestaţia, în vederea reprezentării Curţii de Conturi în eventualele litigii. In acest scop, Departamentul juridic poate solicita raportul de control structurii de specialitate care a efectuat verificarea.

226. Incheierea emisă de comisie va primi număr de înregistrare de la cabinetul vicepreşedintelui coordonator al departamentului în a cărui competenţă intră domeniul ce a făcut obiectul verificării, de la cabinetul şefului Departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru deciziile emise în cazul entităţilor aparţinând administraţiei publice locale, exclusiv entităţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi cele finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor, sau de la cabinetul directorului camerei de conturi, pentru entităţile finanţate integral sau parţial din bugetele locale ale comunelor şi cele finanţate din venituri proprii, aflate în subordinea comunelor, după caz.

Incheierile emise de comisiile de soluţionare a contestaţiilor vor fi înregistrate în registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea şi în aplicaţia INFOPAC.

Sesizarea instanţei de contencios administrativ

227. Impotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor prevăzută la pct. 213 conducătorul entităţii verificate poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii, în condiţiile legii contenciosului administrativ.

228. Competenţa de soluţionare a sesizării formulate de conducătorul entităţii verificate împotriva încheierii emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate, în condiţiile legii contenciosului administrativ.

229. Cauzele aflate pe rolul instanţelor la data publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor continua să se judece potrivit regulamentului aplicabil în momentul sesizării instanţei.

Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii

230. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se realizează de către auditori publici externi din cadrul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi care au participat la acţiunea de verificare, de regulă în 30 de zile calendaristice de la termenul cel mai îndepărtat din decizie, fără o notificare prealabilă.

231. Pentru realizarea acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, în programul anual de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi se poate aloca, la propunerea structurilor de specialitate, şi un fond de timp mai mare de 7 zile calendaristice decât cel prevăzut în Metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi.

Alocarea unui fond de timp mai mare pentru efectuarea acestui tip de acţiune de control se face în funcţie de complexitatea activităţii entităţii şi de volumul documentelor ce trebuie verificate.

232. In cazul în care timpul necesar pentru verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie este de maximum 7 zile calendaristice, nu mai este necesară aprobarea conducerii executive, respectiv a plenului, pentru cuprinderea acestei acţiuni în program pe parcursul anului, la nivelul structurilor de specialitate.

233. In vederea verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, conducătorii structurilor Curţii de Conturi emit delegaţii, conform prevederilor pct. 50. Modelul delegaţiei este prevăzut în anexa nr. 2.3.

Acte întocmite în urma verificării modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii

234. Verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se finalizează astfel:

a) în situaţia în care măsurile privind remedierea erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate au fost duse la îndeplinire în totalitate, au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, iar prejudiciile au fost stabilite de entitatea verificată ca întindere şi au fost recuperate, se întocmeşte notă unilaterală.

In această notă unilaterală se consemnează situaţia constatată, inclusiv detalierea efectelor produse în activitatea entităţii de măsurile dispuse de structurile Curţii de Conturi;

b) în cazul în care nu s-a acţionat pentru suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar-contabil şi fiscal, nu s-au blocat fondurile bugetare sau speciale în urma constatării utilizării nelegale ori ineficiente a acestora, nu au fost înlăturate erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, altele decât cele cauzatoare de prejudicii, şi/sau nu au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se încheie raport de control, care urmează procedura de valorificare stabilită la pct. 163-167 şi 171-229, urmând a se emite de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi o nouă decizie cuprinzând măsurile care se impun.

In baza raportului de control întocmit în conformitate cu prevederile prezentului regulament, se sesizează şi organul ierarhic superior al entităţii controlate, aşa cum este prevăzut la pct. 183-185, solicitându-se acestuia prin scrisoare să ia măsuri care să asigure ducerea la îndeplinire de către entitatea aflată în subordine a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.

Autorităţile sesizate în acest caz pentru a lua măsurile ce se impun sunt următoarele:

(i) consiliul local/consiliul judeţean, în cazul autorităţilor publice locale;

(ii) consiliul de administraţie şi adunarea generală a acţionarilor, în cazul operatorilor economici (regii autonome, societăţi comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social);

(iii) organul ierarhic superior în subordinea căruia se află celelalte categorii de entităţi verificate.

In cazul în care entitatea verificată continuă să nu ducă la îndeplinire măsurile dispuse prin decizie de către structurile de specialitate, şeful departamentului coordonator al acţiunii de control informează pe cale ierarhică ministerul, alte instituţii şi Guvernul, în calitate de organ executiv, precum şi Parlamentul, în calitate de organ legislativ;

c) în cazul în care conducerea entităţii verificate nu a recuperat prejudiciul, se încheie raport de control şi se procedează în felul următor:

(i) dacă se constată faptul că nerecuperarea prejudiciului s-a datorat nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea entităţii a măsurilor dispuse de şeful departamentului/directorul camerei de conturi, se urmează procedura de sesizare a organelor de urmărire penală consemnată la pct. 240-249, pentru a se aplica prevederile art. 64 din lege;

(ii) dacă se constată faptul că, deşi au fost dispuse şi urmărite de către conducerea entităţii măsurile cuprinse în decizie, prejudiciul nu a fost corect stabilit ca întindere şi/sau nu a fost recuperat, procedura de valorificare a raportului de control care se întocmeşte este cea stabilită la pct. 163-167 şi 171-229, urmând a se emite de către şeful departamentului/ directorul camerei de conturi o nouă decizie cuprinzând măsurile care se impun.

235. In condiţiile în care conducătorul entităţii verificate prezintă în scris până la termenul stabilit prin decizie argumente temeinice care justifică neaducerea la îndeplinire a măsurilor, acesta poate solicita prelungirea termenului stabilit în decizie.

236. Conducerea structurii care a efectuat verificarea va delega un auditor public extern pentru verificarea realităţii argumentelor invocate de conducerea entităţii în susţinerea solicitării de prelungire a termenului stabilit în decizie. Dacă aceste argumente se confirmă, şeful de departament/directorul camerei de conturi poate acorda un alt termen pentru realizarea măsurilor dispuse, termen care se comunică entităţii printr-o adresă separată, la finalul noului termen reluându-se procedura de verificare.

237. Actele de control întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii vor face referire la:

1. modul de implementare sau nu a măsurilor stabilite de către Curtea de Conturi;

2. descrierea impactului estimat de structurile Curţii de Conturi pentru măsurile dispuse în ceea ce priveşte:

a) îmbunătăţirea managementului pentru realizarea obiectivelor entităţii;

b) îmbunătăţirea activităţii entităţii verificate, din punctul de vedere al evidenţei financiar-contabile, fiscale, al sistemului informaţional, al resurselor umane etc;

c) obţinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, reducerea cheltuielilor, creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului etc;

3. gradul de implementare a măsurilor dispuse de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi;

4. impactul efectiv al măsurilor luate de entitate asupra activităţii acesteia;

5. prezentarea măsurilor neimplementate de către entitate, cu precizarea cauzelor care au determinat neimplementarea fiecărei măsuri;

6. în cazul în care au fost dispuse măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului, se va menţiona atât valoarea estimată a erorii/abaterii în urma acţiunii de control a Curţii de Conturi, cât şi prejudiciul stabilit de conducerea entităţii verificate;

7. măsurile stabilite în plus de către entitate faţă de cele dispuse prin decizie, în vederea înlăturării deficienţelor constatate de către Curtea de Conturi.

238. Actele întocmite cu ocazia valorificării constatărilor rezultate în urma acţiunii de verificare şi actele de control întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii vor fi înregistrate la registratura structurii de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat verificarea sub acelaşi număr cu actele întocmite în urma acţiunii de verificare.

La nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se instituie, cu ajutorul aplicaţiei informatice INFOPAC, un sistem de evidenţă şi monitorizare atât a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, cât şi a evaluării impactului acestora asupra activităţii entităţii şi a calităţii măsurilor respective.

Informaţiile ce urmează a fi completate de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în aplicaţia INFOPAC, care vor fi preluate din actele întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii, se referă la:

1. erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale constatate în urma acţiunilor de verificare ale Curţii de Conturi, prezentate în mod sintetic;

2. prezentarea în detaliu a măsurilor dispuse;

3. termenul stabilit pentru ducerea la îndeplinire a acestor măsuri;

4. descrierea impactului estimat de structurile Curţii de Conturi pentru măsurile dispuse în ceea ce priveşte:

a) îmbunătăţirea managementului pentru realizarea obiectivelor entităţii;

b) îmbunătăţirea activităţii entităţii verificate, din punctul de vedere al evidenţei financiar-contabile, fiscale, al sistemului informaţional, al resurselor umane etc;

c) obţinerea unor rezultate economico-financiare mai bune, reducerea cheltuielilor, creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi/sau în administrarea patrimoniului etc;

5. numărul de înregistrare şi data fiecărei adrese transmise, dacă este cazul, conducătorului entităţii verificate, prin care se revine la solicitarea dispusă prin decizie de a se comunica structurii de specialitate care a efectuat verificarea despre măsurile luate pentru remedierea deficienţelor/recuperarea prejudiciilor;

6. numărul de înregistrare şi data fiecărei adrese prin care conducătorul entităţii verificate a comunicat despre modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie;

7. prezentarea în mod detaliat a modului de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie;

8. data efectuării acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse;

9. gradul de implementare a măsurilor dispuse de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi;

10. prezentarea măsurilor neimplementate de către entitate, cu precizarea cauzelor care au determinat neimplementarea fiecărei măsuri;

11. în cazul în care au fost dispuse măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului, se va menţiona atât valoarea estimată a erorii/abaterii în urma acţiunii de control a Curţii de Conturi, cât şi prejudiciul stabilit de conducerea entităţii verificate;

12. evaluarea impactului măsurilor dispuse prin decizie asupra activităţii entităţii verificate;

13. măsurile dispuse prin decizie, care au fost anulate ca urmare a acceptării contestaţiei de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor;

14. măsurile stabilite în plus de către entitate faţă de cele dispuse prin decizie, în vederea înlăturării deficienţelor constatate de către Curtea de Conturi.

Toate aceste informaţii furnizate prin aplicaţia informatică INFOPAC vor fi analizate permanent de către conducerile structurilor de specialitate respective, iar, pe baza acestora, şefii departamentelor de specialitate vor întocmi sinteze, rapoarte şi note ce vor fi supuse analizei plenului Curţii de Conturi.

Acte întocmite în cazul neducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse în baza prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d), precum şi ale art. 45 din lege

239. In cazul în care, la solicitarea Curţii de Conturi: a) nu s-a efectuat verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale, de către organele de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară, ale Băncii Naţionale a României;

b) nu au fost puse la dispoziţie rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

c) nu s-au efectuat de către instituţiile specializate ale statului verificările de specialitate solicitate în vederea clarificării unor constatări;

d) nu s-a dispus suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controlului efectuat, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate, se întocmeşte proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile, prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din lege. Procedura de întocmire a Procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile, prevăzute la art. 62 lit. a) si b) din lege, si căile de atac al acestuia sunt prevăzute la pct. 138-148.

Sesizarea organelor de urmărire penală competente

240. Sesizarea organelor de urmărire penală competente se va efectua, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) şi art. 64 din lege, de către conducătorul departamentului de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii, atât în cazul actelor de control încheiate la nivel central, cât şi al celor întocmite la nivelul camerelor de conturi.

241. In procesul de valorificare a constatărilor înscrise în actele de control, organele de urmărire penală competente vor fi sesizate în următoarele cazuri:

a) în raportul de control întocmit de auditorii publici externi s-a consemnat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;

b) conducerea entităţii verificate nu a dispus şi nu a urmărit recuperarea prejudiciului;

c) în actele de control întocmite de auditorii publici externi s-a consemnat furnizarea de către entitatea verificată a unor informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale.

242. In situaţia consemnării în raportul de control a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale sau a faptei de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de către conducerea entităţii a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, directorul camerei de conturi va transmite, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului de depunere a obiecţiilor, o adresă către departamentul de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii.

In această adresă vor fi descrise în mod detaliat deficienţele consemnate în actul de control încheiat la entitatea verificată, anexându-se toate documentele care susţin respectivele constatări.

243. In vederea sesizării organelor de urmărire penală, departamentul de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii solicită un punct de vedere de la Departamentul juridic referitor la încadrarea sau nu a faptelor consemnate în raportul de control în categoria celor de natură penală, atât pentru acţiunile proprii, cât şi pentru cele coordonate în teritoriu, după care proiectul de sesizare va fi supus spre aprobare plenului. Departamentul juridic emite punctul său de vedere în termen de 7 zile calendaristice de la primirea solicitării.

244. Departamentul de specialitate (control/audit) va informa structura teritorială cu privire la sesizarea organelor de urmărire penală pentru faptele consemnate în raportul de control, după aprobarea plenului Curţii de Conturi.

245. Dacă acţiunea de control a fost efectuată de către departamentul de specialitate (control/audit), şeful acestei structuri analizează conţinutul raportului de control, al proiectului adresei de sesizare întocmit de directorul din cadrul departamentului şi definitivează această adresă, pe care o transmite organului de urmărire penală competent, după obţinerea punctului de vedere al Departamentului juridic şi a aprobării plenului Curţii de Conturi.

246. In cazul acţiunilor de control realizate de către camerele de conturi, şeful departamentului de specialitate (control/audit) coordonator al acestei acţiuni analizează adresa întocmită de directorul structurii teritoriale, cuprinzând faptele consemnate, inclusiv documentele care susţin aceste constatări, în vederea elaborării adresei de sesizare a organelor de urmărire penală competente.

In acest caz, sesizarea organelor de urmărire penală competente se va face sub semnătura şefului departamentului de specialitate (control/audit) coordonator al acţiunii, conform prevederilor art. 33 alin. (4) din lege, şi numai după obţinerea punctului de vedere al Departamentului juridic şi a aprobării plenului Curţii de Conturi.

Sesizarea de către şeful departamentului de specialitate (control/audit) a organelor de urmărire penală competente pentru actele întocmite de către auditorii publici externi ai camerelor de conturi se va face conform competenţei teritoriale a organelor de urmărire penală respective.

247. Concomitent cu demararea procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală competente, la nivelul structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi se face valorificarea constatărilor şi prin decizie, potrivit prevederilor pct. 175.

248. Dacă entitatea verificată furnizează auditorilor publici externi din cadrul camerelor de conturi informaţii pentru care există indicii că ar putea fi nereale, directorii acestor structuri vor transmite departamentului de specialitate coordonator al acţiunii o adresă ce parcurge aceeaşi procedură ca şi în cazul faptelor pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale.

249. Despre măsura luată privind sesizarea organelor de urmărire penală competente, departamentul de specialitate informează în scris atât conducerea entităţii verificate, cât şi conducerea camerei de conturi, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (4) din lege.

CAPITOLUL III

Organizarea şi efectuarea auditului financiar, întocmirea raportului de audit financiar şi valorificarea constatărilor înscrise în acesta

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile şi competenţele Curţii de Conturi privind auditul financiar

250. In baza prevederilor art. 21 alin. (3), art. 29 şi ale art. 42 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi exercită activitatea de audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie ale bugetului public consolidat, urmărind, în principal:

a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;

b) evaluarea sistemelor de management şi control la autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege ale persoanelor juridice sau fizice;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare;

e) economicitatea, eficacitatea şi eficienţa utilizării fondurilor publice;

f) evaluarea activităţii de control financiar propriu şi de audit intern a entităţilor verificate.

Totodată, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, auditul financiar se exercită de către Curtea de Conturi cu respectarea standardelor proprii de audit, care au fost elaborate având în vedere:

1. standardele de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI);

2. liniile directoare europene pentru implementarea standardelor de audit ale INTOSAI;

3. standardele de audit ale Federaţiei Internationale a Contabililor (IFAC);

4. aplicarea celor mai bune practici de audit.

251. Situaţiile financiare supuse auditului financiar cuprind:

1. bilanţul;

2. contul de rezultat patrimonial;

3. situaţia fluxurilor de trezorerie;

4. situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;

5. anexele la situaţiile financiare, care includ politici contabile şi note explicative;

6. conturile de execuţie bugetară.

252. In cazul în care Curtea de Conturi participă la realizarea unor misiuni de audit financiar în colaborare cu alte instituţii supreme de audit similare, aceste misiuni se realizează numai în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

253. Curtea de Conturi efectuează auditul financiar, conform prevederilor art. 26 din lege, asupra următoarelor conturi anuale de execuţie:

a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat;

b) contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;

d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, al municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;

e) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;

f) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;

g) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz;

h) conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

i) contul general anual al datoriei publice a statului;

j) conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

k) alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege.

254. In cadrul competenţelor sale, Curtea de Conturi efectuează audit financiar la următoarele categorii de entităţi publice:

a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;

b) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care, prin lege sau prin statutele lor, se prevede acest lucru.

SECŢIUNEA a 2-a

Obiectivele auditului financiar şi certificarea conturilor

255. Obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea că:

a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă.

256. Situaţiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, sunt documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare a entităţii supuse auditului financiar, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă.

257. Conducerea entităţii auditate răspunde pentru:

a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate şi numai în legătură cu activitatea instituţiei publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale;

c) realizarea veniturilor;

d) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

e) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei;

f) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii, prezentarea la termen a situaţiilor financiare privind situaţia patrimoniului aflat în administrare şi privind execuţia bugetară; selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate;

g) întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil acestora;

h) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;

i) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

j) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;

k) organizarea, implementarea şi menţinerea unui sistem de control intern corespunzător pentru întocmirea şi prezentarea corectă şi fidelă a situaţiilor financiare;

l) monitorizarea performanţelor financiare şi nefinanciare ale entităţilor aflate în coordonare;

m) îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

258. Responsabilitatea auditorilor publici externi este aceea de a planifica şi efectua auditul financiar astfel încât să se obţină o asigurare rezonabilă privind existenţa sau absenţa unor erori/abateri semnificative în activitatea desfăşurată de entitate şi reflectată în situaţiile financiare.

Responsabilitatea auditorilor publici externi cu privire la misiunea de audit financiar presupune următoarele:

a) efectuarea misiunii de audit financiar în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale standardelor de audit ale Curţii de Conturi;

b) planificarea şi desfăşurarea misiunii de audit pentru certificarea acurateţei şi veridicităţii datelor din situaţiile financiare verificate, în condiţiile obţinerii unei asigurări rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivului general al auditului financiar, prevăzut la pct. 255;

c) ca probele de audit obţinute să ofere o bază rezonabilă pentru susţinerea constatărilor, concluziilor, recomandărilor şi opiniei formulate de auditorii publici externi;

d) efectuarea misiunii în conformitate cu standardele de audit ale Curţii de Conturi sau cu standardele internaţionale de audit, în cazul în care Curtea de Conturi a participat la misiuni internaţionale.

259. In auditarea conturilor anuale de execuţie bugetară, Curtea de Conturi urmăreşte verificarea cu privire la:

a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, precum şi autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor publice. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

a1) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;

a2) legalitatea, necesitatea şi oportunitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor;

a3) efectuarea virărilor de credite bugetare pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;

a4) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

b) exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

b1) organizarea şi conducerea contabilităţii în conformitate cu prevederile legale;

b2) înregistrarea veniturilor şi a cheltuielilor pe structura clasificaţiei bugetare;

b3) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;

b4) concordanţa datelor înregistrate în evidenţa tehnico- operativă cu cele din evidenţa financiar-contabilă şi cu cele preluate în balanţele de verificare şi înscrise în situaţiile financiare;

b5) reflectarea reală şi exactă a operaţiunilor financiar- contabile în bilanţurile contabile şi conturile anuale de execuţie bugetară;

b6) încheierea exerciţiului bugetar;

b7) prezentarea la termen a situaţiilor financiare privind situaţia patrimoniului aflat în administrare şi privind execuţia bugetară; selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate;

c) organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management şi control intern (inclusiv audit intern) la entităţile auditate (inclusiv autorităţile cu sarcini privind urmărirea obligaţiilor financiare ale persoanelor juridice sau fizice către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege) şi stabilirea legăturii de cauzalitate dintre rezultatele acestei verificări şi deficienţele constatate de către Curtea de Conturi în activitatea entităţii respective;

d) modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege, precum şi identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora;

e) calitatea gestiunii economico-financiare. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

e1) efectuarea inventarierii şi a reevaluării tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, înregistrarea în evidenţa contabilă a rezultatelor acestora, precum şi înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară; asigurarea integrităţii bunurilor patrimoniale;

e2) modul de aplicare a prevederilor legii privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, precum şi a reglementărilor privind inventarierea bunurilor din domeniul public al statului;

e3) constituirea şi utilizarea fondurilor pentru desfăşurarea de activităţi conform scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea;

e4) angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare conform reglementărilor legale şi în concordanţă cu prevederile legii bugetare şi cu destinaţia stabilită. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

(i) angajarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi numai în legătură cu activitatea instituţiei publice respective;

(ii) efectuarea cheltuielilor în conformitate cu legislaţia care le reglementează, cu încadrarea în limita angajamentelor asumate, cu aprobarea ordonatorului de credite, cu avizul compartimentelor de specialitate şi viza pentru controlul financiar preventiv propriu;

(iii) existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care atestă exactitatea şi realitatea sumelor datorate;

(iv) efectuarea plăţilor în structura prevăzută de clasificaţia bugetară, în limita creditelor bugetare aprobate şi a angajamentelor legale;

(v) în cazul cheltuielilor de personal, auditorii publici externi vor mai urmări şi respectarea următoarelor obiective:

(v1) concordanţa politicilor şi acordurilor salariale cu principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia fiscal-bugetară;

(v2) modul de fundamentare a organigramei şi a numărului de posturi;

(v3) modul de stabilire a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi personalului care ocupă funcţii de demnitate publică;

(v4) modul de stabilire şi virare la bugetul statului a impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor datorate de angajaţi şi de angajatori la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul fondului de şomaj;

(vi) în cazul contractelor de achiziţii publice, auditorii publici externi vor mai urmări şi obiectivele prevăzute la pct. 40 lit. d3).

e5) acordarea şi utilizarea conform destinaţiilor stabilite a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor, precum şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

(i) înscrierea obiectivelor de investiţii în continuare şi a celor noi în programul anual de achiziţii publice şi în programul anual de investiţii publice, pe baza documentaţiilor tehnico-economice aprobate;

(ii) organizarea şi desfăşurarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, încheierea şi administrarea contractelor, conform prevederilor pct. 40 lit. d3);

(iii) evidenţa angajamentelor din care derivă obligaţii de plată;

(iv) angajarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate, numai în legătură cu activitatea instituţiei publice respective şi pentru obiectivele cuprinse în lista de investiţii;

(v) modul de întocmire a notelor de fundamentare privind solicitarea alocaţiilor, subvenţiilor şi a celorlalte forme de sprijin financiar;

e6) formarea şi gestionarea datoriei publice, situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe, contractarea împrumuturilor, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

(i) formarea şi gestionarea datoriei publice;

(ii) garantarea împrumuturilor;

(iii) încadrarea în limitele şi condiţiile aprobate prin acte a acordurilor (contractelor) de împrumut;

(iv) încheierea acordurilor (contractelor) de împrumut şi respectarea clauzelor contractuale;

(v) rambursarea ratelor scadente, plata dobânzilor aferente şi plata comisioanelor, cu respectarea termenelor din acordul de împrumut şi a condiţiilor stabilite prin dispoziţiile legale ce garantează împrumuturile respective;

e7) obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

(i) înregistrarea în contabilitate şi plata obligaţiilor pe baza documentelor justificative legal aprobate şi avizate pentru control financiar preventiv propriu;

(ii) efectuarea vărsămintelor şi a contribuţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi celelalte bugete publice, în cuantumul şi la termenele legale;

e8) vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public şi asocierile în participaţiune. In cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele:

(i) efectuarea în conformitate cu prevederile legale a operaţiunilor de vânzare şi/sau scoatere din funcţiune a activelor corporale, a operaţiunilor de concesionare şi/sau închiriere de bunuri proprietate publică şi privată, a celor de concesionare de servicii cu caracter public, precum şi a celor de asociere în participaţiune;

(ii) organizarea licitaţiilor, încheierea contractelor în conformitate cu prevederile legale şi urmărirea de către locator a respectării clauzelor contractuale;

e9) respectarea de către entitatea auditată a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;

f) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

g) identificarea eventualelor carenţe, inadvertenţe sau imperfecţiuni legislative;

h) alte obiective în limita competenţelor stabilite de lege.

Obiectivele prezentate mai sus şi urmărite de auditorii publici externi în cadrul misiunilor de audit financiar nu au un caracter limitativ, existând posibilitatea completării lor pe parcursul misiunii cu orice alte obiective, potrivit competenţelor legale.

260. In cazul efectuării acţiunilor de audit financiar la ordonatorii principali/secundari de credite vor fi supuse auditării şi transferurile de fonduri publice către entităţile din subordinea acestora, sub aspectul fundamentării şi justificării sumelor solicitate, al monitorizării şi controlului utilizării acestor fonduri în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate. In timpul misiunii de audit financiar, auditorii publici externi solicită de la entităţile din subordinea ordonatorilor de credite auditaţi, chiar dacă acestea nu au fost cuprinse în programul anual de activitate a Curţii de Conturi, furnizarea de acte, documente şi informaţii necesare pentru justificarea modului de fundamentare şi utilizare a fondurilor publice de care au beneficiat.

Dacă cu această ocazie auditorii publici externi constată deficienţe în utilizarea creditelor bugetare de către entităţile din subordinea ordonatorului de credite verificat, acestea se consemnează într-o notă de constatare, care se semnează de echipa de audit şi de reprezentanţii entităţii subordonate, precum şi în procesul-verbal de constatare şi în raportul de audit financiar încheiate la nivelul entităţii auditate.

De asemenea, dacă se consideră necesar, ca urmare a existenţei indiciilor de fraudă sau de utilizare nelegală a fondurilor publice, auditorii publici externi pot propune conducerii structurilor de specialitate demararea procedurii pentru includerea acestor entităţi subordonate în programul anual de activitate.

Certificarea conturilor

261. Curtea de Conturi certifică, conform prevederilor legii, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile anuale de execuţie bugetară auditate.

262. Certificarea contului anual de execuţie bugetară nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică a entităţii auditate, în conformitate cu prevederile art. 34 din lege.

263. Pentru motive bine întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul anual de execuţie bugetară, procedura examinării contului poate fi redeschisă numai cu aprobarea plenului Curţii de Conturi.

264. Situaţiile financiare supuse auditului financiar de către auditorii publici externi trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege pentru a face posibilă auditarea lor.

265. In cazul în care situaţiile financiare prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă auditarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, potrivit prevederilor art. 32 alin. (3) din lege, consemnând această situaţie într-un proces-verbal de constatare. In procesul-verbal de constatare se vor înscrie în mod obligatoriu următoarele:

a) imposibilitatea efectuării de către auditorii publici externi a misiunii de audit financiar, deoarece situaţiile financiare prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă auditarea lor;

b) actele normative încălcate;

c) consecinţele economico-financiare;

d) persoanele cu atribuţii în legătură cu întocmirea situaţiilor financiare;

e) punctul de vedere al conducerii entităţii auditate, responsabilă, potrivit legii finanţelor publice, pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil acestora;

f) recomandarea auditorilor publici externi cu privire la completarea sau refacerea situaţiilor financiare şi termenul pentru refacerea sau completarea acestora.

Procedura de întocmire a Procesului-verbal de constatare este similară cu cea prevăzută la pct. 85-93 şi 97-106.

266. Măsura de refacere sau completare a situaţiilor financiare se dispune de către Curtea de Conturi prin decizie. Procedurile de întocmire a deciziei şi cele de contestare a acesteia de către entitatea auditată sunt similare cu cele prevăzute la pct. 174-188 şi 204-229.

In această situaţie, acţiunea de audit financiar se suspendă până la refacerea/completarea situaţiilor financiare, cu aprobarea plenului, conform prevederilor din Metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi. Acest fapt se aduce la cunoştinţa entităţii auditate.

267. Dacă titularii situaţiilor financiare nu se conformează măsurii prevăzute la pct. 266, completarea sau refacerea situaţiilor financiare se face pe cheltuiala lor de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi, în condiţiile prevăzute la pct. 20.

268. In vederea numirii expertului, şeful de departament sau, după caz, directorul camerei de conturi solicită în scris Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR)lde la nivel teritorial nominalizarea unor experţi în vederea completării/refacerii situaţiilor financiare la entitatea auditată.

269. După primirea nominalizării de la CECCAR/de la nivel teritorial, şeful de departament/directorul camerei de conturi transmite o scrisoare ordonatorului de credite respectiv, prin care îi comunică decizia de numire a expertului, numele şi prenumele expertului numit, precum şi obligativitatea, conform prevederilor art. 32 alin. (3) din lege, de a încheia contract pentru completarea/refacerea situaţiilor financiare. Prin scrisoare se stabileşte şi termenul până la care ordonatorul de credite este obligat să încheie contractul cu expertul nominalizat.

270. Nerespectarea de către entitate a dispoziţiilor Curţii de Conturi pentru încheierea contractului cu expertul nominalizat de CECCAR în vederea completării sau refacerii situaţiilor financiare şi, pe cale de consecinţă, neprezentarea acestora în termenele stabilite constituie abateri şi se sancţionează cu amendă civilă, potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din lege.

271. Abaterile menţionate la pct. 270 vor fi consemnate de auditorii publici externi în procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din lege, menţionându-se punctele de vedere ale conducerii entităţii şi ale persoanelor care au fost desemnate să realizeze măsurile respective.

272. Procedura de întocmire a Procesului-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) si b) din lege si căile de atac sunt cele prevăzute la pct. 138-148.

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea misiunii de audit financiar

273. Misiunile de audit financiar se efectuează conform programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi.

274. Entităţile incluse în programul anual de activitate trebuie notificate asupra misiunii de audit financiar ce se efectuează de către structurile Curţii de Conturi. Notificarea se face printr-o adresă înaintată entităţii auditate, al cărei model este prezentat în anexa nr. 16.

Adresa de notificare se întocmeşte în două exemplare şi este semnată de către şeful departamentului/directorul camerei de conturi. Un exemplar al adresei se reţine de către departamentul de specialitate/camera de conturi, iar celălalt se transmite entităţii cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de începerea misiunii de audit financiar.

Prin adresa de notificare se vor solicita entităţii auditate următoarele:

a) pregătirea actelor, documentelor şi informaţiilor necesare efectuării misiunii de audit financiar, prevăzute într-o listă anexă la adresa de notificare, în structura stabilită de Curtea de Conturi;

b) o declaraţie din partea conducerii entităţii auditate, ce cuprinde aserţiunile acesteia cu privire la situaţiile financiare şi activitatea desfăşurată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 17.

Prin adresa de notificare se pot solicita ordonatorului principal sau secundar de credite şi furnizarea de acte, documente, informaţii care justifică transferurile de fonduri publice către entităţile din subordinea acestora, atât sub aspectul fundamentării, cât şi cel al justificării acestor sume din punctul de vedere al legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

275. Actele, documentele, informaţiile, precum şi declaraţia conducerii solicitate prin adresa de notificare vor fi prezentate echipei de audit de către reprezentanţii entităţii auditate la data începerii acţiunii.

Tot în această adresă de notificare se va preciza şi faptul că nepunerea la dispoziţia Curţii de Conturi a actelor, documentelor, informaţiilor şi a declaraţiei solicitate la termenele şi în structura stabilită constituie abateri şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 62 şi 63 din lege.

Modelul listei actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate, conţinutul şi forma de prezentare a acestora sunt prevăzute în anexa nr. 26 şi machetele nr. 1-5, acestea putând fi completate şi adaptate de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în funcţie de specificul activităţii entităţii auditate.

276. Desemnarea auditorilor publici externi care urmează să realizeze auditul financiar şi emiterea delegaţiei pentru misiunea de audit urmează o procedură similară cu cea prevăzută la pct. 44-53. Modelul delegaţiei emise pentru misiunea de audit financiar este prezentat în anexa nr. 18.

In conţinutul delegaţiei se va face precizarea că în cazul în care în urma misiunii de audit financiar se vor constata erori/abateri de la legalitate şi regularitate, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se va întocmi proces-verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar, prin care aceste deficienţe vor fi aduse la cunoştinţa entităţii auditate.

277. După ce a fost desemnată echipa de audit pentru efectuarea misiunii de audit financiar, conducerea structurilor de specialitate va asigura pregătirea acesteia, conform prevederilor pct. 33, urmând ca pe parcursul derulării respectivei acţiuni să se organizeze analize periodice şi o supraveghere permanentă a auditorilor publici externi în vederea asigurării unei calităţi corespunzătoare a activităţii desfăşurate la nivelul Curţii de Conturi, aşa cum s-a menţionat la pct. 34.

278. In vederea atingerii obiectivelor auditului financiar, echipa de audit trebuie să îşi planifice activitatea în scopul cunoaşterii activităţii entităţii auditate, a identificării categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate şi a procedurilor de audit ce urmează a fi utilizate. In situaţia în care pe parcursul misiunii de audit financiar structurile de control/audit ale Curţii de Conturi solicită unor instituţii specializate ale statului efectuarea de verificări de specialitate, în vederea clarificării unor constatări, se procedează conform prevederilor pct. 41.

279. In mod excepţional, misiunea de audit financiar sau unele faze/activităţi ale acesteia se pot realiza la sediul Curţii de Conturi sau al camerei de conturi, caz în care se aplică procedura stabilită la pct. 64-67.

280. In momentul începerii acţiunii de audit financiar se organizează o întâlnire cu conducerea entităţii auditate sau cu alte persoane desemnate de aceasta. In cadrul întâlnirii se prezintă tema, obiectivele, calendarul auditului financiar şi se preiau de către echipa de audit actele, documentele, informaţiile şi declaraţia conducerii entităţii auditate, solicitate prin adresa de notificare.

Cu această ocazie se precizează, de asemenea, şi faptul că, în conformitate cu prevederile art. 5 din lege, entităţile auditate sunt obligate să asigure spaţii de lucru adecvate şi accesul logistic corespunzător, iar pe parcursul efectuării misiunii de audit să transmită orice alte acte, documente şi informaţii solicitate, la termenele şi în structura stabilite de echipa de audit.

Conducătorii structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi pot participa la întâlnirea de la entitatea auditată, în vederea prezentării echipei de audit.

281. Inainte de a începe acţiunea de audit financiar, auditorii publici externi au obligativitatea consemnării în registrul unic de control al entităţii elementele prevăzute în legea privind registrul unic de control, aşa cum se prevede la pct. 56.

SECŢIUNEA a 4-a

Etapele auditului financiar

282. Etapele auditului financiar sunt: planificarea, execuţia, raportarea şi revizuirea, primele 3 etape fiind parcurse de auditorii publici externi desemnaţi să efectueze misiunea de audit financiar, iar ultima etapă fiind realizată de către conducerea structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi pe parcursul întregii misiuni.

A. Planificarea auditului financiar

283. Prin planificarea auditului financiar, auditorii publici externi caută să se asigure că vor realiza un audit de calitate, respectând totodată şi bugetul de timp repartizat misiunii.

284. La începutul etapei de planificare a auditului financiar se vor defini obiectivele prevăzute la pct. 259, în concordanţă cu specificul activităţii entităţii auditate.

285. Planificarea auditului financiar presupune parcurgerea de către echipa de audit a următoarelor faze:

a) înţelegerea activităţii entităţii auditate;

b) evaluarea sistemului de control intern al entităţii;

c) identificarea şi evaluarea riscurilor în cadrul entităţii;

d) determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea);

e) determinarea categoriilor de operaţiuni economice ce urmează a fi auditate;

f) stabilirea metodelor de selectare din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a elementelor în vederea testării acestora;

g) abordarea auditului financiar;

h) elaborarea de către auditorii publici externi a planului de audit financiar.

a) Inţelegerea activităţii entităţii auditate

286. In faza de înţelegere a activităţii entităţii auditate, echipa de audit trebuie să obţină informaţii cu privire la:

1. prezentarea generală, respectiv:

(i) contextul economico-social în care funcţionează entitatea;

(ii) cadrul legal care reglementează funcţionarea entităţii;

(iii) structura organizatorică şi relaţiile funcţionale ale entităţii auditate;

(iv) obiectivele, funcţiile şi atribuţiile entităţii auditate şi factorii interni şi externi care pot influenţa realizarea acestora;

(v) analiza de ansamblu a situaţiilor financiare ale entităţii auditate (evoluţia activelor şi pasivelor bilanţiere, rectificările bugetare, veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare realizate de entitate în comparaţie cu prevederile bugetare şi perioadele anterioare etc);

(vi) sistemul contabil şi înţelegerea sistemului informatic ale entităţii auditate;

2. rapoartele de audit intern şi extern şi alte acte de control existente la nivelul entităţii, precum şi modul în care au fost implementate recomandările prevăzute în acestea;

3. sursele potenţiale de date şi informaţii, în vederea obţinerii probelor care vor susţine opinia de audit.

In cadrul acestei faze auditorii publici externi vor consulta şi dosarul permanent constituit la nivelul structurii de specialitate a Curţii de Conturi pentru fiecare entitate verificată în perioada precedentă, dacă este cazul.

b) Evaluarea sistemului de control intern al entităţii

287. In această fază a etapei de planificare auditorii publici externi trebuie să evalueze nivelul de încredere pe care îl pot atribui sistemului de control intern al entităţii auditate, pentru a stabili procedurile de audit ce urmează a fi utilizate pe parcursul întregii misiuni de audit financiar.

288. Controlul intern reprezintă ansamblul politicilor, procedurilor şi structurilor organizatorice concepute şi implementate de către managementul şi personalul entităţii publice, în vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru:

a) respectarea actelor normative în vigoare şi a politicilor şi deciziilor managementului;

b) atingerea scopului şi a obiectivelor stabilite prin actele de înfiinţare ale entităţii publice într-un mod economic, eficient şi eficace;

c) utilizarea resurselor materiale, financiare şi umane potrivit scopului declarat şi obiectivelor entităţii publice;

d) protejarea bunurilor patrimoniale şi a informaţiilor;

e) prevenirea, depistarea şi corectarea risipei, fraudei, erorilor şi gestionării deficitare;

f) dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi comunicare a datelor şi informaţiilor financiare şi nefinanciare;

g) asigurarea calităţii documentelor financiar-contabile şi producerea în timp util de situaţii financiare care conţin date exacte şi reale, referitoare la segmentul financiar şi de management.

Rezultă că acest control este conceput şi implementat pentru a aborda riscurile identificate care impietează asupra realizării oricăruia dintre aceste obiective şi a sprijini persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public şi/sau privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului.

Controlul intern este un proces desfăşurat de către toţi angajaţii unei entităţi publice, coordonat de către conducătorii tuturor compartimentelor prin procedurile operaţionale de lucru şi se află în responsabilitatea managerului, care trebuie să îl implementeze şi să îl monitorizeze.

289. Obiectivul principal urmărit de auditorii publici externi în această fază îl reprezintă evaluarea capacităţii sistemului de control intern de a preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile semnificative care pot să apară în cadrul activităţii desfăşurate de entitatea supusă auditului. Aceasta presupune evaluarea de către echipa de audit a modului în care sistemul de control intern a fost conceput şi stabilirea măsurii în care este implementat.

290. Pentru evaluarea sistemului de control intern, auditorii publici externi examinează, în conformitate cu prevederile cap. VI, următoarele:

a) mediul de control intern al entităţii;

b) performanţa şi managementul riscului (procesul de evaluare a riscului de către entitate);

c) sistemul de informare şi comunicare existent în cadrul entităţii;

d) activităţile de control realizate la nivelul entităţii şi monitorizarea acestora;

e) auditarea şi evaluarea.

291. La evaluarea sistemului de control intern, auditorii publici externi vor lua în considerare, de asemenea, rezultatele activităţii compartimentului de audit intern al entităţii auditate, verificând însă dacă informaţiile dobândite sunt credibile şi utile în acţiunea de audit financiar.

292. Informaţiile colectate de auditorii publici externi în urma evaluării sistemului de control intern vor fi utilizate ca probe de audit menite să susţină evaluarea riscurilor din cadrul entităţii. Constatările şi concluziile rezultate ca urmare a evaluării sistemului de control intern, precum şi recomandările formulate de auditorii publici externi cu privire la măsurile pe care entitatea trebuie să le ia pentru îmbunătăţirea controlului intern vor fi cuprinse într-un capitol distinct al raportului de audit, aşa cum se precizează la pct. 341 lit. f).

293. Probele de audit pentru înţelegerea activităţii entităţii auditate şi cele pentru evaluarea sistemului de control intern al acesteia se obţin atât din etapa de documentare a misiunii de audit financiar, cât şi din informaţiile, actele, documentele, răspunsurile la chestionare şi declaraţia conducerii entităţii auditate, furnizate de aceasta la începutul misiunii de audit, ca urmare a solicitării lor prin adresa de notificare, precum şi pe parcursul acestor faze ale etapei de planificare a auditului financiar.

c) Identificarea şi evaluarea riscurilor în cadrul entităţii

294. Auditorii publici externi estimează potenţialele deficienţe ce pot să apară în activitatea entităţii şi în situaţiile financiare, ţinând cont de următoarele:

a) erorile/abaterile constatate cu ocazia verificărilor efectuate în anii precedenţi de organele cu atribuţii în acest sens;

b) rezultatele evaluării sistemului de control intern;

c) raţionamentul profesional.

295. Auditorii publici externi trebuie să identifice şi să evalueze riscurile la nivelul entităţii auditate pentru fiecare categorie de operaţiuni economice supusă auditului.

Evaluarea riscurilor şi stabilirea pragului de semnificaţie determină, în principal, volumul activităţii de audit financiar, respectiv:

a) dimensiunea şi conţinutul eşantioanelor selectate din cadrul categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate;

b) procedurile de audit selectate, care vor fi orientate în special către zonele cu potenţial mai ridicat de risc.

Dimensiunea eşantionului selectat pentru a fi auditat este direct proporţională cu nivelul de risc stabilit în urma evaluării, care poate fi scăzut, mediu sau ridicat.

296. Având în vedere faptul că auditul financiar oferă o asigurare rezonabilă, dar nu şi absolută asupra existenţei sau absenţei unor erori/abateri semnificative în activitatea desfăşurată de entitate şi reflectată în situaţiile financiare, apare inevitabil riscul de audit, care are două componente principale:

a) riscul de denaturare semnificativă;

b) riscul de nedetectare.

297. Riscul de denaturare semnificativă reprezintă riscul ca situaţiile financiare să fie semnificativ denaturate anterior realizării auditului de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi se stabileşte în urma evaluării riscului inerent şi a riscului de control.

Riscul inerent reprezintă susceptibilitatea ca o categorie de operaţiuni economice să conţină erori/abateri semnificative, fie individual, fie cumulate cu erorile/abaterile altor categorii de operaţiuni economice, presupunând, printre altele, că în entitatea verificată nu există/nu sunt implementate controale interne.

Riscul de control reprezintă riscul ca o eroare/abatere semnificativă să se producă fără a fi prevenită, detectată sau corectată în timp util de către sistemul de control intern şi sistemul contabil al entităţii auditate.

298. Riscul de nedetectare reprezintă probabilitatea ca procedurile aplicate de auditorii publici externi să nu detecteze deficienţele care există într-o categorie de operaţiuni economice şi care pot fi semnificative în mod individual sau atunci când sunt cumulate cu denaturări din alte categorii de operaţiuni economice.

299. Identificarea şi evaluarea riscurilor vor avea la bază concluziile formulate de echipa de audit în urma parcurgerii fazelor anterioare din etapa de planificare, precum şi răspunsurile primite de la entitatea auditata la întrebările formulate de auditorii publici externi prin chestionarele transmise cu ocazia notificării entităţii cu privire la acţiunea de audit financiar.

In evaluarea riscurilor vor putea fi utilizate şi alte proceduri de audit, cum ar fi: teste de control, proceduri analitice, teste de detaliu obţinute prin diverse tehnici: observarea, inspecţia etc.

300. In efectuarea auditului financiar, auditorii publici externi trebuie să manifeste scepticism profesional deoarece pot constata cazuri de nelegalitate şi neconformitate care pot indica existenţa fraudei.

d) Determinarea pragului de semnificaţie (materialitatea)

301. Auditorii publici externi trebuie să determine pragul de semnificaţie pentru stabilirea procedurilor de audit pe care le vor efectua şi a dimensiunii şi conţinutului eşantioanelor din cadrul categoriilor de operaţiuni economice care vor fi auditate.

Pragul de semnificaţie poate fi stabilit în funcţie de:

a) valoare - respectiv nivelul valoric al erorilor/abaterilor acceptabile în situaţiile financiare, astfel încât utilizatorii să nu fie afectaţi în deciziile pe care le iau pe baza analizei acestor situaţii;

b) natură - corespunde aprecierii situaţiei în care, indiferent de nivelul valoric al erorii/abaterii constatate, această deficienţă trebuie să fie dezvăluită datorită naturii sale (de exemplu, frauda);

c) context - corespunde aprecierii anumitor erori/abateri ca fiind semnificative nu neapărat prin mărimea sau natura lor, ci prin contextul şi impactul pe care îl au acestea (de exemplu, o abatere cu caracter financiar-contabil care conduce la modificarea semnificativă a datelor prezentate în situaţiile financiare: transformarea deficitului în excedent, solduri negative ale creanţelor bugetare ca urmare a neevidenţierii unor obligaţii de plată ale contribuabililor).

302. La determinarea pragului de semnificaţie (sau materialitate, cum mai este cunoscut în literatura de specialitate), auditorii publici externi trebuie să ţină cont atât de cadrul legislativ în vigoare, de cerinţele altor reglementări relevante care ar putea influenţa acest nivel, cât şi de considerente legate de categoriile de operaţiuni economice, soldurile conturilor, prezentările de informaţii şi relaţiile existente între acestea.

303. Prin exercitarea raţionamentului profesional, echipa de audit stabileşte un singur prag de semnificaţie, exprimat sub forma unei valori numerice, obţinută prin aplicarea unui procent cuprins între 0,5% şi 2% la valoarea totală fie a cheltuielilor, fie a veniturilor sau a activelor entităţii, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de entitatea auditata.

304. Atunci când stabilesc nivelul materialităţii, auditorii publici externi trebuie să aibă în vedere că între acesta şi riscul de audit există o relaţie invers proporţională, fapt ce va influenţa volumul şi natura procedurilor de audit care vor fi aplicate în etapa de execuţie.

e) Determinarea categoriilor de operaţiuni economice ce urmează a fi auditate

305. Pe baza raţionamentului profesional, auditorii publici externi vor selecta din situaţiile financiare ale entităţii acele categorii de operaţiuni economice care vor fi supuse auditării, astfel încât să fie urmărite atât obiectivul general al auditului financiar, cât şi obiectivele menţionate la pct. 259.

306. Categoriile de operaţiuni economice tipice pentru auditarea situaţiilor financiare ale unei entităţi pot fi: cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri şi servicii, cheltuielile de capital, cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu asistenţa socială, transferurile, subvenţiile, veniturile etc. In cazul bilanţului, categoriile de operaţiuni privesc: activele corporale fixe, stocurile, debitorii, creditorii, împrumuturile, alte obligaţii, plăţile anticipate etc. Selectarea categoriilor de operaţiuni economice va fi efectuată de auditorii publici externi în vederea identificării pentru fiecare dintre acestea a procedurilor de audit ce vor fi utilizate în etapa de execuţie.

307. La determinarea categoriilor de operaţiuni economice auditorii publici externi trebuie să aibă în vedere:

a) specificul entităţii auditate;

b) cerinţele de înregistrare contabilă şi de raportare financiară ale entităţii auditate;

c) operaţiunile semnificative din punct de vedere valoric;

d) rezultatele evaluării riscului asociat diferitelor tipuri de operaţiuni.

f) Stabilirea metodelor de selectare din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a elementelor în vederea testării acestora

308. In această fază a etapei de planificare a auditului, auditorii publici externi trebuie să determine metodele de selectare din cadrul categoriilor de operaţiuni economice a elementelor care vor fi testate efectiv în etapa de execuţie a auditului financiar.

Pe baza raţionamentului profesional auditorii publici externi pot opta pentru una dintre următoarele metode:

1. selectarea tuturor elementelor din categoria de operaţiuni economice în vederea testării;

2. selectarea unor elemente specifice din categoria de operaţiuni economice în vederea testării;

3. utilizarea eşantionării ca metodă de obţinere a probelor de audit.

309. Selectarea tuturor elementelor din cadrul unei categorii de operaţiuni economice se utilizează în cazul în care auditorii publici externi stabilesc că cea mai adecvată metodă de testare este să examineze integral elementele care alcătuiesc categoria de operaţiuni respectivă, şi anume în cazul în care:

a) categoria de operaţiuni economice este constituită dintr-un număr mic de elemente cu valoare mare;

b) sistemul de evidenţă tehnico-operativă şi financiar-contabilă din cadrul entităţii auditate face ca examinarea integrală a operaţiunilor economice să fie eficientă din punctul de vedere al timpului afectat acţiunii de audit;

c) alte metode de selectare a elementelor din cadrul categoriei de operaţiuni economice nu oferă suficiente probe de audit adecvate pentru formularea unor concluzii.

310. Selectarea unor elemente specifice din categoria de operaţiuni economice pentru obţinerea probelor de audit de către auditorii publici externi constă în alegerea unor anumite elemente dintr-o categorie de operaţiuni ale entităţii, pe baza:

a) informaţiilor şi documentelor din dosarul permanent sau obţinute în etapa de planificare a auditului despre entitatea auditată, inclusiv din mijloace mass-media;

b) riscurilor pe care le-au identificat şi evaluat auditorii publici externi pe parcursul etapei de planificare;

c) caracteristicilor elementelor din categoria de operaţiuni economice care urmează a fi testate.

311. Selecţia elementelor specifice din cadrul categoriei de operaţiuni economice poate să includă:

a) elemente cu valoare sau importanţă mare. In această situaţie se vor testa întotdeauna toate operaţiunile economice care depăşesc pragul de semnificaţie (al materialităţii) sau acele operaţiuni economice ale entităţii care, deşi ca valoare se situează sub pragul de semnificaţie, sunt de valoare foarte mare sau pot genera suspiciuni de apariţie a erorilor/abaterilor sau fraudei;

b) toate elementele peste o anumită valoare;

c) toate acele operaţiuni economice, indiferent de valoare, care, după părerea auditorilor publici externi, comportă un risc special.

312. In cazul utilizării eşantionării ca metodă de obţinere a probelor de audit, auditorii publici externi vor aplica procedurile de audit numai asupra operaţiunilor economice incluse în eşantion, astfel încât, după analizarea elementelor selectate, concluziile să poată fi extinse asupra întregii categorii de operaţiuni economice din care a fost ales eşantionul.

Eşantionul selectat trebuie să fie reprezentativ şi să aibă un număr suficient de elemente pentru a formula concluzii realiste despre întreaga categorie de operaţiuni auditate. Eşantionul reprezentativ este acel eşantion în care caracteristicile elementelor testate sunt aproximativ identice caracteristicilor specifice tuturor elementelor din categoria de operaţiuni economice verificate.

Eşantionul poate fi selectat atât prin metode statistice, cât şi prin metode nestatistice.

Metoda de eşantionare statistică foloseşte teoria probabilităţilor pentru determinarea mărimii eşantionului, oferind posibilitatea obţinerii unor concluzii pertinente valabile pentru toate elementele componente ale categoriei de operaţiuni economice supuse verificării. Metodele statistice cele mai frecvent utilizate sunt: selecţia aleatorie şi selecţia sistematică.

In cazul eşantionării nestatistice, selectarea elementelor din cadrul categoriei de operaţiuni economice verificate are la bază raţionamentul profesional al auditorilor publici externi.

313. Pentru îndeplinirea acestor cerinţe, categoria de operaţiuni economice supuse eşantionării trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele caracteristici:

a) să fie adecvată obiectivului urmărit prin misiunea de audit financiar;

b) să fie completă, ceea ce presupune ca în categoria de operaţiuni economice respectivă să fie incluse toate elementele relevante aferente perioadei pentru care se realizează selecţia.

In vederea realizării unei analize mai detaliate a elementelor care formează eşantionul, auditorii publici externi pot stratifica o categorie de operaţiuni, prin divizarea acesteia în subcategorii distincte, pe baza anumitor caracteristici care le definesc (de exemplu, divizarea categoriei „venituri" în subcategorii, după tipul acestora: venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital etc).

314. In cazul utilizării eşantionării ca metodă de selectare a elementelor din categoriile de operaţiuni economice care vor fi testate, rezultatele activităţii auditorilor publici externi pot fi afectate de riscul de eşantionare, care poate conduce fie la eforturi suplimentare datorită efectuării unui număr prea mare de teste de detaliu, fie la formularea unei opinii de audit incorecte, datorită alegerii unui eşantion care nu este reprezentativ.

Riscul de eşantionare este un element al riscului de nedetectare.

Tot un element al riscului de nedetectare este şi riscul de neeşantionare, respectiv posibilitatea ca auditorii publici externi să poată ajunge la o concluzie eronată din orice motiv care nu are legătură cu mărimea eşantionului (de exemplu, auditorii publici externi ar putea utiliza proceduri de audit neadecvate sau pot interpreta greşit probele).

g) Abordarea auditului financiar

315. In această fază a planificării echipa de audit stabileşte procedurile de audit pe care le va aplica în etapa de execuţie a auditului financiar, în scopul atingerii obiectivelor propuse. In acest sens, auditorii publici externi trebuie să planifice cea mai adecvată combinaţie între teste ale controalelor şi proceduri de fond, în vederea obţinerii de probe de audit suficiente şi adecvate.

316. Combinaţia dintre volumul de teste ale controalelor şi cel al procedurilor de fond, pe care le vor utiliza auditorii publici externi în vederea obţinerii de probe de audit, este cunoscută în practica internaţională sub denumirea de abordare a auditului şi poate fi de două tipuri:

a) abordare bazată pe sisteme;

b) abordare bazată pe teste de detaliu.

317. Dacă în urma evaluării sistemelor contabil şi de control intern se ajunge la concluzia că sistemele funcţionează în mod eficient şi auditorii publici externi se pot baza pe acestea, ei vor utiliza în misiunea de audit „abordarea bazată pe sisteme".

Aceasta presupune că echipa de audit va realiza mai mult teste ale controalelor şi va utiliza mai puţine proceduri de fond (teste de detaliu).

Teste ale controalelor sunt efectuate cu scopul de a obţine probe de audit privind modul de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern ale entităţii auditate, începând cu proiectarea acestor sisteme pentru a putea preveni, detecta şi corecta erorile/abaterile şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului şi continuând cu modul de funcţionare a acestora pe toată perioada auditata.

318. In cadrul abordării bazate pe sisteme, auditorii publici trebuie să parcurgă următoarele etape:

a) identificarea şi evaluarea în profunzime a controalelor-cheie existente la nivelul entităţii auditate şi stabilirea măsurii în care auditorii publici externi se pot baza pe respectivele controale, presupunând că acestea operează efectiv;

b) testarea pentru conformitate a controalelor-cheie pentru a stabili dacă ele au funcţionat în entitate şi funcţionarea lor a fost eficientă pe tot parcursul perioadei supuse auditării;

c) testarea în detaliu a unor operaţiuni efectuate în entitatea auditata pentru a determina dacă, indiferent de sistemul de control al acesteia, situaţiile financiare sunt complete şi întocmite cu acurateţe, precum şi dacă operaţiunile respective au fost legale şi reale, iar criteriile de economicitate, eficienţă şi eficacitate au fost respectate.

319. Abordarea bazată pe teste de detaliu se alege în situaţia în care evaluarea sistemelor contabil şi de control intern a pus în evidenţă faptul că acestea au o serie de puncte slabe/carenţe şi auditorii publici externi ai Curţii de Conturi nu se pot baza pe controalele interne implementate în cadrul entităţii auditate, ceea ce determină aplicarea unui număr mai ridicat de teste de detaliu în vederea atingerii obiectivelor auditului financiar.

La stabilirea modalităţii de abordare a auditului, auditorii publici externi vor ţine seama şi de identificarea şi analiza zonelor de risc ce au incidenţă semnificativă asupra activităţii entităţii şi implicit asupra situaţiilor financiare auditate.

h) Elaborarea de către auditorii publici externi a planului de audit financiar

320. Pe baza informaţiilor obţinute pe parcursul tuturor fazelor anterioare din cadrul etapei de planificare, echipa de audit va întocmi planul de audit financiar, prin care se stabilesc obiectivele auditului financiar şi modul în care acestea vor fi îndeplinite, precum şi detalierea procedurilor de audit ce urmează a fi realizate de membrii echipei în etapa de execuţie a acestuia.

321. Planul de audit financiar va conţine în mod sintetic informaţii privind:

a) cadrul general al auditului, respectiv: obiectivele auditului, exerciţiul bugetar auditat, componenţa echipei de audit, repartizarea activităţilor de audit ce urmează a fi realizate de fiecare membru al echipei, fondul de timp alocat pe activităţi şi persoane;

b) date despre entitatea auditata: prezentarea generală a domeniului de activitate al entităţii auditate, a scopului, funcţiilor, obiectivelor şi atribuţiilor acesteia, a situaţiilor financiare şi a cadrului legal aplicabil;

c) reprezentanţii entităţii auditate atât în perioada supusă auditului, cât şi în perioada efectuării misiunii de audit;

d) înţelegerea şi evaluarea sistemelor contabil şi de control intern;

e) identificarea şi evaluarea riscurilor şi precizarea zonelor cu risc ridicat de apariţie a erorilor/abaterilor sau a fraudei în cadrul entităţii auditate;

f) stabilirea pragului de semnificaţie, care va sta la baza formulării opiniei de audit;

g) abordarea auditului financiar, respectiv prezentarea procedurilor de audit ce se vor aplica de către auditorii publici externi;

h) alte aspecte pe care auditorii publici externi le consideră necesare pentru realizarea auditului, cum ar fi: utilizarea experienţei corespunzătoare a membrilor echipei pentru zonele cu risc ridicat; programul întâlnirilor de lucru cu entitatea auditata; existenţa tehnologiei informaţionale în cadrul entităţii etc.

322. Planul de audit financiar întocmit de echipă se avizează de către directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către consilierul de conturi/directorul camerei de conturi, înainte de începerea etapei de execuţie a auditului financiar.

Planul de audit financiar trebuie modificat, avizat şi aprobat şi pe parcursul executării auditului, dacă apar informaţii noi care modifică premisele şi condiţiile avute în vedere la elaborarea planului de audit financiar iniţial.

B. Execuţia auditului financiar

323. In cadrul etapei de execuţie a auditului financiar, auditorii publici externi realizează următoarele activităţi:

a) stabilesc elementele care trebuie extrase din categoria de operaţiuni economice supusă analizei (conţinutul eşantionului);

b) identifică şi aplică proceduri de audit pentru obţinerea probelor de audit necesare realizării misiunii de audit;

c) extrapolează valoarea erorilor/abaterilor constatate la nivelul întregii categorii de operaţiuni economice auditate, dacă procedurile de audit au fost aplicate asupra unui eşantion;

d) însumează valorile erorilor/abaterilor extrapolate şi le compară cu pragul de semnificaţie;

e) întocmesc documente de lucru pentru a-şi susţine raportul de audit şi, respectiv, opinia de audit pe care o vor formula.

324. Probele de audit, respectiv actele, documentele şi informaţiile obţinute, sunt utilizate pentru a demonstra dacă managementul şi personalul entităţii auditate au acţionat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu principiile stabilite prin regulamentele, procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace, după caz.

Probele de audit pe care le obţin auditorii publici externi trebuie să fie suficiente şi adecvate pentru a putea susţine constatările şi concluziile formulate de echipa de audit, recomandările formulate pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi îmbunătăţirea activităţii entităţii auditate, precum şi opinia de audit.

Gradul de suficienţă al probelor de audit (cantitatea probelor de audit necesare) este determinat de auditorii publici externi în funcţie de nivelul de risc evaluat în legătură cu categoria de operaţiuni economice auditata (cu cât este mai ridicat nivelul de risc, cu atât creşte cantitatea de probe de audit necesară susţinerii constatărilor şi concluziilor) şi în funcţie de calitatea acestor probe (cu cât probele de audit au o calitate mai bună, cu atât sunt necesare mai puţine probe pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor).

Gradul de adecvare al probelor de audit (calitatea probelor de audit) este stabilit de auditorii publici externi ţinând cont de relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului financiar. Gradul de încredere al probelor de audit depinde de sursa şi natura acestora, precum şi de circumstanţele în care au fost obţinute.

Gradul de suficienţă şi cel de adecvare al probelor de audit sunt stabilite de către auditorii publici externi pe baza raţionamentului profesional.

325. In vederea obţinerii probelor de audit, auditorii publici externi trebuie să evalueze aserţiuni de audit, reprezentând „afirmaţii" ale conducerii entităţii auditate, care este responsabilă pentru prezentarea fidelă în situaţiile financiare ale tuturor operaţiunilor efectuate de aceasta, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate.

326. Aserţiunile analizate de auditorii publici externi sunt următoarele:

a) acurateţea - respectiv dacă toate operaţiunile economice sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea corectă;

b) evaluarea - respectiv dacă activele şi pasivele deţinute de entitate sunt evaluate conform reglementărilor legale în vigoare;

c) exhaustivitatea - respectiv dacă toate operaţiunile economice au fost înregistrate în registrele contabile;

d) existenţa - respectiv dacă activele şi pasivele înregistrate există la data întocmirii situaţiilor financiare;

e) prezentarea - respectiv dacă toate operaţiunile economice sunt înregistrate potrivit planului de conturi, clasificaţiei bugetare şi sursei de finanţare şi sunt corect descrise;

f) proprietatea - respectiv dacă activele şi pasivele înregistrate în bilanţul contabil aparţin entităţii;

g) realitatea - respectiv dacă toate operaţiunile economice înregistrate sunt reale, sunt înregistrate în exerciţiul financiar la care se referă şi potrivit clasificaţiei bugetare;

h) regularitatea - respectiv dacă toate operaţiunile economice respectă sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care fac parte, inclusiv principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Cu privire la categoriile de operaţiuni economice supuse auditului, prezentate în contul de rezultat patrimonial, în conturile de execuţie ale cheltuielilor şi în contul de execuţie al veniturilor, se vor analiza următoarele aserţiuni: acurateţea, exhaustivitatea, prezentarea, realitatea şi regularitatea.

Referitor la soldurile conturilor la sfârşitul perioadei, prezentate în bilanţul contabil, se vor analiza următoarele aserţiuni: evaluarea, exhaustivitatea, existenţa, prezentarea şi proprietatea.

Referitor la datele înscrise în anexele la bilanţul contabil, se vor analiza următoarele aserţiuni: acurateţea, evaluarea, exhaustivitatea, existenţa, prezentarea şi proprietatea.

327. Pentru obţinerea de probe de audit pe baza cărora să prezinte constatările, să formuleze concluziile, recomandările şi opinia de audit, auditorii publici externi trebuie să aplice în etapa de execuţie a misiunii de audit financiar proceduri şi tehnici de audit, respectiv:

a) teste ale controalelor;

b) proceduri de fond.

328. Echipa de audit va aplica în etapa de execuţie proceduri de fond, care sunt de două tipuri:

b1) proceduri analitice;

b2) teste de detaliu, în scopul detectării erorilor/abaterilor din activitatea entităţii, reflectate în situaţiile financiare, şi a reducerii riscului de audit la un nivel acceptabil.

329. In vederea identificării modificărilor intervenite în activităţile şi operaţiunile economice ale entităţii, care pot afecta situaţiile financiare ale acesteia, auditorii publici externi utilizează proceduri analitice pentru analiza informaţiilor financiare şi nefinanciare.

Această analiză constă în compararea indicatorilor existenţi la nivelul entităţii şi a tendinţelor semnificative ale acestora pe o anumită perioadă, inclusiv investigarea fluctuaţiilor şi a relaţiilor care sunt inconsecvente faţă de alte informaţii relevante de care dispune echipa de audit sau care se abat de la valorile previzionate de auditorii publici externi.

Procedurile analitice se aplică, de obicei, datelor exprimate sub formă numerică şi presupun: calcule, analize ale proporţiilor, tendinţe şi fluctuaţii ale informaţiilor etc.

Procedurile analitice atrag atenţia auditorilor publici externi asupra aspectelor specifice care necesită o examinare deosebită, se pot aplica atât datelor din situaţiile financiare consolidate, cât şi celor din situaţiile financiare ale structurilor subordonate entităţii auditate şi oferă indicii cu privire la posibile erori/abateri de la legalitate şi regularitate, precum şi cu privire la modul de respectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale aflat în administrarea entităţilor auditate.

330. Tehnicile specifice utilizate de echipa de audit ca proceduri analitice includ:

1. studierea schimbărilor intervenite în situaţiile financiare faţă de perioadele contabile anterioare celei de raportare;

2. analiza evoluţiei indicatorilor care au stat la baza modului de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli;

3. analiza gradului de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli definitiv aprobat;

4. studierea corelaţiilor dintre diferite posturi bilanţiere;

5. studiul legăturilor dintre informaţiile financiare şi cele nefinanciare, care pot confirma cunoştinţele pe care auditorii publici externi le-au dobândit deja sau le pot atrage atenţia asupra unor cifre neobişnuite ori neprevăzute în situaţiile financiare, referitoare la anumite operaţiuni economice efectuate de entitate.

Analiza datelor şi informaţiilor reprezintă o cercetare obiectivă, cantitativă şi calitativă, pentru identificarea factorilor de influenţă a întregului proces sau fenomen economic analizat.

Auditorii publici externi analizează datele şi informaţiile colectate prin utilizarea următoarelor proceduri analitice (cantitative şi calitative):

a) analiza comparativă (Benchmarking) - reprezintă un proces de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entităţii verificate cu cele ale altor entităţi sau standarde aplicabile în domeniul de activitate.

Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate pentru:

(i) identificarea unor căi de îmbunătăţire a economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice şi administrării patrimoniului public şi privat;

(ii) examinarea evoluţiei tendinţelor;

(iii) creşterea credibilităţii recomandărilor formulate în raportul întocmit în urma acţiunii de verificare;

b) analiza nivelului de îndeplinire a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevăzute de actele normative de înfiinţare şi organizare a activităţii entităţii verificate - se utilizează, în principal, pentru a determina dacă scopul, obiectivele şi atribuţiile stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau realizarea parţială a acestora. Orice abatere de la derularea în bune condiţii a activităţii entităţii verificate poate fi stabilită prin raportarea rezultatelor şi impacturilor efective la scopul, obiectivele şi atribuţiile prestabilite;

c) analiza cost-eficacitate - se efectuează asupra relaţiilor dintre costurile activităţii şi rezultatele exprimate în costuri pe unitatea de rezultat obţinut. Analiza cost-eficacitate se concentrează asupra identificării celor mai avantajoase mijloace de atingere a obiectivelor definite în condiţiile unui nivel maxim de cheltuieli alocate.

331. Prin testele de detaliu efectuate asupra unor operaţiuni ale entităţii pentru perioada auditată, echipa de audit testează detaliile acestor operaţiuni economice, în scopul obţinerii de probe de audit, pentru a formula concluzii privind caracterul real, exact, legal şi complet al acestor operaţiuni.

Astfel, pentru confirmarea caracterului real al operaţiunilor economice ale entităţii auditate sunt efectuate teste pentru a pune în evidenţă realizarea efectivă a acestora, verificând în acest scop dacă aceste operaţiuni înregistrate în evidenţele tehnico-operativă şi financiar-contabilă au la bază documente justificative, întocmite în conformitate cu prevederile legale.

In ceea ce priveşte verificarea exactităţii operaţiunilor economice aceasta presupune refacerea de către echipa de audit a calculelor pentru toate operaţiunile selectate, confruntarea acestora cu datele înscrise în documentele justificative şi compararea lor cu înregistrările din evidenţa tehnico-operativă şi financiar-contabilă. De asemenea, pentru confirmarea exactităţii, se verifică înregistrarea în evidenţă a operaţiunilor economice, conform planului de conturi general aplicabil entităţii auditate.

In ceea ce priveşte caracterul legalităţii operaţiunilor economice, auditorii publici externi verifică dacă acestea respectă toate prevederile legale care le sunt aplicabile şi care sunt în vigoare la data efectuării acestora.

Pentru confirmarea caracterului complet al operaţiunilor economice, auditorii publici externi verifică dacă toate documentele justificative au fost înregistrate în evidenţele tehnico-operativă şi financiar-contabilă.

332. Testele de detaliu pot lua forma unor tehnici specifice de obţinere a probelor de audit, cum ar fi:

a) inspecţia - constă în examinarea registrelor de contabilitate pentru a identifica dacă datele înregistrate în acestea corespund cu cele existente în documentele justificative în condiţiile respectării prevederilor legale, în cazul cheltuielilor începând de la faza de angajare a cheltuielilor şi până la plata efectivă a acestora, iar în cazul veniturilor, începând de la stabilirea acestora şi până la încasarea lor.

In cazul activelor corporale inspecţia presupune verificarea existenţei faptice a acestora, a modului de gestionare şi chiar a îndeplinirii specificaţiilor tehnice aplicabile (de exemplu, în cazul examinării unui activ, cum ar fi un drum sau o clădire, dacă există indicii privind nerespectarea specificaţiilor de construcţie aplicabile, se poate verifica inclusiv dacă acestea sunt îndeplinite, solicitându-se în acest scop efectuarea unei expertize tehnice, conform prevederilor pct. 20).

In cazul obiectivelor prevăzute în actul de înfiinţare al entităţii, inspecţia presupune verificarea dacă entitatea a luat deciziile corecte sau şi-a îndeplinit atribuţiile în concordanţă cu aceste obiective.

Auditorii publici externi apreciază nivelul de încredere al oricărui document inspectat şi au în vedere riscul de fraudă şi posibilitatea ca un document inspectat să nu fie autentic ori să conţină date nereale.

Cu prilejul inspecţiei auditorii publici externi pot solicita furnizarea de diferite informaţii sau documente şi de la persoane din afara entităţii verificate sau pot solicita unor instituţii specializate ale statului efectuarea unor verificări de specialitate.

In vederea verificării elementelor patrimoniale şi a realităţii efectuării unor categorii de cheltuieli, inspecţia se efectuează şi pe teren. In acest caz, auditorii publici externi pot solicita entităţii verificate constituirea unei comisii, din care, pe lângă membrii echipei de audit, pot face parte reprezentanţii entităţii verificate, precum şi experţi pe domenii, din afara entităţii, dacă este cazul. Pentru realizarea acestei activităţi de inspecţie, auditorii publici externi pot să examineze, fără a fi limitative, informaţiile referitoare la planificarea strategică şi operaţională a entităţilor verificate, la controalele interne dispuse de către conducerea entităţii verificate, precum şi informaţiile cuprinse în următoarele documente:

(i) stenogramele sau procesele-verbale ale şedinţelor conducerii executive, precum şi ale organelor deliberative;

(ii) reclamaţiile şi contestaţiile primite de entitate, precum şi modul de soluţionare a acestora;

(iii) rapoartele de activitate ale entităţilor auditate şi ale unităţilor subordonate acestora;

(iv) rapoartele întocmite în urma acţiunilor de audit public extern sau de control precedente;

(v) rapoartele de audit intern;

b) observarea - presupune urmărirea activităţilor, proceselor sau a procedurilor interne realizate de către persoane din cadrul entităţii verificate;

c) investigarea/intervievarea - este o procedură de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate şi care constă în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii verificate, în scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate. Această procedură de audit presupune întocmirea de chestionare, care reprezintă o listă de întrebări la care se cer răspunsuri în formă scrisă, în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor necesare realizării obiectivelor acţiunii de verificare. La finalul chestionarului se adresează întrebarea deschisă „Mai aveţi ceva de adăugat în completarea celor spuse?";

d) confirmarea - constă în primirea unui răspuns scris de la o persoană fizică sau juridică, independentă de entitatea supusă verificării, pentru a stabili acurateţea informaţiilor furnizate de entitatea verificată ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările contabile ale acesteia cu cele primite de la sursele externe;

e) recalcularea - presupune verificarea acurateţei calculelor aritmetice din documentele justificative şi din înregistrările contabile, prin reluarea calculelor;

f) reefectuarea - presupune aplicarea de către auditorul public extern, în mod independent, a procedurilor sau controalelor care au fost efectuate de către entitatea verificată în cadrul controlului intern. De exemplu, dacă selecţia ofertelor dintr-un proces de licitaţie este dependentă de îndeplinirea anumitor criterii, procesul de selectare a ofertelor ar putea fi reefectuat pentru a testa dacă a fost aleasă oferta corectă. In cazul în care apar probleme de natură tehnică, pot fi implicaţi experţi, aşa cum s-a precizat la pct. 20.

333. Procedurile şi tehnicile de audit pot fi aplicate asupra tuturor elementelor din categoria de operaţiuni economice (în literatura de specialitate se mai foloseşte şi noţiunea „populaţie"), asupra unor elemente specifice sau asupra unor eşantioane extrase din populaţia totală, în funcţie de raţionamentul profesional al auditorilor publici externi.

334. Procedurile şi tehnicile de audit aplicate de către auditorii publici externi în vederea obţinerii de probe de audit suficiente şi adecvate, care să poată susţine constatările, concluziile, recomandările, precum şi raportul şi opinia de audit, vor fi consemnate în documente de lucru conţinute de dosarele de audit.

335. In vederea emiterii opiniei de audit, echipa de audit va proceda la totalizarea valorilor erorilor/abaterilor extrapolate şi la compararea acestei valori totale cu pragul de semnificaţie.

336. Extrapolarea la nivelul întregii populaţii (categorie de operaţiuni economice) a valorii erorii/abaterii constatate cu ocazia aplicării procedurilor de audit asupra elementelor din eşantionul selectat se va face prin înmulţirea ratei erorilor/abaterilor cu valoarea întregii populaţii. Rata erorilor/abaterilor se calculează ca raport între valoarea totală a erorilor/abaterilor constatate şi valoarea totală a eşantionului verificat. Erorile/Abaterile vor fi extrapolate doar cu condiţia ca acestea să fie materiale prin valoare.

337. La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va ţine seama că acestea trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) să fie corecte şi complete pentru a susţine constatările, concluziile şi recomandările formulate de către auditorii publici externi;

b) să fie clare şi inteligibile;

c) să fie lizibile;

d) informaţiile conţinute trebuie să fie reduse la aspectele relevante şi utile obiectivelor auditului, în corelaţie cu pragul de semnificaţie stabilit.

338. Documentele de lucru întocmite de auditorii publici externi în etapele de planificare şi de execuţie a auditului financiar vor include, în principal, următoarele informaţii: titlul documentului; structura la nivelul căreia se efectuează acţiunea de verificare; numele şi prenumele auditorului public extern care întocmeşte documentul respectiv; denumirea acţiunii de verificare; data şi scopul întocmirii documentului; dimensiunea şi conţinutul eşantionului selectat din cadrul fiecărei categorii de operaţiuni economice verificate în vederea atingerii obiectivelor acţiunii de verificare; procedurile de audit aplicate; observaţiile, descrierile, aprecierile, evaluările, constatările, concluziile şi recomandările pe care le-au formulat auditorii publici externi cu privire la acţiunea de verificare efectuată; sursa şi deţinătorul informaţiei; indexul documentului de lucru şi trimiteri încrucişate la referinţele de lucru; persoana care a efectuat revizuirea. Toate aceste documente de lucru pot fi prezentate sub forma înscrisurilor pe suport hârtie, pe film, pe medii de înregistrare electronice etc.

C. Raportarea

Raportul de audit financiar

339. Conform prevederilor art. 32 alin. (2) din lege, auditorii publici externi desemnaţi să auditeze conturile anuale de execuţie bugetară întocmesc pentru fiecare misiune de audit un raport de audit financiar, în care prezintă constatările, concluziile şi recomandările cu privire la:

a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, dacă sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi dacă se respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

b) situaţiile financiare auditate, dacă sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă, exprimându-şi în acest sens o opinie.

340. Raportul de audit financiar întocmit de către auditorii publici externi, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19, trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

a) titlul, localitatea şi data întocmirii raportului de audit financiar;

b) partea introductivă:

b1) membrii echipei de audit, structura de specialitate din care fac parte;

b2) numărul şi data delegaţiei de audit;

b3) entitatea auditată şi adresa acesteia;

b4) perioada de efectuare a misiunii de audit;

b5) perioada cuprinsă în auditul financiar;

b6) menţiunea că misiunea de audit financiar a fost efectuată în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor internaţionale de audit;

b7) reprezentanţii legali ai entităţii auditate;

b8) responsabilitatea auditorilor publici externi;

b9) responsabilitatea conducerii entităţii auditate;

c) situaţiile financiare auditate;

d) obiectivele auditului financiar;

e) prezentarea generală a entităţii auditate şi a cadrului legal aplicabil acesteia;

f) metodologia de audit aplicată;

g) sinteza constatărilor şi concluziilor auditului financiar cu privire la:

g1) respectarea principiilor de legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare anuale;

g2) sistemul de control intern;

g3) inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate;

g4) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă, dacă este cazul;

g5) respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului;

g6) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate;

h) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este cazul;

i) punctul de vedere al conducerii entităţii auditate cu privire la constatările auditului financiar, precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia, dacă este cazul;

j) măsurile luate de entitate în timpul misiunii de audit financiar;

k) concluziile generale rezultate în urma auditului financiar şi recomandările echipei de audit cu privire la măsurile ce urmează a fi luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate în timpul misiunii de audit financiar;

l) opinia auditorilor publici externi;

m) propuneri privind îmbunătăţirea cadrului legislativ; n) semnăturile auditorilor publici externi;

o)anexe.

341. La întocmirea raportului de audit financiar se vor avea în vedere şi următoarele:

a) Titlul raportului de audit financiar este precedat de antet, care cuprinde structura de specialitate care efectuează misiunea de audit, în coltul din stânga sus al paginii.

b) Partea introductivă a raportului de audit financiar cuprinde şi:

(i) responsabilitatea auditorilor publici externi, care este cea prevăzută la pct. 258;

(ii) responsabilitatea conducerii entităţii auditate, care este cea prevăzută la pct. 257 şi în declaraţia prezentată de aceasta la începutul acţiunii de audit financiar.

c) Obiectivele auditului la care vor face referire auditorii publici externi sunt cele prevăzute la pct. 259.

d) Prezentarea generală a entităţii auditate şi a cadrului legal aplicabil acesteia se va face în mod succint şi se va referi la:

(i) contextul instituţional;

(ii) descrierea activităţii, a scopului, obiectivelor şi atribuţiilor prevăzute în actele normative de înfiinţare ale entităţii auditate, modul de organizare şi funcţionare a acesteia, precizarea bugetului total alocat entităţii auditate, precum şi a cheltuielilor aferente perioadei auditate;

(iii) indicatorii care caracterizează activitatea entităţii (stabiliţi de departamentul de specialitate care coordonează acţiunea de verificare) - aceştia se vor introduce şi centraliza în aplicaţia INFOPAC pentru a se efectua analiza lor la nivel naţional, pe domenii de activitate, în vederea formulării unor concluzii şi a unor recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul auditat;

(iv) modul de organizare a sistemului contabil;

(v) modul de organizare şi implementare a sistemului de control intern;

(vi) evaluarea riscurilor.

e) Metodologia de audit aplicată pe parcursul desfăşurării misiunii de audit financiar, secţiune care conţine informaţii referitoare la modul în care:

(i) a fost stabilit pragul de semnificaţie (nivelul materialităţii);

(ii) au fost determinaţi factorii care au influenţat desfăşurarea auditului financiar sau care au generat schimbări semnificative de orice natură în entitatea auditată pe parcursul perioadei auditate;

(iii) auditorii publici externi s-au confruntat cu dificultăţi tehnice şi procedurale, dacă este cazul, ca de exemplu: lipsa înregistrărilor contabile, neprezentarea documentelor justificative, lipsa de colaborare a conducerii şi a celorlalţi reprezentanţi ai entităţii cu echipa de audit etc;

(iv) au fost identificate categoriile de operaţiuni economice auditate şi au fost utilizate procedurile de audit;

(v) au fost obţinute şi examinate probele de audit ce susţin constatările înscrise în raportul de audit financiar.

f) Sinteza constatărilor şi concluziilor auditului financiar vor fi prezentate în ordinea obiectivelor principale ale misiunii de audit financiar, prevăzute la pct. 259.

Auditorii publici externi vor prezenta în mod succint în raportul de audit următoarele elemente:

(i) erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului constatate în timpul misiunii de audit financiar, în ordinea obiectivelor prevăzute la pct. 259;

(ii) valoarea estimativă a erorilor/abaterilor constatate;

(iii) descrierea cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia deficienţelor constatate;

(iv) efectul, respectiv consecinţele economico-financiare, sociale etc. generate de deficienţele constatate;

(v) concluziile echipei de audit.

Erorile/Abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale constatate la entitatea auditată, precum şi cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului vor fi prezentate detaliat în procesul-verbal de constatare întocmit în urma misiunii de audit financiar, act care constituie anexă la raportul de audit financiar. In raportul de audit financiar se face trimitere la capitolele şi punctele din procesul-verbal de constatare unde se regăsesc prezentate respectivele deficienţe.

In raportul de audit financiar vor fi prezentate în secţiuni distincte:

A. constatările auditorilor publici externi cu privire la:

1. respectarea principiilor de legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului, în execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi în întocmirea situaţiilor financiare anuale;

2. evaluarea sistemului de control intern al entităţii;

3. inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate;

4. constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

5. respectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi în execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea auditată. Această analiză se face chiar dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi legale şi vor fi formulate recomandări în situaţia în care se apreciază că există potenţial pentru îmbunătăţiri semnificative în activitatea entităţii auditate;

6. carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia misiunii de audit financiar;

B. constatările rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este cazul (o prezentare sintetică).

Pe baza constatărilor consemnate în raportul de audit financiar, auditorii publici externi îşi formulează concluziile.

In vederea emiterii opiniei de audit, echipa de audit va proceda la extrapolarea la nivelul întregii populaţii (categorie de operaţiuni economice) a valorii erorilor/abaterilor constatate cu ocazia aplicării procedurilor de audit asupra elementelor din eşantionul selectat, la însumarea acestor valori extrapolate şi la compararea valorii totale cu pragul de semnificaţie.

g) In raportul de audit financiar se vor prezenta şi punctul de vedere al entităţii cu privire la constatările consemnate, precum şi motivaţia neînsuşirii acestuia de către auditorii publici externi, dacă este cazul.

h) In raportul de audit financiar se vor prezenta şi măsurile luate în mod operativ de conducerea entităţii în timpul misiunii de audit financiar pentru înlăturarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi.

i) Constatările şi concluziile consemnate în raportul de audit financiar reprezintă baza pentru formularea recomandărilor de către auditorii publici externi cu privire la:

i 1) măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţii auditate în vederea înlăturării erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate în timpul misiunii de audit financiar;

i2) măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţii auditate în vederea înlăturării deficienţelor constatate din:

1. evaluarea sistemului de control intern al entităţii;

2. inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate;

3. constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă; 4. evaluarea respectării principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale şi în execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea auditata, în situaţia în care se apreciază că există potenţial pentru îmbunătăţiri semnificative, chiar dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi legale;

i3) modificarea cadrului legislativ. Recomandările formulate, potrivit legii, de către auditorii publici externi în raportul de audit financiar, cu privire la măsurile ce urmează a fi luate, vor sta la baza măsurilor ce vor fi dispuse de şeful structurii care a efectuat acţiunea de audit.

Pe lângă recomandările formulate în raportul de audit financiar cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de conducerea entităţii verificate, auditorii publici externi vor formula, potrivit legii, şi alte recomandări, dacă acest lucru se impune. In acest scop, auditorii publici externi vor întocmi o notă cu propuneri de valorificare, în condiţiile prevăzute la pct. 163, în care vor înscrie celelalte măsuri prevăzute de lege, necuprinse în raportul de audit financiar, respectiv:

i4) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

i5) sesizarea organelor de urmărire penală şi informarea entităţii auditate în legătură cu această sesizare, în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care au determinat sau nu producerea de prejudicii;

i6) suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificărilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

j) Ca parte a raportului de audit financiar, opinia auditorilor publici externi constă într-o prezentare clară şi explicită a poziţiei echipei de audit cu privire la:

j1) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată, dacă sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi dacă respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

j2) situaţiile financiare auditate, dacă sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, dacă respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi dacă oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de entitatea respectivă.

342. Tipurile de opinie care pot fi exprimate de auditorii publici externi în raportul de audit financiar sunt următoarele:

a) opinie fără rezerve;

b) opinie fără rezerve cu paragraf de evidenţiere a unui aspect;

c) opinie cu rezerve prin limitarea sferei de aplicare a auditului;

d) opinie adversă;

e) imposibilitatea exprimării unei opinii.

343. La exprimarea opiniei de audit în urma misiunii de audit financiar, auditorii publici externi vor avea în vedere atât compararea sumei erorilor/abaterilor constatate extrapolate la nivelul întregii populaţii (categoriei de operaţiuni economice) cu pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a auditului, cât şi propriul raţionament profesional.

Constatările de la ordonatorii de credite secundari şi terţiari, prezentate în mod sintetic într-un capitol distinct al raportului de audit şi al Procesului-verbal de constatare întocmite la nivelul ordonatorului principal ori secundar de credite, vor fi avute în vedere la exprimarea opiniei, ţinând cont de faptul că ordonatorul principal sau secundar de credite, după caz, are atribuţii de coordonare, îndrumare, supraveghere şi control al activităţii entităţilor subordonate.

344. Opinia fără rezerve, cunoscută şi ca opinia favorabilă, este exprimată de către auditorii publici externi atunci când în urma misiunii de audit financiar se constată atât pentru entitatea auditata, cât şi pentru entităţile subordonate acesteia şi verificate (ca urmare a includerii acestora în programul anual de activitate şi ca urmare a prezentării echipei de audit a actelor, documentelor şi informaţiilor ce le-au fost solicitate), dacă este cazul, următoarele:

a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli de către entitatea verificată (inclusiv entităţile subordonate acesteia şi verificate) sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea verificată şi respectă principiile legalităţii, regularităţii, eficienţei, eficacităţii şi economicităţii;

b) situaţiile financiare auditate sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România, respectă principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine reală şi fidelă a operaţiunilor economice efectuate de către entitate, a poziţiei financiare, a performanţei şi modificărilor poziţiei financiare ale acesteia.

Şeful structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi care a efectuat auditarea conturilor emite un certificat de conformitate, al cărui model este prezentat în anexa nr. 20, doar în cazul în care se exprimă opinie fără rezerve.

345. In cazul în care în raportul de audit financiar a fost exprimată opinie fără rezerve, se procedează astfel:

a) la nivelul departamentului de specialitate din cadrul Curţii de Conturi şeful departamentului repartizează raportul de audit financiar directorului din cadrul acestei structuri, în vederea întocmirii proiectului certificatului de conformitate;

b) la nivelul camerelor de conturi, în vederea întocmirii proiectului certificatului de conformitate, directorul camerei de conturi repartizează raportul de audit financiar directorului adjunct al camerei de conturi.

346. In cazul anulării în totalitate de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor/instanţa de judecată competentă a măsurilor dispuse prin decizia emisă ca urmare a valorificării constatărilor consemnate în raportul de audit financiar (detaliate în procesul-verbal de constatare), structurile Curţii de Conturi nu vor dispune emiterea certificatului de conformitate.

347. Opinia fără rezerve cu paragraf de evidenţiere a unui aspect, cunoscută şi ca opinia favorabilă cu paragraf de evidenţiere a unui aspect, este exprimată atunci când auditorii publici externi concluzionează că:

a) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 344 şi că acestea nu sunt semnificativ afectate de existenţa unor evenimente ce nu sunt sub controlul direct al entităţii auditate (adoptarea unor politici economice, financiare, contabile, fiscale din dispoziţia ordonatorului de credite ierarhic superior, dar care intră în contradicţie cu prevederile legale sau alte reglementări în vigoare; nesiguranţă cu privire la deznodământul viitor al unui litigiu);

b) valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate, extrapolate la nivelul întregii populaţii auditate, constatate atât la entitatea auditată, cât şi la entităţile din subordine, se situează sub pragul de semnificaţie.

In acest caz, în raportul de audit financiar, după paragraful în care se formulează opinia de audit, se va introduce un paragraf de evidenţiere a erorii/abaterii constatate şi consemnate în mod detaliat în procesul-verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar.

348. Opinia cu rezerve se emite de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi în cazul limitării sferei de aplicabilitate a auditului financiar, respectiv al imposibilităţii aplicării de către auditorii publici externi a procedurilor de audit considerate ca fiind necesare, deoarece entitatea auditată şi/sau entităţile subordonate acesteia nu furnizează toate actele, documentele şi informaţiile deţinute. In această situaţie, auditorii publici externi încearcă să aplice proceduri de audit alternative rezonabile pentru a obţine probe de audit suficiente şi adecvate, din surse externe, dacă acestea există.

In cazul opiniei cu rezerve, în raportul de audit financiar se adaugă un paragraf distinct, ce precedă opinia, paragraf prin care auditorii publici externi prezintă în mod explicit în ce a constat limitarea ariei de aplicabilitate a auditului financiar.

La exprimarea opiniei de audit se va ţine cont şi de natura şi contextul în care au apărut deficienţele respective, precum şi de modul în care acestea influenţează/afectează situaţiile financiare ale entităţii auditate.

349. Opinia adversă este exprimată de către auditorii publici externi atunci când se constată la entitatea verificată (inclusiv la entităţile subordonate acesteia) una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a) modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli:

a1) nu sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea; şi/sau

a2) nu respectă principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, concluzie formulată în cazul în care valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate şi extrapolate la nivelul populaţiilor auditate se situează peste pragul de semnificaţie;

b) au fost constatate fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;

c) situaţiile financiare auditate nu sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România şi/sau nu oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare, a performanţei şi/sau a modificărilor poziţiei financiare ale acesteia.

In cazul emiterii de către auditorii publici externi a unei opinii adverse, în raportul de audit financiar se vor prezenta cu claritate toate motivele care au determinat formularea acestei opinii.

350. Imposibilitatea exprimării unei opinii se declară în cazul în care auditorii publici externi nu sunt în măsură să formuleze o opinie, întrucât nu au reuşit să obţină probe de audit suficiente şi adecvate care să o susţină din următoarele motive:

a) entitatea auditată nu a permis accesul echipei de audit în sediul său;

b) entitatea auditată şi/sau entităţile subordonate acesteia nu a/au furnizat echipei de audit actele, documentele şi informaţiile solicitate şi nu a existat posibilitatea aplicării de proceduri de audit alternative rezonabile, pentru obţinerea de probe de audit suficiente şi adecvate, din surse externe.

351. Raportul de audit financiar este un document unilateral, fiind semnat numai de către auditorii publici externi.

352. In condiţiile în care la o entitate cuprinsă în programul anual de activitate a Curţii de Conturi se realizează o misiune de audit financiar, la aceasta se va putea proceda în mod concomitent şi la:

a) verificarea aspectelor sesizate prin petiţii adresate structurilor Curţii de Conturi, indiferent de perioada din care provin aceste aspecte;

b) verificarea modului de îndeplinire a măsurilor dispuse de structurile de specialitate ale Curţii de Conturi, ca urmare a efectuării acţiunilor anterioare.

In acest caz, se va întocmi un singur raport de audit financiar, care va avea anexat procesul-verbal de constatare, în care se vor consemna toate erorile/abaterile de la legalitate şi regularitate, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazurile de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, constatate ca urmare a acestor tipuri de verificări.

Deficienţele constatate pentru fiecare acţiune în parte vor fi consemnate în raportul de audit în secţiuni distincte.

In situaţia în care se verifică aspectele sesizate prin petiţiile adresate structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, se vor respecta prevederile pct. 53 referitor la obligativitatea asigurării protecţiei datelor de identificare a persoanelor care au transmis aceste petiţii.

353. In situaţia în care se constată deficienţe care provin din perioada anterioară celei supuse auditării sau care pot continua până la zi, se procedează conform prevederilor pct. 107-109.

Alte tipuri de acte ce pot fi întocmite cu ocazia misiunii de audit financiar

354. In situaţia în care s-au constatat erori/abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, se pot întocmi următoarele tipuri de acte:

a) proces-verbal de constatare - procedura de întocmire şi valorificare a constatărilor consemnate în acest tip de act este similară cu cea prevăzută pentru raportul de control, menţionată la pct. 80-122 şi la pct. 162-249;

b) nota de constatare, pentru situaţiile prevăzute la pct. 125 - procedura de întocmire si valorificare este cea prezentată la pct. 168-169;

c) nota de conciliere cu privire la clarificarea eventualelor divergenţe între constatările auditorilor publici externi şi punctul de vedere al reprezentanţilor legali ai entităţii auditate;

d) proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor - procedura de întocmire şi valorificare a constatărilor consemnate în acest tip de act este cea prevăzută la pct. 128-137;

e) proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată - procedura de întocmire şi valorificare a constatărilor consemnate în acest tip de act este cea prevăzută la pct. 138-148;

f) proces-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute ia art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată - procedura de întocmire şi valorificare a constatărilor consemnate în acest tip de act este cea prevăzută la pct. 149-159.

Toate aceste acte vor constitui anexă la raportul de audit financiar.

Dacă în urma auditării se constată erori/abateri pentru care reglementările legale prevăd sancţiuni contravenţionale, dar a căror aplicare intră în competenţa altor autorităţi/instituţii publice decât Curtea de Conturi, se va proceda conform prevederilor pct. 23-24.

355. Erorile/Abaterile, faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, constatate cu ocazia efectuării auditului financiar, sunt prezentate sintetic în raportul de audit financiar (făcându-se trimitere la capitolele şi punctele unde se regăsesc în procesul-verbal de constatare) şi în mod detaliat în celelalte acte întocmite, anexe la acesta, prezentate la pct. 354.

356. Dacă în cadrul misiunii de audit financiar se desfăşoară mai multe tipuri de acţiuni, aşa cum este prevăzut la pct. 352, se va întocmi un singur proces-verbal de constatare pentru toate deficienţele constatate.

357. Procesul-verbal de constatare este un act bilateral şi se semnează de către auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit financiar şi reprezentanţii legali ai entităţii auditate. Conţinutul acestuia este similar cu cel al raportului de control, mai puţin paragraful referitor la prezentarea entităţii, care este cuprins în raportul de audit financiar.

Modul de întocmire a Procesului-verbal de constatare, asigurarea securităţii informaţiilor prezentate în acesta şi anexele care îl însoţesc, precum şi procedura de clarificare şi de valorificare a deficienţelor constatate cu ocazia auditului financiar se realizează în aceleaşi condiţii cu cele pentru raportul de control, prevăzute la pct. 80-122 şi pct. 162-249.

Inregistrarea şi semnarea actelor întocmite în urma misiunii de audit financiar

358. Numărul necesar de exemplare ale raportului de audit financiar se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor, astfel încât unul să rămână la sediul structurii de specialitate a Curţii de Conturi. Numărul exemplarelor întocmite se consemnează la finalul raportului.

Un exemplar al raportului de audit financiar, împreună cu anexele sale, precum şi celelalte exemplare ale Procesului-verbal de constatare, înregistrate la registratura entităţii auditate şi în registrul unic de control al acesteia, se transmit entităţii auditate însoţite de o adresă de înaintare semnată de auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit financiar. In adresa de înaintare se va preciza faptul că procesul-verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar, este transmis pentru a fi semnat de reprezentanţii legali ai entităţii auditate în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării acestuia la entitate sau de la data confirmării de primire.

359. Numărul de exemplare în care va fi întocmit procesul-verbal de constatare, înregistrarea şi semnarea acestuia, precum şi depunerea obiecţiunilor la constatările din raportul de audit financiar, detaliate în procesul-verbal de constatare anexat acestuia, urmăresc procedura prevăzută la pct. 110-122.

360. Raportul de audit financiar se depune şi se înregistrează la registratura structurii Curţii de Conturi care a efectuat auditul, sub acelaşi număr ca şi anexele sale, întocmite dacă este cazul. Actele încheiate ca urmare a misiunii de audit financiar se evidenţiază în registrul de intrări-ieşiri de la nivelul structurii de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa actelor încheiate şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10, şi în aplicaţia INFOPAC.

361. Dacă în urma misiunilor de audit financiar efectuate de camerele de conturi la ordonatorii de credite se constată erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea fondurilor publice, aceste deficienţe consemnate în actele încheiate se transmit în sinteză departamentului coordonator al acţiunii de audit şi Departamentului de coordonare a verificării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale al Curţii de Conturi, la termenele stabilite de către aceste departamente.

362. Departamentele coordonatoare ale acţiunilor de audit financiar pot transmite comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, organelor puterii executive (ordonatori de credite, Guvern etc), altor părţi interesate, după aprobarea plenului Curţii de Conturi, rapoarte de specialitate conţinând constatările cuprinse în rapoartele de audit financiar întocmite de către auditorii publici externi din cadrul structurilor Curţii de Conturi.

De asemenea, un exemplar al raportului de audit financiar întocmit la nivelul ordonatorilor principali de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale va fi transmis spre analiză organelor deliberative ale administraţiei publice locale, împreună cu decizia conţinând măsurile pe care ordonatorul de credite trebuie să le ia pentru înlăturarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi.

363. In situaţia în care pe parcursul acţiunii de audit financiar se constată erori/abateri de la legalitate şi regularitate care au determinat sau nu producerea unor prejudicii, fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi/sau cazuri de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, aceste constatări, prezentate în mod sintetic într-un capitol distinct al raportului de audit financiar, vor fi valorificate prin emiterea unei decizii de către şeful de departament/directorul camerei de conturi. Decizia va conţine măsurile dispuse pentru intrarea în legalitate şi pentru îmbunătăţirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în activitatea entităţii, conform procedurii prevăzute la pct. 171-172.

364. Procedura depunerii obiecţiunilor, de valorificare a constatărilor respective şi de urmărire a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor recomandate prin decizie este similară cu procedura prevăzută la cap. II.

Actele întocmite cu ocazia valorificării constatărilor rezultate în urma acţiunii de audit financiar şi actele întocmite în urma acţiunii de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii (proces-verbal de constatare şi/sau notă unilaterală) vor fi înregistrate la registratura structurii de specialitate a Curţii de Conturi care a efectuat acţiunea de audit financiar sub acelaşi număr cu actele întocmite în urma acţiunii de audit financiar.

D. Revizuirea

365. Revizuirea documentelor întocmite de auditorii publici externi în cadrul acţiunii de audit financiar se realizează aşa cum se precizează la capitolul privind asigurarea şi controlul calităţii.

366. Documentele de lucru şi celelalte informaţii relevante pentru misiunea de audit financiar vor fi organizate în dosare de audit, care pot fi:

a) dosare curente;

b) dosare permanente.

Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr. 21.

Dosarul permanent va cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.

CAPITOLUL IV

Organizarea şi efectuarea auditului performanţei, întocmirea actelor şi valorificarea constatărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile Curţii de Conturi în efectuarea auditului performanţei

367. Atribuţiile Curţii de Conturi privind efectuarea auditului performanţei sunt prevăzute la art. 21 alin. (2) şi art. 28 din lege. Conform acestor prevederi, Curtea de Conturi exercită auditul asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi asupra oricăror fonduri publice, efectuând o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Prin constatările şi recomandările formulate cu acest prilej se urmăreşte diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului/proiectului/procesului/activităţii sau entităţii auditat/auditate.

368. Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor pe care o entitate trebuie să le realizeze.

369. Acţiunea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia stabilită prin prezentul regulament, prin standardele de audit proprii elaborate pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, precum şi pe baza raţionamentului profesional al auditorilor publici externi.

370. Auditul performanţei permite Curţii de Conturi să furnizeze Parlamentului, Guvernului, entităţilor auditate, instituţiilor interesate şi contribuabililor rapoarte privind modul de folosire a fondurilor publice, care includ şi recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea acestora.

De altfel, Curtea de Conturi programează desfăşurarea acţiunilor de audit al performanţei în domenii cu risc ridicat, unde se poate aduce un plus de valoare pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice.

371. Auditul performanţei poate să abordeze orientarea spre rezultate, ceea ce presupune evaluarea dacă obiectivele stabilite au fost atinse, sau să abordeze orientarea spre verificarea şi analiza cauzelor apariţiei unor disfuncţii apărute în cadrul unui program/proiect/proces sau unei activităţi la nivelul unei entităţi ori o combinaţie a celor două abordări.

Aceste abordări în cadrul auditului performanţei nu exclud verificarea conformităţii cu legislaţia şi reglementările în vigoare.

372. Auditul performanţei evaluează un program/proiect/ proces/activitate urmărind:

a) evaluarea economiilor realizate în gestionarea fondurilor alocate pentru realizarea unui program/proiect/proces/activităţi auditat/auditate, respectiv stabilirea măsurii în care prin principiile şi practicile de management se asigură minimizarea costului resurselor alocate, fără a se compromite realizarea în bune condiţii a obiectivelor;

b) eficienţa utilizării resurselor umane, materiale, financiare, inclusiv examinarea sistemelor de informare asupra indicatorilor de performanţă, a sistemului de control intern şi procedurile urmate de entităţile auditate, respectiv maximizarea rezultatelor unui program/proiect/proces/activităţi în relaţie cu resursele utilizate şi stabilirea raportului dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor utilizate în vederea obţinerii acestora;

c) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv stabilirea gradului de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unui program/proiect/proces/activităţi, precum şi compararea impactului efectiv realizat cu impactul dorit.

Măsurarea performanţei prin prisma celor „3E" - economicitate, eficienţă, eficacitate - constituie o necesitate pentru conducerea entităţii de la toate nivelurile, pentru a avea o imagine clară asupra performanţei programului/proiectului/ procesului/activităţii.

Auditul performanţei nu presupune în mod obligatoriu analizarea concomitentă a celor „3E" - economicitate, eficienţă şi eficacitate.

373. Cu ocazia desfăşurării acţiunilor de audit al performanţei, auditorii publici externi vor evalua sistemul de control intern şi vor verifica în mod obligatoriu şi respectarea prevederilor legale cu privire la inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflat în administrarea entităţii auditate. Constatările şi concluziile rezultate din această verificare vor fi consemnate în mod sintetic în secţiuni distincte ale raportului de audit al performanţei, iar auditorii publici externi vor formula recomandări privind măsurile pe care entitatea trebuie să le ia pentru înlăturarea deficienţelor constatate. O prezentare detaliată a acestor constatări, concluzii şi recomandări va fi consemnată în procesul-verbal de constatare.

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea şi efectuarea auditului performanţei

374. Structura de specialitate care efectuează acţiunea de audit al performanţei înştiinţează prin adresa de notificare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 22, entităţile incluse în programul de activitate aprobat de plenul Curţii de Conturi asupra misiunii de audit ce urmează a se realiza la acestea.

Procedura de întocmire şi transmitere a adresei de notificare, însoţită de lista actelor, documentelor şi informaţiilor necesare desfăşurării acţiunii de audit al performanţei (anexa nr. 26, machetele nr. 1-5, precum şi machete şi chestionare referitoare la programul/proiectul/procesul/activitatea ce urmează a fi auditate), desemnarea auditorilor publici externi pentru efectuarea auditului performanţei, emiterea delegaţiilor pentru misiunea de audit al performanţei, precum şi înregistrarea acţiunii în „registrul unic de control" sunt similare cu procedurile descrise la cap. II. Modelul delegaţiei emise pentru misiunea de audit al performanţei este prezentat în anexa nr. 23.

De asemenea, sunt valabile şi prevederile din cap. I secţiunea a 4-a cu privire la obligaţiile conducerii structurilor de specialitate şi ale auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi.

Etapele auditului performanţei

375. Pentru efectuarea auditului performanţei, auditorii publici externi parcurg următoarele etape: planificarea, execuţia, raportarea şi revizuirea.

A. Planificarea misiunii de audit al performanţei

376. Planificarea unei misiuni de audit al performanţei presupune următoarele faze de planificare:

1. planificarea strategică, care constă în selectarea temelor şi a entităţilor ce vor fi supuse auditului performanţei şi este cea prevăzută în metodologia de elaborare, modificare şi urmărire a realizării programului de activitate a Curţii de Conturi, aprobată de plen;

2. planificarea operaţională, care constă în parcurgerea următoarelor faze:

a) documentarea în auditul performanţei;

b) identificarea şi evaluarea riscurilor în auditul performanţei şi a impactului potenţial al acestora;

c) stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza şi a surselor acestora;

d) formularea şi revizuirea obiectivelor specifice ale auditului performanţei, precum şi a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit;

e) stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit;

f) elaborarea planului de audit al performanţei.

a) Documentarea în auditul performanţei

377. Documentarea în auditul performanţei începe printr-o şedinţă de deschidere la entitatea auditată, la care pot să participe şeful departamentului/directorul din cadrul departamentului sau directorul/directorul adjunct al camerei de conturi, după caz, echipa de audit şi conducerea entităţii auditate.

In cadrul şedinţei de deschidere se prezintă echipa de audit, tema şi obiectivele auditului, se stabilesc persoanele de contact, precum şi alte detalii necesare realizării auditului performanţei şi se clarifică aspectele legate de asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător.

După şedinţa de prezentare se va proceda la predarea de către entitatea auditată şi primirea de către echipa de audit a actelor, documentelor şi informaţiilor solicitate prin adresa de notificare.

378. In activitatea de documentare, auditorii publici externi trebuie să colecteze, în principal, informaţii relevante şi de încredere referitoare la:

(i) strategia guvernamentală privind domeniul auditat;

(ii) cadrul legislativ care reglementează activitatea entităţii auditate şi analiza eventualelor modificări legislative intervenite pe parcursul perioadei auditate;

(iii) mediul extern în care operează entitatea auditată;

(iv) obiectivele şi activităţile entităţii auditate;

(v) organizarea entităţii auditate, respectiv organigrama şi responsabilităţile managementului, regulamente interne, sistemul de control intern (conform procedurii stabilite la cap. VI) etc;

(vi) rapoartele întocmite de entitatea auditată;

(vii) veniturile şi cheltuielile entităţii auditate;

(viii) constatările din actele de control întocmite la entitatea auditată de organele specializate ale statului şi alte informaţii relevante pentru acţiunea de audit al performanţei în vederea cunoaşterii atât a principalelor probleme identificate de autorităţile care au verificat entitatea, cât şi a modului de soluţionare a deficienţelor detectate.

379. Pentru obţinerea acestor informaţii auditorii publici externi folosesc, în principal, procedura de examinare a actelor, documentelor şi informaţiilor furnizate de către entitatea auditată, inclusiv cele solicitate de conducerile structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi prin adresa de notificare a acţiunii de audit al performanţei, precum şi studierea literaturii de specialitate sau organizarea unor grupuri de dezbatere.

380. Grupul de dezbatere este o procedură utilizată în auditul performanţei şi constă în colectarea de opinii şi idei de la persoane de specialitate din cadrul entităţii auditate şi din afara acesteia, respectiv: cadre universitare, cercetători, membri ai unor organizaţii profesionale, care au legătură cu domeniul auditat. Scopul principal al organizării grupurilor de dezbatere este acela de a culege informaţii preliminare care pot fi testate în etapa de execuţie a auditului performanţei prin interviuri sau observări. Informaţiile obţinute urmăresc identificarea unor obstacole în realizarea indicatorilor de performanţă ai programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate.

Auditorul public extern responsabil cu organizarea grupului de dezbatere întocmeşte o listă cu principalele probleme care vor fi analizate, pe care o comunică membrilor acestui grup înainte de data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei de lucru. Rezultatele şedinţei de dezbatere vor fi consemnate într-un document de lucru.

b) Identificarea şi evaluarea riscurilor în auditul performanţei şi a impactului potenţial al acestora

381. Auditorii publici externi trebuie să identifice şi să evalueze riscurile în auditul performanţei întrucât există posibilitatea producerii unor evenimente cu efecte negative în organizarea şi funcţionarea entităţii auditate.

Riscurile pentru buna gestiune financiară, adică riscurile de neîndeplinire a obiectivelor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pot fi inerente prin natura lor (risc inerent) şi/sau pot fi influenţate de deficienţele existente în organizarea şi desfăşurarea controlului intern (risc de control).

Identificarea riscurilor specifice programelor, proiectelor, proceselor, activităţilor şi entităţii auditate îi va ajuta pe auditorii publici externi la selectarea procedurilor de audit, care vor fi orientate, în special, către zonele cu potenţial ridicat de risc.

382. Stabilirea şi evaluarea riscurilor se realizează, în principal, prin exercitarea raţionamentului profesional al auditorilor publici externi şi ca urmare a evaluării sistemului de control intern, în conformitate cu procedura descrisă la cap. VI.

Riscurile identificate de auditorii publici externi trebuie să fie descrise într-un mod coerent şi vor fi incluse în „Lista riscurilor identificate şi evaluarea acestora", al cărei model este prezentat în anexa nr. 24. Descrierea riscului trebuie să includă informaţii privind cauzele şi consecinţele posibile ale acestuia (impactul) asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor programului, proiectului, procesului, activităţii sau entităţii auditat/auditate.

383. In contextul unui audit al performanţei, evaluarea riscurilor implică analiza riscurilor critice (semnificative şi relevante) pentru îndeplinirea obiectivelor legate de economicitate, eficienţă şi eficacitate, care constituie astfel un punct de plecare pentru elaborarea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul performanţei şi stabilirea ariei de cuprindere a acestuia.

c) Stabilirea criteriilor de audit care se vor utiliza şi a surselor acestora

384. Criteriile de audit reprezintă termenii de referinţă identificaţi de auditorii publici externi, respectiv standardele faţă de care este apreciată atingerea performanţei, adică se compară ceea ce este cu ceea ce ar fi trebuit să fie.

Criteriile de audit sunt alese de auditorii publici externi prin exercitarea raţionamentului lor profesional şi trebuie să fie cuprinzătoare, obiective, relevante, rezonabile, accesibile şi flexibile pentru a corespunde obiectivelor auditului performanţei.

385. Criteriile de audit pot fi selectate utilizând una dintre următoarele surse:

(i) legislaţie, ghiduri, reglementări şi criterii de performanţă stabilite şi aplicabile programului, proiectului, procesului sau activităţii auditat (e);

(ii) standarde generale, standarde pe domenii şi indicatori relevanţi;

(iii) referinţe obţinute prin comparare cu cea mai bună practică în domeniul auditat;

(iv) referinţe obţinute prin analizarea evoluţiei în timp a unor indicatori privind realizarea performanţei programului, proiectului, procesului sau activităţii auditat(e);

(v) criterii utilizate în audituri similare, efectuate de către alte instituţii supreme de audit;

(vi) criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor experţi, specialişti, profesori universitari, academicieni etc.

386. Criteriile de audit pot fi diferite de la un audit la altul, în funcţie de specificul programului, proiectului, procesului sau activităţii auditat/auditate.

d) Formularea şi revizuirea obiectivelor specifice ale auditului performanţei, precum şi a întrebărilor la care trebuie să răspundă acest audit

387. După parcurgerea fazelor de documentare, de identificare şi evaluare a riscurilor, precum şi a celei de stabilire a criteriilor de audit care se vor utiliza, auditorii publici externi trebuie să realizeze:

(i) definitivarea obiectivelor specifice ale acţiunii de audit al performanţei;

(ii) formularea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul în vederea îndeplinirii obiectivelor specifice ale auditului performanţei în domeniul supus auditării. Intrebările trebuie să fie formulate de către auditorii publici externi în mod obiectiv, raţional şi în legătură cu obiectivele auditului performanţei, pentru a se putea colecta probe de audit suficiente şi adecvate.

Intrebările formulate pot fi principale şi secundare. Intrebările principale trebuie să fie limitate ca număr şi pot fi divizate în întrebări secundare, care, la rândul lor, pot fi detaliate prin alte întrebări.

Formularea întrebărilor de audit trebuie să se realizeze într-o succesiune logică şi într-o ordine structurată. In procesul de formulare şi divizare a întrebărilor, acestea devin tot mai specifice, iar ultimul nivel al întrebărilor rezultate din întrebările secundare formează baza surselor probelor de audit. Intrebările obţinute de la fiecare nivel trebuie să fie diferite unele de celelalte, dar împreună să acopere principalele aspecte ale întrebării de la nivelul imediat superior.

388. Intrebările la care trebuie să răspundă auditul performanţei vor fi cuprinse într-o listă, care reprezintă un inventar al tuturor obiectivelor specifice ce trebuie evaluate în cadrul procesului de audit al performanţei. Această procedură îi ajută pe auditorii publici externi să nu piardă din vedere aspectele pe care trebuie să le atingă auditul, conform planului de audit al performanţei.

e) Stabilirea metodologiei de audit care va fi utilizată pentru obţinerea probelor de audit

389. In această fază a planificării auditului performanţei, auditorii publici externi trebuie să identifice:

(i) natura, sursele şi valabilitatea probelor de audit care pot fi obţinute, luând în considerare şi factori cum ar fi: valabilitatea altor rapoarte de audit, studiile efectuate în legătură cu programul/procesul/ proiectul/activitatea auditat/auditată şi costurile obţinerii probelor de audit etc.

(ii) procedurile de audit ce se vor utiliza pentru obţinerea probelor de audit.

390. Probele de audit reprezintă acele acte, documente şi informaţii obţinute de către auditorii publici externi, prin utilizarea procedurilor de audit specifice auditului performanţei, pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit al performanţei.

Pentru obţinerea de date şi informaţii cât mai corecte se pot utiliza următoarele metode: studii, interviuri, observaţii şi analize ale documentelor scrise. Alegerea acestor metode se sprijină

pe pregătirea profesională individuală şi pe raţionamentul profesional al membrilor echipei de audit şi trebuie să se ghideze după obiectivele specifice ale auditului performanţei şi după întrebările la care trebuie să se răspundă.

Probele obţinute, de fapt „ceea ce este", sunt evaluate de auditorii publici externi pe baza criteriilor de audit definite în prealabil, respectiv comparate cu „ceea ce ar fi trebuit să fie", iar rezultatele evaluărilor reprezintă constatările auditului performanţei. Din analiza acestor probe de audit trebuie să rezulte cauzele şi efectele constatărilor echipei de audit.

391. Auditorii publici externi trebuie să obţină probe suficiente şi adecvate pentru a răspunde la întrebările formulate de echipa de audit şi pentru a susţine constatările şi concluziile rezultate în urma auditului performanţei. Alegerea criteriilor pe baza cărora auditorii publici externi determină dacă probele de audit sunt suficiente şi adecvate are în vedere:

(i) scopul în care vor fi utilizate probele de audit;

(ii) semnificaţia constatărilor auditului performanţei;

(iii) nivelul de încredere şi gradul de independenţă a surselor probelor de audit;

(iv) costul obţinerii unor probe de audit suplimentare în raport cu posibilele avantaje pe care acestea le oferă în susţinerea constatărilor şi a concluziilor;

(v) riscul pe care îl implică formularea unor constatări incorecte sau a unor concluzii eronate. Probele de audit utilizate de auditorii publici externi sunt cele obţinute direct de ei şi cele furnizate de entitatea auditată sau de terţe părţi.

Gradul de suficienţă al probelor de audit (cantitatea probelor de audit necesare) este determinat de auditorii publici externi în funcţie de nivelul de risc evaluat în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată (cu cât este mai ridicat nivelul de risc, cu atât creşte cantitatea de probe de audit necesară susţinerii constatărilor şi concluziilor) şi în funcţie de calitatea acestor probe (cu cât probele de audit au o calitate mai bună, cu atât sunt necesare mai puţine probe pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor).

Gradul de adecvare al probelor de audit (calitatea probelor de audit necesare) este stabilit de auditorii publici externi ţinând cont de relevanţa şi de gradul de încredere al acestora pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor auditului performanţei. Gradul de încredere al probelor de audit depinde de sursa şi natura acestora, precum şi de circumstanţele în care au fost obţinute.

Gradul de suficienţă şi cel de adecvare al probelor de audit este stabilit de către auditorii publici externi pe baza raţionamentului profesional.

392. In cadrul auditului performanţei, probele de audit, respectiv actele, documentele şi informaţiile obţinute, sunt utilizate pentru a demonstra dacă managementul şi personalul entităţii auditate au acţionat în conformitate cu principiile stabilite prin procedurile, politicile şi standardele adoptate şi dacă au folosit resursele în mod economic, eficient şi eficace, după caz.

393. In funcţie de natura lor, se deosebesc următoarele tipuri de probe de audit:

1. probele fizice, care se obţin prin observarea directă (la faţa locului) şi se prezintă sub formă de fotografii, diagrame, grafice şi alte forme şi reprezentări. Dacă proba de audit obţinută prin observarea directă a unei anumite situaţii/împrejurări prezintă riscul unei interpretări eronate în legătură cu obiectivele auditului, atunci aceasta va fi coroborată cu alte probe, pentru a-i conferi credibilitate;

2. probele verbale, care constituie răspunsuri la interviuri, sondaje etc. Probele verbale reprezintă pentru auditorii publici externi surse importante de informaţii care sunt folosite în procesul de audit. De regulă, acestea sunt obţinute de la angajaţii entităţii, beneficiarii programului/ procesului/ proiectului/ activităţii auditat/ auditate sau de la alte persoane care au legătură cu acesta/aceasta;

3. probele documentare, care reprezintă acele probe obţinute sub formă de acte şi/sau documente, cum ar fi: scrisori sau memorandumuri primite de entitatea auditata, diferite contracte, rapoarte, scrisori de confirmare din partea unor terţi etc. Totodată, se colectează probe şi din documentele interne (prezentate de entitate), respectiv din documente tehnico-operative, documente financiar-contabile, corespondenţă, bugete, rapoarte interne, sinteze statistice ale activităţii desfăşurate de entitate, politici şi proceduri interne, răspunsuri primite la chestionare etc.

Prin probele documentare se asigură:

(i) surse de informare în toate etapele auditului performanţei;

(ii) răspunsuri din partea entităţii auditate sau din partea terţilor la eventuale întrebări ale auditului performanţei;

(iii) confirmarea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor auditorilor publici externi;

(iv) sporirea eficienţei şi eficacităţii acţiunii de audit al performanţei;

4. probele analitice, care se obţin ca urmare a verificării, interpretării şi analizării datelor rezultate din activităţi legate de implementarea unui program/proiect/proces/activităţi de către entitatea auditata. Analizele presupun, în principal, estimări ale indicatorilor şi tendinţelor obţinute de la entitatea auditata sau din alte surse. Aceşti indicatori şi/sau tendinţe se compară cu criteriile de audit identificate de echipa de audit, respectiv cu indicatorii înscrişi în standardele aplicabile în domeniu sau cu anumite repere tehnice (acolo unde este cazul). Probele analitice, de regulă, sunt numerice, de tipul indicatorilor, dar pot fi şi nonnumerice, de tipul modului de soluţionare a contestaţiilor din cadrul unei entităţi.

394. Procedurile de audit utilizate în auditul performanţei sunt:

1. proceduri de audit utilizate pentru obţinerea probelor de audit, respectiv: observarea directă, examinarea documentelor, rezumatele, interviurile şi chestionarele;

2. proceduri analitice de audit, cantitative şi calitative, utilizate pentru analiza probelor de audit, prin care se explică ceea ce s-a constatat şi se stabileşte legătura dintre cauză şi efect. Această categorie cuprinde: analiza comparativă (benchmarking), analiza „înainte şi după", analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor, analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficacitate etc.

395. Observarea directă presupune urmărirea de către auditorii publici externi a diferitelor activităţi, procese sau a procedurilor interne realizate de către persoane din cadrul entităţii auditate pentru obţinerea de probe de audit. Observarea directă este o procedură de audit care se utilizează, atunci când este considerată oportună, pentru verificarea unora dintre obiectivele specifice stabilite anterior de echipa de audit. La solicitarea auditorilor publici externi, entitatea auditata are obligaţia de a desemna reprezentanţi care să-i însoţească, atunci când aceştia efectuează observări directe.

396. Examinarea documentelor reprezintă procedura de audit utilizată pentru obţinerea probelor de audit prin care auditorii publici externi analizează:

(i) informaţiile conţinute de documentele existente la entităţi, cum ar fi cele menţionate la pct. 332 paragraful 7, precum şi de alte documente justificative, tehnico-operative şi financiar-contabile;

(ii) regularitatea operaţiunilor economice reflectate în aceste documente.

Auditorii publici externi apreciază nivelul de încredere al oricărui document examinat şi au în vedere riscul de fraudă, precum şi posibilitatea ca un document examinat să nu fie autentic. Cu prilejul examinării documentelor auditorii publici externi pot solicita furnizarea de diferite informaţii sau documente şi de la persoane din afara entităţii auditate sau efectuarea unor verificări de specialitate de către instituţii specializate ale statului.

397. Rezumatele reprezintă procedura de audit utilizată pentru obţinerea probelor de audit, care constă în întocmirea de sinteze ale datelor şi informaţiilor rezultate în urma studierii literaturii de specialitate referitoare la derularea programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate.

398. Interviurile reprezintă o procedură de audit ce vine în completarea altor proceduri utilizate pentru obţinerea de probe de audit şi constă în obţinerea de date şi informaţii de la persoanele abilitate din interiorul şi din exteriorul entităţii auditate, în scopul de a obţine probe de audit suficiente şi adecvate.

Interviurile pot fi:

(i) nestructurate, care au un caracter interactiv;

(ii) structurate, care se desfăşoară pe baza unei liste de întrebări. Interviurile se pot realiza cu o persoană sau cu mai multe persoane în acelaşi timp, telefonic ori prin poştă, inclusiv prin vizite la locul de muncă.

399. Chestionarele reprezintă procedura de audit utilizată pentru obţinerea probelor de audit care constă în întocmirea unei liste de întrebări la care se cer răspunsuri în formă scrisă, în vederea obţinerii unor date şi informaţii în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată. La finalul acestora se adresează întrebarea deschisă „Mai aveţi ceva de adăugat în completarea celor spuse?".

400. Analiza comparativă (benchmarking) reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit constând într-un proces de comparare a metodelor, proceselor, procedurilor specifice entităţii auditate cu cele ale altor entităţi care se încadrează în aceeaşi clasă de performanţă.

Analizele comparative sunt, în mod obişnuit, utilizate pentru:

(i) examinarea evoluţiei tendinţelor;

(ii) identificarea unor căi de îmbunătăţire a performanţelor, de creştere a economicităţii în utilizarea fondurilor publice;

(iii) creşterea credibilităţii recomandărilor formulate în urma acţiunii de audit al performanţei.

401. Analiza „înainte şi după" reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit şi constă în compararea situaţiei existente înaintea demarării programului/proiectului/procesului/activităţii ce face obiectul auditului performanţei cu situaţia rezultată după implementarea acestuia/acesteia. Impactul este estimat prin compararea indicatorilor performanţei aferenţi celor două etape.

402. Analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit şi se utilizează în principal pentru a determina dacă obiectivele stabilite au fost atinse, precum şi pentru a identifica acei factori care au condus la nerealizarea sau realizarea parţială a acestora. Orice abatere de la derularea în bune condiţii a programului/proiectului/procesului/activităţii poate fi stabilită prin raportarea rezultatelor şi impacturilor efective la obiectivele şi cerinţele prestabilite.

403. Analiza cost-beneficiu reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit, care se realizează prin studiul relaţiilor dintre costurile aferente  programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate şi beneficiile obţinute de acestea în mod obişnuit. Procedura permite auditorilor publici externi să stabilească eficienţa economică a programului/ proiectului/ procesului/ activităţii auditat/ auditate. Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă veniturile realizate prin implementarea programului/proiectului/procesului/activităţii sunt mai mari decât costurile aferente implementării acestora şi să identifice căi de creştere a eficienţei în utilizarea fondurilor publice. Această analiză se realizează prin exprimarea costurilor şi beneficiilor în unităţi monetare. Scopul analizei cost-beneficiu este să evalueze dacă veniturile înregistrate de entitate sunt mai mari decât costurile şi ating nivelul planificat.

404. Analiza cost-eficacitate reprezintă o procedură de audit utilizată de auditorii publici externi pentru analiza probelor de audit şi se efectuează asupra relaţiilor dintre costurile programului/proiectului/procesului/activităţii şi rezultatele exprimate în costuri pe unitatea de rezultat obţinut. Analiza se realizează, de obicei, prin exprimarea componentelor în unităţi fizice. Analiza cost-eficacitate poate să identifice căi de creştere a eficacităţii în utilizarea fondurilor publice, respectiv mijloace de atingere a obiectivelor definite în condiţiile unui nivel maxim de cheltuieli alocate.

f) Elaborarea planului de audit al performanţei

405. Planul de audit al performanţei este un document al echipei de audit şi cuprinde:

1. obiectivul general şi obiectivele specifice ale programului/ proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate;

2. înţelegerea entităţii, a mediului în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;

3. evaluarea sistemului de control intern, conform procedurii stabilite la cap. VI;

4. lista riscurilor identificate, din care riscurile critice pentru îndeplinirea obiectivelor legate de economicitate, eficienţă şi eficacitate;

5. criteriile de audit stabilite;

6. formularea întrebărilor la care trebuie să răspundă auditul performanţei;

7. procedurile de audit prin care se obţin probele de audit;

8. repartizarea sarcinilor pe fiecare membru al echipei de audit şi timpul necesar pentru îndeplinirea fiecărei sarcini de audit.

Planul de audit al performanţei poate fi modificat şi completat pe parcursul desfăşurării misiunii de audit de către membrii echipei, cu aprobarea conducerii structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi, în situaţia în care intervin modificări în premisele şi condiţiile avute în vedere la întocmirea planului iniţial. Acesta se avizează de către directorul din cadrul departamentului de specialitate/directorul adjunct al camerei de conturi şi se aprobă de către şeful de departament/directorul camerei de conturi.

B. Execuţia auditului performanţei

406. Etapa de execuţie constă în parcurgerea următoarelor faze:

(i) utilizarea procedurilor de audit prevăzute în planul de audit al performanţei, în scopul de a obţine probe de audit în legătură cu programul/procesul/proiectul/ activitatea auditat/auditată;

(ii) sintetizarea, analiza şi interpretarea probelor de audit în vederea susţinerii constatărilor şi a formulării concluziilor şi recomandărilor ca urmare a misiunii de audit al performanţei.

407. Auditorii publici externi trebuie să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pentru a-şi susţine constatările şi concluziile în legătură cu tema auditată.

Aceştia identifică, colectează şi analizează probe de audit cu privire la:

(i) programul/procesul/proiectul/activitatea auditat/auditată;

(ii) gradul de realizare a obiectivelor cuprinse în planul de audit al performanţei;

(iii) percepţiile sau opiniile beneficiarilor programului/ procesului/ proiectului/ activităţii auditat/ auditate, dacă este cazul.

408. In cazul auditului performanţei se poate folosi eşantionarea ca metodă de obţinere a probelor de audit, metodă care constă în aplicarea procedurilor de audit numai asupra elementelor eşantionului, astfel încât, după analizarea elementelor selectate, concluziile să poată fi extinse asupra întregului program/proces/proiect/activităţi auditat/auditate. Cu cât este mai riguroasă aplicarea eşantionării, cu atât este posibilă obţinerea unei certitudini mai mari pentru a trage concluziile privind respectarea criteriilor de audit, precizate în prealabil. Alegerea metodei de eşantionare (statistică sau nestatistică) se va face prin exercitarea raţionamentului profesional al auditorilor publici externi.

409. Auditorii publici externi analizează dacă probele de audit sunt sau nu suficiente şi adecvate, iar în caz contrar ei trebuie să acţioneze pentru obţinerea unor probe suplimentare care să fie colectate din surse diferite.

410. Probele de audit sunt sintetizate, analizate şi interpretate pe măsură ce se obţin.

Sintetizarea datelor şi informaţiilor presupune:

(i) organizarea lor sub formă de tabele, care conţin date statistice, rezultate ale observaţiilor, răspunsuri la întrebările chestionarelor; sau

(ii) clasificarea lor după natura sau conţinutul (codificarea) rezultatelor examinării documentelor, notiţelor din timpul interviurilor şi a răspunsurilor la întrebările din chestionare. Auditorii publici externi trebuie să efectueze o evaluare a probelor de audit codificate şi sintetizate pentru a stabili dacă sunt suficiente şi adecvate.

411. Auditorii publici externi trebuie să analizeze datele şi informaţiile pentru a explica ceea ce s-a constatat, precum şi pentru a stabili legătura dintre cauză şi efect, prin utilizarea următoarelor proceduri de audit (proceduri analitice cantitative şi calitative), prezentate în detaliu la pct. 400-404: analiza comparativă; analiza „înainte şi după"; analiza nivelului de îndeplinire a obiectivelor; analiza cost-beneficiu şi analiza cost-eficacitate.

412. Pe baza datelor şi informaţiilor colectate pe parcursul misiunii de audit şi a criteriilor de audit identificate, auditorii publici externi trebuie să evalueze în mod obiectiv performanţa reală a programului/proiectului/procesului/activităţii entităţii auditat/auditate. Constatările auditului performanţei trebuie prezentate într-o ordine logică şi în mod clar, să fie susţinute de probele de audit colectate şi să ofere răspunsuri cu privire la obiectivele specifice ale auditului performanţei.

413. Auditorii publici externi interpretează rezultatele obţinute şi prezintă constatările printr-un procedeu care presupune luarea în considerare a 4 elemente esenţiale:

1. criteriul: Ce ar trebui să fie? - criteriul poate fi stipulat în legi sau reglementări ori în acord cu cele mai bune practici în domeniu şi, în general, reprezintă ceea ce este prevăzut a se realiza prin programul/ proiectul/ procesul/ activitatea auditat/auditată;

2. condiţia: Ce este?, respectiv situaţia programului/ proiectului/procesului/activităţii şi rezultatele obţinute până în prezent;

3. cauza: respectiv, identificarea cauzelor pentru neaplicarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în cazul programului/ proiectului/ procesului/ activităţii entităţii auditat/auditate, care stau la baza formulării recomandărilor privind măsurile ce urmează a fi luate de entitate în vederea îmbunătăţirii performanţei domeniului auditat;

4. efectul: respectiv, rezultatul funcţionării necorespunzătoare a programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/auditate şi care este o consecinţă a cauzei. Auditorii publici externi identifică şi analizează efectele cele mai importante.

Concluziile auditului performanţei în legătură cu gradul de realizare a obiectivelor specifice ale programului/proiectului/ procesului/activităţii auditat/auditate sunt prezentate de auditorii publici externi pe baza constatărilor şi stau la baza formulării recomandărilor cu privire la măsurile ce urmează a fi luate de entitate pentru îmbunătăţirea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii domeniului auditat. In acest sens, se pot consulta experţi, specialişti şi chiar cercetători sau se pot efectua comparaţii şi analize privind cauza şi efectul. Recomandările vor fi argumentate în mod logic, pornind de la cauzele constatărilor auditului performanţei.

414. Auditorii publici externi trebuie să comunice cu entitatea auditată pe parcursul desfăşurării misiunii de audit prin organizarea de întâlniri periodice. Comunicarea se va realiza printr-un dialog activ, deschis şi constructiv.

415. Documentaţia întocmită în etapele de planificare şi în cea de execuţie a auditului performanţei trebuie să fie realizată astfel încât să permită oricărui alt auditor public extern, care nu a avut nicio legătură anterioară cu misiunea respectivă, să stabilească şi să înţeleagă probele de audit care sprijină constatările şi concluziile echipei de audit care a realizat misiunea.

Documentaţia în auditul performanţei trebuie să conţină:

1. principalele decizii luate de auditorii publici externi şi măsura în care acestea au influenţat examinarea/evaluarea probelor de audit;

2. documentele care probează comunicarea cu entitatea auditată (interviurile, minutele încheiate cu ocazia întâlnirilor avute, chestionarele etc);

3. principalele probe de audit şi procedurile de audit utilizate (metodologia utilizată, tehnicile de analiză a datelor, paşii urmaţi în formularea constatărilor etc);

4. documentele de lucru întocmite de membrii echipei de audit în care se consemnează constatările şi concluziile care vor sta la baza fundamentării recomandărilor.

416. Dacă auditorii publici externi intenţionează să se bazeze pe datele şi informaţiile rezultate în urma întâlnirilor cu reprezentanţii entităţii auditate, aceştia trebuie să întocmească minute, care vor fi folosite ca probe de audit. Auditorii publici externi trebuie să informeze entitatea auditată cu privire la faptul că minutele respective pot fi utilizate ca probe de audit. De asemenea, aceştia trebuie să facă trimiteri încrucişate la alte documente de audit pentru a îndruma corect persoana care realizează analiza, interpretarea datelor şi informaţiilor din documentele de lucru, precum şi revizuirea acestora.

417. Atât în etapa de planificare, cât şi în cea de execuţie a auditului performanţei, auditorii publici externi trebuie să întocmească documente de lucru pentru a-şi susţine constatările, concluziile şi recomandările.

418. La elaborarea/întocmirea documentelor de lucru se va ţine seama de cerinţele prevăzute la pct. 337, adaptate la specificul acţiunii de audit al performanţei efectuate. Conţinutul documentelor de lucru este precizat la pct. 338.

C. Raportarea

419. Auditorii publici externi întocmesc pentru fiecare misiune de audit un raport de audit al performanţei, ce cuprinde următoarele elemente:

a) titlul raportului de audit al performanţei şi introducerea;

Titlul este precedat de antet, care cuprinde structura de specialitate care efectuează misiunea de audit, în colţul din stânga sus al paginii.

Titlul trebuie să redea cu claritate denumirea acţiunii de audit al performanţei, a entităţii auditate, precum şi perioada supusă misiunii de audit al performanţei.

In continuare, în introducerea raportului de audit al performanţei vor fi prezentate următoarele:

(i) numele şi prenumele auditorilor publici externi care efectuează acţiunea de audit al performanţei;

(ii) structura de specialitate din care fac parte auditorii publici externi care efectuează acţiunea de audit al performanţei;

(iii) numărul şi data delegaţiilor pentru efectuarea acţiunii de audit al performanţei;

(iv) perioada în care s-a efectuat acţiunea de audit al performanţei;

(v) denumirea acţiunii de audit al performanţei;

(vi) perioada supusă acţiunii de audit al performanţei;

(vii) denumirea şi adresa entităţii verificate;

(viii) codul unic de înregistrare/ numărul de înregistrare la registrul comerţului al entităţii auditate;

(ix) ordonatorii de credite/conducătorii entităţii verificate, ceilalţi reprezentanţi legali ai entităţii verificate, precum şi alte persoane din conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, după caz, în perioada supusă verificării şi în timpul acţiunii de audit al performanţei, cu precizarea intervalelor de timp în care aceştia au asigurat conducerea;

(x) menţiunea că misiunea de audit al performanţei a fost efectuată în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi, elaborate în baza standardelor internaţionale de audit;

b) prezentarea următoarelor date:

(i) scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative în baza cărora funcţionează entitatea;

(ii) modul de organizare şi funcţionare a respectivei entităţi;

(iii) principalele date din bilanţ şi contul de execuţie;

(iv) analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari care caracterizează activitatea entităţii;

(v) obiectivul general şi obiectivele specifice ale programului/proiectului/procesului/activităţii auditat/ auditate, precum şi analiza perspectivei din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;

(vi) sinteza principalelor constatări şi concluzii rezultate în urma misiunii de audit al performanţei;

c) prezentarea sintetică a contextului în care se desfăşoară programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată, inclusiv a cadrului instituţional;

d) prezentarea criteriilor de audit utilizate pentru evaluarea performanţei;

e) descrierea metodologiei de audit, respectiv a procedurilor de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi interpretarea probelor de audit, cu precizarea surselor acestora;

f) constatările şi concluziile referitoare la realizarea obiectivelor specifice programului/proiectului/procesului/ activităţii auditat/auditate, precum şi cele referitoare la evaluarea sistemului de control intern şi la inventarierea şi evaluarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale aflat în administrarea entităţii verificate;

g) punctul de vedere al conducerii entităţii auditate cu privire la constatările auditului performanţei şi motivaţia neînsuşirii acestuia de către echipa de audit;

h) măsurile luate de conducerea entităţii în timpul misiunii de audit al performanţei;

i) concluziile generale şi recomandările formulate de auditorii publici externi în urma misiunii de audit al performanţei;

j) propunerile de îmbunătăţire a cadrului legislativ care reglementează domeniul auditat;

k) semnăturile membrilor echipei de audit care au întocmit raportul de audit al performanţei.

420. Raportul de audit al performanţei trebuie să prezinte relaţia dintre obiectivele specifice programului/proiectului/ procesului/activităţii auditat/auditate, criteriile de audit utilizate pentru evaluarea performanţei, constatările şi concluziile auditului.

Recomandările cuprinse în raportul de audit al performanţei:

(i) se fac numai dacă auditorii publici externi au identificat remedii posibile şi eficiente pentru disfuncţionalităţile constatate;

(ii) nu trebuie să detalieze modul de implementare, aceasta fiind o responsabilitate a managementului entităţii auditate.

421. Raportul de audit al performanţei trebuie să fie obiectiv şi corect, să cuprindă toate constatările relevante, inclusiv cele pozitive, să fie constructiv şi să prezinte concluziile şi recomandările formulate de echipa de audit.

422. In situaţia în care pe parcursul acţiunii de audit al performanţei se constată:

a) erori/abateri de la legalitate şi regularitate;

b) fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;

c) nerealizarea obiectivelor propuse de entitate în legătură cu programul/proiectul/procesul/activitatea auditat/auditată datorită nerespectării principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului/unităţilor administrativ-teritoriale, se întocmesc proces-verbal de constatare, precum şi celelalte tipuri de acte prevăzute la pct. 354, aceste acte constituind anexe la raportul de audit al performanţei.

423. Procedura de modificare a obiectivelor ce urmează a fi verificate în cadrul acţiunii de audit al performanţei, de întocmire a actelor ce constituie anexă la raportul de audit al performanţei, extinderea perioadei supuse auditării, asigurarea protecţiei actelor întocmite şi a identităţii persoanelor care au transmis petiţii, înregistrarea şi semnarea acestor acte, depunerea obiectiunilor, precum şi valorificarea constatărilor consemnate în respectivele acte este similară cu cea reglementată la cap. II.

424. Pentru punerea de acord cu entitatea auditată a proiectului raportului de audit al performanţei are loc concilierea, ce constă într-o dezbatere între echipa de audit şi conducerea entităţii auditate cu privire la constatările rezultate în urma misiunii de audit al performanţei.

Proiectul raportului de audit al performanţei, inclusiv anexele acestuia se transmit entităţii auditate, însoţit de o adresă de înaintare semnată de membrii echipei de audit, în care se precizează data la care va avea loc concilierea.

Alături de echipa de audit, la conciliere poate participa şi conducerea departamentului/camerei de conturi.

425. In situaţia în care există diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entităţii auditate cu privire la conţinutul proiectului raportului de audit al performanţei, care nu pot fi soluţionate cu ocazia concilierii, echipa de audit prezintă în raportul de audit al performanţei punctul de vedere al entităţii auditate şi explică cu claritate motivele care au stat la baza neînsuşirii acestuia.

După discuţiile purtate cu entitatea auditată, auditorii publici externi pot modifica proiectul raportului de audit al performanţei, dacă entitatea auditată aduce probe de audit noi care să justifice modificarea constatărilor.

In situaţia în care conducerea entităţii verificate refuză să participe la întâlnirea stabilită cu echipa de audit ori refuză să semneze nota de conciliere întocmită în urma întâlnirii, acest fapt se va menţiona în raportul de audit al performanţei.

Recomandările formulate de auditorii publici externi în urma acţiunii de audit al performanţei şi consemnate în actele întocmite vor putea fi îmbunătăţite de conducerea structurii de specialitate în a cărei competenţă de verificare intră domeniul respectiv.

426. Raportul de audit al performanţei este semnat doar de către auditorii publici externi care au efectuat auditul.

Un exemplar al raportului de audit al performanţei, împreună cu anexele sale, precum şi celelalte exemplare ale Procesului-verbal de constatare, înregistrate la registratura entităţii auditate şi în registrul unic de control al acesteia, se transmit entităţii auditate însoţite de o adresă de înaintare semnată de auditorii publici externi care au efectuat misiunea de audit al performanţei. In adresa de înaintare se va preciza faptul că procesul-verbal de constatare, anexă la raportul de audit al performanţei, este transmis pentru a fi semnat de reprezentanţii legali ai entităţii auditate în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării acestuia la entitate sau de la data confirmării de primire.

427. Numărul necesar de exemplare ale raportului de audit al performanţei, inclusiv anexele acestuia, se consemnează la finalul raportului şi se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor acestuia, astfel încât un exemplar să rămână la sediul Curţii de Conturi şi un exemplar să fie transmis spre analiză şi organului ierarhic superior în subordinea căruia se află entitatea sau organului de conducere colectivă care aprobă, coordonează şi controlează activitatea entităţii auditate sau consiliului judeţean/consiliului local, după caz. Impreună cu raportul de audit al performanţei şi anexele la acesta, la aceste organisme va fi transmisă şi decizia emisă pentru valorificarea constatărilor din acest act.

428. Raportul de audit al performanţei însoţit de toate celelalte tipuri de acte, dacă este cazul, înregistrate la entitatea auditată vor fi evidenţiate în registrul de intrări-ieşiri de la nivelul structurilor de specialitate respective, în Registrul special privind evidenţa actelor întocmite şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 şi în aplicaţia INFOPAC. Raportul de audit al performanţei se înregistrează la structura de specialitate sub acelaşi număr ca şi anexele sale, dacă este cazul.

429. Raportul de audit al performanţei sau o sinteză a principalelor constatări, concluzii şi recomandări ale acestuia pot fi transmise, după caz, şi instituţiilor publice interesate, Guvernului, comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului, prin intermediul departamentului în a cărui competenţă de verificare intră domeniul respectiv.

430. In situaţia în care acţiunea de audit al performanţei este coordonată de către un departament de specialitate, aspectele semnificative cuprinse în rapoartele de audit al performanţei întocmite la nivelul camerelor de conturi vor fi incluse în raportul de audit al performanţei întocmit la nivelul departamentului coordonator, ce va fi transmis utilizatorilor.

431. Numărul de exemplare în care va fi întocmit procesul-verbal de constatare, înregistrarea şi semnarea acestuia, precum şi depunerea obiectiunilor la constatările din raportul de audit al performanţei, detaliate în procesul-verbal de constatare anexat acestuia, urmăresc procedura prevăzută la pct. 110-122.

432. Recomandările formulate de auditorii publici externi vor sta la baza formulării măsurilor din decizie.

Valorificarea constatărilor consemnate în raportul de audit al performanţei şi în anexele la acesta se face prin emiterea unei decizii de către şeful de departament/directorul camerei de conturi, potrivit competenţelor stabilite prin prezentul regulament. Decizia va conţine măsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru intrarea în legalitate, conform procedurii prevăzute la pct. 171, precum şi pentru creşterea performanţelor programului/proiectului/procesului auditatsau activităţii auditate. Procedura de valorificare a constatărilor respective, precum şi cea de urmărire a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie şi de evaluare a impactului avut de aceste măsuri asupra proiectului/programului/procesului auditat sau activităţii auditate este similară cu procedura prevăzută la cap. II.

D. Revizuirea

433. Revizuirea documentelor întocmite de auditorii publici externi în cadrul acţiunii de audit al performanţei se realizează aşa cum se precizează la capitolul privind asigurarea şi controlul calităţii în activitatea Curţii de Conturi, din prezentul regulament.

434. Documentele de lucru şi celelalte informaţii relevante pentru misiunea de audit al performanţei vor fi organizate în dosare de audit, care pot fi:

- dosare curente;

- dosare permanente.

Conţinutul dosarului curent este prezentat în anexa nr. 25.

Dosarul permanent va cuprinde toate informaţiile şi documentele care sunt relevante şi de interes permanent pentru acţiunile de verificare viitoare. Acest dosar va fi actualizat cu informaţii la zi.

CAPITOLUL V

Asigurarea şi controlul calităţii în activităţile specifice Curţii de Conturi

435. Controlul calităţii este un proces continuu de identificare şi administrare a activităţilor necesare pentru realizarea obiectivelor Curţii de Conturi în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

436. Curtea de Conturi trebuie să asigure calitatea în activitatea de control şi audit public extern pe care o desfăşoară personalul de specialitate, atât pe parcursul desfăşurării acestor activităţi, cât şi după finalizarea acestora.

Controlul calităţii trebuie asigurat în fiecare etapă a activităţii specifice exercitate de Curtea de Conturi, respectiv:

a) elaborarea planului multianual şi a programului anual de activitate;

b) organizarea acţiunilor de control şi de audit public extern;

c) planificarea, execuţia şi raportarea rezultatelor acţiunilor de verificare;

d) valorificarea constatărilor consemnate în actele întocmite de către auditorii publici externi;

e) verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii;

f) evaluarea impactului acestor măsuri asupra activităţii entităţilor verificate;

g) elaborarea raportului public anual şi a celorlalte rapoarte speciale pe domenii de activitate.

Controlul calităţii în Curtea de Conturi necesită o înţelegere clară a responsabilităţilor pe care le are fiecare persoană implicată în activitatea de elaborare a planului multianual, a programului anual de activitate şi a raportului public anual, precum şi în cea de control şi de audit public extern.

437. Calitatea este gradul în care o serie de caracteristici inerente ale unui control/audit public extern răspund cerinţelor cadrului legal în baza căruia îşi desfăşoară activitatea Curtea de Conturi. Cu privire la activitatea Curţii de Conturi, aceste caracteristici sunt:

a) semnificaţia - importanţa domeniului şi a entităţilor supuse verificării, a temelor abordate, amploarea constatărilor rezultate din verificările efectuate de Curtea de Conturi si efectele acestora asupra utilizatorilor, respectiv Parlamentul, consiliile locale, mass-media, publicul larg;

b) fidelitatea - măsura în care rapoartele de control/audit şi celelalte acte întocmite în procesul de valorificare a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate prezintă în mod fidel şi corect situaţia activităţii desfăşurate şi raportate de entităţile verificate, iar constatările, concluziile, recomandările şi opiniile exprimate de auditorii publici externi sunt susţinute de probe de audit suficiente şi adecvate;

c) obiectivitatea - acţiunea de verificare a fost efectuată în mod obiectiv şi corect, iar auditorii publici externi îşi fundamentează constatările şi concluziile ca urmare a unei analize juste a probelor de audit obţinute;

d) amploarea - planul de control/audit şi modul de realizare a acţiunilor de verificare acoperă integral obiectivele prevăzute pentru acţiunea respectivă;

e) operativitatea - rezultatele acţiunilor de control/audit sunt comunicate în timp util conducerii entităţilor verificate de către Curtea de Conturi, în vederea luării de către acestea a măsurilor pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi îmbunătăţirea performanţei activităţii entităţilor;

f) claritatea - conţinutul rapoartelor de control/audit este prezentat în mod clar şi concis. Aceasta implică asigurarea că obiectivele, constatările, concluziile, recomandările şi opiniile formulate de auditorii publici externi pot fi înţelese de către factorii de conducere şi utilizatorii rapoartelor de control/audit;

g) eficienţa şi eficacitatea - respectiv dacă resursele folosite de Curtea de Conturi în efectuarea verificărilor la entităţile care intră în competenţa sa au fost justificate în raport cu rezultatele obţinute, iar aceste rezultate au avut impactul pozitiv urmărit.

438. Asigurarea calităţii reprezintă activitatea desfăşurată de Curtea de Conturi pentru a se asigura că:

a) se efectuează acţiunile de control/misiunile de audit public extern impuse de lege şi cele solicitate de cele două camere ale Parlamentului;

b) sunt selectate domeniile şi entităţile cu risc ridicat;

c) perioadele şi duratele de efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entităţi sunt stabilite astfel încât să se asigure întocmirea raportului public anual în termenul prevăzut de lege;

d) persoanele desemnate să efectueze acţiunile de control/audit nu se află într-o situaţie de incompatibilitate care să le împiedice să îşi desfăşoare activitatea în mod competent şi obiectiv;

e) acţiunile de verificare au fost organizate, planificate, efectuate şi raportate în mod corespunzător;

f) valorificarea constatărilor consemnate în rapoartele întocmite s-a făcut cu respectarea prevederilor legale şi a prezentului regulament;

g) reprezentarea instituţiei în instanţă pentru cauzele în care Curtea de Conturi este parte se face în mod corespunzător;

h) s-a efectuat verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, precum şi evaluarea impactului acestor măsuri asupra activităţii entităţilor verificate;

i) sunt identificate modalităţi de creştere a calităţii acţiunilor de verificare;

j) raportul public anual a avut impact asupra utilizatorilor săi.

439. In urmărirea obiectivului de asigurare a calităţii, Curtea de Conturi îşi stabileşte proceduri care să conducă la creşterea calităţii activităţilor desfăşurate de aceasta şi asigură punerea lor în practică.

440. Asigurarea şi controlul calităţii în activităţile specifice ale Curţii de Conturi se realizează în două etape:

a) etapa I se realizează pe parcursul desfăşurării activităţilor specifice la nivelul departamentelor de specialitate şi al camerelor de conturi;

b) etapa a II-a se desfăşoară după finalizarea activităţilor specifice, la nivelul compartimentului de evaluare a calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi.

441. In etapa I, respectiv la nivelul fiecărei structuri de specialitate (departamente şi camere de conturi), asigurarea şi controlul calităţii în activitatea de control şi audit public extern se realizează pe parcursul întregului proces de elaborare şi de efectuare a programului de control/audit, care începe cu selectarea acţiunilor şi entităţilor pentru verificare, informarea şi îndrumarea adecvată şi la timp a auditorilor publici externi desemnaţi să efectueze acţiunea şi se finalizează cu evaluarea impactului avut de măsurile dispuse prin decizii asupra entităţilor verificate.

442. Curtea de Conturi trebuie să se asigure că în luarea deciziilor privind domeniul, entităţile supuse verificării, temele abordate, precum şi în ceea ce priveşte stabilirea perioadelor şi duratelor de efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entităţi, se acordă atenţia corespunzătoare următoarelor aspecte:

a) obligativitatea efectuării acţiunilor de verificare stabilite prin legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi şi a celor dispuse de cele două camere ale Parlamentului;

b) verificarea tuturor conturilor în termenul legal de prescripţie;

c) necesitatea de revizuire a planului multianual şi a programului anual de activitate ca reacţie la schimbarea circumstanţelor iniţiale în care acestea au fost elaborate;

d) selectarea şi programarea acţiunilor de verificare, luând în considerare şi constatările din rapoartele privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern transmise de entităţile aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi a altor informaţii obţinute din diverse surse;

e) evaluarea riscurilor legate de obiectivele şi domeniile verificate, precum şi importanţa acestora;

f) resursele financiare şi umane de care dispune Curtea de Conturi;

g) alocarea unei cote de minimum 60% din capacitatea efectivă de verificare a fiecărei camere de conturi pentru efectuarea acţiunilor de control/audit public extern la unităţile administrativ-teritoriale, cu excepţia Camerei de Conturi a Municipiului Bucureşti, unde cota este de 30%.

443. La desemnarea de către conducerile structurilor de specialitate a persoanelor care vor face parte din echipa de control/audit se va asigura că nu există conflicte de interese sau alţi factori care ar putea împiedica vreo persoană implicată în activitatea de control/audit să îşi îndeplinească în mod competent şi obiectiv sarcinile repartizate. In acest scop, înainte de începerea acţiunii de verificare fiecare membru al echipei de control/audit va semna o „Declaraţie de independenţă", conform prevederilor Codului de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, care va constitui anexă la dosarul curent al acţiunii de verificare.

444. In etapa de planificare a acţiunilor de verificare, Curtea de Conturi trebuie să se asigure de realizarea următoarelor activităţi:

a) instruirea membrilor echipei de control/ audit: înainte de data prevăzută pentru începerea acţiunii de verificare, conducerea structurii de specialitate, respectiv directorul direcţiei din cadrul departamentului/camerei de conturi, directorul adjunct al camerei de conturi şi şeful de serviciu, trebuie să dezbată şi să analizeze cu auditorii publici externi desemnaţi pentru efectuarea acţiunii probleme referitoare la:

(i) obiectivele acţiunii de verificare;

(ii) legislaţia aplicabilă domeniului supus verificării;

(iii) evaluarea zonelor de risc pentru entitatea supusă verificării, ţinând cont de acţiunile efectuate în perioada anterioară la aceasta, informaţiile apărute în mass-media, constatările din rapoartele transmise de entitate Curţii de Conturi privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern etc.

Problemele dezbătute şi analizate cu ocazia instruirii vor fi consemnate într-o notă din care să rezulte că s-a efectuat instruirea şi care va fi semnată de către persoana/persoanele care a/au efectuat instruirea şi de către membrii echipei de control/audit pentru luare la cunoştinţă. Nota va fi întocmită în două exemplare, dintre care unul va rămâne la conducerea structurii de specialitate, iar celălalt exemplar va fi dat echipei de control/audit şi va face parte din dosarul curent al acţiunii de verificare, constituind o probă a asigurării calităţii în această etapă.

Totodată, auditorii publici externi au obligaţia de a se documenta cu privire la acţiunea de control/audit pe care urmează să o efectueze studiind, în acest sens, legislaţia aplicabilă domeniului supus verificării, precum şi dosarul permanent al entităţii;

b) întocmirea de către echipa de control/audit a documentelor de lucru şi a planului de control/audit în conformitate cu prevederile prezentului regulament, revizuirea, respectiv avizarea şi aprobarea acestora, după caz, de către persoanele abilitate;

c) repartizarea pe fiecare auditor public extern implicat în acţiunea de control/audit a obiectivelor cuprinse în planul de control/audit, în funcţie de competenţele necesare pentru realizarea sarcinilor repartizate.

445. In etapa de execuţie a acţiunilor de verificare, conducerea structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie să se asigure că:

a) toţi membrii echipei de control/audit înţeleg sarcinile care le-au fost repartizate prin planul de control/audit;

b) se realizează o bună colaborare şi un schimb de informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare operativă a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectă fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesională a fiecăruia;

c) acţiunea de control/audit se efectuează în conformitate cu planul de control/audit aprobat, cu modificările ulterioare;

d) monitorizează adecvat auditorii publici externi implicaţi în acţiunea de control/audit, în vederea asigurării că sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi că se menţine scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare;

e) efectuează periodic analize cu echipa de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor apărute;

f) analiza şi revizuirea documentelor de lucru întocmite de echipa de control/audit în această etapă a fost efectuată de către şeful de echipă sau şeful de serviciu, după caz;

g) constatările rezultate în urma acţiunii de verificare sunt descrise în mod obiectiv, corect şi complet;

h) probele de audit sunt suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările, concluziile şi recomandările;

i) în documentele de lucru sunt menţionate următoarele: categoria de operaţiuni economice, dimensiunea şi conţinutul eşantionului selectat, dacă este cazul, procedurile de audit aplicate, toate constatările, concluziile şi recomandările;

j) s-au solicitat serviciile unor experţi, dacă pe parcursul desfăşurării acţiunilor de control şi audit ale Curţii de Conturi se consideră că sunt necesare cunoştinţe şi experienţă specială în alte domenii decât cel financiar-contabii şi de audit;

k) s-a solicitat punctul de vedere al Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi pentru clarificarea unor aspecte identificate pe parcursul desfăşurării acţiunilor de verificare.

446. In etapa de raportare a rezultatelor acţiunilor de verificare conducerea structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie să se asigure că:

a) rapoartele de control/audit şi anexele acestora sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;

b) toate constatările şi concluziile sunt susţinute de probe de audit suficiente şi adecvate;

c) s-a efectuat concilierea cu conducerea entităţii controlate/auditate în vederea clarificării constatărilor;

d) punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatările rămase în divergenţă şi motivarea neacceptării lor de către auditorii publici externi sunt menţionate în raportul de control/audit;

e) raportul de control/audit şi procesul-verbal de constatare, precum şi celelalte acte întocmite sunt analizate cu atenţie pentru verificarea conformităţii cu prevederile prezentului regulament;

f) au fost respectate prevederile legale în cazul identificării unor fraude;

g) au fost respectate termenele de finalizare a acţiunilor de control/audit public extern prevăzute în programul anual de activitate;

h) în cazul auditului performanţei în raportul de audit se prezintă toate constatările relevante, inclusiv cele pozitive.

447. In etapa de valorificare a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de control/audit efectuate şi de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, conducerea structurii de specialitate din cadrul Curţii de Conturi trebuie să se asigure că:

a) a fost întocmită nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiunile la constatări formulate de conducătorul entităţii verificate;

b) a fost întocmită nota de evaluare a raportului de control/audit (împreună cu anexele la acesta) şi/sau nota unilaterală, care trebuie să conţină, în principal, referiri cu privire la:

(i) modul de acoperire a obiectivelor cuprinse în programul detaliat al acţiunii de control/ audit;

(ii) modul de redactare a actelor întocmite în urma acţiunilor de control/audit, în ceea ce priveşte prezentarea acestora, precum şi respectarea prevederilor cuprinse în regulament;

(iii) recomandările formulate de auditorii publici externi în vederea remedierii deficienţelor constatate şi consemnate în raportul de control/audit;

Prin nota de evaluare întocmită de către directorul direcţiei/directorul adjunct al camerei de conturi şi aprobată de către şeful de departament/directorul camerei de conturi, care se ataşează la dosarul curent al acţiunii, se va evalua atât acţiunea de verificare efectuată, cât şi fiecare membru al echipei de control/audit, în funcţie de contribuţia adusă la realizarea acţiunii respective şi pe baza indicatorilor de performanţă elaboraţi la nivelul Curţii de Conturi şi aprobaţi de plen. Indicatorii de performanţă reprezintă instrumente de măsurare a modului în care au fost îndeplinite obiectivele, atribuţiile şi competenţele legale ale Curţii de Conturi, precum şi a modului de respectare a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea resurselor de care dispune instituţia. Nota de evaluare se va aduce la cunoştinţa echipei de control/audit. Periodic (lunar) se vor organiza întâlniri cu toţi auditorii publici externi din cadrul structurilor de specialitate pentru a se prezenta rapoartele de control/audit/notele unilaterale evaluate în luna precedentă şi aspectele care necesită îmbunătăţire în activitatea de control/audit.

Rezultatele evaluării activităţii desfăşurate de fiecare auditor public extern vor fi avute în vedere la sfârşitul anului la evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului de specialitate, aşa cum s-a reglementat în procedura de evaluare stabilită la nivelul Curţii de Conturi;

c) s-au parcurs toate etapele legate de emiterea deciziei cuprinzând măsurile dispuse entităţii verificate;

d) măsurile dispuse prin decizie conduc la înlăturarea deficienţelor consemnate şi la creşterea performanţei activităţii entităţii;

e) s-a transmis departamentului de specialitate adresa cuprinzând faptele pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale şi adresa pentru suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma acţiunilor de control sau audit efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate;

f) au fost sesizate organele de urmărire penală, după obţinerea aprobării plenului;

g) au fost înştiinţate şi organele ierarhic superioare sau autorităţile publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, cu privire la deficienţele constatate la unităţile subordonate;

h) a fost analizată contestaţia la decizie şi motivată adecvat încheierea formulată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor;

i) s-au dispus acţiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie de către Curtea de Conturi;

j) s-a făcut evaluarea impactului asupra activităţii entităţilor verificate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi şi dacă acestea au contribuit la îmbunătăţirea performanţei activităţii entităţii;

k) s-a procedat potrivit legii şi prezentului regulament în cazul în care entitatea nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse prin decizie pentru eliminarea deficienţelor constatate de Curtea de Conturi, respectiv: sesizarea organelor de urmărire penală în cazul nerecuperării prejudiciului ca urmare a nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea entităţii a măsurilor din decizia Curţii de Conturi şi/sau înştiinţarea organelor ierarhic superioare în cazul în care entitatea verificată nu a luat măsuri pentru înlăturarea/corectarea celorlalte deficienţe constatate.

De asemenea, în etapa de valorificare a constatărilor rezultate în urma acţiunilor efectuate, conducerea Departamentului juridic din cadrul Curţii de Conturi trebuie să se asigure că reprezentarea în faţa instanţelor de judecată este corespunzătoare. In acest sens, Departamentul juridic colaborează cu structurile de specialitate pentru o bună fundamentare a acţiunilor în instanţă, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere faţă de constatările din rapoartele de control/audit.

448. Departamentul juridic din cadrul instituţiei trebuie să prezinte plenului rapoarte periodice (trimestrial) cu privire la:

a) numărul de întâmpinări formulate împotriva încheierilor emise de comisiile de soluţionare a contestaţiilor, pentru care au fost sesizate instanţele de contencios administrativ competente;

b) hotărârile instanţelor de judecată rămase definitive;

c) numărul şi ponderea cazurilor în instanţă (din total cauze) pe care Curtea de Conturi Ie-a pierdut şi motivaţia dată de completul de judecată în fiecare caz;

d) cazurile în care organele de urmărire penală au dispus neînceperea urmăririi penale, din totalul cazurilor de sesizare a acestor organe de către şefii departamentelor de control/audit;

e) cazurile de începere a urmăririi penale dispuse de organele de urmărire penală.

In vederea îmbunătăţirii cadrului metodologic de desfăşurare a activităţilor specifice Curţii de Conturi şi pentru asigurarea transparenţei, Departamentul juridic trebuie să informeze lunar structurile de specialitate cu privire la:

(i) întâmpinările depuse la instanţele de contencios administrativ competente împotriva încheierilor formulate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor la deciziile emise în procesul de valorificare a constatărilor din rapoartele întocmite de auditorii publici de la structura de specialitate respectivă;

(ii) hotărârile instanţelor de judecată rămase definitive, inclusiv motivaţia dată de completul de judecată în fiecare caz. Pe baza informaţiilor pe care Departamentul juridic trebuie să le transmită periodic, şefii structurilor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi au obligaţia urmăririi parcursului actelor aflate în instanţă.

449. In vederea asigurării calităţii activităţilor specifice ale Curţii de Conturi, departamentele de specialitate vor selecta principalele constatări consemnate în rapoartele de control/audit întocmite ca urmare a acţiunilor de verificare coordonate de acestea şi vor informa periodic camerele de conturi pentru stabilirea unei abordări unitare a acestor constatări şi în vederea perfecţionării profesionale a auditorilor publici externi.

450. Curtea de Conturi trebuie să analizeze şi să revizuiască periodic (anual) modul de elaborare a rapoartelor care urmează a fi înaintate Parlamentului, Guvernului, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi altor utilizatori, reprezentând: raportul public anual, rapoartele speciale pe domenii de activitate şi raportul privind evaluarea impactului măsurilor dispuse de Curtea de Conturi asupra activităţilor entităţilor verificate şi dacă acestea au contribuit la îmbunătăţirea performanţelor activităţilor acestor entităţi.

451. Asigurarea şi controlul calităţii în activitatea de control/audit în prima etapă sunt realizate de către auditorii publici externi, şefii de echipă, şefii de birou, şefii de serviciu, directorii/directorii adjuncţi şi consilierii de conturi, în funcţie de nivelul de competenţă al fiecăruia, astfel:

a) auditorii publici externi au, în principal, următoarele obligaţii:

1. să respecte programul de activitate;

2. să se documenteze cu privire la acţiunea de control/audit pe care urmează să o efectueze, studiind în acest sens legislaţia aplicabilă domeniului supus verificării, precum şi dosarul permanent al entităţii;

3. să aibă o bună colaborare şi să facă schimb de informaţii cu ceilalţi membri ai echipei de control/audit şi să informeze în mod operativ conducerea structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectă fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesională a fiecăruia;

4. să îşi îndeplinească sarcinile cu obiectivitate, să îşi menţină scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare şi să respecte şi celelalte prevederi ale Codului de conduită etică;

5. să efectueze acţiunea de control/audit în conformitate cu planul de control/audit aprobat (cu modificările ulterioare) şi cu respectarea prevederilor prezentului regulament, ale standardelor, regulamentelor şi ale celorlalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;

6. să întocmească nota privind solicitarea serviciilor unor experţi şi nota cuprinzând propunerea de a se solicita unor instituţii specializate efectuarea de verificări de specialitate, dacă este cazul;

7. să respecte prevederile legale în cazul identificării unor fraude;

8. să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pentru a susţine constatările, concluziile şi recomandările;

9. să efectueze concilierea cu conducerea entităţii controlate/auditate în vederea clarificării constatărilor şi să menţioneze în raportul de control/audit punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatările rămase în divergenţă şi motivarea neacceptării lor;

10. să consemneze în rapoartele de control/audit deficienţele constatate în urma acţiunilor de verificare în mod obiectiv, corect şi complet;

11. să întocmească nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţiunile formulate de conducătorul entităţii verificate, dacă este cazul, precum şi nota cu propuneri de valorificare a constatărilor, cuprinzând alte recomandări decât cele consemnate în rapoartele de control/audit;

b) şeful de serviciu şi şeful de birou trebuie să se asigure, în principal, că:

1. auditorii publici externi respectă programul de activitate şi prevederile Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de Conturi;

2. echipele de control/audit sunt instruite corespunzător;

3. şefii echipelor de control/audit poartă responsabilitatea managementului zilnic al acţiunii de verificare, a supravegherii personalului, precum şi a repartizării obiectivelor de verificare pe fiecare membru;

4. echipele de control/audit au elaborat şi au implementat corect planurile de control sau audit, iar toţi membrii echipelor au înţeles sarcinile care le-au fost repartizate prin aceste planuri;

5. echipele de control/audit efectuează acţiunile în concordanţă cu standardele, regulamentele şi celelalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;

6. au fost analizate actele încheiate în urma acţiunilor de verificare anterioare la entitatea verificată;

7. se realizează o bună colaborare şi schimb de informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare operativă a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectă fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesională a fiecăruia;

8. monitorizează adecvat auditorii publici externi implicaţi în acţiunile de control/audit, în vederea asigurării că sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi că se menţine scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare;

9. efectuează periodic analize cu echipele de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor apărute;

10. documentele de lucru pe care la revizuieşte sunt întocmite în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi sunt însoţite de probe de audit suficiente şi adecvate, care se regăsesc în documentaţia misiunii respective, în scopul susţinerii constatărilor şi concluziilor;

11. raţionamentele profesionale utilizate în cadrul activităţii specifice sunt rezonabile;

12. deficienţele entităţilor verificate au fost în mod corect identificate şi documentate;

13. rapoartele de control/audit şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;

14. s-a efectuat concilierea cu conducerea entităţii controlate/auditate în vederea clarificării constatărilor, iar punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatările rămase în divergenţă şi motivarea neacceptării lor de către auditorii publici externi sunt menţionate în raportul de control/audit.

Revizuirea documentelor de lucru se realizează de către şeful de serviciu sau şeful de birou prin semnarea acestora, într-un spaţiu marcat în antetul documentului de lucru, cu specificarea numelui, prenumelui, funcţiei, semnăturii şi datei.

La camerele de conturi judeţene atribuţiile şefului de serviciu cu privire la asigurarea calităţii acţiunilor de verificare vor fi îndeplinite de către şefii de echipă;

c) directorul de la nivelul departamentului de specialitate şi directorul adjunct de la nivelul camerei de conturi teritoriale, după caz, trebuie să se asigure, în principal, că:

1. auditorii publici externi respectă programul de activitate şi prevederile Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de Conturi;

2. echipele de control/audit sunt instruite corespunzător;

3. şeful de serviciu, şeful de birou şi/sau şeful de echipă au repartizat judicios sarcinile şi au îndrumat membrii echipei în vederea realizării obiectivelor stabilite în cadrul acţiunii de verificare;

4. şeful de serviciu, şeful de birou şi/sau şeful de echipă au revizuit în mod corespunzător documentele de lucru;

5. acţiunile de verificare sunt realizate în conformitate cu standardele de audit ale Curţii de Conturi, cu regulamentele şi reglementările legale şi cu celelalte norme interne adoptate de Curtea de Conturi;

6. planurile de control şi de audit sunt corect întocmite şi respectate;

7. se realizează o bună colaborare şi un schimb de informaţii între membrii echipei de control/audit, precum şi o informare operativă a conducerii structurii de specialitate din care aceştia fac parte cu privire la deficienţele identificate, pentru a se realiza o corectă fundamentare a acestora, ţinându-se cont de experienţa profesională a fiecăruia;

8. monitorizează adecvat auditorii publici externi implicaţi în acţiunile de control/audit, în vederea asigurării că sarcinile sunt îndeplinite cu obiectivitate şi că se menţine scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare;

9. efectuează periodic analize cu echipele de control/audit pentru inventarierea şi clarificarea problemelor apărute;

10. probele de audit obţinute în urma verificării sunt suficiente şi adecvate pentru susţinerea tuturor constatărilor şi formularea concluziilor cuprinse în documentele de lucru;

11. auditorii publici externi au verificat toate obiectivele stabilite (generale, specifice etc);

12. rapoartele de control/audit şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;

13. s-au efectuat concilierile cu conducerile entităţilor controlate/auditate în vederea clarificării constatărilor;

14. punctele de vedere ale persoanelor controlate/auditate cu privire la constatările rămase în divergenţă şi motivarea neacceptării lor de către auditorii publici externi sunt menţionate în rapoartele de control/audit;

15. actele întocmite în urma acţiunilor de verificare, procedura de valorificare a constatărilor consemnate în acestea şi procedura de urmărire a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie respectă prevederile prezentului regulament.

Directorul direcţiei din cadrul departamentului de specialitate şi directorul adjunct la nivelul camerei de conturi teritoriale trebuie să avizeze planul de control/audit şi să constate dacă rapoartele de control/audit şi celelalte acte întocmite de către auditorii publici externi includ constatările, concluziile, recomandările şi, după caz, opinia de audit corespunzătoare.

Planul de control/audit se semnează cu menţiunea „Avizat" înscrisă pe prima pagină, în colţul din dreapta sus;

d) consilierul de conturi la nivelul departamentului de specialitate şi directorul la nivelul camerei de conturi teritoriale, după caz, trebuie să se asigure, în principal, de următoarele:

1. selectarea domeniilor şi entităţilor cu risc ridicat, a acţiunilor de control/audit public extern impuse de lege şi a celor solicitate de cele două camere ale Parlamentului în vederea elaborării planului multianual şi a programului anual de activitate;

2. stabilirea perioadelor şi duratelor de efectuare a acţiunilor de verificare pe tipuri de acţiuni şi entităţi, astfel încât să se asigure întocmirea raportului public anual în termenul prevăzut de lege;

3. programarea acţiunilor de verificare, astfel încât toţi ordonatorii de credite bugetare să fie verificaţi în termenul legal de prescripţie;

4. selectarea şi programarea acţiunilor de verificare luând în considerare şi constatările din rapoartele privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern transmise de entităţile aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi, precum şi a altor informaţii obţinute din diverse surse;

5. alocarea unei cote de minimum 60% din capacitatea efectivă de verificare a fiecărei camere de conturi pentru efectuarea acţiunilor de control/audit public extern la unităţile administrativ-teritoriale, cu excepţia Camerei de Conturi a Municipiului Bucureşti, unde cota este de 30%;

6. revizuirea planului multianual şi a programului anual de activitate ca reacţie la schimbarea circumstanţelor iniţiale în care acestea au fost elaborate;

7. desemnarea persoanelor pentru efectuarea acţiunilor de control/audit, astfel încât acestea să nu se afle într-o situaţie de incompatibilitate care să le împiedice să îşi desfăşoare activitatea în mod competent şi obiectiv;

8. instruirea corespunzătoare a echipelor de control/audit;

9. respectarea de către auditorii publici externi a programului de activitate şi a prevederilor Codului etic al profesiei aprobat de plenul Curţii de Conturi;

10. întocmirea corectă şi respectarea planurilor de control/audit;

11. stabilirea procedurilor de audit corespunzătoare;

12. obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate în urma acţiunii de verificare;

13. solicitarea serviciilor unor experţi, dacă pe parcursul desfăşurării acţiunilor de control şi audit ale Curţii de Conturi se consideră că sunt necesare cunoştinţe şi experienţă specială în alte domenii decât cel financiar-contabii şi de audit;

14. solicitarea punctului de vedere al Comisiei pentru aplicarea unitară a prevederilor legale aplicabile în activitatea Curţii de Conturi pentru clarificarea unor aspecte identificate pe parcursul desfăşurării acţiunilor de verificare;

15. stabilirea datei la care prima variantă a actelor întocmite se doreşte a fi finalizată pentru a fi luată în discuţie;

16. soluţionarea divergenţelor care pot să apară pe parcursul desfăşurării acţiunilor de verificare;

17. rapoartele de control/audit şi anexele la acestea sunt clare, punctuale, constructive şi obiective;

18. efectuarea acţiunilor de verificare, de valorificare a constatărilor consemnate în actele întocmite şi de urmărire a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie în conformitate cu prevederile prezentului regulament;

19. respectarea prevederilor legale în cazul identificării unor fraude;

20. urmărirea modului de respectare de către conducătorii entităţilor verificate a obligaţiei de a comunica la termenele stabilite prin decizie despre ducerea la îndeplinire a măsurilor ce le-au fost dispuse;

21. colaborarea cu Departamentul juridic în vederea bunei fundamentări a acţiunilor în instanţă;

22. urmărirea parcursului actelor aflate în instanţă, pe baza informaţiilor transmise periodic de către Departamentul juridic;

23. identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a calităţii acţiunilor de verificare;

24. evaluarea impactului măsurilor dispuse prin decizii asupra activităţii entităţilor verificate.

Şeful departamentului de specialitate/directorul camerei de conturi trebuie să aprobe planul de control/audit, precum şi nota de evaluare întocmită de către directorul direcţiei/ directorul adjunct al camerei de conturi, cu privire la rapoartele de control/ audit şi celelalte acte întocmite la entităţile verificate, asigurându-se dacă acestea sunt redactate obiectiv, clar, corect, echilibrat şi argumentat. Planul de control/ audit se semnează cu menţiunea „Aprobat" înscrisă pe prima pagină, în colţul din dreapta, sus.

452. Etapa a II-a de asigurare şi control al calităţii în activitatea de control/audit se desfăşoară după finalizarea activităţilor specifice de către compartimentul de evaluare a calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi. Această etapă constă în efectuarea următoarelor activităţi:

a) examinarea rapoartelor de control/audit, a anexelor la acestea şi a documentelor de lucru întocmite de auditorii publici externi;

b) analizarea şi evaluarea modului de respectare a prevederilor prezentului regulament cu privire la procedurile specifice utilizate în etapele de planificare, execuţie, raportare, valorificare a constatărilor din actele întocmite, urmărire a modului de îndeplinire de către entităţile verificate a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi prin decizie, precum şi a impactului acestor măsuri asupra activităţii entităţii;

c) identificarea căilor de îmbunătăţire a procedurilor de audit, a normelor şi regulamentelor interne ale Curţii de Conturi, a programului de pregătire profesională a auditorilor publici externi, precum şi a managementului structurilor de specialitate ale Curţii de Conturi.

453. Procedura de evaluare a activităţii desfăşurată de auditorii publici externi, precum şi a modului de asigurare a calităţii în prima etapă trebuie să includă analize ale unor acţiuni de control/audit din cadrul celor efectuate de structurile Curţii de Conturi şi, respectiv, a rapoartelor de control/audit (inclusiv anexele la acestea), precum şi a documentelor de lucru aferente întocmite. Aceste analize trebuie efectuate de auditori publici externi care nu sunt implicaţi direct în activităţi de control/audit.

Prin aceste proceduri de evaluare, Curtea de Conturi analizează eficienţa şi eficacitatea normelor interne pentru:

a) a confirma că procesele de asigurare a calităţii au funcţionat satisfăcător;

b) a asigura calitatea rapoartelor de control/audit întocmite de către auditorii publici externi;

c) a asigura îmbunătăţirea activităţii de control/audit la nivelul tuturor structurilor de specialitate şi evitarea punctelor slabe în activitatea viitoare.

Pe baza acestor evaluări, compartimentul de specialitate întocmeşte rapoarte periodice (semestriale) către conducerea executivă a Curţii de Conturi şi plen, urmând ca, după aprobare, aceste rapoarte să fie distribuite întregului personal al Curţii de Conturi ca material de instruire pentru promovarea bunei practici. Aceste rapoarte conţin principalele constatări, concluzii şi recomandări cuprinse în rapoartele de asigurare a calităţii, întocmite pentru fiecare structură de specialitate a Curţii de Conturi verificată.

454. Rapoartele de asigurare a calităţii, întocmite cu privire la activităţile specifice desfăşurate de o structură de specialitate a Curţii de Conturi, trebuie să fie echilibrate, să ia în calcul dificultăţile şi constrângerile întâmpinate de auditorii publici externi care au desfăşurat controlul/auditul; să conţină punctul de vedere al auditorilor publici externi care au efectuat acţiunile de control/audit, precum şi cel al conducerii structurilor de specialitate din care aceştia fac parte; să se ocupe doar de problemele semnificative, să includă recomandări de îmbunătăţire a activităţii şi să nu reflecte numai lipsurile de performanţă existente. Echipa de analiză trebuie să înregistreze şi cazurile de practică pozitivă identificate pe parcursul analizei, aşa cum se procedează şi în cazul auditului performanţei.

455. Scopul analizei efectuate în a II-a etapă de asigurare şi control al calităţii este acela de identificare a căilor de îmbunătăţire a eficienţei şi/sau a eficacităţii activităţilor specifice desfăşurate de Curtea de Conturi.

Prin examinarea efectuată de compartimentul de specialitate se urmăreşte:

a) modul în care conducerile structurilor de specialitate se asigură de atingerea obiectivelor Curţii de Conturi, de respectarea prevederilor legale, a standardelor proprii, a regulamentelor şi celorlalte norme interne, precum şi de utilizarea resurselor umane;

b) efectuarea planificării şi execuţiei acţiunilor de verificare pe baza cunoaşterii şi bunei înţelegeri a activităţii entităţii;

c) dacă documentarea a fost efectuată corespunzător şi complet, iar dosarul curent conţine toate documentele, datele şi informaţiile necesare;

d) dacă obiectivele verificării au fost atinse şi impactul rezultatelor acesteia a fost cel aşteptat;

e) evaluarea corespunzătoare a probelor de audit colectate şi stabilirea corectă a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de către auditorii publici externi;

f) dacă au fost respectate termenele de efectuare a verificărilor şi cele privind întocmirea actelor;

g) dacă au fost respectate cerinţele privind confidenţialitatea şi securitatea datelor şi a informaţiilor furnizate de entitatea auditată;

h) întocmirea raportului de control sau audit în conformitate cu prevederile prezentului regulament;

i) dacă s-a urmărit valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite, inclusiv parcursul acestora la instanţele de judecată;

j) dacă s-au respectat prevederile prezentului regulament privind asigurarea calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi în prima etapă a acestui proces.

456. In raportul privind asigurarea calităţii în activitatea de control/audit vor fi prezentate sintetic:

a) punctele slabe (deficienţele) identificate în activitatea de control şi audit, care ar putea fi determinate de:

(i) calitatea managementului şi atitudinea acestuia faţă de îndeplinirea obiectivelor structurii de control/audit pe care o conduce;

(ii) aplicarea incorectă sau incompletă a procedurilor de audit ale Curţii de Conturi, precum şi a normelor şi regulamentelor interne;

(iii) insuficienta pregătire profesională a membrilor echipelor de control/audit;

(iv) impactul necorespunzător al rezultatelor unor acţiuni de control sau audit;

b) măsurile luate de conducerea structurii de specialitate pentru realizarea obiectivelor;

c) procedurile utilizate pentru realizarea la termen a acţiunilor de control/audit şi valorificarea constatărilor din actele întocmite, până la urmărirea impactului măsurilor dispuse prin decizii asupra activităţii entităţilor verificate;

d) exemplele de bună practică pentru a fi aplicate în viitor în cadrul acţiunilor efectuate de către structurile de specialitate ale Curţii de Conturi etc.

De asemenea, raportul va trebui să conţină sugestii şi recomandări cu privire la:

1. îmbunătăţirea permanentă a procedurilor de audit ale Curţii de Conturi şi a normelor şi regulamentelor interne, ca urmare a constatării unor situaţii în care acestea s-au dovedit a fi ineficiente şi/sau neaplicabile;

2. elaborarea unui program de pregătire profesională orientat pe nevoile rezultate din examinările efectuate;

3. perfecţionarea managementului la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi.

CAPITOLUL VI

Evaluarea activităţilor de control şi de audit intern ale entităţilor verificate

457. Conform prevederilor art. 42 alin. (1) din lege, Curtea de Conturi are atribuţia de a evalua activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice care intră în competenţa sa de verificare.

Responsabilitatea instituirii controlului intern/controlului managerial se află în sarcina conducătorului entităţii publice, iar realizarea acestuia se face la toate nivele ierarhice din cadrul entităţii, potrivit competenţelor şi atribuţiilor de serviciu ale fiecărui angajat.

Exercitarea funcţiei de control intern nu este repartizată exclusiv unui compartiment specializat de control sau unei persoane din cadrul entităţii. Controlul intern este un proces implementat în întreaga entitate, în cadrul căruia fiecare persoană, de la conducător la ultimul angajat, este responsabilă să efectueze un anumit tip de control asupra propriilor activităţi, procesul fiind coordonat de către conducătorii tuturor compartimentelor prin procedurile operaţionale de lucru şi se află în responsabilitatea managerului, care trebuie să îl monitorizeze.

458. In etapa de planificare a acţiunii de verificare, auditorii publici externi trebuie să evalueze nivelul de încredere pe care îl pot atribui sistemului de control intern al entităţii verificate, pentru a stabili:

a) dacă acesta funcţionează eficient;

b) dacă este capabil să preîntâmpine şi să corecteze:

(i) utilizarea nelegală şi nerespectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice;

(ii) gestionarea necorespunzătoare a patrimoniului public şi privat al statului/ unităţilor administrativ-teritoriale;

c) procedurile de audit ce se vor utiliza pe parcursul întregii acţiuni de audit/ control.

Aceasta presupune evaluarea de către echipa de control/audit a modului în care sistemul de control intern a fost conceput/organizat şi stabilirea măsurii în care acesta este implementat/funcţionează.

459. Auditorii publici externi trebuie să verifice dacă au fost parcurse etapele de organizare şi implementare ale sistemului de control intern în cadrul entităţii, respectiv următoarele:

1. constituirea, prin ordin/decizie emis(ă) de conducătorul entităţii, a unei comisii aflate în coordonarea acestuia, având atribuţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică pentru implementarea controlului intern. Auditorii publici externi vor verifica următoarele documente:

a) actul administrativ prin care s-a aprobat constituirea comisiei;

b) documentul care atestă modificările actului administrativ;

c) documentul din care reiese modul de organizare şi de lucru al comisiei;

2. elaborarea programului de dezvoltare a sistemului de control intern (planul de management), pe fiecare compartiment din entitate, ţinând cont de particularităţile cadrului legal, organizaţional, de personal, de finanţare şi de alte elemente specifice, precum şi de standardele de control intern. Auditorii publici externi vor examina:

a) actul administrativ care a aprobat/actualizat programul, stadiul elaborării/actualizării programului şi stadiul realizării etapelor acestuia;

b) includerea în programul de dezvoltare a sistemului de control intern a următoarelor obiective ale controlului intern:

(i) obiectivele generale, volumul şi complexitatea activităţilor ce trebuie realizate si eşalonarea lor în timp, responsabilităţile ce revin fiecărui angajat, precum şi resursele necesare îndeplinirii acestora;

(ii) obiectivele globale, stabilite în concordanţă cu obiectul de activitate şi atribuţiile specifice ale entităţii;

(iii) obiectivele derivate, stabilite pentru fiecare compartiment în funcţie de activităţile specifice desfăşurate de acestea;

(iv) obiectivele individuale, care sunt atribuite fiecărui angajat;

c) lista privind numărul de activităţi desfăşurate în entitate, din care se vor preciza acele activităţi care sunt procedurale;

d) lista procedurilor operaţionale elaborate şi în curs de elaborare;

e) lista indicatorilor de rezultate şi de eficienţă pentru fiecare activitate;

3. întocmirea de către comisia constituită de rapoarte trimestriale privind urmărirea îndeplinirii programului de dezvoltare a sistemului de control intern;

4. stabilirea în cadrul programului de dezvoltare a sistemului de control intern a acţiunilor de pregătire profesională, atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele de execuţie;

5. identificarea şi evaluarea sistematică a riscurilor privind activităţile/operaţiunile ce trebuie desfăşurate de toate compartimentele entităţii şi monitorizarea acestora în vederea stabilirii controalelor interne corespunzătoare;

6. elaborarea procedurilor operaţionale de lucru pe fluxuri, procese sau activităţi;

7. identificarea instrumentelor de control intern (procedeu, mijloc sau acţiune stabilite şi implementate pentru menţinerea unui bun control asupra funcţionării entităţii în ansamblul ei);

8. respectarea cerinţelor generale şi specifice de control intern în cadrul entităţii verificate, prevăzute de normele legale în vigoare.

460. Pentru a evalua riscurile în activitatea entităţii verificate, auditorii publici externi trebuie să aplice următoarele proceduri de audit:

a) investigarea conducerii şi a altor persoane din cadrul entităţii;

b) proceduri analitice, pentru a stabili dacă au intervenit schimbări care pot afecta relevanţa informaţiilor cuprinse în dosarul permanent al entităţii verificate, cu privire la: structura organizatorică, activitatea şi controalele interne ale entităţii;

c) observarea aplicării controalelor specifice şi inspecţia documentelor şi a rapoartelor.

Pentru identificarea riscurilor de denaturare semnificativă, auditorii publici externi pot aplica şi alte proceduri de audit, cum ar fi: obţinerea de informaţii din surse externe, din acte de control întocmite anterior de către organisme cu atribuţii în acest sens etc.

461. Auditorii publici externi trebuie să evalueze sistemele de control intern din entitatea supusă verificării în raport cu standardele de management/control intern pentru entităţile publice. In acest scop, trebuie să verifice dacă standardele de control intern au fost implementate de entitate în toate departamentele/compartimentele acesteia în strânsă legătură cu cele 5 componente ale controlului intern, respectiv:

a) mediul de control intern al entităţii, care include problemele legate de organizare, managementul resurselor umane, etică, deontologie şi integritate;

b) performanţa şi managementul riscului, care include identificarea riscurilor relevante pentru întreaga activitate din entitate, evaluarea acestora şi luarea măsurilor de înlăturare a riscurilor;

c) sistemul de informare şi comunicare existent în cadrul entităţii, care cuprinde:

(i) sistemele de informare a managementului;

(ii) sistemele de raportare a neregulilor;

(iii) sistemele de primire, trimitere şi arhivare a corespondenţei;

d) activităţile de control realizate la nivelul entităţii şi monitorizarea acestora, care ajută la asigurarea realizării obiectivelor entităţii şi la reducerea riscurilor ce pot să apară în activitatea entităţii;

e) auditarea şi evaluarea, respectiv organizarea unui compartiment de audit intern care să evalueze sistemul de control intern.

462. Auditorii publici externi utilizează raţionamentul profesional pentru a determina gradul necesar de cunoaştere a entităţii şi a mediului său, pentru a evalua riscurile în activitatea entităţii, reflectate în situaţiile financiare, precum şi pentru a stabili şi aplica procedurile de audit necesare obţinerii probelor de audit.

463. Pentru a evalua modul de organizare a mediului de control intern şi pentru a stabili dacă acesta a fost implementat, auditorii publici externi trebuie să înţeleagă modul în care conducerea entităţii a creat şi implementat controale adecvate pentru a preveni şi detecta fraudele şi erorile în entitate.

Auditorii publici externi trebuie să îşi menţină scepticismul profesional pe parcursul acţiunii de verificare şi să fie atenţi la informaţiile care indică posibila apariţie a unei denaturări semnificative datorate fraudei sau unei erori/abateri şi de a proceda în consecinţă, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

464. Auditorii publici externi stabilesc dacă au fost implementate controalele de prevenire şi detectare a fraudelor şi erorilor în entitate, verificând dacă managementul a elaborat şi implementat un cod de conduită şi dacă acesta acţionează într-o manieră care sprijină respectarea prevederilor codului.

465. Probele de audit relevante pentru evaluarea modului de organizare şi implementare a mediului de control intern vor fi obţinute printr-o combinaţie de proceduri de audit (investigaţia, observaţia sau inspecţia documentelor).

466. La evaluarea performanţei şi managementului riscului din entitate, auditorii publici externi trebuie să verifice dacă la nivelul entităţii:

a) se analizează în fiecare an riscurile legate de desfăşurarea activităţilor proprii entităţii;

b) se elaborează planuri pentru limitarea consecinţelor apariţiei acestor riscuri;

c) au fost numite persoane responsabile cu aplicarea acestor planuri;

d) există un registru al riscurilor în care se înglobează riscurile identificate în toate compartimentele entităţii şi persoanele responsabile pentru elaborarea şi actualizarea acestuia.

467. In evaluarea sistemului de informare şi comunicare al entităţii verificate, auditorii publici externi trebuie să analizeze, în principal, următoarele:

a) sistemul de generare a informaţiilor în cadrul entităţii;

b) stabilirea unui sistem eficient de comunicare internă şi externă;

c) existenţa unui sistem de raportare adecvat privind: realizarea obiectivelor entităţii; semnalarea eventualelor nereguli; modul de păstrare şi arhivare a documentelor existente la nivelul acesteia etc;

d) dacă echipamentele tehnice, programele informatice, personalul angajat, procedurile şi datele necesare pentru a iniţia, înregistra, procesa şi raporta operaţiunile economice contribuie la realizarea obiectivelor entităţii.

468. Auditorii publici externi trebuie să stabilească măsura în care IT-ul asigură creşterea eficienţei controlului intern al entităţii, respectiv dacă acesta permite:

a) procesarea unui volum mare de tranzacţii sau date;

b) asigurarea obţinerii în mod operativ a unor informaţii exacte;

c) facilitarea unor analize complexe a informaţiilor;

d) monitorizarea performanţelor activităţii entităţii şi a politicilor şi procedurilor sale;

e) realizarea unei segregări a sarcinilor prin implementarea controalelor de securitate în aplicaţii, baze de date şi sisteme de operare.

469. Auditorii publici externi trebuie să analizeze activităţile de control realizate în cadrul entităţii, care se aplică la nivelul tuturor compartimentelor şi în toate domeniile de activitate. Activităţile de control pot fi de prevenire şi/sau de detectare, printre care se pot enumera, în principal, următoarele: autorizarea, analize ale performanţelor, activităţile de control ale sistemelor informaţionale, controalele privind accesul la resurse şi documente, separarea sarcinilor şi a responsabilităţilor, controlul preventiv, inventarierea etc.

Auditorii publici externi trebuie să aibă în vedere faptul că măsura în care controalele interne pot preveni sustragerea de bunuri este relevantă pentru credibilitatea situaţiilor financiare şi va influenţa în mod implicit activitatea de control/audit a Curţii de Conturi.

470. Auditorii publici externi trebuie să cunoască controalele interne relevante din cadrul entităţii şi să identifice modul în care acestea previn, detectează şi corectează denaturările semnificative din categoriile de operaţiuni economice sau ale altor informaţii prezentate în situaţiile financiare, precum şi ale aserţiunilor aferente acestora.

De asemenea, auditorii publici externi trebuie să verifice dacă există o strânsă legătură între controalele interne, pe de o parte, şi obiectivele entităţii, activitatea desfăşurată de entitate şi raportarea financiară, pe de altă parte, în vederea asigurării conformităţii acestora cu prevederile legale, precum şi cu principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

471. Procedurile de audit utilizate de auditorii publici externi pentru evaluarea modului de organizare şi implementare a controalelor interne relevante în cadrul entităţii pot include: chestionarea personalului acesteia, observarea aplicării controalelor specifice, inspectarea documentelor şi a rapoartelor, precum şi urmărirea efectuării operaţiunilor economice.

472. Se va verifica dacă la nivelul entităţii au fost implementate controale interne pentru protejarea datelor şi a activelor împotriva utilizării excesive, a sustragerii acestora ori a achiziţiilor sau vânzării neautorizate. Aceste controale interne pot include:

a) controale de protejare, cum ar fi: utilizarea controalelor de acces (parole, cârduri de acces), care limitează accesul la date, la programele care procesează operaţiuni economice;

b) controale de prevenire a achiziţiilor sau vânzării neautorizate, a sustragerii sau utilizării excesive a bunurilor etc.

473. In evaluarea activităţii de monitorizare de către conducere a controalelor, auditorii publici externi vor avea în vedere dacă această activitate se efectuează aşa cum a fost proiectată şi dacă au fost efectuate modificări corespunzătoare în funcţie de schimbarea condiţiilor iniţiale. In situaţia în care conducerea entităţii verificate nu a reacţionat în mod corespunzător prin implementarea unor controale asupra riscurilor semnificative, auditorii publici externi pot concluziona că există o deficienţă semnificativă în controlul intern al entităţii.

474. La evaluarea sistemului de control intern, auditorii publici externi vor lua în considerare, de asemenea, rezultatele activităţii compartimentului de audit intern al entităţii, verificând însă dacă informaţiile furnizate de acesta sunt credibile şi utile în acţiunea de control/audit a Curţii de Conturi.

475. Pentru evaluarea modului de funcţionare a sistemului de control intern, auditorii publici externi vor efectua teste ale controalelor-cheie din cadrul sistemului de control intern, a căror funcţionare eficientă trebuie să garanteze îndeplinirea următoarelor obiective:

(i) prevenirea sau descoperirea erorilor şi protecţia patrimoniului entităţii (verificarea contabilităţii şi a fiabilităţii acesteia);

(ii) conformitatea operaţiunilor efectuate de entitate cu reglementările legale, regulamentele şi celelalte norme interne. De asemenea, se vor evalua calitatea sistemului de control în ansamblul său, dacă este/nu este adecvată şi nivelul de încredere care se poate acorda acestui sistem de către auditorul public extern.

476. Prin testarea controalelor interne auditorii publici externi trebuie să obţină confirmarea cu privire la modul în care au funcţionat aceste controale. Auditorii publici externi trebuie să hotărască, prin exercitarea raţionamentului profesional, numărul de operaţiuni care trebuie verificate, astfel încât să deţină suficiente probe pentru evaluarea funcţionării satisfăcătoare a activităţilor de control existente în cadrul entităţii. Aceştia trebuie să concentreze testele pe care le efectuează asupra acelor activităţi de control care reduc riscurile şi care au fost identificate în etapa de evaluare a riscului.

477. In urma evaluării sistemului de control intern din entitate, auditorii publici externi concluzionează dacă acesta a fost proiectat conform cerinţelor legale, acordând calificative (foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător).

La stabilirea nivelului de încredere al auditorilor publici externi în sistemul de control intern al entităţii se utilizează informaţiile cuprinse în anexa nr. 27, care prezintă rezultatele evaluării acestui sistem şi modul de funcţionare al acestuia.

478. Probele de audit pentru evaluarea sistemului de control intern al entităţii verificate se vor obţine de către auditorii publici externi atât în etapa de planificare a acţiunii de verificare, cât şi încă din etapa de documentare a acţiunii de verificare, din răspunsurile la chestionarele înaintate conducerii entităţii (anexa nr. 26 şi machetele nr. 4 şi 5), precum şi din informaţiile, actele, documentele furnizate de conducerea entităţii verificate la începutul acţiunii, ca urmare a solicitării lor prin adresa de notificare.

479. Informaţiile obţinute de auditorii publici externi în urma evaluării sistemului de control intern vor fi utilizate ca probe de audit menite să susţină evaluarea riscurilor din cadrul entităţii. Toate aceste informaţii privind evaluarea sistemului de control intern vor fi cuprinse într-o secţiune distinctă a raportului de control şi de audit, aşa cum se precizează la capitolele respective din prezentul regulament.

480. Concluziile formulate de auditorii publici externi cu privire la modul de organizare şi funcţionare a sistemului de control intern din fiecare entitate, precum şi calificativele şi nivelurile de încredere acordate acestor sisteme se vor încărca în aplicaţia INFOPAC pentru a se putea centraliza pe structuri de specialitate şi pe tipuri de entităţi şi de acţiuni de control/audit.

481. Persoanele juridice care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi sunt obligate, potrivit prevederilor art. 42 alin. (2) din lege, să îi transmită acesteia, până la sfârşitul trimestrului I, pentru anul precedent, raportul privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern.

Raportarea se face pe baza raportului-cadru difuzat de către Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de responsabil cu coordonarea şi supravegherea auditului intern pentru toţi ordonatorii de credite.

482. După elaborare, un exemplar din raportul-cadru privind desfăşurarea şi realizarea programului de audit intern, aprobat de către conducătorul entităţii publice, se transmite la Curtea de Conturi, anual, până la 31 martie, după cum urmează:

a) entităţile publice de la nivel central, ordonatorii principali de credite ai bugetului general consolidat transmit rapoartele de activitate la sediul central al Curţii de Conturi;

b) entităţile publice care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de credite transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţă cu principiul teritorialităţii;

c) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, precum şi celelalte entităţi publice de nivel local transmit rapoartele la camerele de conturi, în concordanţă cu principiul teritorialităţii.

483. După înregistrarea la sediul central şi la sediile structurilor teritoriale ale Curţii de Conturi, rapoartele-cadru privind auditul intern se repartizează după cum urmează:

a) la sediul central al Curţii de Conturi, rapoartele se transmit şefilor departamentelor care coordonează activitatea de control/audit la entităţile respective, pentru a fi analizate şi anexate la dosarul permanent al entităţii;

b) la sediile structurilor teritoriale, rapoartele se repartizează directorilor adjuncţi, pentru a fi analizate şi anexate la dosarele permanente ale entităţii.

Fiecare structură de specialitate va întocmi o sinteză a constatărilor rezultate din analiza rapoartelor-cadru privind auditul intern, după cum urmează:

1. departamentele de specialitate vor întocmi câte o sinteză pentru fiecare ordonator principal de credite din administraţia publică centrală aflat în competenţa de verificare;

2. camerele de conturi vor întocmi o sinteză în care vor fi prezentate în secţiuni distincte principalele constatări privind auditul intern pe următoarele categorii de entităţi:

(i) fiecare ordonator principal de credite al administraţiei publice locale, care va include şi constatările de la entităţile din subordine;

(ii) cele aparţinând administraţiei publice centrale (deconcentratele), grupate în funcţie de ordonatorul principal de credite căruia îi sunt subordonate sau care le are în coordonare. Sintezele întocmite de structurile de specialitate vor fi transmise spre centralizare Departamentului de coordonare, care va întocmi anual un raport special destinat Parlamentului cu privire la activitatea de audit intern desfăşurată de entităţile care intră în competenţa de verificare a Curţii de Conturi.

484. Rapoartele-cadru transmise structurilor centrale şi teritoriale ale Curţii de Conturi constituie surse de informaţii pentru auditorii publici externi în exercitarea atribuţiilor de control/audit, precum şi criterii de selectare a entităţilor ce urmează a fi incluse în acţiunile de verificare ale Curţii de Conturi în perioada următoare.

485. In temeiul prevederilor art. 42 alin. (3) din lege, Curtea de Conturi dezvoltă colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, care intră în sfera ei de competenţă, în vederea asigurării complementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii de control/audit pentru:

a) evitarea suprapunerii perioadelor în care se desfăşoară acţiunile de verificare şi cele de audit intern la entităţi;

b) stabilirea acţiunilor de verificare care sunt de interes pentru Curtea de Conturi, a obiectivelor acestora şi a termenelor de realizare, având în vedere respectarea principiului ca acestea să fie, de regulă, ulterioare misiunilor de audit intern;

c) furnizarea de informaţii către Curtea de Conturi de către entităţile publice care intră în competenţa sa de verificare, inclusiv acele informaţii privind elaborarea programelor de audit intern anuale sau muitianuale, precum şi asigurarea unei comunicări eficiente.

486. Auditorii publici externi efectuează acţiuni de evaluare a activităţilor desfăşurate de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern şi Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Control. In cazul acestora se întocmeşte raport de evaluare şi se fac recomandări.

CAPITOLUL VII

Organizarea şi efectuarea auditului public extern de către Autoritatea de Audit asupra fondurilor comunitare nerambursabile şi a cofinanţării naţionale aferente

SECŢIUNEA 1

Atribuţii şi competenţe

487. Autoritatea de Audit efectuează audit public extern, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară, asupra fondurilor prevăzute la art. 12 din lege. Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile, prevăzute la art. 12 din lege, iar principalele constatări şi recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curţii de Conturi.

488. Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, fiind singura autoritate naţională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională. In teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în judeţele în care îşi desfăşoară activitatea agenţii, autorităţi de management şi/sau organismele intermediare care gestionează fondurile comunitare.

489. Principalele atribuţii ale Autorităţii de Audit sunt următoarele:

a) evaluarea conformităţii sistemelor de management şi control pentru programele operaţionale cofinanţate prin instrumentele structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare;

b) verificarea, pe bază de eşantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autorităţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12 din lege;

c) raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de management şi control ale autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor prevăzute la art. 12 din lege, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operaţiunilor cu reglementările comunitare;

d) verificarea existenţei şi corectitudinii elementului de cofinanţare naţional;

e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agenţiilor de plăţi, precum şi pentru contul euro SAPARD, în ceea ce priveşte integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;

f) emiterea opiniei asupra declaraţiei de asigurare emise de agenţiile de plăţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală;

g) emiterea declaraţiilor de închidere, însoţite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau măsură finanţată din fondurile prevăzute la art. 12 din lege, după caz;

h) urmărirea respectării criteriilor de acreditare a autorităţilor responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, pe toată perioada de implementare tehnică şi financiară a acestora;

i) urmărirea modului de implementare de către entităţile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.

490. Pentru fondurile comunitare nerambursabile destinate susţinerii agriculturii şi dezvoltării rurale, Autoritatea de Audit îndeplineşte rolul de organism de certificare.

491. Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi are atribuţii şi proceduri de lucru proprii. Regulile şi procedurile privind activitatea specifică în ceea ce priveşte auditul fondurilor prevăzute la art. 12 din lege respectă cerinţele Comisiei Europene şi se aprobă de către preşedintele acesteia.

492. In îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit este competentă să ceară şi să utilizeze rapoartele altor organisme cu atribuţii de control, audit şi inspecţie bancară.

493. In îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea de Audit are dreptul, potrivit art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) din lege:

a) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii Naţionale a României, verificarea cu prioritate a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;

b) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;

c) să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.

494. Entităţile auditate sunt obligate, potrivit legii, să pună la dispoziţia auditorilor publici externi rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară.

SECŢIUNEA a 2-a

Sfera şi obiectivele auditului

495. Domeniile care intră în competenţa Autorităţii de Audit sunt prevăzute la art. 12 din lege, respectiv fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană, fondurile postaderare şi alte fonduri nerambursabile, astfel:

a) fondurile nerambursabile de preaderare acordate României prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD;

b) fondurile nerambursabile postaderare: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune destinat mediului şi infrastructurii, Fondul European de Garantare în Agricultură, Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit;

c) alte categorii de fonduri decât cele prevăzute la art. 12 din lege, urmând ca reglementările care vizează fondurile respective să prevadă şi asigurarea resurselor necesare acestei activităţi.

496. In cadrul auditului public extern privind fondurile comunitare prevăzute la art. 12 din lege, Autoritatea de Audit asigură verificarea existenţei şi corectitudinii utilizării elementului de cofinanţare naţională.

497. Autoritatea de Audit efectuează audit public extern la toate entităţile care gestionează, certifică, implementează şi/sau beneficiază de fonduri comunitare nerambursabile, indiferent de forma de proprietate şi/sau de natura juridică a acestora.

498. Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

499. Autorităţile competente cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare sunt obligate, potrivit art. 5 alin. (2) din lege, să transmită, la solicitarea scrisă a Autorităţii de Audit, actele, documentele şi informaţiile la termenele şi în structura stabilite de Autoritatea de Audit şi să asigure accesul în sediile acestora.

500. Incălcarea obligaţiei prevăzute la art. 5 alin. (2) din lege reprezintă limitarea ariei de audit, putând conduce la o opinie cu rezerve sau la imposibilitatea exprimării unei opinii.

501. Constatarea abaterilor care au drept consecinţă limitarea ariei de audit se face de către auditorii publici externi şi se consemnează în rapoartele de audit.

502. In conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit efectuează următoarele tipuri de audit: audit de conformitate, audit de sistem, audit al operaţiunilor şi audit la finalizarea proiectului/programului:

a) obiectivul auditului de conformitate este obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemele de management şi control stabilite pentru implementarea programelor operaţionale cofinanţate prin instrumente structurale şi prin Fondul European pentru Pescuit sau prin alte instrumente financiare din bugetul Comunităţii Europene sunt instituite conform principiilor regulamentelor comunitare;

b) obiectivul auditului de sistem este obţinerea unei asigurări rezonabile că sistemele de management şi control funcţionează eficace pentru a preveni erorile şi neregulile şi că, în cazul apariţiei acestora, sistemul este capabil să le detecteze şi să le corecteze;

c) obiectivul auditului operaţiunilor este obţinerea unei asigurări rezonabile că declaraţiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene sunt exacte, iar tranzacţiile aferente sunt conforme cu normele comunitare şi naţionale aplicabile;

d) obiectivul auditului la încheierea parţială/finală a proiectului/programului este obţinerea unei asigurări rezonabile că proiectul/programul a fost implementat în conformitate cu cerinţele regulamentelor comunitare în baza cărora se emite declaraţia de încheiere parţială/finală.

SECŢIUNEA a 3-a

Desfăşurarea activităţii de audit

503. Acţiunile de audit se desfăşoară în baza strategiilor de audit şi a programului anual de activitate, aprobate de preşedintele Autorităţii de Audit şi transmise, după caz, Comisiei Europene.

504. Declanşarea acţiunii de audit constă în notificarea entităţii ce urmează să fie auditată, printr-o scrisoare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 28.

505. Desfăşurarea acţiunii de audit se face cu respectarea următoarelor etape: planificare, execuţie şi raportare, după cum urmează:

a) planificarea constă în stabilirea obiectivelor de audit, cunoaşterea şi înţelegerea activităţii entităţii auditate, efectuarea analizei de risc, stabilirea materialităţii, utilizarea muncii altor auditori şi experţi, dacă este cazul, eşantionarea, elaborarea, revizuirea, avizarea şi aprobarea planului de audit, însoţit de programele de audit, listele de verificare, chestionare şi alte instrumente de lucru;

b) execuţia auditului constă în efectuarea testelor de control, a procedurilor de fond, aplicarea tehnicilor de audit şi obţinerea probelor de audit;

c) raportarea constă în elaborarea proiectului raportului de audit, parcurgerea procedurii de conciliere, definitivarea constatărilor, recomandărilor şi concluziilor auditului/opiniei de audit, după caz.

506. Pentru fiecare acţiune de audit se întocmeşte un raport de audit scris. Raportul de audit include, de regulă, următoarele secţiuni:

a) introducere, cuprinzând obiectivele şi scopul auditului, baza legală a auditului, prezentarea pe scurt a entităţilor şi a sistemului de management şi control auditat, perioada auditată;

b) sumarul executiv, cuprinzând cele mai importante constatări şi recomandări şi concluzia generală a auditului;

c) metodologia de audit, cuprinzând standardele utilizate în activitatea de audit, instrumentele de lucru utilizate, identificarea eşantionului şi a metodei de eşantionare, activitatea de audit efectuată;

d) constatări, cuprinzând detalierea pe fiecare autoritate a naturii abaterilor şi neregulilor identificate în funcţie de tipul auditului efectuat, slăbiciunile identificate în sistemul de management şi control şi impactul acestora, natura erorilor constatate, eventualele corecţii financiare, operaţiunile care pot fi afectate de erorile sistemice pentru care trebuie să fie extinse investigaţiile şi altele;

e) concluzii şi recomandări, cuprinzând rezultatele auditului şi măsurile necesare a fi luate de entităţile auditate;

f) răspunsul entităţilor auditate, informaţiile suplimentare furnizate şi programul propus pentru implementarea recomandărilor;

g) concluzia generală/opinia exprimată în raport cu rezultatele auditului.

507. Inainte de finalizarea raportului de audit are loc procedura de conciliere cu entităţile auditate.

a) Procedura de conciliere reprezintă o etapă în procesul de audit, de clarificare a unor constatări şi/sau recomandări, în care reprezentanţii entităţii auditate prezintă, după caz, auditorilor date şi documente suplimentare.

b) Proiectul raportului de audit este transmis entităţilor auditate însoţit de o scrisoare semnată de preşedintele Autorităţii de Audit, prin care se solicită în cadrul unui termen stabilit ca entităţile auditate să comunice punctul lor de vedere cu privire la constatările cuprinse în proiectul raportului de audit, măsurile propuse pentru remedierea deficienţelor constatate şi perioada de implementare a acestora.

c) In cazul în care entităţile auditate nu transmit punctul lor de vedere în cadrul termenului stabilit, proiectul de raport se consideră însuşit, iar în raportul final de audit se vor menţiona aceste fapte.

d) Termenul prevăzut la lit. b) este de maximum 15 zile calendaristice şi se stabileşte/comunică pentru fiecare raport de audit. In cadrul acestui termen pot fi organizate întâlniri de lucru între reprezentanţii Autorităţii de Audit şi entităţile auditate.

508. In situaţia în care există diferenţe de opinii între auditorii publici externi şi conducerea entităţii auditate, care nu pot fi rezolvate cu ocazia procedurii de conciliere, auditorii publici externi prezintă în raportul final de audit punctul de vedere al entităţii auditate şi explică motivaţiile care au stat la baza nesoluţionării acestora.

509. Numărul de exemplare ale raportului de audit se stabileşte în funcţie de numărul destinatarilor acestuia, astfel încât unul să rămână la sediul Autorităţii de Audit. Rapoartele de audit se înregistrează la sediul Autorităţii de Audit. Un exemplar din raportul de audit împreună cu documentaţia completă a misiunii de audit se păstrează şi se arhivează conform regulilor comunitare şi naţionale. Informaţiile cuprinse în rapoartele de audit devin publice odată cu publicarea raportului public anual al Curţii de Conturi.

SECŢIUNEA a 4-a

Valorificarea rapoartelor de audit

510. In vederea valorificării constatărilor, Autoritatea de Audit transmite entităţilor auditate şi, după caz, altor organisme interesate câte un exemplar al raportului de audit.

511. Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate nereguli, Autoritatea de Audit solicită autorităţilor competente să ia măsuri de înlăturare a acestora, iar acestea din urmă sunt obligate să le ducă la îndeplinire.

512. Atunci când în rapoartele de audit sunt consemnate constatări determinate de nerespectarea reglementărilor comunitare şi/sau naţionale, Autoritatea de Audit poate aplica, după caz, corecţii financiare sau măsuri care să asigure înlăturarea neregulilor/recuperarea cheltuielilor nejustificate, după cum urmează:

1. corecţii financiare, în cazul:

a) nerespectării regimului achiziţiilor publice;

b) abaterilor de sistem - atunci când există deficienţe/nereguli ce caracterizează întregul sistem de management şi control al programului operaţional, stabilite sau constatate de auditorii publici externi şi care ar putea avea consecinţe asupra cheltuielilor ce se fac din fondurile care finanţează un program operaţional.

2. întreruperea plăţilor/suspendarea plăţilor până la remedierea/înlăturarea deficienţelor de sistem.

3. recuperarea cheltuielilor, în cazul plăţilor fără documente legale, care nu exprimă realitatea şi care au avut consecinţe cu privire la executarea lucrărilor, conformitatea cu termenii de referinţă, nerespectarea caietelor de sarcini, ofertelor, contractelor şi/sau documentaţiei tehnice de proiectare şi de execuţie etc.

513. Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare, sesizate de Autoritatea de Audit prin rapoartele sale, sunt obligate să comunice acesteia rezultatul propriilor verificări efectuate.

514. In situaţia în care, pe parcursul misiunilor sale, Autoritatea de Audit descoperă indicii de posibile fraude, acestea sunt comunicate pentru soluţionare, în condiţiile legii, organelor competente.

515. a) Potrivit regulamentelor comunitare, Autoritatea de Audit este obligată să urmărească modul în care sunt implementate de către entităţile auditate recomandările consemnate în rapoartele sale de audit. In acest sens, Autoritatea de Audit monitorizează modul de implementare a recomandărilor pe baza calendarului de implementare stabilit în raportul de audit.

b) Trimestrial, entităţile responsabile cu implementarea recomandărilor formulate de către Autoritatea de Audit îi comunică acesteia stadiul implementării.

516. Verificarea modului în care au fost implementate recomandările se face pe teren, dacă este cazul, după un interval de timp stabilit de la caz la caz, în funcţie de natura activităţii şi recomandările cuprinse în raportul de audit. Rezultatele acestor verificări se consemnează de către echipa de audit într-un raport de urmărire a modului de implementare a recomandărilor (follow-up). Modul de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit se poate verifica şi cu ocazia unei noi misiuni de audit.

517. a) Pentru întocmirea de către Autoritatea de Audit a raportului anual de control ce se înaintează Comisiei Europene până la data de 31 decembrie a fiecărui an, entităţile auditate sunt obligate să comunice Autorităţii de Audit, trimestrial, modul în care au fost implementate recomandările formulate în cadrul raportului de audit. Pentru trimestrul IV, comunicarea modului în care au fost implementate recomandările formulate în cadrul raportului de audit se face până la 30 noiembrie.

b) Ori de câte ori recomandările Autorităţii de Audit nu sunt implementate sau sunt implementate parţial, conducerea autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare va transmite şi probele/documentele, precum şi motivele care au dus la neîndeplinirea recomandărilor Autorităţii de Audit.

c) In situaţiile menţionate la lit. b) Autoritatea de Audit va proceda, în cadrul misiunilor de urmărire a implementării recomandărilor, la analiza probelor/documentelor, precum şi a motivelor prezentate, astfel încât să se asigure că datele şi documentele privind obţinerea şi utilizarea fondurilor comunitare, respectiv a fondurilor publice aferente acestora, au fost reale şi corecte. In mod corespunzător, propriile constatări vor putea fi menţinute, reconsiderate sau revizuite, după caz.

518. Pe baza raportului de audit, în aplicarea prevederilor art. 43 din lege, la propunerea direcţiei de specialitate şi cu avizul vicepreşedintelui coordonator, preşedintele Autorităţii de Audit poate emite o decizie prin care se stabileşte, după caz:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată.

519. Modelul deciziei prevăzute la pct. 518 se regăseşte în anexa nr. 29.

520. Decizia emisă de Autoritatea de Audit se transmite autorităţii competente pentru aplicarea măsurilor prevăzute în aceasta.

521. Decizia poate fi contestată, în condiţiile legii, în termen de 15 zile calendaristice la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel menţionată în decizie.

522. Măsurile luate ca urmare a aplicării prevederilor art. 43 din lege încetează atunci când Autoritatea de Audit, pe baza propriilor verificări şi a documentelor puse la dispoziţie de entitatea auditată, constată şi comunică acesteia că neregulile care au condus la emiterea deciziei au fost înlăturate.

SECŢIUNEA a 5-a

Abateri şi sancţiuni

523. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) şi ale art. 45 din lege constituie abatere şi se sancţionează cu amendă civilă egală cu salariul cuvenit de la două până la 5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite.

524. Abaterile de la prevederile art. 42 alin. (1) lit. b), c) şi d) şi ale art. 45 din lege se constată de auditorii publici externi prin proces-verbal de constatare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 30 sau, după caz, în anexa nr. 31, iar sancţiunea se stabileşte prin decizie aprobată de preşedintele Autorităţii de Audit, conform modelului prevăzut în anexa nr. 32.

525. Procesul-verbal de constatare se înaintează direcţiei de specialitate din cadrul Autorităţii de Audit. Directorul direcţiei de specialitate întocmeşte proiectul de decizie şi cu avizul vicepreşedintelui coordonator îl prezintă spre aprobare preşedintelui Autorităţii de Audit.

526. La nivelul Autorităţii de Audit, evidenţa rapoartelor de audit, a proceselor-verbale de constatare şi a deciziilor emise de către preşedintele Autorităţii de Audit, în sensul valorificării constatărilor, se ţine după o metodologie proprie.

527. In decizie se menţionează obligatoriu: numele şi prenumele persoanei sancţionate, adresa de domiciliu a acesteia, numărul şi data Procesului-verbal de constatare încheiat de auditorul public extern, căile de atac şi perioada de timp în care prevederile deciziei pot fi contestate.

528. Decizia Autorităţii de Audit, prin care a fost stabilită amenda civilă, se transmite persoanei care a fost sancţionată, la adresa de domiciliu a acesteia.

529. Decizia poate fi contestată, în condiţiile legii, în termen de 15 zile calendaristice la Secţia de contencios administrativ a curţii de apel menţionate în decizie.

530. Contestaţia nu suspendă executarea deciziei.

531. Deciziile prin care au fost stabilite amenzi civile se transmit organelor judeţene/al municipiului Bucureşti de executare fiscală ale Ministerului Finanţelor Publice, în vederea urmăririi şi încasării în condiţiile legii.

532. In situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat abateri grave cu caracter financiar sau fapte cauzatoare de prejudicii importante, consemnate în rapoartele sale de audit, poate cere, în temeiul prevederilor art. 45 din lege, suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea acestora, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care au fost implicate. Cererea de suspendare se semnează de către preşedintele Autorităţii de Audit.

533. Cererea de suspendare se iniţiază în cadrul direcţiei care a constatat abateri grave cu caracter financiar, se avizează de către vicepreşedinte şi se semnează de către preşedintele Autorităţii de Audit.

534. Cererea de suspendare semnată de către preşedintele Autorităţii de Audit se transmite autorităţii competente în luarea măsurii de suspendare din funcţie a persoanei vizate. Modelul cererii de suspendare este prevăzut în anexa nr. 33.

535. a) In situaţia în care Autoritatea de Audit a constatat că autorităţile competente în gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nu au asigurat implementarea recomandărilor care vizează recuperarea prejudiciilor ce afectează bugetul comunitar şi naţional va proceda la sesizarea organelor de urmărire penală pentru aplicarea prevederilor art. 64 din lege.

b) Sesizarea prevăzută la lit. a) se iniţiază de către direcţia de specialitate, cu avizul vicepreşedintelui coordonator, şi constă în formularea unei scrisori, semnată de preşedintele Autorităţii de Audit, către organele de urmărire penală, la care se anexează raportul de audit sau extras din acesta cu privire la prejudiciile ce afectează bugetul comunitar şi naţional, însoţit de probe, dovezi, documente de lucru, după caz, care atestă existenţa prejudiciilor şi lipsa măsurilor pentru recuperarea acestora.

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

536. In exercitarea funcţiilor sale, în situaţia în care auditorii publici externi iau cunoştinţă de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceştia sunt obligaţi să respecte caracterul lor şi să facă cunoscute aceste informaţii numai autorităţilor îndreptăţite, aşa cum prevede art. 5 alin. (7) din lege. Obligativitatea confidenţialităţii se respectă atât pe parcursul, cât şi după finalizarea acţiunii de control/audit.

537. Actele întocmite şi/sau emise de structurile Curţii de Conturi au caracter public numai după încheierea procedurilor de valorificare prevăzute în prezentul regulament.

538. Anexele nr. 1-33 fac parte integrantă din prezentul regulament.

539. Acţiunile de control/audit care la data intrării în vigoare a prezentului regulament se află în stadiu de execuţie sau de valorificare a constatărilor vor fi finalizate în conformitate cu prevederile regulamentului aplicabil în momentul începerii acestor acţiuni.

540. In aplicarea prezentului regulament Curtea de Conturi poate emite precizări, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi.

ANEXA Nr. 1

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi....................

Adresa .............................................

Nr. de înregistrare........./ziua...../luna...../anul ...

Către....................................

(părţile interesate)

Stimate(ă).............................................................................................................

Conform Programului de activitate a Curţii de Conturi pe anul..........., aprobat prin Hotărârea plenului nr......../.............., vă comunicăm că în perioada .................................. urmează să efectuăm o acţiune de........................cu tema............................. la (numele entităţii care va fi supusă verificării) .....................................................................................

In scopul efectuării în condiţii optime a activităţii de control/documentare şi în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, vă rugăm să puneţi la dispoziţia auditorilor publici externi actele, documentele şi informaţiile ce vă vor fi solicitate, precum şi să asiguraţi un spaţiu adecvat şi logistica necesară pe perioada desfăşurării acţiunii.

In vederea eficientizării acţiunii de control/documentare şi implicit a reducerii timpului de efectuare a acestei acţiuni la entitatea dumneavoastră, vă rugăm să pregătiţi şi respectiv să furnizaţi/înmânaţi la data prezentării echipei de control actele, documentele şi informaţiile prevăzute în lista anexată*, în structura stabilită de Curtea de Conturi.

In cazul în care actele, documentele şi informaţiile necesare nu vor fi puse la dispoziţia echipei de control a Curţii de Conturi la termenele şi în structura stabilite de conducerea departamentului/camerei de conturi şi ulterior de către echipa de control, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicată.

Cu stimă,

..........................................

Semnătura

(şefului departamentului/directorului camerei de conturi)

.....................................................................................................

* Conform pct. 43 din regulament, lista anexată cuprinde actele, documentele şi informaţiile prevăzute în anexa nr. 26 şi în machetele nr. 1-5 la regulament.

ANEXA Nr. 2.1

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi..................................................

Adresa .............................................

Număr de înregistrare......../ziua...../luna...../anul.....

DELEGAŢIE

In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform cărora Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, domnul/doamna........................, auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipă, din cadrul Departamentului/Camerei de Conturi.............din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr.........., este împuternicit/împuternicită să efectueze/să efectueze şi să coordoneze acţiunea de documentare cu privire la (denumirea acţiunii de documentare) .................................................................... la entitatea..................................

In cadrul obiectivului general prevăzut în reglementările mai sus menţionate, în acţiunea de documentare vor fi urmărite, în principal, următoarele obiective: (Se vor prezenta în detaliu principalele obiective urmărite.) ................................................. ............................................................................

Verificarea se va desfăşura în perioada...................., iar perioada pentru care se face documentarea este.........................

Obiectivele acţiunii de documentare şi perioada supusă documentării, menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatările rezultate pe parcursul acţiunii.

Auditorul public extern are acces neîngrădit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificării Curţii de Conturi sunt obligate să le pună la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată.

In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi în structura stabilită de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicată.

Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr....... din data de .................. (Fraza va fi inclusă numai în cazul următoarelor entităţi: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul

Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de informaţii Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.).

Şeful departamentului/Directorul camerei de conturi,

............................................................................

ANEXA Nr. 2.2

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi..................................................

Adresa .............................................

Număr de înregistrare......../ziua...../luna...../anul......

DELEGAŢIE

In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform cărora Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, domnul/doamna........................., auditor public extern/auditor public extern în calitate de şef de echipă, din'cadrul Departamentului/Camerei de Conturi.............din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr.........., este împuternicit/împuternicită să efectueze/să efectueze şi să coordoneze, verificarea (denumirea acţiunii de control) ........................................................................la entitatea.................................

In cadrul obiectivului general prevăzut în reglementările mai sus menţionate, în acţiunea de verificare vor fi urmărite, în principal, următoarele obiective: (Se vor prezenta în detaliu principalele obiective urmărite.) ............................................. ...........................................................................................................

Pe lângă obiectivele de mai sus se vor verifica şi realitatea lucrărilor de investiţii, dacă astfel de lucrări au fost efectuate, precum şi economicitatea, eficienţa şi eficacitatea cu care entitatea a utilizat fondurile publice şi a administrat patrimoniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

Verificarea se va desfăşura în perioada................................., iar perioada supusă controlului este..................................

Obiectivele de control şi' perioada supusă verificării, menţionate mai sus, se pot completa în funcţie de constatările rezultate pe parcursul acţiunii de control'.

Auditorul public extern are acces neîngrădit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificării Curţii de Conturi sunt obligate să le pună la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată.

In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 şi 63 din Legea nr. 94/1992, republicată.

Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret nr........... din data de ...................... (Fraza va fi inclusa numai în cazul următoarelor entităţi: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul

Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.).

Perioada supusă verificării se extinde în cazul constatării unor deficienţe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă, dar care pot avea caracter de continuitate (de exemplu, nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziţii publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidentierea unor bunuri în patrimoniu etc), sau a unor deficienţe care provin din perioada anterioară celei supuse verificării şi care se referă la:

a) nestabilirea, neevidentierea şi neîncasarea la termen a drepturilor de creanţă cuvenite entităţii şi bugetelor publice (clienţi, dividende, impozite, taxe, contribuţii etc);

b) încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanţarea şi plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate in perioada anterioară celei supuse verificării.

Şeful departamenului/Directorul camerei de conturi,

.....................................................................................

ANEXA Nr. 2.3

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi..................................................

Adresa .............................................

Număr de înregistrare......../ziua...../luna...../anul...

DELEGAŢIE

In baza prevederilor art. 140 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, conform cărora Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, domnul/doamna.................................., auditor public extern/a'uditor public extern în calitate de şef de echipă, din cadrul Departamentului/Camerei de Conturi................din Curtea de Conturi, posesor/posesoare al/a legitimaţiei nr.........., este împuternicit/împuternicită să efectueze/să efectueze şi să coordoneze acţiunea de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr.....din data de......, emisă de consilierul de conturi/directorul Camerei de Conturi...............la entitatea.........................

Verificarea se va desfăşura în perioada........................

Auditorul public extern are acces neîngrădit la toate actele, documentele şi informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale, iar persoanele juridice şi fizice supuse verificării Curţii de Conturi sunt obligate să le pună la dispoziţia acestuia, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, republicată.

In cazul în care aceste acte, documente şi informaţii necesare nu vor fi puse la dispoziţia auditorului public extern la termenele şi în structura stabilite de acesta, vor fi aplicate prevederile art. 62 si 63 din Legea nr. 94/1992, republicată.

Auditorul public extern posedă autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul strict secret, nr.......din data de.....................(Fraza va fi inclusă numai in cazul următoarelor entităţi: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi entităţile din subordinea acestora.).

Şeful departamenului//Directorul camerei de conturi,

.....................................................................................

ANEXA Nr. 3

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi....................

CONŢINUTUL

dosarului curent întocmit în urma acţiunilor de control

1. Programul de control detaliat (tematica)

2. Adresa de notificare

3. Nota întocmită cu ocazia instruirii

4. Delegaţiile

5. Planul de control

6. Raportul de control, cu anexele acestuia, respectiv:

a) situaţii, tabele;

b) notele de relaţii;

c) actele, documentele şi informaţiile obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici externi;

d) nota cuprinzând propunerea de extindere a perioadei supuse verificării, dacă este cazul;

e) nota privind propunerea de solicitare a serviciilor unui expert, dacă este cazul;

f) nota privind propunerea de solicitare către anumite instituţii specializate ale statului să efectueze cu prioritate unele verificări de specialitate, dacă este cazul;

g) nota/notele de constatare, dacă este cazul;

h) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dacă este cazul;

i) procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, dacă este cazul;

j) procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, dacă este cazul;

k) nota de conciliere.

7. Nota unilaterală

8. Alte acte, documente şi informaţii obţinute în cadrul acţiunii curente, care susţin constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici externi

9. Documentele de lucru întocmite

10. Obiecţiile formulate la constatările consemnate în raportul de control, dacă este cazul

11. Actele întocmite în procesul de valorificare a constatărilor:

a) nota conţinând poziţia motivată legal referitoare la obiecţii, dacă este cazul;

b) nota privind măsurile propuse de auditorii publici externi, altele decât cele recomandate în raportul de control (blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificării, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmărire penală), dacă este cazul;

c) decizia emisă de şeful de departament/directorul camerei de conturi;

d) adresele şefului de departament/directorului camerei de conturi, inclusiv cele prin care se solicită blocarea fondurilor bugetare sau speciale; suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma verificării, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate; sesizarea organelor de urmărire penală, dacă este cazul;

e) contestaţia formulată de conducătorul entităţii verificate, referitoare la măsurile dispuse prin decizie, dacă este cazul;

f) nota întocmită de directorul din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi, cuprinzând punctul de vedere referitor la contestaţia formulată de conducătorul entităţii verificate împotriva măsurilor din decizie, dacă este cazul;

g) încheierea emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor, dacă este cazul;

h) informarea Departamentului juridic privind întâmpinarea depusă la instanţa de contencios administrativ competentă împotriva încheierii formulate de comisia de soluţionare a contestaţiei la decizia emisă în procesul de valorificare a constatărilor din raportul de control, dacă este cazul;

i) nota unilaterală şi/sau raportul de control întocmite cu ocazia verificării modului de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie

12. Nota de evaluare a raportului de control şi/sau a notei unilaterale

ANEXA Nr. 4

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi.......................

RAPORT DE CONTROL

Localitatea...................................., ziua......luna................anul...........

Subsemnatul/ Subsemnaţii,.................................................., având funcţia de auditor/ auditori public/ publici extern/externi în cadrul (denumirea structurii de control) .........................................................................., în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi al Delegaţiei nr.......... din data de.........................., am efectuat în perioada....................................... controlul (denumirea acţiunii) ............................................. la (denumirea entităţii verificate, numărul de înregistrare la registrul comerţului sau codul unic de înregistrare) ............................................................................... ............................................................ din (localitatea şi adresa completă) ..................................................... pentru perioada (perioada supusă controlului) ..................................................   

In perioada supusă verificării şi în timpul controlului, conducerea executivă, precum şi conducerea compartimentelor economice, financiare şi contabile, după caz, ale entităţii verificate au fost' asigurate de ..................................... ..................................................................................................................... (Se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea executivă şi a compartimentelor respective în perioada supusă verificării şi în timpul controlului.)

Conţinut:

1. prezentarea succintă a entităţii, respectiv: scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative în baza cărora funcţionează aceasta, modul de organizare şi funcţionare a entităţii, principalele date din bilanţ şi contul de execuţie, analiza evoluţiei principalilor indicatori economico-financiari'care caracterizează activitatea entităţii etc, precum şi sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de control efectuate la entitatea respectivă;

2. constatările rezultate în urma acţiunii de control efectuate.

Pentru fiecare constatare din actul de control se consemnează în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) descrierea detaliată, cât mai completă şi în clar a erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate constatate, a faptei săvârşite pentru care există indicii că a fost înfăptuită cu încălcarea legii penale şi/sau a cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, pe bază de date, documente şi alte dovezi relevante, precum şi a cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia acestor deficienţe.

De asemenea, se va consemna, acolo unde este cazul, şi faptul că deficienţele constatate s-au datorat:

(i) neorganizării, nefuncţionării sau funcţionării defectuoase a formelor de control intern şi de audit intern;

(ii) exercitării unei activităţi necorespunzatoare de către managementul entităţii;

(iii) pregătirii profesionale headecvate a personalului entităţii;

(iv) lipsei de experienţă a personalului;

(v) carenţelor, inadvertenţelor şi imperfecţiunilor cadrului legislativ;

b) actul normativ încălcat, cu indicarea articolului, literei şi a conţinutului acesteia;

c) valoarea estimativă a erorii/abaterii constatate, care se determină pe bază de date, documente şi alte probe relevante;

d) consecinţele economico-financiare, sociale etc. ale erorii/abaterii de la legalitate şi regularitate,' ale faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale şi/sau ale cazului de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului;

e) persoanele cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţele, cu descrierea atribuţiilor prevăzute în fişa postului şi/sau în celelalte norme şi regulamente interne, sinteza explicaţiilor şi punctul de vedere al acestora faţă de deficienţele constatate, exprimate în nota de relaţii, precum şi punctul de vedere motivat al auditorilor publici externi în cazul neluării în considerare a justificărilor prezentate de aceste persoane;

f) faptele care constituie contravenţie, a căror constatare intră în competenţa Curţii de Conturi, persoanele răspunzătoare de faptele contravenţionale constatate şi sancţiunile contravenţionale aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor întocmit în conformitate cu prevederile pct. 128-137 din regulament;

g) măsurile luate de către entitatea verificată în timpul controlului;

h) punctul de vedere al conducerii entităţii verificate faţă de problemele rămase în divergenţă în urma procesului de conciliere şi motivaţia auditorilor publici externi pentru neînsuşirea acestui punct de vedere;

i) recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate, în vederea înlăturării erorii/abaterii constatate, a faptei pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale şi/sau pentru creşterea economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, consemnate în actul de control, recomandări care vor sta la baza formulării măsurilor ce urmează a fi dispuse prin decizie de către şeful structurii de specialitate respective.

3. In raportul de control se vor mai consemna, în secţiuni distincte, şi următoarele:

a) constatările, concluziile şi recomandările cu privire'la:

(i) evaluarea de către auditorii publici externi a sistemului de control şi audit intern al entităţii verificate, pe baza tuturor informaţiilor cuprinse la cap. VI din regulament;

(ii) inventarierea şi evaluarea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale aflate în administrarea entităţii verificate;

(iii) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

(iv) respectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în utilizarea fondurilor publice;

b) carenţele, inadvertenţele sau imperfecţiunile cadrului legislativ identificate cu ocazia controlului;

c) prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acţiunilor de verificare efectuate la entităţile subordonate, dacă este cazul.

4. Tot în secţiuni distincte vor fi prezentate şi constatările rezultate în urma fiecărui tip de acţiune de control, aşa cum se precizează la pct. 83 şi 84 din regulament.

5. Punctul de vedere al conducerii entităţii cu privire la constatările rezultate în urma acţiunii de verificare şi motivele neînsuşirii acestuia de către echipa de control.

6. Măsurile luate în timpul controlului de conducerea entităţii pentru înlăturarea deficienţelor constatate de echipa de control.

7. Concluziile generale şi recomandările formulate de auditorii publici externi

Prezentul raport de control, care conţine împreună cu anexele un nr. de.......pagini, a fost întocmit în.......exemplare şi a fost înregistrat sub nr...........din..........la entitatea controlată şi la nr.....din data de..............în registrul unic de control. Din acestea un exemplar se lasă entităţii verificate, iar.......exemplare se vor restitui echipei de control în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării acestora la entitatea verificată sau de la data confirmării lor de primire.

Prin semnarea raportului de control se recunoaşte restituirea tuturor actelor şi documentelor puse la dispoziţie auditorilor publici externi.

Impotriva prezentului raport de control pot fi formulate obiecţii de către conducătorul entităţii în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării actului la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia.

Echipa de control,

Auditori publici externi:

Numele şi prenumele

..........................

Semnătura

....................

Reprezentanţii legali ai entităţii controlate,

Numele şi prenumele, funcţia

......................................

Semnătura

.......................

NOTE:

1. In cazul întocmirii unei note de constatare ce a fost transmisă departamentului de specialitate ca urmare a acţiunii de control efectuate la sucursale, filiale sau alte subunităţi fără personalitate juridică ale unor operatori economici, se va consemna despre acest lucru în raportul de control.

2. In situaţia în care o persoană refuză să răspundă la întrebările formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor consemna despre acest lucru în raportul de control.

ANEXA Nr. 5

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi.................

NOTĂ DE RELAŢII*

Solicitate domnului/doamnei ........................., domiciliat/domiciliată în ......................................., str..............................nr. ......, posesor/posesoare al/a BI/CI seria...... nr.................., CNP............................., încadrat/încadrată la (instituţia publică, regia autonomă, societatea comercială, bancară etc.) ................................................ în funcţia de..............................., în perioada (perioada controlată)............................................., în temeiul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată.

Aspectele în legătură cu care vi se solicită relaţii se referă la următoarele: 1. descrierea deficienţei constatate:

1. întrebare (Se vor formula întrebări menite să clarifice cauzele şi împrejurările în care au fost produse aspectele constatate.):.........

2. descrierea deficienţei constatate: 2. întrebare:........

...........................................

n. întrebare: Mai aveţi ceva de adăugat?

Vă rugăm să prezentaţi orice documente sau acte justificative care să probeze afirmaţiile făcute. De asemenea, puteţi prezenta şi alte informaţii considerate de dumneavoastră necesare clarificării împrejurărilor in care s-au produs deficienţele constatate.

Auditorul public extern va preciza data până la care trebuie prezentată nota de relaţii.

Data:

.................

Auditor public extern,

Numele şi prenumele

..............................

Semnătura

...................

* Persoana căreia i s-au solicitat relaţii prezintă în scris, sub semnătură, răspunsurile la întrebările formulate în nota de relaţii.

ANEXA Nr. 6

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi............................

Către.........................

Stimate(ă).............................................................................................................

Vă transmitem alăturat un număr de........exemplare din raportul de control nr...........din data de......................., încheiat în urma acţiunii de verificare............................................ pe care Curtea de Conturi (structura de specialitate) a efectuat-o în perioada.................................la entitatea pe care o reprezentaţi.

Termenul pentru semnarea şi restituirea a.....exemplare din raportul de control este de........zile calendaristice de la data înregistrării acestuia la registratura entităţii sau de la data confirmării de primire când raportul se transmite prin poştă.

Precizăm că în cazul în care nu respectaţi termenul prevăzut mai sus pentru semnarea raportului de control acesta se consideră „refuzat să fie semnat" şi se procedează la valorificarea lui potrivit normelor Curţii de Conturi.

La constatările înscrise în prezentul raport de control pot fi formulate obiecţiuni de către conducătorul entităţii şi depuse/transmise la sediul nostru din str............................., nr........în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării actului la entitatea dumneavoastră sau de la data confirmării de primire a acestuia, în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi ale pct. 122 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010.

Dacă obiecţiile se depuns/se transmit după expirarea acestui termen, acestea nu vor mai fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.

Echipa de control,

Auditori publici externi:

Numele şi prenumele, funcţia

...............................

Semnătura

...............................

ANEXA Nr. 7

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departament/Camera de Conturi........................

PROCES-VERBAL

de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

încheiat astăzi....., luna..........anul......., ora ..... In localitatea.............., judeţul/sectorul..............

Subsemnatul/Subsemnaţii,............................................., având funcţia/funcţiile de.................la...................................., în baza legitimaţiei de serviciu nr..................şi a delegaţiei de control nr..................., în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, ca urmare a verificării .......................................efectuate în perioada......................la (denumirea entităţii verificate, cod de înregistrare fiscală) .............................................................................., din (localitatea şi adresa completă) ..........................................................................., în ziua.......luna...........anul............, ora..........., am constatat următoarele:

I. In urma examinării......................au fost constatate următoarele fapte:

1....................................................................

2................................................................

II. Faptele de mai sus constituie contravenţii prevăzute la:

1. art......alin......lit......din....................................;

2. art......alin......lit......din....................................;

3. art......alin......lit......din....................................

III. De săvârşirea acestor fapte se face vinovat contravenientul:

a) Persoana juridică (denumirea)..........................................................., cod unic de înregistrare........................., cu sediul în localitatea ................................, bd./str............................. nr......, bl....., sc....., et......, ap....., judeţul/sectorul .............., reprezentată de.............................................,în calitate de.............................., cu CNP............................., cu domiciliul în localitatea ....................................., bd./str. ...................nr....., bl....., sc....., et....., ap.....Judeţul/sectorul..................., născut/ născută la data de........................., în localitatea...................., judeţul/sectorul ..............., legitimat/legitimată cu Bl/CI/paşaport seria..... nr. .................., emis/emisă de.....................la data de...................

b) Persoana fizică (numele, prenumele): .............................................., născut/născută la data de...........................în localitatea........................... Judeţul....................., CNP.........................., domiciliat/domiciliată în oraşul (comuna)..........................., bd./str................................nr....., bl......, sc......, et....., ap....., judeţul/sectorul.............., legitimat/legitimată cu Bl/CI/paşaport seria........ nr........................., emis/emisă de.........................la data de......................., funcţia................................., locul de muncă...........................................................

IV. Fapta/Faptele prevăzută/prevăzute în actul/actele normativ/normative se sancţionează conform:

1. art......alin......lit.......din................., cu amendă de la.......................lei la........................lei;

2. art......alin......lit.......din................., cu amendă de la.......................lei la........................lei;

3. art......alin......lit.......din................., cu amendă de la.......................lei la........................lei,

stabilindu-se cuantumul amenzii pentru fapta/faptele de la pct.......:

1. în sumă de........................(..................................) lei;

2. în sumă de........................(..................................) lei;

3. în sumă de........................(..................................) lei;

suma totală fiind de..............(..................................) lei.

V. Alte menţiuni:

La cererea contravenientului, s-au formulat următoarele obiecţii:

........................................................................................................

In conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva prezentului proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se poate face plângere în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. Plângerea suspendă executarea.

Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate.

Prezentul proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a fost încheiat în 3 (trei) exemplare.

Echipa de control/audit,

......................................

Primit

Contravenient,

........................

Martor(i),

........................

..........................

Auditori publici externi:

Numele, prenumele şi funcţia

..............................................

Semnătura

....................

ANEXA Nr. 8

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi....................................

PROCES-VERBAL DE CONSTATARE

a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată

Localitatea........, ziua .... luna.......anul.......

Subsemnatul/Subsemnaţii,...................., având funcţia de auditor(i) public(i) extern(i) în cadrul (denumirea structurii de control) .............................................., în temeiul prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi al Delegaţiei nr.........., am efectuat/am solicitat în perioada............acţiunea de/ (denumirea acţiunii şi perioada supusă verificării/ce s-a solicitat entităţii) ............................... ................................... ...................... ............................... la (denumirea entităţii verificate, cod de înregistrare fiscală) ............................................................................, cu sediul în (localitatea şi adresa completă)...................................................................

In timpul verificării, conducerea entităţii verificate/la care s-a solicitat efectuarea unor verificări de specialitate în temeiul prevederilor art. 42 din lege a fost asigurată de (Se vor înscrie numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea în timpul acţiunii de verificare.) ............................................. ..................................................................................

I. Ca urmare a acţiunii de verificare efectuate, în temeiul prevederilor art. 65 din Legea nr. 94/1992, republicată, au fost constatate următoarele fapte:

1. nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate(Se prezintă în mod concret şi explicit faptele.) ...........................................................................................;

2. neîndeplinirea măsurilor dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) sau ale art. 45 din Legea nr. 94/1992, republicată, (Se prezintă în mod concret şi explicit faptele.) .......................................................................................

II. Fapta/Faptele constituie abatere/abateri în conformitate cu dispoziţiile art. 62 lit. a) sau b) din Legea nr. 94/1992, republicată, şi se sancţionează cu amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea sau, după caz, cu amendă civilă egală cu salariul de la două până la 5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite.

III. Persoana răspunzătoare pentru abaterile constatate (persoana desemnată efectiv să îndeplinească obligaţia sau să realizeze măsurile dispuse de auditorii publici externi şi din vina căreia/cărora s-a produs întârzierea sau nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite): (Se precizează numele şi prenumele.) ....................................................., născut(ă) la data de...................în localitatea..........................., judeţul....................., CNP..................................., domiciliat(ă)în oraşul (comuna)..........................., bd./str................................... nr....., bl. ..., sc......, et....., ap....., judeţul/sectorul.............., legitimat(ă) cu Bl/CI/paşaport seria........nr........................., emis(ă) de......................la data de.............., funcţia...................., locul de muncă......................................

IV. Se aplică amendă civilă egală cu salariul de................lei, pe (Se specifică pe câte luni.) ...................................luni, în cuantum total de........lei, persoanei răspunzătoare (Se nominalizează persoana răspunzătoare de la pct. III.) ........................................................................................................

V. Punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate şi ale persoanei răspunzătoare faţă de abaterile constatate:

VI. Poziţia motivată a auditorilor publici externi cu privire la punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate sau ale persoanei răspunzătoare:

VII. Impotriva prezentului proces-verbal de constatare a abaterilor se poate formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicării acestui proces-verbal. Contestaţia formulată suspendă executarea.

Procesul-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate.

Prezentul act va fi transmis spre executare organelor fiscale competente.

Prezentul proces-verbal de constatare a abaterilor şi de aplicare a amenzii civile prevăzute la art. 62 lit. a) şi b) din Legea nr. 94/1992, republicată, a fost întocmit în..........exemplare şi a fost înregistrat sub nr..........din data de.........la entitatea verificată, din care un exemplar a fost lăsat acesteia, un exemplar a fost comunicat persoanei răspunzătoare, iar un exemplar a fost luat de echipa de control/audit.

Echipa de control/audit,

Reprezentanţii legali ai entităţii verificate,

Primit

Persoana răspunzătoare

pentru abaterile constatate,

Auditori publici externi:

Numele, prenumele şi funcţia

.........................................

Semnătura

..................

Numele, prenumele şi funcţia

..................................

Semnătura

......................

Numele, prenumele şi funcţia

................................

Semnătura

.............................

ANEXA Nr. 9

la regulament

CURTEA DE CONTURI

Departamentul/Camera de Conturi..............................

PROCES-VERBAL

de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată

Localitatea........, ziua .... luna.......anul.......

Subsemnatul/Subsemnaţii,..........................., având funcţia de auditor public extern în cadrul (denumirea structurii de control)........................................., în temeiul prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată, şi al Delegaţiei nr..........., am efectuat în perioada (denumirea acţiunii de documentare sau de control/audit) ........................................................ la (denumirea entităţii verificate, cod de înregistrare fiscală) ......................................................... ......................................................, cu sediul în (localitatea şi adresa completă) ....................................................

In timpul acţiunii de verificare (documentare sau de control/audit), conducerea entităţii a fost asigurată de (Se înscriu numele, prenumele şi funcţia persoanelor care au asigurat conducerea în timpul acţiunii de verificare.) ............................................. ...............................................................................................................

I. Ca urmare a acţiunii de verificare efectuate, în temeiul dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, au fost constatate următoarele fapte:(Se prezintă în mod concret şi explicit faptele.) ............................................................................

II. Fapta/Faptele constituie o încălcare a obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată.

In conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, abaterea se penalizează cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

III. Persoana răspunzătoare (persoana care nu a permis accesul auditorilor publici externi în sediul entităţii verificate sau care a fost desemnată efectiv să îndeplinească obligaţia dispusă de auditorii publici externi şi din vina căreia s-a produs întârzierea): (Se precizează numele şi prenumele.) ................................................................., născut(ă) la data de..................................în localitatea..........................., judeţul....................., CNP................................., domiciliat(ă)în oraşul (comuna)..........................., bd./str..................................... nr....., bl. ..., sc......, et....., ap....., judeţul/sectorul.............., legitimat(ă) cu BI/CI/paşaport seria........nr........................., emis(ă) de......................la data de.............., funcţia...................., locul de muncă.........................

IV. Se aplică penalităţi în cuantum total de........lei, pentru(Se precizează suma şi numărul de zile de întârziere.)............................................................................zile de întârziere, persoanei răspunzătoare (Se nominalizează persoana răspunzătoare de la pct. III.) ......................................................................... ..............................................................

V. Punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate şi ale persoanei răspunzătoare faţă de constatările auditorilor publici externi:

.........................................................................

.........................................................................

VI. Poziţia motivată a auditorilor publici externi cu privire la punctele de vedere ale conducerii entităţii verificate sau ale persoanei răspunzătoare:

.........................................................................

.........................................................................

VII. Impotriva prezentului proces-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute de art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, se poate formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită abaterea, în termen de 15 zile calendaristice de la primirea comunicării prezentului proces-verbal de constatare. Contestaţia suspendă executarea.

Procesul-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute de art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, neatacat în termenul legal constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate.

Prezentul act va fi transmis spre executare organelor fiscale competente.

Prezentul proces-verbal de constatare a încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi de aplicare a penalităţilor prevăzute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicată, a fost întocmit în......exemplare şi a fost înregistrat sub nr..........din data de.........la entitatea verificată, din care un exemplar a fost lăsat acesteia, un exemplar a fost comunicat persoanei răspunzătoare, iar.......exemplare au fost luate de echipa de control/audit.

Echipa de control/audit,

Auditori publici externi:

Numele, prenumele şi funcţia

................................

Semnătura

............................

Numele, prenumele şi funcţia

..................................

Semnătura

.......................

Reprezentanţii legali ai entităţii verificate,

Primit

Persoana răspunzătoare,

Numele, prenumele şi funcţia

....................................

Semnătura

..........................

ANEXA Nr. 101)

la regulament

REGISTRU SPECIAL*)

privind evidenţa actelor întocmite de către Curtea de Conturi şi modul de valorificare a constatărilor consemnate în acestea

Nr.

crt.

Entitatea Verif.**

Raport de

control/ audit

financiar/

audit al performantei ***

Proces-verbal de constatare

Nota de

constatare

Nota unilaterala

Proces-verbal de constatare si

sanctionare a contraventiilor ***

Proces-verbal de constatare a abaterilor si de aplicare a amenzii prevăzute la art. 52 din

lege***

Proces-verbal de

constatare a incălcării

oblig. prevaz. la art. 5

(2) din lega si de aplic. a amenzilor prev. la art. 63 din lege***

Obircţiuni

Modul de valorificare

Sesizare org. urm. penala

Incheiere

Modul de îndeplinire a măririlor

dispuse

Data

programata

pt. efect. verificării

Masuri in

timpul verificării

Decizie

Atinse la îndeplinire

Neatinse la indeplinire

Nr.

Data

Nr.

Data

Nr.

Data

Nr.

Data

Nr.

Data

Valoarea

amenzii

Nr.

Data

Valoarea

amenzii

Nr.

Data

Valoarea

amenzii

La entitatea verificata

La

structura

Curtii

de Conturi

Inregistrare

Nr

masuri

Masuri

Miluiri

Nr.

Dale

Nr.

Dala

Nr.

Nr.

Data

Nr,

Data

Nr,

Data

Nr.

masuri

Nr.

Valoare

Nr.

Valoare

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

14

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

* se pol introduce şi alte coloane care să permită evidenţierea şi a altor etape de valorificare

** verificare - control/audit financiar/audit al performanţei

1) Anexa nr. 10 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 11

la regulament