Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

ORDIN Nr

ORDIN   Nr. 185 din  6 martie 2003

pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private*)

ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 194 bis  din 26 martie 2003




    *) Ordinul nr. 185/2003 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003, si este reprodus si in acest numar bis.

    Avand in vedere dispozitiile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare,
    vazand Referatul Directiei generale de sanatate publica nr. DB 2.284/2003,

    ministrul sanatatii si familiei emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Normele tehnice privind asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea sterilizarii si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private, prevazute in anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 3
    Directia generala de sanatate publica, Directia generala a bugetului, Inspectia Sanitara de Stat, ministerele cu retea sanitara proprie si toate unitatile care desfasoara activitati medicale, indiferent de forma de organizare, vor duce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
    Art. 4
    La data publicarii prezentului ordin orice alte dispozitii contrare isi inceteaza aplicabilitatea.
    Art. 5
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                       Ministrul sanatatii si familiei,
                                Daniela Bartos

    ANEXA 1*)

    *) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.

    NORME TEHNICE PRIVIND CURATENIA SI DEZINFECTIA IN UNITATILE SANITARE

    1. CURATENIA

    1.1. DEFINITIE
    CURATENIA este metoda de decontaminare care asigura indepartarea microorganismelor de pe suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea prafului si a substantelor organice.
    Aplicarea corecta a metodelor de curatenie a suprafetelor, obiectelor si echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95 - 98%, foarte apropiata de cea obtinuta prin dezinfectie. Prin activitatea de curatenie se actioneaza asupra tuturor microorganismelor. Nu inlocuieste dezinfectia.

    1.2. METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURATENIEI
    Spalarea, stergerea, aspirarea, perierea
    1.2.1. Prin spalare sunt indepartate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile si substantele organice. Puterea de spalare depinde de capacitatea de udare. Spalarea se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. Apa calda, la 35 - 45 grade C, are o putere de spalare superioara apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare si dizolvare. Inmuierea cu apa fierbinte (peste 55 grade C) are dezavantajul coagularii proteinelor, pe care le face aderente de suportul tratat. In functie de suportul de tratat, la apa calda se adauga 1 - 2% carbonat de sodiu, sapun sau detergenti anionici sau produse etichetate si avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei ca detergent dezinfectant sau produs pentru curatare si decontaminare.
    Conditii de eficacitate:
    - utilizarea apei calde cu calitati chimice corespunzatoare (apa cu duritate mica are efect de spalare optim) si cu putere de udare mare, prin adaosul unor cantitati optime de agenti tensioactivi;
    - asocierea spalarii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare;
    - respectarea timpilor de inmuiere si de spalare (in functie de puterea de spalare a apei, de mijloacele mecanice utilizate si de obiectul supus spalarii);
    - spalarea trebuie urmata de clatire abundenta.
    Spalarea poate fi simpla (ex.: in igiena individuala, spalarea mainilor, curatenia pavimentelor si a mobilierului) sau asociata cu un ciclu de dezinfectie prin caldura umeda (ex.: utilizand masini de spalat pentru lenjerie, vesela, sau cu program inclus de spalare si dezinfectie etc.) si se completeaza cu o dezinfectie chimica cu produse etichetate si avizate/autorizate ca dezinfectant pentru suprafete in ariile cu potential de risc infectios (ex.: suprafete in blocuri operatorii, blocuri de nastere, pregatirea tratamentelor, suprafete de lucru in laboratoare etc.).
    1.2.2. Prin stergerea umeda a suprafetelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaza indepartarea microorganismelor. Se practica pentru intretinerea curateniei in intervalele dintre spalari.
    Conditii de eficacitate: utilizarea de lavete (stergatoare) curate; umezirea lor cu solutii proaspete de produse etichetate si avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea frecventa a lavetelor si a apei de stergere. La sfarsitul operatiunii se efectueaza decontaminarea lavetelor utilizate.
    1.2.3. Aspirarea. Curatenia prin aspirare este recomandabila numai cu aspiratoare cu proces umed, a caror constructie permite curatarea si dezinfectia lor si mentinerea uscata dupa utilizare.
    1.2.4. Metode combinate. Pentru curatenia pavimentelor si a mochetelor (este recomandata limitarea utilizarii lor in spatiile unitatilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si aspirarea umeda.
    1.2.5. Alte metode de curatenie. In anumite cazuri se pot utiliza maturatul sau periatul umed, metode care au eficacitate redusa. Nu se recomanda maturatul uscat sau scuturatul, in incaperi, locuri circulate sau aglomerate.
    1.2.6. Curatenia si dezinfectia in incaperi trebuie intotdeauna asociate cu aerisirea.
    Curatenia se practica in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica; in bolile infectioase cu transmitere aeriana (ex.: rubeola, rujeola, varicela etc.) aerisirea este singura metoda de decontaminare necesara in focar.

    1.3. PRODUSE UTILIZATE IN PROCESUL DE EFECTUARE A CURATENIEI
    Curatenia se realizeaza cu produse etichetate de producator ca fiind:
    - produse destinate curateniei sau
    - produse detergent-dezinfectante
    1.3.1. SAPUNURI
    Sapun tare: intretinerea suprafetelor cu ceramica, ulei, otel inoxidabil.
    Sapun moale (sapun negru): curatare grosiera (ex.: paviment mozaicat, gresie).
    1.3.2. DETERGENTI
    Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali pentru: mobilier, paviment, vesela si spalarea manuala a textilelor.
    Detergenti alcalini sau "decapanti". In functie de dilutie: spalarea zilnica a pavimentelor sau/si decaparea pavimentului placat (intretinere de fond), inainte de aplicarea unui nou tratament.
    Detergenti acizi sau "detartranti": curatarea materialelor cu depuneri de piatra: ceramica, pavimente placate cu materiale care suporta acizi, sticlarie de laborator, bazine, bazinete, urinare.
    Daca produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spala vesela si ustensile de bucatarie.
    Detartranti "tamponati" utilizati pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.
    Detergenti-dezinfectantii sau detergentii cationici sunt produse a caror proprietate principala este cea de curatare si secundar dezinfectanta.
    1.3.3. ABRAZIVE
    Curatarea punctuala a suprafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimentelor, cu precautie pentru suprafetele emailate.
    1.3.4. PRODUSE PENTRU LUSTRUIT
    Detergenti lustruitori sau "de ceruire": spalarea pavimentelor

    1.4. REGULI FUNDAMENTALE IN UTILIZAREA PRODUSELOR FOLOSITE IN ACTIVITATEA DE CURATENIE
    1.4.1. Reguli:
    Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii/Ministerul Sanatatii si Familiei pentru utilizare in sectorul sanitar.
    Respectarea tuturor recomandarilor producatorului.
    Respectarea regulilor de protectie a muncii (purtarea manusilor, ochelarilor de protectie, echipamentelor impermeabile etc.).
    Etichetarea si inchiderea ermetica a recipientelor. Eticheta trebuie sa contina: numele produsului, familia careia ii apartine, termenul de valabilitate, dilutia de lucru, data la care s-a facut dilutia, perioada de utilizare a produsului diluat mentinut in conditii adecvate (cu specificare pentru ceea ce inseamna "conditii adecvate").
    NU este permis amestecul produselor! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaza, precum si riscul de inactivare si incompatibilitate.
    NU este permisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a curateniei!
    Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe sectii/compartimente) in ambalajul original.
    Asigurarea rotatiei stocurilor, pentru inscrierea in termenele de valabilitate.
    NU este permisa aruncarea ambalajelor goale, decat dupa ce au fost curatate sau/si neutralizate.
    1.4.2. Responsabili:
    - Medicul sef de sectie/cabinet, asistenta sefa/asistenta de cabinet, care:
        - stabilesc, impreuna cu specialisti in igiena spitaliceasca, medici epidemiologi, asistenti de igiena (SPCIN), masurile pentru realizarea exigentelor de igiena recomandate pentru spatii;
        - realizeaza protocolul de igiena al sectiei/compartimentului/cabinetului si protocolul de utilizare a produselor de intretinere folosite;
        - formeaza si instruiesc personalul de executie cu privire la aceste exigente si protocoale;
    - Personalul efector, dupa instruire prealabila, consemnata in documente.

    1.5. REGULI PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR SI A USTENSILELOR FOLOSITE LA EFECTUAREA CURATENIEI
    1.5.1. a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii produselor si ustensilelor folosite in procesul de efectuare a curateniei, aflate in stoc. Spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor, pana la utilizare.
    b) Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca spatiile de depozitare:
    - pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
    - zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatenie si accesul usor la acestea;
    - aerisirea: naturala;
    - iluminatul corespunzator (natural + artificial);
    - gradul de umiditate optim pastrarii calitatilor.
    1.5.2. a) In fiecare sectie/compartiment, trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii produselor si ustensilelor utilizate pentru efectuarea curateniei, aflate in rulaj si pregatirii activitatii propriu-zise.
    b) Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca incaperile de depozitare de pe sectii - compartimente:
    - pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
    - aerisirea naturala;
    - iluminatul corespunzator (natural + artificial);
    - gradul de umiditate optim pastrarii calitatilor;
    - locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de intretinere si accesul usor la acestea;
    - chiuveta cu apa potabila rece si calda, sapun, prosop etc., pentru igiena personalului care efectueaza curatenia;
    - chiuveta (bazin) cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite pentru efectuarea curateniei (lavete, torsoane, mopuri, perii s.a). Dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatenie se pot face utilizand masini de spalat si uscatoare;
    - suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile s.a.;
    - pubela si saci colectori (de unica folosinta) pentru deseuri.

    1.6. REGULI DE INTRETINERE A USTENSILELOR FOLOSITE PENTRU EFECTUAREA CURATENIEI
    1.6.1. Zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfarsitul zilei de lucru, ustensilele utilizate se spala, se curata (decontamineaza), dezinfecteaza si usuca.
    Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe (perii detasabile, manerul periilor, aspirator s.a.) se efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
    1.6.2. Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.
    1.6.3. Dezinfectia materialului de curatenie utilizat in:
    - spatiile fara risc se face cel putin o data pe saptamana;
    - sectiile/compartimentele cu risc crescut se face de rutina, la sfarsitul activitatii (dupa fiecare utilizare).

    2. DEZINFECTIA

    2.1. DEFINITIE
    Dezinfectia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (in proportie de 99,99%) cu exceptia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.
    Dezinfectia se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscurile de raspandire a infectiei, iar sterilizarea nu este necesara.
    In orice activitate de dezinfectie trebuie sa se aplice masurile de protectie a muncii pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.

    2.2. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE
    2.2.1. Dezinfectia prin caldura
    - Caldura uscata: flambarea si incinerarea.
    2.2.1.1. Flambarea este utilizata in laborator; flambarea instrumentelor medico-chirurgicale in recipiente cu alcool este interzisa - fiind ineficace!
    2.2.1.2. Incinerarea se utilizeaza pentru obiecte contaminate, fara valoare si pentru deseuri cu potential contaminant, septice, de la sali de operatie si sali de tratamente, pentru piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.
    - Caldura umeda: pasteurizare si fierbere
    2.2.1.3. Pasteurizarea: este o metoda de dezinfectie a lichidelor, la temperaturi cuprinse intre 55 - 95 grade C. Dupa expunere, de durata variabila in functie de rezistenta germenilor sunt distruse 90 - 95% din microorganismele patogene.
    2.2.1.4. Dezinfectia prin spalare la temperatura de 60 - 95 grade C (dezinfectie termica) este un proces complex la care, pe langa actiunea caldurii umede, se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat si actiunea mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectia lenjeriei, veselei, sticlariei de laborator, instrumentarului.
    2.2.1.5. Fierberea in apa la temperatura de 100 grade C sau utilizarea aburului de 100 grade C realizeaza distrugerea in decurs de 10 - 20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor patogene, precum si a unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
    Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor transmisibile cu poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri, pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita si aerata.
    In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru dezinfectia lenjeriei, tacamurilor si veselei care suporta temperatura de fierbere.
    Fierberea la temperaturi intre 100 - 110 grade C se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea lenjeriei).
    Dezinfectia prin caldura umeda, cu fierul de calcat, completeaza decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, in 5 - 10 secunde si a sporilor, in 50 secunde.
    Metoda este aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este umezita uniform.
    2.2.2. Dezinfectia cu raze ultraviolete
    Indicatii: dezinfectia suprafetelor netede si aerului in boxe de laborator, sali de operatii, alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimica.
    Conditii de eficacitate:
    2.2.2.1. Conditii generale: utilizarea doar a lampilor destinate dezinfectiei; lampile destinate dezinfectiei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de UV intre 15 si 30 W, prevazute sa functioneze in absenta omului (cu radiatie directa) sau in prezenta omului (cu radiatie indirecta, ecranata si fara emisie de ozon).
    Tuburile de raze ultraviolete trebuie sa fie permeabile selectiv pentru radiatia cu putere bactericida maxima (radiatia de 2537 Angstrom), sa aiba o durata de functionare de minimum 7500 ore si o putere bactericida corespunzatoare (intre 8 si 13,5 W pentru tubul de 30 W). Tubul de ultraviolete trebuie sa fie perfect curat inainte de utilizare.
    Alte conditii generale: spatiul in care se efectueaza dezinfectia cu radiatii ultraviolete trebuie supus in prealabil unei curatenii minutioase: a tuturor suprafetelor, iar temperatura mediului trebuie sa fie intre 15 si 30 grade C si umiditatea de maximum 60% .
    2.2.2.2. Conditii speciale, pentru dezinfectia suprafetelor:
    - se utilizeaza aparate cu radiatie directa;
    - dezinfectia se efectueaza in absenta omului;
    - durata de expunere se calculeaza tinand seama de gradientul energetic al radiatiei bactericide dat de distanta dintre sursa si suprafata tratata si de cantitatea de energie necesara pentru distrugerea in proportie de 99,90 - 99,99% a germenului test tratat.
    Se defineste ca doza letala, cantitatea de energie necesara (microwatt/cm^2) pentru distrugerea unui microorganism test in proportie de 90% . Pentru a considera eficace dezinfectia, se administreaza 3 - 4 doze letale pe suprafata tratata.
    2.2.2.3. Conditii pentru dezinfectia aerului cu R.U.V. Se utilizeaza numai tipuri de aparate autorizate de Ministerul Sanatatii/Ministerul Sanatatii si Familiei.
    Numarul lampilor necesare pentru dezinfectia aerului intr-un spatiu inchis se calculeaza in functie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat, volumul incaperii si viteza de schimb a aerului din incapere.
    Nu este admisa expunerea directa a persoanelor la radiatia lampilor de dezinfectie cu raze UV; in cazul in care operatorul aparatului este in situatia de a fi expus la radiatia directa, el va purta echipament de protectie (ochelari de sticla, masca ce acopera complet capul - cu fanta pentru vedere - si manusi de cauciuc).
    Utilizarea aparaturii bazata pe radiatii ultraviolete comporta folosirea de lampi speciale, care au aceasta destinatie si necesita efectuarea calculelor privind numarul aparatelor, stabilirea conditiilor de realizare si a duratei de expunere. Ignorarea conditiilor necesare creeaza riscul nerealizarii dezinfectiei si poate induce producerea de accidente.
    Achizitionarea aparatelor de dezinfectie cu raze ultraviolete trebuie sa fie insotita de documentatia tehnica referitoare la toate datele privind caracteristicile si modul de utilizare a aparatelor, pentru a asigura o actiune eficace si lipsita de nocivitate.

    2.3. DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
    In unitatile medicale dezinfectia se realizeaza, in principal, prin utilizarea unor substante dezinfectante chimice.
    Etichetarea acestor produse trebuie sa fie in conformitate cu legislatia in vigoare si sa contina in mod obligatoriu concentratiile de utilizare si timpii de actiune aferenti pentru obtinerea fiecarei "actiuni cide" in parte.
    Un produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat ca dezinfectant. Detergentii dezinfectanti, in concentratiile de utilizare recomandate de producator, sunt produse a caror principala actiune este cea de curatare. Dezinfectia se realizeaza cu produse etichetate ca dezinfectanti.
    Pentru un dezinfectant este importanta si cunoasterea actiunii virulicide - impotriva virusurilor transmise prin sange si produse de sange.
    2.3.1. CLASIFICAREA DEZINFECTIEI (ADAPTATA DUPA CDC)
    Aceasta clasificare se bazeaza pe tipul de microorganisme patogene distruse si are in vedere timpul de contact necesar substantelor dezinfectante pentru a distruge microorganismele. Dupa aceste criterii, dezinfectiei se clasifica pe patru nivele:
    - Sterilizare chimica;
    - Dezinfectie de nivel inalt;
    - Dezinfectie de nivel intermediar;
    - Dezinfectie de nivel scazut.
    2.3.1.1. STERILIZARE CHIMICA
    Realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor si a unui numar mare de spori bacterieni.
    Timpul de contact necesar al substantei chimice cu substratul tratat este de cateva ore.
    Este obligatorie respectarea recomandarilor producatorului referitoare la timpul de contact si conditiile de realizare.
    Substantele chimice care realizeaza sterilizarea chimica sunt:
    - Glutaraldehida (2%);
    - Peroxid de hidrogen stabilizat (6%);
    - Acidul peracetic (diferite concentratii).
    2.3.1.2. DEZINFECTIA DE NIVEL INALT
    Realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor, cu exceptia unui numar mare de spori bacterieni.
    Timpul de contact necesar al substantei chimice cu substratul tratat trebuie sa fie de cel putin 20 minute.
    Este obligatorie respectarea recomandarilor producatorului.
    Substantele chimice si mijloacele prin care se poate realiza dezinfectia de nivel inalt sunt:
    - Glutaraldehida (2%);
    - Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%);
    - Acidul peracetic (diferite concentratii);
    - Hipocloritul de sodiu (5,25%).
    Se poate realiza cu produse etichetate de producator si avizate/autorizate ca dezinfectante (care contin si alte clase de substante chimice sau combinatii ale acestora) la concentratia de utilizare la care sunt distruse toate microorganismele cu exceptia unui numar mare de spori bacterieni.
    2.3.1.3. DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR (MEDIU)
    Realizeaza distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor in forma vegetativa, a celor mai multe virusuri si fungi, dar nu si a sporilor bacterieni.
    Timpul de contact necesar al substantei chimice cu substratul tratat este de 10 minute.
    Substantele chimice care realizeaza dezinfectia de nivel intermediar sunt:
    - Fenoli;
    - Iodofori;
    - Alcooli;
    - Compusi pe baza de clor.
    Se poate efectua cu produse etichetate de producator si avizate ca dezinfectante (care contin si alte clase de substante chimice sau combinatii ale acestora) la concentratia de utilizare la care se realizeaza distrugerea Mycobacterium tuberculosis, bacteriilor in forma vegetativa, celor mai multe virusuri si fungi, dar nu distrugerea sporilor bacterieni.
    2.3.1.4. DEZINFECTIA DE NIVEL SCAZUT
    Poate distruge cele mai multe bacterii in forma vegetativa, unele virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
    Timpul de contact necesar al substantei chimice cu substratul tratat este de sub 10 minute.
    Substantele chimice care realizeaza dezinfectia de nivel scazut sunt:
    - Dezinfectante care contin fenoli, iodofori, substante cuaternare de amoniu si agenti de spumare;
    - Alcooli (70 grade C, 90 grade C);
    - Hipoclorit de sodiu (5,25%).
    Se poate efectua cu produse etichetate de producator si avizate/autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei ca dezinfectante (care contin si alte clase de substante chimice sau combinatii ale acestora) la concentratia de utilizare la care se realizeaza distrugerea celor mai multe bacterii in forma vegetativa, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
    2.3.2. CLASE CHIMICE DE SUBSTANTE DEZINFECTANTE SI DEZINFECTIA CHIMICA
    2.3.2.1. FENOLII
    Fenolii si metil-fenolii se gasesc in cantitate mare in gudroanele carbunilor de pamant, din care se separa prin distilare sau se pot obtine prin sinteza. Fenolilor li se pot adauga fractiuni clorinate si reziduuri de petrol, rezultand derivatii fenolici.
    Fenolul si derivatii fenolici (fenoli)
    Fenolul a fost prima substanta intrebuintata in dezinfectie. Actualmente nu se mai utilizeaza ca atare, ci sub forma de derivati fenolici, care au proprietati antibacteriene superioare fenolului.
    In comparatie cu alte substante dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini si stabili in solutie. Pentru a le creste solubilitatea in apa se aditiveaza cu un detergent sau un sapun compatibil.
    Sunt corozivi pentru materialele din aluminiu, cupru, zinc.
    Fenolii au actiune bactericida, inclusiv pentru Pseudomonas aeruginosa, fungicida si tuberculicida; nu au actiune sporicida. Prezenta materialului organic nu influenteaza activitatea biocida. Deoarece au activitate virulicida slaba sau nula, stiut fiind ca pentru un dezinfectant este importanta prezenta activitatii virulicide (indeosebi impotriva virusurilor transmise prin sange: virusurile hepatitice B, C, virusul imunodeficientei umane - HIV etc.), dezinfectantele pe baza de fenol au o utilizare din ce in ce mai limitata.
    Folosirea fenolilor este limitata doar pentru dezinfectia mediului (suprafete, aer).
    NU este recomandata utilizarea lor pentru dezinfectia instrumentarului, datorita corozivitatii si nici utilizarea ca antiseptice, datorita toxicitatii. Se folosesc, uneori, pentru dezinfectia instrumentarului utilizat in anatomia patologica si a echipamentelor contaminate cu bacilul tuberculozei, cand nu se poate folosi decontaminarea prin caldura.
    NU este recomandata utilizarea fenolilor in ariile de preparare a mancarii, in ariile de cazare a bolnavilor, pentru dezinfectia echipamentelor care vin in contact cu mucoasele, precum si in sectiile de pediatrie si nou-nascuti.
    Toxicitatea fenolului
    Fenolul este un toxic protoplasmatic, care patrunde in interiorul celulei, prin solubilizarea lipidelor. Actioneaza asupra sistemului nervos central producand hipotermie si paralizia centrului vasomotor.
    Contactul cu pielea:
    Este un iritant puternic pentru piele. Local, fenolul exercita o actiune caustica asupra pielii provocand leziuni grave, albicioase, dureroase. Gravitatea leziunilor este in functie de concentratia solutiei, timpul de contact si dimensiunea zonei de expunere. Solutiile diluate provoaca dermatite severe, mai ales la contact repetat.
    Contactul cu ochii:
    Este un iritant puternic pentru ochi. Patrunderea accidentala in ochi a fenolului sau a solutiilor concentrate, provoaca o iritatie severa, care poate duce la distrugerea corneei.
    Inhalare:
    Inhalarea sub forma de vapori, in doze cronice, duce la iritarea cailor respiratorii si determina scleroza vaselor sanguine. Valoarea limita de expunere in aerul ambiental este 5 ppm sau 19mg/mc.
    Ingestia:
    In caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv, tulburari neurologice, cardiovasculare, hepatice, renale.
    Doza letala pentru om este de 10 g fenol.
    Fenolul are simbolul de toxicitate "T" - toxic, otravitor.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R24/25 - toxic la contactul cu pielea si prin ingestie;
    R34 - provoaca arsuri.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S2 - a nu se lasa la indemana copiilor;
    S28 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - in timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protectie: manusi, ochelari si masca de protectie a fetei si a cailor respiratorii;
    S44 - in caz de indispozitie, este necesar sfatul medicului (a se arata eticheta, daca este posibil).
    Toxicitatea fenolilor (derivatilor fenolici)
    Efectele toxice ale derivatilor fenolici sunt similare cu ale fenolului, actionand asupra sistemului nervos central. Pot fi absorbiti de piele, mucoasele cailor respiratorii si tubului digestiv, dar rata de penetrare este in functie de suprafata expusa si de concentratie. Solutiile concentrate sunt local corozive pentru piele si mucoase, iar solutiile diluate provoaca roseata si ulceratii ale pielii. Sensibilitatea pielii poate surveni la om la concentratii mai mici de 0,1% .
    Fenolii au simbolul de toxicitate "Xn" - moderat toxic, nociv.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R20/21/22 - vatamator pentru sanatate prin inspirare, inghitire si contact cu pielea.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S28 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - in timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protectie: manusi, ochelari si masca de protectie a fetei si a cailor respiratorii;
    2.3.2.2. HALOGENII: COMPUSI CARE ELIBEREAZA CLOR, BROM SAU IOD
    2.3.2.2.1. Substante chimice care elibereaza clor:
    Se utilizeaza pe scara larga, ca agenti eliberatori de clor, in special: dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) si hipocloritii, fiind de preferat altor compusi eliberatori de clor, cum ar fi: cloraminele B si T si varul cloros.
    Aceste dezinfectante, care actioneaza prin eliberarea clorului, sunt ieftine si eficiente, nu sunt toxice la concentratii mici si au un spectru larg de utilizare, atat in mediul spitalicesc, cat si pentru uz gospodaresc. Sunt folosite pentru:
    - tratarea apei;
    - curatarea biberoanelor;
    - dezinfectia zonelor de preparare a mancarii.
    Agentii care elibereaza clor nu sunt compatibili cu unii detergenti; din aceasta cauza trebuie sa se aiba in vedere compatibilitatea detergentului utilizat la curatenie. Inainte de aplicarea solutiilor clorigene, suprafetele trebuie clatite pentru a se indeparta urmele de detergent.
    Nu trebuie amestecati cu acizi - inclusiv fluide acide ale organismului (ex.: urina), deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales in spatiu inchis. Solutiile pot fi stabilizate cu substante alcaline sau clorura de sodiu.
    2.3.2.2.1.1. Dicloroizocianuratul de sodiu
    Dezinfectantele pe baza de NaDCC sub forma de tablete, pulbere, granule; prezinta siguranta si usurinta in preparare, chiar si pentru persoanele neexperimentate. Sunt stabile pe perioada stocarii si sunt mai eficiente si mai putin corozive decat solutiile de hipoclorit. Prezinta avantajul ca se pot folosi pentru dezinfectia instrumentarului din metal inoxidabil.
    Solutiile sunt instabile, de aceea, in practica se recomanda utilizarea solutiilor imediat dupa preparare.
    Costul pentru solutiile in concentratie mica este comparabil cu cel pentru solutiile de hipoclorit, dar folosirea tabletelor de NaDCC pentru prepararea de solutii in concentratii mari este costisitoare.
    Dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de pulbere sau granule poate fi aplicat direct pe sangele varsat/imprastiat in cantitati mici pe suprafete, fiind o alternativa convenabila si eficienta fata de solutii. Nu se recomanda utilizarea NaDCC in situatiile in care se varsa accidental o cantitate mai mare de sange (> 30 ml), deoarece se poate produce o clorinare excesiva, cu degajarea ionilor de clor, toxici pentru caile respiratorii.
    Dezinfectantele pe baza de NaDCC au activitate: bactericida, fungicida, virulicida si tuberculicida si sunt recomandate in special in cazurile in care exista riscul unor contaminari virale.
    Sunt rapid inactivate de catre materia organica (ex. puroi, murdarie, sange etc.), de aceea concentratiile de utilizare si timpii de actiune recomandati sunt in functie de gradul de incarcare cu substanta organica si de gradul de contaminare a suportului tratat. Se recomanda folosirea lor in special dupa o curatire prealabila.

    Tabelul 1
    Concentratiile in clor activ ale NaDCC recomandate pentru mediul sanitar, in functie de gradul de incarcare cu materie organica
 ______________________________________________________________________________
| Domeniul de utilizare               | Timp actiune |      CLORUL ACTIV       |
|                                     |              |_________________________|
|                                     |              |     %    |  mg/1 (ppm)  |
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Dezinfectia generala a suprafetelor |    5 - 10'   |   0,10   |     1000     |
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Dezinfectia suprafetelor murdare    |   10 - 15'   |0,40 - 1,2| 4000 - 12000 |
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Instrumentar si ustensile din otel  |              |          |              |
| inoxidabil                          |     10'      |   0,05   |      500     |
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Instrumentar si ustensile din otel  |              |          |              |
| inoxidabil murdare                  |   30 - 60'   |0,9 - 3,8 | 9000 - 38000 |
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Pipete, ustensile de laborator si   |              |          |              |
| recipiente de laborator             |     10'      |   0,25   |     2500     |
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Dezinfectie (HIV, virusurile        |              |          |              |
| hepatitice)                         |     20'      |   1,0    |    10000     |
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Dezinfectie ce se adreseaza         |              |          |              |
| contaminarilor virale, pe suporturi |              |          |              |
| cu incarcatura organica masiva      |   30 - 60'   |2,5 - 3,8 | 25000 - 38000|
|_____________________________________|______________|__________|______________|
| Biberoane si tetine;                |     10'      |  0,0125  |      125     |
| Zone de preparare a mancarii        |              |          |              |
|_____________________________________|______________|__________|______________|

    NOTA:
    Se vor respecta recomandarile producatorului privind concentratia de utilizare si timpul de actiune, modul de preparare al solutiilor de lucru, pentru a atinge o anumita concentratie in clor activ eficienta (ppm).
    Pentru profilaxia infectiilor nosocomiale, in sectii cu risc crescut de infectie, in epidemii, se recomanda utilizarea solutiilor la concentratii mai mari de clor activ; in aceste situatii, se ia in considerare cantitatea de NaDCC continuta si clorul activ in grame eliberat/tableta, efectuandu-se calculele necesare.
    Toxicitatea NaDCC
    Dicloroizocianuratul de sodiu este un oxidant puternic, nu este combustibil, dar mareste combustia altor substante, reactionand violent cu acestea si favorizand producerea focului si a exploziei. Substanta se descompune la caldura, iar in contact cu apa, provoaca vapori toxici de monoxid de carbon si emisie de clor.
    Contactul cu pielea
    Este iritant pentru piele. Provoaca roseata, durere, arsuri severe. La contact prelungit apar dermatite.
    Contactul cu ochii:
    Este iritant pentru ochi. Provoaca roseata, durere, arsuri severe.
    Inhalare:
    Este iritant pentru tractul respirator. Inhalarea pulberii provoaca: tuse, moleseala, dureri de cap, greata, voma.
    Consecintele impactului cu aceasta substanta nu apar imediat, ci in timp si sunt agravate de efortul fizic.
    NaDCC are simbolul de toxicitate "Xn" - toxicitate moderata, nociv si "O" - oxidant.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R36/37 - irita ochii si caile respiratorii;
    R22 - este coroziv, in caz de ingestie.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S20/21 - in timpul manipularii produsului sunt interzise: consumul de alimente si bauturi, precum si fumatul;
    S26 - dupa contactul cu ochii se spala cu apa din abundenta;
    S28 - dupa contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - in timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protectie: manusi, ochelari si masca de protectie a fetei si a cailor respiratorii.
    2.3.2.2.1.2. Hipocloritii
    Hipocloritii sunt cei mai vechi dintre compusii cu continut de clor activ utilizati in domeniul dezinfectiei chimice. Au proprietati dezodorizante, nu sunt substante otravitoare pentru om, chiar in concentratii ridicate, sunt colorati, dar nu pateaza si sunt usor de manipulat.
    Se comercializeaza sub forma de solutii, dintre care, cel mai mult se utilizeaza hipocloritul de sodiu, sub denumirea de Extract de Javel si Apa de Javel.
    Diferenta intre Extractul de Javel si Apa de Javel consta in cantitatea de clor activ eliberata; astfel, Extractul de Javel este solutia de hipoclorit care se comercializeaza nediluata si contine aproximativ 12% clor activ, iar din aceasta se prepara Apa de Javel, care poate contine clor activ in concentratii diverse, in functie de utilizare.
    Extractul si Apa de Javel se descompun lent la temperatura ambianta, descompunerea fiind accelerata de lumina, caldura si de prezenta metalelor, cum ar fi: cuprul, nichelul si aliajele lor. In ceea ce priveste stocarea lor, trebuie sa se tina cont de incompatibilitatea hipocloritului cu aceste metale, solutiile concentrate fiind corozive.
    Apa de Javel in dilutii diferite este mult mai stabila decat Extractul de Javel.
    Hipocloritii au un spectru larg de actiune biocida, prezentand activitate bactericida, fungicida, virulicida si tuberculicida. Actiunea biocida a hipocloritilor este influentata de pH-ul solutiilor, aceasta fiind optima la valori acide (pH acid); prezinta dezavantajul ca solutiile sunt instabile la acest pH. Prezenta materialului organic diminueaza activitatea biocida a hipocloritilor.
    Hipocloritul de sodiu: contine 12,5% clor activ (150 g Cl/l)
    - solutia 4% contine 0,5% clor activ;
    - solutia 10% contine 1,25% clor activ.
    Concentratii recomandate:
    - Suprafete (pereti, pavimente): solutie 4%;
    - Lenjerie, echipament de protectie: solutie 2%;
    - Vesela: solutie 0,5% - 1%;
    - Sticlarie de laborator folosita: solutie 10% .
    Toxicitatea hipocloritului de sodiu
    Hipocloritii nu sunt produse periculoase in conditiile manipularii corecte. Studiile experimentale au demonstrat ca solutiile au o causticitate descrescanda, in functie de concentratie. Pot provoca leziuni superficiale ale pielii, pana la arsuri, in functie de concentratie. Nu provoaca reactii alergice de contact. Tot in functie de concentratia solutiilor pot produce conjunctivite sau leziuni cu risc de opacifiere. Ingestia accidentala este grava in cazul solutiilor concentrate, datorita actiunii caustice asupra mucoaselor.
    Hipocloritii au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant, la concentratii de 5% si simbolul "C" - coroziv, la concentratii de 10% .
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R31 - la contactul cu bazele degaja gaze otravitoare;
    R34 - provoaca arsuri.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S28.1 - la contactul cu pielea se spala cu apa din abundenta.
    2.3.2.2.1.3. Cloraminele
    Cele mai cunoscute cloramine folosite in dezinfectie sunt cloraminele organice, cum ar fi: cloramina B si cloramina T. Se prezinta sub forma de pulberi albe cristaline sau sub forma de comprimate.
    Comparativ cu hipocloritii, acestea sunt substante mai stabile la caldura si lumina (se descompun lent), dau solutii mai putin alcaline, sunt mai putin corozive si nu reactioneaza rapid cu materia organica.
    Actiunea germicida este influentata de pH-ul, concentratia si temperatura solutiilor. In solutii neutre sau acide cloraminele au actiune puternic germicida, iar in solutii alcaline puterea bactericida este redusa.
    Cloraminele prezinta activitate bactericida (cu spectru larg de actiune fata de flora Gram negativa si Gram pozitiva, iar in concentratii crescute distrug Mycobacterium tuberculosis), fungicida, virulicida. Efectul biocid se instaleaza incet, dar este de durata, deoarece eliberarea clorului se produce lent. Efectul biocid se produce la concentratii foarte mici, dar in practica se utilizeaza solutii concentrate, deoarece prezenta materiei organice le reduce activitatea biocida.
    Utilizarea lor in practica este limitata in prezent.
    Cloramina B: contine 25 - 29% clor activ
    - solutia 0,5 g% contine 0,125 g% clor activ;
    - solutia 1 g% contine 0,25 g% clor activ;
    - solutia 2 g% contine 0,5 g% clor activ.
    Concentratii recomandate:
    - Suprafete (pereti, pavimente): solutie 2 g%;
    - Lenjerie, echipamente de protectie: solutie 1 - 1,5 g%;
    - Obiecte (sticla, portelan, plastic, jucarii, termometre): solutie 1%;
    - Vesela: solutie 0,5 g% - 1 g%;
    - Sticlarie de laborator folosita: solutie 2 g% .
    Toxicitatea Cloraminelor
    Cloraminele se prezinta sub forma de pulberi, de culoare alba, cu miros de clor si gust amar. Se descompun lent la aer si lumina. Prin combustie formeaza gaze toxice si iritante. Pot fi absorbite de organism prin inhalare sau ingestie.
    Contactul cu pielea:
    Efectele expunerii pe termen lung: la contact prelungit pot cauza sensibilizarea pielii.
    Contactul cu ochii:
    Efectele expunerii pe termen scurt: irita ochii.
    Inhalare:
    Efectul expunerii pe termen scurt: irita tractul respirator. Inhalarea vaporilor poate cauza reactii de tip astmatiform. Atentie! Persoanele cu afectiuni astmatice nu trebuie sa vina in contact cu cloraminele.
    Cloraminele au simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R36/37/38 - irita ochii, caile respiratorii si pielea.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S7 - substanta trebuie tinuta la intuneric si inchisa ermetic;
    S15 - substanta trebuie protejata de caldura;
    S26 - dupa contactul cu ochii se spala cu apa din abundenta;
    S36/37/39 - in timpul lucrului este obligatoriu portul echipamentului de protectie: manusi, ochelari si masca de protectie a fetei si a cailor respiratorii.
    2.3.2.2.2. Iodul si iodoforii
    2.3.2.2.2.1. Iodul
    Dintre numeroasele substante antiseptice si dezinfectante, iodul a fost si continua sa fie utilizat datorita eficacitatii, economicitatii si toxicitatii relativ reduse.
    Actiunea germicida se explica prin puterea oxidanta si de combinare a iodului liber, urmata de distrugerea proteinelor celulare enzimatice si structurale. Este caracteristic pentru iod spectrul larg de actiune bactericida si virulicida. Activitatea nu este selectiva, efectul se instaleaza rapid.
    Iodul se utilizeaza sub forma de solutii apoase, hidroalcoolice sau iodofori. Dintre acestea mentionam: Lugolul - solutie apoasa de iod, tinctura de iod - solutie hidroalcoolica de iod. Sub aceste forme, iodul este folosit ca antiseptic al pielii si ca dezinfectant al unor instrumente medicale, mai ales din sticla (termometre orale si rectale), iar in cazuri de urgenta, chiar al instrumentelor din metal. Utilizarea solutiei hidroalcoolice (tinctura) ca antiseptic al plagilor prezinta unele dezavantaje: evaporarea rapida a solventului lasa un reziduu de iod si iodura de potasiu, care sunt caustice pentru piele si nu permite realizarea timpului de contact necesar. Deoarece alcoolul etilic denatureaza proteinele, se foloseste ca solvent propilenglicolul, care este superior alcoolului etilic.
    Solutiile apoase sau hidroalcoolice de iod nu permit valorificarea maxima a deosebitei sale actiuni germicide. Patarea, mirosul, corozivitatea determinata de activitatea chimica a moleculei de iod, sunt principalele dezavantaje care au impiedicat utilizarea acestor solutii in dezinfectie si au limitat domeniul de aplicatie numai la antisepsia pielii. Pentru dezinfectie s-a pus problema solubilizarii iodului in apa, printr-un procedeu care sa anuleze efectele amintite, pastrand intreaga sa putere germicida.
    2.3.2.2.2.2. Iodoforii
    Pornindu-se de la observatia generala ca modificatorii de tensiune superficiala au proprietatea de a mari solubilitatea in apa a unor substante insolubile, prin studii comparative s-a ajuns la constatarea ca cei mai buni solubilizanti ai iodului sunt tensioactivii neionici din clasa polietilenglicolilor. Aceste substante pot solubiliza iodul pana la 27% .
    Solutiile de iod tensioactiv neionic au fost denumite "iodofori", definind prin aceasta rolul de purtator al iodului (phoros) pe care il indeplineste substanta tensioactiva. Iodoforii nu au miros si nu pateaza. Sunt practic fara toxicitate si neiritanti. Activitatea germicida este mai ridicata decat a solutiilor apoase sau alcoolice de iod - ioduri. Aceasta se explica prin faptul ca puterea de patrundere a iodului sub forma de iodofor este mult mai mare, datorita substantei modificatoare de tensiune superficiala.
    Iodoforii au activitate bactericida, virulicida si micobactericida; activitatea sporicida este slaba, iar activitatea fungicida este variabila.
    Iodoforii reunesc in aceeasi forma doua proprietati esentiale in dezinfectie: activitatea detergenta (datorita substantei tensioactive) si puterea germicida (datorita iodului).
    Iodoforii sunt utilizati in principal pentru dezinfectia mainilor: exemplu povidone-iodine (PVP-1), preparati ca detergenti sau "perii chirurgicale". Acestia contin 7,5% PVP-1 (echivalent cu 0,7% iod activ) si sunt eficienti pentru acest scop. Preparatele alcoolice care contin 10% PVP-1 (1% iod activ) se folosesc pentru pregatirea preoperatorie a pielii, la locul inciziei.
    Unii iodofori se pot folosi pentru dezinfectia mediului, dar sunt scumpi nefiind recomandati pentru dezinfectia generala din spital.
    Toxicitatea PVP
    Contactul cu pielea:
    Poate determina iritatii locale. Dupa expunere, se spala cu apa. Trebuie evitat contactul prelungit cu pielea.
    Contactul cu ochii:
    Poate determina iritatii moderate, dar nu vatamari serioase.
    Inhalare:
    Nu necesita protectie speciala.
    Ingestie:
    Ingestia unei cantitati mari de povidone-iodine poate produce disconfort la nivelul gurii, gatului, tractului respirator.
    Precautii:
    Contraindicat pentru persoanele care prezinta hipersensibilitate sau alergie la iod. Poate afecta functia tiroidiana, dupa aplicare prelungita si in exces.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R36 - irita ochii.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S26 - la contactul cu ochii se spala cu apa din abundenta.
    2.3.2.3. COMPUSI CUATERNARI DE AMONIU: CLORURA DE BENZALKONIUM, CLORURA DE DIDECILDIMETILAMONIU, CETRIMIDE
    Sarurile cuaternare de amoniu (SCA) sunt tensioactivi cationici si prezinta urmatoarele proprietati: sunt detergenti si emulsionanti, netoxici la concentratiile de utilizare, solubili in apa si alcool, prezinta stabilitate, nu au miros si nu pateaza. Caracteristica pentru sarurile cuaternare de amoniu este formarea unei pelicule dupa aplicarea pe un substrat, pelicula ce formeaza un film de substanta, care conserva activitatea antibacteriana.
    Sarurile cuaternare de amoniu se folosesc in dezinfectie sau antisepsie.
    Sarurile cuaternare de amoniu se pot prezenta sub forma de solutii apoase, solutii alcoolice si alte diferite asocieri. Asocierile care exista la ora actuala sunt multiple si pot fi realizate cu: clorhexidina, dezinfectanti din alte clase si amestecuri de SCA. Ele au rol in potentarea activitatii SCA si realizarea unui sinergism de actiune.
    Sarurile cuaternare de amoniu prezinta activitate bactericida, selectiv fungicida si virulicida pe virusurile lipofilice. In general, nu prezinta activitate tuberculocida sau sporicida si prezinta o activitate slaba asupra virusurilor hidrofilice.
    Actiunea virulicida este realizata, de concentratii mai mari de 1% .
    Activitatea bactericida este mai mare fata de germenii Gram pozitivi, decat fata de cei Gram negativi. Aceasta activitate creste odata cu ridicarea temperaturii si este mai pronuntata in mediu alcalin. Substantele organice reduc activitatea bactericida a SCA. Sunt inactivate de: compusi anionici (sapunuri, detergenti) si compusi tensioactivi nonionici.
    Toxicitatea sarurilor cuaternare de amoniu
    Sarurile cuaternare de amoniu sunt iritante pentru piele, ochi si mucoase. Actiunea iritanta este conditionata de concentratie. In solutii diluate, in urma studiilor efectuate s-a demonstrat ca sunt practic lipsite de toxicitate.
    Sarurile cuaternare de amoniu au simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R36 - irita ochii.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S24/25 - evitarea contactului cu ochii si pielea;
    S36/37/39 - in timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protectie adecvat, manusi si ochelari de protectie;
    S26 - dupa contactul cu ochii se spala cu apa din abundenta.
    2.3.2.4. CLORHEXIDINA
    Clorhexidina face parte din clasa biguanidelor si se prezinta sub forma de saruri. Cele mai folosite saruri de clorhexidina sunt acetatul de clorhexidina sau gluconatul de clorhexidina.
    Este recomandata in antisepsie si in dezinfectie, dar este folosita in special pentru dezinfectia igienica si chirurgicala a mainilor, deoarece prezinta o activitate reziduala dupa aplicare. Se foloseste si pentru dezinfectia preoperatorie a pielii.
    Dezinfectantele pe baza de clorhexidina prezinta activitate: bactericida, fungicida si virulicida asupra virusurilor lipofilice. Clorhexidina nu are activitate tuberculocida si sporicida. Activitatea bactericida este mai mare asupra germenilor Gram pozitivi, decat asupra celor Gram negativi.
    Clorhexidina este mai activa la un pH neutru sau slab alcalin, cu activitate bactericida optima la pH = -8. Activitatea sa este redusa de prezenta materiilor organice. Este incompatibila cu compusii anionici: organici (sapunuri si detergenti sintetici tensioactivi) si anorganici (clorura, sulfat, carbonat, nitrat etc.).
    Sarurile de clorhexidina sunt moderat solubile si se recomanda a fi folosite sub forma de solutii apoase sau alcoolice (70% etanol sau isopropanol), sau in combinatie cu cetrimide.
    Deoarece solutiile preparate cu apa de robinet prezinta riscul unei contaminari, in special cu Ps. aeruginosa si riscul formarii unor saruri insolubile inactive, se prefera solutiile apoase preparate cu apa distilata sterila sau solutiile alcoolice.
    Gluconatul de clorhexidina in concentratie de 0,5% in solutie alcoolica (70%) se foloseste pentru dezinfectia preoperatorie a pielii, iar in concentratie de 0,05% in solutie apoasa se foloseste pentru dezinfectia ranilor.
    Toxicitatea Clorhexidinei
    Contactul cu pielea:
    Nu este iritanta la contactul cu pielea, dar ocazional, poate provoca sensibilizarea pielii.
    Contactul cu ochii:
    Poate cauza iritatii ale conjunctivei, la concentratii > 0,1% .
    Inhalare:
    Nu necesita protectie speciala.
    Ingestie:
    Ingestia unei cantitati de clorhexidina poate cauza disconfort sau iritatii la nivelul tractului gastro-intestinal.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S25 - a se evita contactul cu ochii.
    2.3.2.5. HEXACHLOROPHENE
    Acest compus este foarte activ impotriva microorganismelor Gram pozitive si mai putin eficient impotriva celor Gram negative. Este relativ insolubil in apa si poate fi incorporat in sapun sau in solutii de detergent, fara a-si pierde activitatea. Are un bun efect rezidual pe piele. Solutiile sunt predispuse la contaminare cu bacterii Gram negative, daca nu se includ in formula substante conservante. Emulsiile sau alte preparate cu clorhexidina, cand sunt folosite repetat si pe portiuni mari pe suprafata corpului la copii, pot determina producerea de concentratii sanguine neurotoxice.
    Desi foarte eficient, acest produs este folosit rareori in spital, pentru dezinfectia pielii si nu trebuie utilizat decat cu aviz medical. Poate fi folosit pentru spalarea mainilor in cursul epidemiilor cu stafilococ sau pentru dezinfectia chirurgicala a mainilor.
    Cand se foloseste pudra de hexachlorophene pentru plaga bontului ombilical la nou nascuti, nu se ating nivele toxice. Aceasta metoda, care s-a demonstrat a fi foarte eficienta in controlul infectiei stafilococice, mai poate fi considerata a avea un rol practic in spital.
    2.3.2.6. TRICLOSAN
    Triclosanul se prezinta sub forma de pudra cu miros usor aromat. Este solubil in numerosi solventi organici si agenti de suprafata, putin solubil in apa.
    Aceasta substanta este folosita in special la fabricarea sapunurilor dezodorizante, deodorantilor corporali si produselor pentru ingrijirea mainilor.
    Este un agent antimicrobian eficace, cu un spectru de actiune larg asupra bacteriilor Gram pozitive si Gram negative, ciupercilor si levurilor. Efectul antimicrobian poate fi marit sau diminuat prin incorporarea unor adjuvanti, de aceea, fiecare produs trebuie testat individual in ceea ce priveste spectrul de actiune biocida.
    Concentratiile in uz sunt cuprinse intre 0,3 - 2,0% .
    Toxicitatea Triclosanului
    Triclosanul este practic netoxic, prezentand o buna toleranta cutanata, daca se utilizeaza in concentratiile recomandate.
    Triclosanul are simbolul de toxicitate: "Xi" - iritant.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R36/38 - irita pielea si ochii.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S26 - dupa contactul cu ochii se spala cu apa din abundenta si se consulta medicul.
    2.3.2.7. ALCOOLII
    Cei mai uzuali alcooli utilizati in dezinfectie si antisepsie sunt: alcoolul etilic si alcoolul izopropilic. Acestia nu trebuie utilizati in stare pura, ci in solutie apoasa, deoarece: apa este necesara pentru ca alcoolul sa poata fi absorbit de suprafata celulei microbiene, iar alcoolul pur sau concentratiile foarte inalte determina fenomene de coagulare la nivelul celulei, formand astfel o bariera de protectie.
    Concentratiile optime cu efect biocid sunt de 30 - 50% pentru alcoolul izopropilic si 50 - 70% pentru alcoolul etilic. Alcoolul izopropilic se poate folosi si in concentratii mai mari, fiind usor mai activ decat alcoolul etilic si mai putin coroziv pentru obiectele metalice.
    Alcoolii prezinta activitate: bactericida, tuberculocida, fungicida, virulicida. Activitatea antivirala este variabila, iar la virusurile fara invelis (ex. virusul polio) apare o tendinta de rezistenta, mai ales la izopropanol. Nu au activitate sporicida.
    Alcoolii se folosesc in dezinfectie si antisepsie. Ca dezinfectant, se utilizeaza pentru dezinfectia suprafetelor, instrumentelor, cum ar fi: termometre orale si rectale, stetoscoape, laringoscoape, iar in combinatie cu alte substante active, se pot folosi pentru decontaminarea instrumentarului chirurgical. Daca obiectele sunt contaminate cu sange sau secretii, se recomanda o curatare prealabila.
    Se pot utiliza ca antiseptice pentru piele (maini), inainte de efectuarea injectiilor (alcool etilic 70%, alcool izopropilic 60%), iar in combinatie cu clorhexidina, povidone-iodine, triclosan se utilizeaza pentru dezinfectia mainilor, avand o actiune reziduala pe piele.
    Au o putere de curatare crescuta, sunt buni solventi si se evapora rapid lasand echipamentul uscat. Dezavantajele utilizarii lor pentru dezinfectia materialului spitalicesc se pot enumera: puterea scazuta de penetrare, lipsa activitatii sporicide, inflamabilitatea, incompatibilitatea cu anumite lentile ale endoscoapelor, tendinta de a distruge si a decolora cauciucul si anumite materiale plastice, mai ales dupa folosire prelungita si repetata.
    Toxicitatea alcoolilor
    Alcoolii nu sunt considerati ca avand un risc toxic important.
    In concentratii mari sau la un timp mare de expunere, alcoolii prezinta efect narcotic asupra sistemului nervos. Expunerea la concentratii cuprinse intre 5000 ppm - 10000 ppm produce iritatii ale ochilor si mucoasei tractului respirator superior. Concentratii mai mici de 1000 ppm nu determina aparitia intoxicatiei. Expunerea la o concentratie mai mare de 1000 ppm poate determina aparitia cefaleei si iritatii ale ochilor.
    Alcoolii au simbolul de toxicitate: "F" - inflamabil.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R11 - usor inflamabil.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S7 - recipientul trebuie inchis ermetic;
    S16 - sa fie tinut departe de sursele de aprindere, nu se fumeaza.
    2.3.2.8. ALDEHIDE: FORMALDEHIDA, GLUTARALDEHIDA, SUCCINDIALDEHIDA
    Aldehidele sunt utilizate in mediul spitalicesc pentru dezinfectia de nivel inalt si ca sterilizante.
    2.3.2.8.1. Formaldehida se utilizeaza ca dezinfectant si sterilizant, in ambele forme: lichida si gazoasa. Preparatele clasice de solutii de formaldehida sunt: formaldehida apoasa (37% formaldehida), formaldehida alcoolica (4,5% formaldehida) si formaldehida in combinatie cu detergenti anionici, cationici si nonionici (4,2% formaldehida). Desi formaldehida alcoolica este sterilizant chimic, iar formaldehida apoasa este un dezinfectant de nivel inalt, folosirea lor in spitale este limitata, datorita vaporilor iritanti si mirosului degajat care apare chiar la concentratii scazute in mediu (< 1 ppm).
    La ora actuala dezinfectantele moderne pe baza de formaldehida au in compozitie si alte substante active (glutaraldehida, succindialdehida, saruri cuaternare, fenoli) cu scopul reducerii proportiei de formaldehida sub limita de sensibilizare, imbunatatind eficacitatea si caracteristicile produsului.
    Formaldehida este agentul antimicrobian cu cel mai larg spectru de actiune biocida: bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid si sporicid. Prezenta materialului organic nu influenteaza activitatea biocida.
    Formaldehida se poate folosi in spitale pentru dezinfectia suprafetelor, instrumentarului chirurgical, lenjeriei, excretiilor si la formolizarea incaperilor. Pentru folosirea ca sterilizant sunt necesare concentratii si timpi de expunere mai mari. Totodata este folosita la prepararea vaccinurilor virale, ca agent de imbalsamare si conservare in anatomia patologica. Solutiile de formaldehida sunt corozive pentru majoritatea metalelor, cu exceptia otelului inoxidabil si aluminiului.
    Formaldehida este un agent toxic si, in consecinta, este controlata prin reglementari internationale, existand limite ale nivelelor de vapori admisibili in aer. Totodata este considerata ca un potential agent mutagen, carcinogen, teratogen. Datorita acestor motive, utilizarea formaldehidei TREBUIE limitata in mediul spitalicesc, numai in zonele cu risc inalt de contaminare (spatii de spitalizare pentru eliminatori de BK, laboratoare pentru diagnosticul microbiologic al tuberculozei etc.). Nu se recomanda utilizarea dezinfectantelor pe baza de formaldehida in prezenta bolnavilor in ariile de cazare (in sectiile de pediatrie, nou-nascuti), si zonele de preparare a mancarii, personalul sanitar fiind protejat impotriva expunerii la vaporii de formaldehida.
    Toxicitatea Formaldehidei
    Actiunea toxica sistemica a formaldehidei se exercita in special asupra sistemului nervos, pe care il deprima.
    Contactul cu pielea:
    Proiectia cutanata a unei solutii in concentratie 1% provoaca iritarea pielii. Solutiile concentrate sunt caustice.
    Contactul cu ochii:
    Proiectia oculara a unei solutii diluate 0,2% produce o senzatie de usturime, efect lacrimogen si hiperemie conjunctivala.
    Inhalare:
    Perceptia olfactiva variaza de la un individ la altul. Mirosul este perceput la concentratii intre 0,1 - 1 ppm. Este suspecta de a produce cancer nazal.
    Limita minima de expunere, TLV-STEL pentru 15 minute este de 0,3 ppm.
    Ingestie:
    Ingestia solutiilor diluate provoaca iritatia mucoasei buco-faringo-esofagiene.
    Doza letala este la ingestia a 10 - 20 ml formol.
    Formaldehida are potential mutagen, cancerigen, teratogen.
    Formaldehida are simbolul de toxicitate: "T" - toxic, otravitor. Solutiile de formaldehida cu concentratii cuprinse intre < 1% si < 25% au simbolul de toxicitate: "Xn" - nociv, moderat toxic.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R23/24/25 - otravitor prin inhalare, inghitire si contact cu pielea;
    R34 - provoaca arsuri;
    R40 - leziuni ireversibile posibile;
    R43 - sensibilizare posibila prin contact cu pielea.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S26 - in caz de contact cu ochii spalati cu apa din abundenta si consultati medicul;
    S36/37 - a se purta echipament de protectie, manusi de protectie.
    2.3.2.8.2. Glutaraldehida este utilizata pe scara larga in unitatile sanitare, ca dezinfectant de nivel inalt si ca sterilizant chimic, sub forma de solutii apoase.
    Din punct de vedere chimic este o dialdehida saturata, reactiva, care polimerizeaza in prezenta apei. Solutiile apoase de glutaraldehida sunt acide. Solutiile acide sunt mai stabile si nu necesita activare, dar sunt corozive. Deoarece au, in general, un efect sporicid scazut, utilizarea acestor solutii trebuie limitata. Activitatea poate fi imbunatatita prin asigurarea unei temperaturi de 50 - 60 grade C, dar, in acest caz, exista riscul cresterii emisiei de vapori toxici.
    Solutiile acide de glutaraldehida pot fi activate la forma alcalina, la pH 7,5 - 8,5, deoarece aceasta forma este mai activa, dar este mai putin stabila. Odata activate, aceste solutii sunt stabile numai 14 - 28 zile, datorita polimerizarii moleculelor de glutaraldehida.
    Glutaraldehida prezinta un spectru larg de actiune biocida: bactericid, fungicid, tuberculocid, virulicid si lent sporicid. Deoarece activitatea sporicida se instaleaza lent, este necesar un timp de contact de cel putin 3 ore. Activitatea biocida nu este influentata de prezenta materialului organic.
    Dezinfectantele comercializate pot fi numai pe baza de glutaraldehida sau combinatii de glutaraldehida cu alte substante active, care se folosesc ca dezinfectante de nivel inalt sau ca sterilizanti chimici, in functie de concentratie si timpul de actiune.
    Glutaraldehida in concentratie de 2% este folosita pentru sterilizarea chimica a articolelor, obiectelor si echipamentelor medicale care sunt sensibile la caldura si nu pot fi sterilizate prin autoclavare.
    Ca dezinfectant de nivel inalt se foloseste pentru echipamentul medical termosensibil, cum ar fi: endoscoape flexibile, echipament de terapie respiratorie, dializoare, echipament de anestezie.
    Utilizarea solutiilor pe baza de glutaraldehida in acest scop este preferabila altor dezinfectante, datorita avantajelor sale, care includ: proprietati biocide excelente, activitate pastrata in prezenta materiilor organice, actiune necoroziva asupra echipamentului endoscopic, sticlei, echipamentului din cauciuc sau plastic.
    Glutaraldehida nu trebuie sa se foloseasca pentru dezinfectia suprafetelor non-critice, deoarece este toxica si neeficienta din punct de vedere al costului.
    Este necesara monitorizarea concentratiilor de glutaraldehida in camerele unde se efectueaza dezinfectia/sterilizarea, pentru a se evita expunerea profesionala a lucratorilor peste nivelele limite admise in aer. Procesarea echipamentului se face in camere bine ventilate, in cuve acoperite etans, evitandu-se stropirea. Glutaraldehida este clasificata ca fiind o substanta toxica, teratogena si mutagena, care poate afecta ADN-ul celular. Este suspectata ca fiind cancerigena, este iritanta si sensibilizanta.
    Toxicitatea glutaraldehidei
    Contactul cu pielea:
    Contactul de scurta durata poate determina aparitia pruritului, cu inrosire locala, de la forme usoare, la moderate. Contactul prelungit poate duce la aparitia dermatitelor. Singurul efect semnalat in caz de expunere repetata este aparitia eczemelor alergice. Determina sensibilizarea pielii, provocand dermatita alergica de contact.
    Contactul cu ochii:
    In caz de contact accidental cu ochii, substanta poate produce conjunctivita. Vaporii pot determina senzatii de usturime si inrosirea conjunctivei.
    Inhalare
    Poate duce la aparitia sensibilizarii. Vaporii sunt iritanti pentru tractul respirator, cauzand senzatii de usturime ale nasului si gatului, posibil epistaxis, tuse, dificultate in respiratie si cefalee. Prin inhalarea vaporilor pot sa apara simptome de astm si se pot agrava astmul si bolile cronice pulmonare.
    Valoarea limita de expunere (TLV) permisa in aer in locurile de munca corespunde unei concentratii de 0,2 ppm sau 0,8 mg/mc. Studiile recente arata ca valoarea limita de expunere la o scurta perioada de timp TLV-STEL pentru 15 minute este 0,05 ppm, iar pentru 8 ore de lucru TLV-TWA este de 0,02 ppm.
    Ingestie
    Poate produce iritatii usoare pana la moderate sau arsuri chimice ale cavitatii bucale, gatului si stomacului.
    Glutaraldehida are potential mutagen, cancerigen, teratogen.
    Glutaraldehida are simbolul de toxicitate: "Xn" - moderat toxic (nociv).
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R20/22 - vatamator sanatatii prin inhalare si inghitire;
    R36/37/38 - irita ochii, caile respiratorii si pielea;
    R42/43 - sensibilizare posibila prin contact cu pielea si inhalare.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S26 - dupa contactul cu ochii spalare abundenta cu apa si consultarea medicului;
    S27 - hainele murdarite sau udate se dezbraca imediat;
    S36/37/39 - in timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protectie manusi, ochelari si masca de protectie.
    2.3.2.9. PEROXIDUL DE HIDROGEN SI COMPUSII INRUDITI
    Peroxidul de hidrogen se poate folosi in unitatile sanitare ca dezinfectant si antiseptic, in diferite concentratii. In concentratie de 3%, se foloseste ca antiseptic si pentru dezinfectia de rutina.
    Peroxidul de hidrogen stabilizat, in concentratie de 6%, este considerat ca dezinfectant de nivel inalt. Se poate utiliza pentru dezinfectia aparatelor pentru masurarea tensiunii, lentilelor de contact, ventilatoarelor si endoscoapelor. Totusi, datorita proprietatilor sale oxidante, poate coroda anumite componente ale endoscoapelor si aparatelor pentru masurarea tensiunii. S-a demonstrat ca peroxidul de hidrogen este un iritant chimic si a fost implicat in aparitia colitelor si enteritelor, in urma utilizarii endoscoapelor dezinfectate cu peroxid de hidrogen 3% . De aceea, utilizarea lui este limitata.
    Peroxidul de hidrogen prezinta un larg spectru de actiune biocida: bactericida, tuberculocida, fungicida, virulicida, sporicida.
    Toxicitatea peroxidului de hidrogen
    Contactul cu pielea:
    Contactul de scurta durata poate produce prurit, cu inrosire locala, de la usoara la severa, in functie de concentratia substantei. Solutiile concentrate pot produce flictene ale pielii.
    Contactul cu ochii:
    In caz de contact accidental cu ochii, substanta produce iritatii. Vaporii pot cauza senzatii de usturime si inrosirea conjunctivei.
    Inhalare:
    Inhalarea vaporilor de peroxid de hidrogen provoaca iritatia cailor aeriene.
    Ingestie:
    Ingestia solutiei provoaca stomatita, esofagita, faringita si gastrita acuta coroziva.
    Peroxidul de hidrogen are simbolul de toxicitate: "C" - coroziv.
    Prezinta urmatoarele fraze de periculozitate:
    R34 - provoaca arsuri.
    Prezinta urmatoarele fraze de securitate:
    S28.1 - la contactul cu pielea spalare abundenta cu apa;
    S39 - in timpul lucrului este necesar portul echipamentului de protectie: ochelari si masca de protectie.
    2.3.2.10. CHLOROXYLENOL
    Aceste substante sunt neiritante, dar sunt repede inactivate de substante organice si de apa tare si necesita o concentratie de utilizare crescuta (2,5 - 5%). Cloroxylenolii sunt eficienti impotriva bacteriilor Gram pozitive, dar au o activitate slaba asupra celor Gram negative. Adaosul unui agent chelator (EDTA) creste activitatea cloroxylenolilor impotriva bacililor Gram negativi.
    2.3.2.11. ALTI COMPUSI ANTIMICROBIENI
    Gama celorlalti produsi antimicrobieni este mare. Printre acestia se numara colorantii: acridinul si trifenil-metanul (cristal violet si verde briliant), care au fost folositi intensiv ca antiseptice si dezinfectante pentru plagi.
    Azotatul de argint si alti compusi de argint (ex. sulfadiazine de argint) ocupa un loc valoros ca antiseptic in profilaxia infectiilor sau toaleta arsurilor.
    8-hidroxi-chinolina este eficienta ca fungicid.
    Compusii de mercur au efect slab bactericid, dar sunt puternic bacteriostatici.
    Nitratul mercuric de fenil - conservant eficient pentru solutiile oftalmice.
    2.3.3. ANTISEPTICE
    2.3.3.1. Antisepticele sunt preparate ce detin proprietati antimicrobiene limitate sau care distrug microorganismele sau inactiveaza virusurile de pe tesuturile vii (piele sanatoasa, mucoase, plagi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe piele si mucoase numarul de microorganisme.
    Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin:
    - concentratia de utilizare a substantei chimice;
    - timpul de contact.
    Utilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele prezente pe piele sau mucoase permite:
    - realizarea ingrijirilor aseptice;
    - reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul mainilor;
    - tratarea infectiilor locale cutanate si mucoase.
    2.3.3.2. Reguli de utilizare
    - Respectarea duratei de utilizare a produsului dupa deschiderea lui, 8 - 10 zile, daca flaconul a fost bine inchis.
    - Respectarea indicatiilor de utilizare si a prescriptiilor producatorului (concentratii).
    - A se evita amestecul si/sau, utilizarea succesiva a antisepticelor din clase chimice diferite/incompatibile (risc de inactivare sau toxic).
    - Respectarea termenului de valabilitate.
    - Limitarea cantitatii de antiseptic stocata pe sectii sau in cabinete.
    - Folosirea, de preferinta, a antisepticelor conditionate/ambalate in cantitati mici.
    - Stocarea antisepticelor la adapost de lumina/caldura/sursa de foc, mai ales in cazul produselor inflamabile.
    - Notarea pe flacon a datei cand acesta a fost deschis.
    - Inchiderea flaconului dupa fiecare manipulare.
    - Manipularea cu precautie a flaconului cu antiseptic pentru a evita contaminarea continutului.
    - Pregatirea solutiilor de antiseptice in conditii riguroase de antisepsie, cu utilizare extemporanee.
    - In cazul neutilizarii antisepticului in flaconul original, repartitia lui se face in flacoane curate si dezinfectate, prin tehnici aseptice. Se consemneaza operatiunea intr-un caiet de evidenta: denumirea si seria/lotul produsului repartizat, data cand a fost repartizat, numar de flacoane, cine a executat. Se eticheteaza flacoanele: denumirea produsului, concentratia, data cand a fost repartizat, termen de valabilitate, instructiuni de utilizare.
    - Nu se completeaza flaconul partial gol aflat in uz cu cantitate noua de produs.
    - NU este permisa utilizarea de recipiente goale de la produse alimentare sau de la produse dezinfectante pentru produsele antiseptice!
    - Pentru produsele la care producatorul recomanda realizarea dilutiilor in apa, se va utiliza exclusiv apa sterila. Nu este permisa utilizarea apei de la robinet. Dilutiile de antiseptic se realizeaza doar imediat inainte de utilizarea lor si nu se pastreaza mai mult de 24 de ore.
    - Se recomanda utilizarea produselor conditionate/ambalate unitar, sterile si gata de utilizat, mai ales pentru solutii apoase.
    - Aplicarea antisepticului se face numai dupa spalarea, clatirea si uscarea zonei respective.
    2.3.3.3. Concentratii de utilizare. Exemple
    - Alcooli:
        - alcool etilic (50 - 70%);
        - alcool izopropilic (30 - 50%).
    - Clorura de benzalkonium:
        - piele intacta: solutie alcoolica 0,1 - 0,2%;
        - pe rani: solutie apoasa 0,1 - 0,2%;
        - in obstetrica: 0,05 - 0,10%;
        - solutii oftalmice: 0,01%;
        - instilatii vezica urinara si uretra: 0,005% .
    - Clorhexidina:
        - dezinfectia pielii: 0,05% + cetrimide 0,5%;
        - dezinfectia preoperatorie a pielii: 0,5% in alcool 70%;
        - dezinfectia ranilor: solutie apoasa 0,05%;
        - dezinfectia uretrei si lubrefiant: 0,05% in glicerol;
        - spalaturi vezicale: 0,02%;
        - obstetrica: 1% sub forma de crema.
    - Iod: solutie 1% in etanol 70%;
    - Povidone-iodine: 7,5 - 10%;
    - Tinctura de iod 5%;
    - Apa oxigenata: 3% .
    2.3.4. SPALAREA MAINILOR SI DEZINFECTIA PIELII
    SPALAREA MAINILOR ESTE CEA MAI IMPORTANTA PROCEDURA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE
    2.3.4.1. Spalarea simpla a mainilor este definita ca fiind frecarea viguroasa a mainilor, una de alta, pe toate suprafetele, dupa o prealabila umezire si sapunire:
    - se efectueaza cu apa si sapun simplu;
    - se pot utiliza si sapunul antiseptic cu activitate bactericida, detergenti sau alte produse de spalare ce contin substante antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde - 1 minut;
    - scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele.
    2.3.4.2. Dezinfectia mainilor
    2.3.4.2.1. Dezinfectia igienica a mainilor:
    - se face dupa spalare si uscare prealabila, cu cantitatea de antiseptic necesara, recomandata de producator;
    - timpul de contact: 30 secunde - 1 minut;
    - numai in caz de contaminare masiva cu germeni patogeni se recomanda timpi de contact mai mari cu substanta antiseptica;
    - scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele.
    2.3.4.2.2. Dezinfectia chirurgicala a mainilor:
    - se face dupa spalare conform procedurii de spalare chirurgicala si uscare, dupa care: se aplica substanta antiseptica astfel incat, pe toata durata de aplicare, mainile sa fie in permanenta umezite;
    - timpul total de contact: 3 minute - 5 minute;
    - scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele si a unui procent cat mai mare din flora rezidenta.
    2.3.4.3. Dezinfectia pielii
    Se aplica antisepticul astfel:
    - pentru suprafetele cutanate sarace in glande sebacee:
        - inainte de efectuarea injectiilor si punctiilor venoase: timp de actiune - 15 secunde.
        - inainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului si organelor cavitare, cat si a micilor interventii chirurgicale: timp de actiune minim - 1 minut.
    - pentru suprafetele cutanate bogate in glande sebacee:
        - inaintea tuturor interventiilor chirurgicale se aplica de mai multe ori pe zona care urmeaza a fi incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia: timp de actiune - minim 10 minute.
    Scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele si a unui procent cat mai mare din flora rezidenta.
    2.3.5. FACTORI CARE INFLUENTEAZA DEZINFECTIA
    Ca dezinfectante sunt recomandate numeroase substante; este insa de retinut ca acestea apartin unui numar redus de clase chimice.
    Lista dezinfectantelor utilizate intr-o unitate sanitara nu trebuie sa fie exhaustiva.
    Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente trebuie sa se ia in considerare o serie de factori care influenteaza dezinfectia:
    - Spectrul de activitate si puterea germicida (tipul de microorganism, rezistenta microorganismelor).
    - Numarul microorganismelor pe suportul tratat.
    - Cantitatea de material organic de pe echipamentul/suportul de tratat.
    - Natura suportului de tratat.
    - Concentratia substantei dezinfectante.
    - Timpul de contact si temperatura.
    - Susceptibilitatea dezinfectantilor chimici de a fi inactivati: ex.: prin substante organice, plastic, cauciuc, celuloza, apa dura si detergenti. De exemplu, dezinfectantele pe baza de compusi cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu detergentii anionici.
    - Tipul de activitate antimicrobiana: bactericida sau bacteriostatica. De exemplu, dezinfectantele pe baza de compusi cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentratii mici, in timp ce la concentratii inalte devin bactericide.
    - Efectul pH-ului:
        - Activitate optima la pH acid: fenolii, halogenii.
        - Activitate optima la pH alcalin: glutaraldehida, compusii cuaternari de amoniu.
        - Activitate optima la pH neutru: clorhexidina.
    - Stabilitatea produsului ca atare sau a solutiilor de lucru: in timp ce solutia concentrata de hipoclorit de sodiu este instabila, dicloroizocianuratul de sodiu sub forma de tablete sau granule este foarte stabil, daca este depozitat in loc uscat.
    - Corozivitatea: hipocloritii corodeaza unele metale.
    - Toxicitatea: formaldehida si glutaraldehida sunt daunatoare pentru sanatate.
    - Costul produsului.
    2.3.6. CRITERII DE ALEGERE A DEZINFECTANTELOR
    - Eficacitatea.
    - Usurinta in prepararea si aplicarea solutiilor si in stocarea substantelor si produselor.
    - Economicitatea.
    - Lipsa corozivitatii si a efectelor distructive.
    - Cunoasterea toxicitatii dezinfectantelor in conditiile de utilizare si a masurilor de protectie recomandate.
    2.3.7. REGULI GENERALE DE PRACTICA A DEZINFECTIEI
    Dezinfectia profilactica completeaza curatenia, dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea.
    Eficienta dezinfectiei profilactice este conditionata de o riguroasa curatenie prealabila.
    Pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus. Dezinfectia se practica inainte de instituirea masurilor de curatenie.
    Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sanatatii/Ministerul Sanatatii si Familiei.
    In dezinfectia chimica trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de actiune bactericida (si/sau tuberculocida), virulicida, fungicida si/sau sporicida.
    In functie de riscul de aparitie a infectiilor, trebuie alese dezinfectantele care actioneaza specific asupra agentilor patogeni incriminati.
    Se recomanda periodic alternanta produselor dezinfectante, pentru a se evita aparitia rezistentei microorganismelor.
    Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile de utilizare si timpii de actiune recomandati de producator.
    Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar pentru dezinfectia instrumentarului.
    La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:
    - cunoasterea exacta a concentratiei substantei active in produse, prin determinari periodice de laborator (acolo unde este posibil);
    - folosirea de recipiente curate;
    - utilizarea solutiilor de lucru in ziua prepararii, pentru a se evita contaminarea si degradarea - inactivarea lor;
    - utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate indicate de producator;
    - controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al solutiilor dezinfectante in curs de utilizare.
    Utilizarea dezinfectantelor se face respectand normele de protectie a muncii, care sa previna accidentele si intoxicatiile.
    Instruirea personalului cu privire la utilizarea dezinfectantelor. Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri sau noile produse. Personalul cu experienta din cadrul SPCIN trebuie sa ofere informatii cu caracter practic in ceea ce priveste utilizarea dezinfectantelor chimice.
    2.3.8. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR MEDICALE
    Procesarea corecta a instrumentarului si echipamentelor medicale inainte/dupa utilizare, are o deosebita importanta in prevenirea infectiilor nosocomiale. Alegerea metodei de dezinfectie si/sau sterilizare trebuie sa tina cont de categoria de instrumentar si de modul in care acesta este folosit in asistenta acordata pacientilor.
    Pentru ratiuni practice, instrumentele si obiectele utilizate in asistenta medicala au fost clasificate in trei categorii, dupa riscul de transmitere a infectiilor pe care il presupune utilizarea acestora (dupa Spaulding).
    Cele trei categorii sunt:
    - instrumente critice;
    - instrumente semi-critice;
    - instrumente non-critice.
    Clasificarea instrumentelor si dispozitivelor/echipamentelor medicale in cele trei categorii a fost corelata cu clasificarea procedurilor de procesare, adaptata dupa APIC.
    2.3.8.1. Instrumente critice:
    Instrumentele care vin in contact cu tesuturile sterile sau sistemul vascular.
    Sunt instrumente care penetreaza pielea sau mucoasele.
    Exemple:
    - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi;
    - alt instrumentar chirurgical invaziv.
    Necesita STERILIZARE intre utilizari.
    Procesul de sterilizare utilizat trebuie sa respecte strict recomandarile producatorului aparaturii de sterilizare, atunci cand se folosesc aparatele de sterilizare, sau timpul de contact recomandat de producator, atunci cand se utilizeaza sterilizanti chimici (ex.: glutaraldehida 2%, peroxid de hidrogen stabilizat 6%, acid peracetic in diferite concentratii). Inainte de sterilizare acestea trebuie dezinfectate.
    2.3.8.2. Instrumente semi-critice:
    Sunt instrumente care vin in contact cu mucoasele, cu exceptia mucoasei periodontale, sau cu solutii de continuitate ale pielii.
    Exemple:
    a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie si respiratie asistata.
    - Necesita STERILIZARE sau cel putin DEZINFECTIE DE NIVEL INALT, intre utilizari.
    b) termometre orale sau rectale si
    c) suprafete netede, dure (cazi de hidroterapie).
    - Necesita DEZINFECTIE DE NIVEL INTERMEDIAR intre utilizari.
    2.3.8.3. Instrumente non-critice:
    Sunt instrumente care vin in contact doar cu pielea intacta.
    Exemple:
    - stetoscoape, suprafata meselor, pavimente, plosti, mobilier etc.
    - Necesita DEZINFECTIA DE NIVEL INTERMEDIAR pana la SCAZUT, intre utilizari.
    2.3.9. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU PACIENTI/PERSONAL, DATORATE ECHIPAMENTULUI SI MEDIULUI
    Echipamentele, obiectele, pot fi implicate in transmiterea agentilor patogeni din mediul de spital la pacienti, putand favoriza aparitia infectiilor nosocomiale. Echipamentele si obiectele din mediul de spital sunt clasificate pe patru nivele de risc, in functie de tipul de contact cu pacientul (in unele cazuri cu personalul); acest mod de abordare faciliteaza alegerea tipului adecvat de procesare, in functie de diversele aplicatii ale echipamentelor.
    2.3.9.1. Risc minim:
    - Obiecte la distanta de persoane (pacient, personal): pereti, pardoseli, tavane, chiuvete, canale de scurgere;
    - Obiecte in imediata apropiere a pacientului: armatura paturilor, dulapioare etc.
    Nivel necesar de decontaminare: curatare, uscare.
    2.3.9.2. Risc scazut:
    - Obiecte in contact cu suprafata pielii intacte: stetoscop, manseta tensiometrului, tacamuri, vesela, telefoane mobile, ligheane si alte obiecte sanitare.
    Nivel de decontaminare: curatare, uscare.
    2.3.9.3. Risc mediu:
    - Obiecte in contact cu mucoasele: termometre, echipament de asistare respiratorie, gastroscoape, bronhoscoape;
    - Obiecte contaminate cu microorganisme virulente: plosti, bazinete etc.;
    - Obiecte folosite la pacienti cu grad inalt de receptivitate.
    Nivel de decontaminare: dezinfectie de nivel inalt, sterilizare chimica.
    2.3.9.4. Risc inalt:
    - Obiecte in contact cu solutii de continuitate ale pielii sau cu mucoasele: pansamente;
    - Obiecte care se introduc in locuri normal sterile ale organismului: ace, instrumente chirurgicale, implante, catetere urinare.
    Nivel de decontaminare: sterilizare
    2.3.10. REGULI GENERALE IN ALEGEREA PROCEDURILOR DE DEZINFECTIE SI STERILIZARE
    In general, instrumentele care penetreaza tesuturile normal sterile, inclusiv sistemul vascular (instrumente critice), precum si instrumentele prin care curge sange, trebuie sterilizate inainte de utilizare.
    Instrumentele reutilizabile sau alte obiecte care vin in contact cu mucoasele intacte trebuie sa fie sterilizate sau dezinfectate prin dezinfectie de "nivel inalt" inainte de reutilizare.
    Instrumentele medicale care necesita sterilizare sau dezinfectie trebuie sa fie curatate (predezinfectie) cu atentie, pentru a reduce gradul de incarcatura cu materie organica, inainte de a fi supuse dezinfectiei cu substante germicide. Trebuie respectate atat instructiunile producatorilor de substante germicide, cat si ale celor care produc instrumentele medicale.
    Este importanta starea de curatenie a peretilor, pardoselilor sau altor suprafete din mediu. Curatenia si indepartarea murdariei trebuie sa fie o activitate de rutina. O atentie deosebita trebuie sa se acorde suprafetelor de lucru: suprafetele pe care se pregatesc tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor biologice prelevate pentru laborator, trebuie sa fie curate si dezinfectate, pentru evitarea transmiterii germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sangele (virusurile hepatitice B si C, HIV etc.).
    Dezinfectantele care sunt aprobate ca "dezinfectante de spital" si care sunt tuberculicide sau virulicide, folosite in concentratia de utilizare si timpul de contact recomandat, sunt recomandate pentru decontaminarea petelor continand sange sau alte fluide ale organismului care contin sau nu sange, dupa cum urmeaza:
    - in zonele in care pacientii primesc ingrijiri medicale, pe suprafetele vizibil contaminate cu sange si/sau alte fluide biologice, se toarna dezinfectantul adecvat pentru a inmuia si distruge eventualii agenti patogeni, se lasa un timp de contact, apoi se curata si se dezinfecteza chimic;
    - suprafetele din laborator, contaminate cu culturi microbiene sau cu alte substante care pot contine concentratii ridicate de agenti infectiosi, trebuie inactivate cu substante germicide lichide (decontaminate), inainte de curatare; dupa indepartarea materialului organic, dezinfectia se face cu solutii proaspete de germicide chimice.
    In toate situatiile in care se realizeaza procedurile de curatenie si de decontaminare este obligatoriu portul manusilor.
    Pentru dezinfectia obiectelor sau instrumentelor critice, care penetreaza tesuturile sau sistemul vascular, sau semi-critice, care vin in contact cu mucoasele sau cu solutii de continuitate ale pielii, nu se utilizeaza substante germicide pe baza de saruri cuaternare de amoniu sau alte dezinfectante "de nivel scazut".
    Pentru curatarea suprafetelor din mediu sau a obiectelor si instrumentelor non-critice, nu se utilizeaza glutaraldehida sau alte dezinfectante "de nivel inalt".
    Este necesar sa se foloseasca intotdeauna concentratiile corecte de utilizare ale dezinfectantului si sa se respecte timpul de contact recomandat. Uneori, dezinfectantele in concentratii mari nu inactiveaza microorganismele si pot fi toxice pentru cel care le utilizeaza, sau pot deteriora obiectul care trebuie dezinfectat.
    Endoscoapele si alte instrumente semi-critice trebuie curatate, dezinfectate, sterilizate ca si cand pacientii pentru care au fost folosite ar fi infectati cu M. tuberculosis, HIV sau virusuri hepatitice. (PRECAUTIUNILE UNIVERSALE)
    Nu se utilizeaza dezinfectantii fenolici pentru igienizarea incubatoarelor in sectiile de nou-nascuti in prezenta acestora; cand sunt utilizati la curatenia si dezinfectia terminala in sectiile de nou-nascuti este necesar ca toate suprafetele sa fie bine clatite cu apa si apoi uscate.
    Este obligatorie utilizarea echipamentului de protectie si respectarea recomandarilor privind siguranta manipularii.
    2.3.11. METODE DE APLOCARE A DEZINFECTANTELOR CHIMICE IN FUNCTIE DE SUPORTUL TRATAT
    Vezi "Ghidul privind curatenia, dezinfectia si sterilizarea in unitatile de asistenta medicala", elaborat de Institutul de Sanatate Publica Bucuresti

 ______________________________________________________________________________
| Suportul de tratat      | Tipul de dezinfectant  | Observatii                |
|                         | si Metoda de aplicare  |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| 1                       | 2                      | 3                         |
|_________________________|________________________|___________________________|
| SUPRAFETE                                                                    |
| Folosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor  |
| de utilizare si timpului de contact conform recomandarilor producatorului    |
|______________________________________________________________________________|
| Pavimente (mozaic,      | Stergere               |                           |
| ciment, linoleum,       |                        |                           |
| lemn etc.)              |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Pereti (faianta, tapet  | Stergere               | Se va insista asupra      |
| lavabil, uleiati etc.), | Pulverizare*)          | curateniei si dezinfectiei|
| usi, ferestre (tocarie) |                        | partilor superioare ale   |
|                         |                        | pervazurilor si a altor   |
|                         |                        | suprafete orizontale,     |
|                         |                        | precum si ale colturilor  |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Mobilier, inclusiv      | Stergere               | Curatenie riguroasa si    |
| paturi si noptiere (din | Stropire               | dezinfectia suprafetelor  |
| lemn, metal, plastic)   | Pulverizare*)          | orizontale (partea        |
|                         |                        | superioara a dulapurilor, |
|                         |                        | a rafturilor etc.)        |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Mese de operatie, mese  | Stergere               | Curatenie riguroasa si    |
| instrumentar, suprafete | Stropire               | dezinfectia suprafetelor  |
| pentru pregatirea       | Pulverizare*)          | orizontale. Decontaminare |
| tratamentului,          |                        | inainte de curatare, acolo|
| suprafete pentru        |                        | unde este cazul           |
| depozitarea temporara a |                        |                           |
| produselor patologice   |                        |                           |
| recoltate, lampi        |                        |                           |
| scialitice, mese de     |                        |                           |
| infasat                 |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Mese de lucru in        |                        | Decontaminare, curatenie  |
| laborator               |                        | riguroasa, dezinfectie    |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Musamale din cauciuc sau| Stergere               |                           |
| plastic, colac din      | Imersie                |                           |
| cauciuc etc.            |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Carucioare, targi       | Stergere               |                           |
|                         | Stropire               |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| OBIECTE SANITARE, RECIPIENTE DE COLECTARE, MATERIALE DE CURATENIE            |
| Folosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor  |
| de utilizare si timpului de contact conform recomandarilor producatorului    |
|______________________________________________________________________________|
| Bai, baite pentru copii,| Stergere               |                           |
| chiuvete, bazine de     |                        |                           |
| spalare                 |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Plosti, olite, urinare, | Imersie, dupa golire   | Dupa dezinfectie se       |
| recipiente pentru       | si spalare prealabila, | pastreaza uscate in camere|
| colectarea de produse   | folosind 1 vol. solutie| speciale, pe rastele      |
| patologice              | pentru 1 vol. recipient| Masini automate, special  |
|                         |                        | dedicate pentru curatare  |
|                         |                        | si dezinfectie            |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Grupuri sanitare (WC,   | Stergere               |                           |
| bazine, scaune WC,      |                        |                           |
| vidoare), gratare din   |                        |                           |
| lemn sau plastic pentru |                        |                           |
| bai si dusuri           |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Sifoane de pardoseala,  | Aplicarea unei         |                           |
| sifoane de scurgere     | cantitati de           |                           |
|                         | dezinfectant           |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Galeti pentru curatenie,| Spalare, dezinfectie   | Se pastreaza uscate       |
| ustensile pentru        |                        |                           |
| curatenie (perii, mop,  |                        |                           |
| Teu, lavete, carpe etc.)|                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Recipiente pentru       | Spalare, dezinfectie   | Se pastreaza uscate       |
| colectarea deseurilor,  |                        |                           |
| pubele                  |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| LENJERIE SI ECHIPAMENT DE PROTECTIE                                          |
| Folosirea dezinfectantelor pentru lenjerie, cu respectarea concentratiilor de|
| utilizare si timpului de contact conform recomandarilor producatorului       |
|______________________________________________________________________________|
| Lenjerie contaminata    | Inmuiere               | Se pot folosi masini de   |
| (murdarita cu excrete,  | 4 litri solutie la 1 Kg| spalat automate cu program|
| produse patologice si   | lenjerie               | de dezinfectie inclus     |
| lenjerie care provine de|                        |                           |
| la bolnavi contagiosi)  |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Alte categorii          | -                      | Spalare la masini automate|
|                         |                        | cu ciclu termic de        |
|                         |                        | dezinfectie sau fierbere  |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Echipament de protectie | Inmuiere               | Se dezinfecteaza numai cel|
| si de lucru             |                        | contaminat                |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Sorturi impermeabile din| Stergere               |                           |
| cauciuc si plastic      |                        |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| ZONE DE PREPARARE SI DISTRIBUIRE ALIMENTE                                    |
| Folosirea dezinfectantelor recomandate pentru uz in bucatarii, oficii        |
| alimentare, dezinfectia veselei recipientelor, tacamurilor, ustensilelor, cu |
| respectarea concentratiilor de utilizare si timpului de contact, conform     |
| recomandarilor producatorului                                                |
|______________________________________________________________________________|
| Vesela din sticla,      | Imersie                | Clatire insistenta dupa   |
| portelan, tacamuri      |                        | dezinfectie               |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Suprafete               | Stergere               |                           |
|                         | Pulverizare*)          |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Ustensile si vase de    | Spalare cu solutii de  | In epidemii, utilizarea de|
| bucatarie               | detergent dezinfectant,| dezinfectante             |
|                         | produse chimice de     |                           |
|                         | curatare/decontaminare |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| INSTRUMENTE, ECHIPAMENTE                                                     |
| Folosirea dezinfectantelor pentru instrumentar, cu respectarea               |
| concentratiilor de utilizare si timpului de contact, conform recomandarilor  |
| producatorului                                                               |
|______________________________________________________________________________|
| Termometre (orale,      | Submersie dupa spalare | Solutii dezinfectante     |
| rectale)                | si dezinfectie         | proaspete. A nu se        |
|                         |                        | amesteca in timpul        |
|                         |                        | procesarii termometrele   |
|                         |                        | orale cu cele rectale     |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Incubatoare, izolete,   | Stergere               | Nu se recomanda           |
| masti de oxigen         |                        | dezinfectantii fenolici   |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Instrumente, echipamente| Imersie                | Predezinfectie, curatare, |
|                         |                        | dezinfectie, clatire,     |
|                         |                        | uscare                    |
|_________________________|________________________|___________________________|
| CAZARMAMENT                                                                  |
| Folosirea dezinfectantelor pe baza de aldehida formica sau alte dezinfectante|
| special destinate DOAR PENTRU OBIECTELE CARE PROVIN DE LA BOLNAVII CONTAGIOSI|
| (BK), IN SPATII SPECIAL AMENAJATE SI IN ABSENTA ALTOR MIJLOACE               |
|______________________________________________________________________________|
| Saltele, huse pentru    | Pulverizare*)          | In spatii etanseizate     |
| saltele, perne, paturi, | aldehida formica 3 - 5%| Temperatura 22 - 30       |
| halate din molton,      |                        | grade C                   |
| imbracaminte            |                        | Umiditate relativa 80%    |
|                         |                        | Expunere minimum 6 ore    |
|                         |________________________|___________________________|
|                         | Vaporizare             | Camera speciala de        |
|                         | aldehida formica       | formolizare (descamera)   |
|                         | 10 - 15 g%/mc          | Expunere 12 - 24 ore      |
|                         |________________________|___________________________|
|                         | Vaporizare             | In saloane si alte spatii |
|                         | aldehida formica       | de cazare expunere 12 - 24|
|                         | 5 g%/mc                | ore                       |
|                         |                        | Temperatura 22 - 30       |
|                         |                        | grade C                   |
|                         |                        | Umiditate relativa 80%    |
|                         |                        | DOAR IN CAZURI SPECIALE   |
|                         |                        | (ELIMINATORI DE BK)       |
|_________________________|________________________|___________________________|
| SPATII INCHISE                                                               |
| Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei suprafetelor si    |
| aerului (conform recomandarilor producatorului)                              |
|______________________________________________________________________________|
| Sali de operatie, sali  | Pulverizare*)          | Etanseizare               |
| de nastere, saloane,    | aldehida formica 3 - 5%| Temperatura 22 - 30       |
| cabinete                |                        | grade C                   |
|                         |                        | Umiditate relativa 80%    |
|                         |                        | SE UTILIZEAZA DOAR IN     |
|                         |                        | SPATIILE CU ELIMINATORI DE|
|                         |                        | BK                        |
|                         |________________________|___________________________|
|                         | Vaporizare             | Aparatura electronica si  |
|                         | aldehida formica       | de respiratie este        |
|                         | 5 g%/mc                | protejata sau scoasa din  |
|                         |                        | spatiul in care se face   |
|                         |                        | formolizarea. SE          |
|                         |                        | UTILIZEAZA DOAR IN        |
|                         |                        | SPATIILE CU ELIMINATORI   |
|                         |                        | DE BK                     |
|_________________________|________________________|___________________________|
| DIVERSE                                                                      |
| Folosirea dezinfectantelor pentru suprafete, cu respectarea concentratiilor  |
| de utilizare si a timpului de contact conform recomandarilor producatorului  |
|______________________________________________________________________________|
| Jucarii din plastic,    | Spalare cu solutii de  | ATENTIE CLATIRE           |
| cauciuc sau lemn        | detergent dezinfectant,|                           |
|                         | produse chimice de     |                           |
|                         | curatare decontaminare,|                           |
|                         | apoi dezinfectie       |                           |
| Jucarii din material    | Pulverizare*) cu       |                           |
| textil                  | solutii dezinfectante  |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Vase de flori           | Spalare cu solutii de  |                           |
|                         | detergent dezinfectant,|                           |
|                         | produse chimice de     |                           |
|                         | curatare decontaminare,|                           |
|                         | apoi dezinfectie       |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Telefoane               | Stergere               |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
| Ambulante, mijloace auto| Pulverizare*)          |                           |
|_________________________|________________________|___________________________|
    *) In cazul in care dezinfectantul se aplica prin pulverizare se va utiliza cantitatea certificata de catre producator de a fi utilizata pentru un metru patrat la timpii recomandati.

    2.3.12. SITUATII CARE NECESITA DEZINFECTIE COMPLEMENTARA SI/SAU TERMINALA
    - Dezinfectia terminala este obligatoriu de efectuat in:
        - sectii de spitalizare a cazurilor de boli contagioase cu declarare nominala;
        - situatia evolutiei unor focare de infectii nosocomiale;
        - situatii de risc epidemiologic (evidentierea cu ajutorul laboratorului a circulatiei microorganismelor multirezistente, "germeni de spital", prezenti la personalul medico-sanitar/asistati/mediu);
        - sectii cu risc inalt: sectii unde sunt asistati pacienti imunodeprimati, arsi, neonatologie, prematuri, sectii unde se practica grefe (de maduva, cardiace, renale), sectii de oncologie si onco-hematologie;
        - bloc operator, bloc de nasteri;
        - sectii de reanimare, terapie intensiva;
        - alte servicii de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria;
        - orice alta situatie de risc epidemiologie identificata.
    - Microorganisme care pot genera un risc de infectie:
    Aspergillus spp. - in sectiile cu pacienti cu risc inalt (aplazie medulara, imunodepresie etc.)
    Candida spp.
    Salmonella (typhi, paratyphi)
    Streptococcus grup A
    Infectii cu germeni multirezistenti: Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas cepacia
    Klebsiella sau alte enterobacteriaceae secretoare de beta-lactamaza
    Staphylococcus aureus (rezistent la meticilina)
    Staphylococcus epidermidis
    - In dezinfectia terminala (eliminatori de BK) pot fi utilizate dezinfectante pe baza de aldehida formica; este de preferat utilizarea altor produse dezinfectante pe care le recomanda ca atare producatorul.
    - Metode folosite in dezinfectia cu aldehida formica, atunci cand aceasta se impune stringent:
    a) pulverizare;
    b) vaporizare.
    a) Dezinfectia prin pulverizare este o metoda comoda si usor de aplicat, dar mai putin eficienta. Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, cu acoperirea completa si uniforma a suprafetelor, trebuie respectate urmatoarele:
    - etanseizarea incaperilor;
    - incalzirea incaperilor la temperatura de 22 - 30 grade C;
    - umiditate relativa 80% - 90%;
    - utilizarea aparaturii de pulverizare conform recomandarilor producatorului, cu respectarea parametrilor: presiune, deschiderea duzelor, distanta fata de suprafata de dezinfectat;
    - concentratia de lucru: solutie 2 - 5%; solutia 2% se obtine din aldehida formica 40% = 50 ml aldehida formica + 950 ml apa sau din 29% aldehida formica = 69 ml aldehida formica + 951 ml apa. Solutia 5% se obtine din aldehida formica 40% = 125 ml aldehida formica + 875 ml apa sau din 29% aldehida formica = 172 ml aldehida formica + 828 ml apa;
    - cantitatea de solutie se calculeaza in functie de suprafata, apreciind ca necesari 40 - 60 ml/mp;
    - timpul de contact 6 - 24 ore.
    b) Dezinfectia prin vaporizare
    Pentru vaporizarea aldehidei formice se folosesc aparate speciale, cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare. Pentru evitarea riscurilor este interzisa folosirea aparaturii defecte sau improvizate.
    Efectuarea vaporizarilor implica urmatoarele:
    - stabilirea cubajului incaperii de dezinfectat;
    - etanseizarea usilor si ferestrelor;
    - acoperirea prizelor, protejarea sau indepartarea aparaturii electronice;
    - asezarea saltelelor si pernelor suspendat sau oblic, evitarea supraincarcarii cu materiale;
    - pregatirea aparaturii pentru vaporizare conform recomandarilor producatorului. Aparatul este amplasat in exterior, teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii. Aparatul se mentine in functiune pana cand se evapora cantitatea de aldehida formica corespunzatoare. Se retrage teava, se astupa orificiul si incaperea ramane incuiata si supravegheata timp de 6 - 24 ore;
    - se instituie toate masurile de precautie pentru evitarea riscului de incendiu si a intoxicatiilor;
    - incaperile trebuie sa fie incalzite (in perioadele reci), temperatura indicata 20 - 30 grade C;
    - dupa trecerea timpului necesar de actiune se deschid ferestrele si usile si se lasa sa se aeriseasca 2 - 4 ore, dupa neutralizarea vaporilor restanti.
    Pentru neutralizarea vaporilor restanti de aldehida formica se utilizeaza o cantitate de amoniac egala cu jumatate din cantitatea de aldehida formica utilizata si un timp de expunere de 3 ore.
    - Operatiunile de dezinfectie se efectueaza numai de personal instruit, supravegheat.
    - Concentratia de aldehida formica: 3 - 10 g/mc, umiditate relativa 80% .
    Cantitatea de aldehida formica necesara se calculeaza astfel:

    X = a x 100/b, unde
    a = concentratia in grame aldehida formica/mc aer
    b = concentratia in grame aldehida formica in formolul comercial
    X = cantitatea de aldehida formica in ml.

    Exemplu: pentru a realiza o concentratie de 5 g/mc, din aldehida formica 37%, formula este:

    X = 5 x 100/37 = 13,51 ml formol/mc

    Pentru a calcula cantitatea necesara pentru dezinfectia unei incaperi, valoarea X se inmulteste cu numarul de mc corespunzatori incaperii. Aprecierea necesarului de concentratie in aldehida formica se face in functie de numarul si volumul obiectelor care absorb vapori de formol din incapere.
    Cantitatea de aldehida formica se amesteca cu apa in proportie de 1:4, dupa care se introduce in aparatul de formolizare, procedand in continuare conform indicatiilor de utilizare ale producatorului.
    Dezinfectia prin vaporizare se efectueaza, pentru cazarmament, efecte, in camere speciale de formolizare (descamere).
    In aceste camere se efectueaza dezinfectia saltelelor (cu exceptia celor din latex expandat), pernelor, pledurilor, halatelor din molton etc. cu o concentratie de 8 - 15 g/mc aldehida formica.
    2.3.13. DEZINFECTANTE - EXEMPLE

 ______________________________________________________________________________
| Clasa chimica        | Utilizare      | Activitate| Avantaje  | Dezavantaje  |
|______________________|________________|___________|___________|______________|
| Compusi care         | Dezinfectia    | Bactericid| Spectru   | Inactivate   |
| elibereaza clor:     | suprafetelor   | Virulicid | larg      | de materia   |
| Dicloroizicianuratul | dupa curatare  | (HIV, HBV,| Ieftine   | organica     |
| de sodiu (NaDCC)     | Vesela,        | HCV)      |           | Solutii      |
| Hipocloritii         | biberoane      | Fungicid  |           | instabile    |
| Cloramine            | Obiecte        | Sporicid  |           | Corozive     |
|                      | sanitare       |           |           | Iritante     |
|                      | Apa de la flori|           |           |              |
|______________________|________________|___________|___________|______________|
| Compusi cuaternari de| In asociere    | Bactericid| Slab      | Spectru      |
| amoniu: clorura de   | pentru         | Fungicid  | iritante  | variabil de  |
| benzalkonium         | dezinfectia    |           | Ieftine   | la un produs |
| Clorura de           | suprafetelor si|           |           | la altul     |
| didecildimetilamoniu,| obiectelor     |           |           | Inhibate de  |
| cetrimide            | (sinergic cu   |           |           | materia      |
|                      | alte clase     |           |           | organica     |
|                      | chimice)       |           |           | Se           |
|                      |                |           |           | contamineaza |
|                      |                |           |           | usor         |
|______________________|________________|___________|___________|______________|
| A | Aldehida formica | Dezinfectie    | Bactericid| Spectru   | Precipita    |
| l |                  | suprafete      | Fungicid  | larg      | proteinele   |
| d |                  | obiecte,       | Virulicid |           | Inhibate de  |
| e |                  | instrumente    | Sporicid  |           | materia      |
| h |                  | Dezinfectia pe |           |           | organica     |
| i |                  | cale aeriana   |           |           | Miros        |
| d |                  | Sterilizare in |           |           | specific     |
| e |                  | autoclave      |           |           | Toxica       |
|   |                  | speciale       |           |           | Alergizanta  |
|   |                  |                |           |           | mutagen,     |
|   |                  |                |           |           | carcinogen,  |
|   |                  |                |           |           | teratogen    |
|   |__________________|________________|___________|___________|______________|
|   | Glutaraldehida   | Dezinfectia    | Bactericid| Spectru   | Fixeaza      |
|   |                  | instrumentelor | Fungicid  | larg      | proteinele   |
|   |                  | Dezinfectie de | Virulicid | Nu este   | Miros        |
|   |                  | nivel inalt    | Sporicid  | coroziva  | specific     |
|   |                  | pentru         |           |           | Toxica       |
|   |                  | echipamente    |           |           | Alergizanta  |
|   |                  | termosensibile |           |           | Agresiva     |
|   |                  |                |           |           | pentru       |
|   |                  |                |           |           | mucoase      |
|___|__________________|________________|___________|___________|______________|
| Alcoolii: | In asociere cu | Bactericid| Toxicitate| Precipita    |
| Alcoolul izopropilic,| alte clase     | Fungicid  | scazuta   | proteinele   |
|                      | chimice        |           |           |              |
|______________________|________________|___________|___________|______________|
| etilic 70 - 90%      |                | Partial   | Nu e      | Cost ridicat |
|                      |                | virulicid | coroziv   |              |
|______________________|________________|___________|___________|______________|
| Fenolii:             | Dezinfectia    | Bactericid| Nu e      | Miros        |
|                      | suprafetelor,  | Virulicid | coroziv   | caracteristic|
|                      | instrumentelor | Fungicid  | Mai putin | Toxici       |
|                      |                |           | inactivati| Caustici     |
|                      |                |           | de materia| Alergizanti  |
|                      |                |           | organica  |              |
|                      |                |           | decat alte|              |
|                      |                |           | clase     |              |
|______________________|________________|___________|___________|______________|

    ANEXA 2*)

    *) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.

    NORME TEHNICE PRIVIND EFECTUAREA STERILIZARII SI PASTRAREA STERILITATII DISPOZITIVELOR MATERIALELOR SANITARE*)

    *) Materialul nu se refera la practica farmaceutica

    Art. 1
    INTRODUCERE
    Sterilizarea este operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretica a existentei microorganismelor </= 10^-6.
    Conform normelor EN ISO 9001 si 9002, precum si a normelor EN 46001 si 46002, "sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, efectuat a posteriori, trebuind sa fie supusa validarii, supravegherii bunei functionari, precum si asigurarii unei pastrari corespunzatoare a materialelor sterilizate. Sunt necesare atat controlul permanent al operatiunilor, cat si respectarea permanenta a procedurilor stabilite, pentru asigurarea conformarii la exigentele specificate".
    Obtinerea starii de "sterilitate", precum si mentinerea ei (pana in momentul utilizarii), reprezinta o obligatie de rezultat, unitatile sanitare fiind obligate sa creeze sistemele de calitate bazate pe normele care se refera la cerintele sistemelor de calitate.
    Unitatile sanitare trebuie sa garanteze acelasi nivel de securitate a pacientilor atat in cazul utilizarii de dispozitive medicale achizitionate de pe piata cat si celor sterilizate in unitatea sanitara.
    Dispozitivele si materialele de unica folosinta nu vor fi niciodata reprocesate in vederea reutilizarii.
    Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare sau prin natura materialului din care sunt construite, nu suporta nici un tip de sterilizare, trebuie sa fie supuse unei dezinfectii adecvate, al carei efect sa fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid si sporicid.
    Termenii "produs sterilizant" sau "sterilizare chimica" sunt utilizati pentru o gama restransa de compusi chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, in conditii controlate, pot distruge sporii bacterieni.
    Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie curatate prin metode fizice si dezinfectate chimic inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
    Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile si alte obiecte sau solutii care patrund in tesuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice, trebuie sa fie sterile (instrumente/obiecte critice).
    Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si activitatile conexe (spalarea, decontaminarea si impachetarea, stocarea si livrarea) va tine cont de necesitatea respectarii circuitelor, a evitarii golurilor de control pe parcursul realizarii lor si a utilizarii altor spatii decat cele anume desemnate, serviciul central de sterilizare trebuind sa aiba un caracter unitar geografic pentru toate etapele mentionate.
    La organizarea activitatii serviciului central de sterilizare vor fi avute in vedere:
    - circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport a dispozitivelor murdare, nesterile;
    - diminuarea incarcaturii microbiene si eliminarea incarcaturii organice si a biofilmului*1) de pe dispozitivele medicale;
    - controlul conditiilor de mediu, verificarea starii de functionare a aparaturii;
    - spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea dispozitivelor medicale;
    - sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului;
    - procedurile de control si marcare a produselor finite;
    - tratarea neconformitatilor;
    - inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in vederea asigurarii trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de sistem de calitate si este parte componenta a materiovigilentei*2);
    - circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori;
    - instruirea personalului;
    - echipamentul de protectie a personalului, diferentiat pe etape de proces.
    Pentru fiecare etapa SPCIN va elabora protocoale de procedura, continand instructiuni clare si bine definite, iar personalul serviciului central de sterilizare va fi certificat.
    Circuitele vor fi stabilite in asa fel incat sa asigure securitatea personalului, a mediului si integritatea dispozitivelor medicale.
    Controlul mediului este important, intrucat permite sa se:
    - evalueze problemele existente;
    - remedieze defectiunile;
    - supravegheze si corecteze conditiile de desfasurare a procesului de sterilizare si a activitatilor conexe.
    Pentru aceasta vor fi tinute sub observatie si verificate:
    - calitatea aerului, apei si a fluidelor utilizate;
    - starea de igiena a suprafetelor;
    - modul de functionare a echipamentelor de sterilizare;
    - modul de functionare a echipamentelor de control, masura si testare;
    - tinuta si formarea profesionala a personalului.
    In unitatile de asistenta medicala sterilizarea se poate realiza prin: metode fizice - abur sub presiune (sau abur la temperatura si presiune ridicata/scazuta), caldura uscata, metode chimice - oxid de etilena, "sterilizanti" chimici: formaldehida si abur la temperaturi joase si presiune subatmosferica.
    In stadiul actual al datelor stiintifice, sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie metoda de electie, daca dispozitivul medical suporta aceasta procedura.
------------
    *1) Biofilm = ansamblul de produse organice avand incluse microorganisme (bacterii Gram negative) capabile sa secrete produse macromoleculare, pe suprafata unor materiale. Acesta se constituie in decurs de 3 ore de la utilizarea dispozitivului, intr-un mediu contaminat. Neindepartat, constituie o protectie pentru bacteriile remanente, permitandu-le sa elibereze toxine, responsabile de producerea socului septic. Biofilmul permite bacteriilor sa reziste la tratamentele de sterilizare si dezinfectie. Majoritatea procedurilor obisnuite de pretratare nu elimina incarcatura de endotoxine, fiind necesare un pretratament si o curatare riguroase, utilizandu-se detergenti enzimatici, inaintea oricarui alt tratament.
    *2) Obligatia de a declara incidentele sau riscurile de producere a unor incidente legate de utilizarea dispozitivelor medicale; incidentele pot fi legate de sterilizarea acestora.

    Art. 2
    CURATAREA (DECONTAMINAREA/PREDEZINFECTIA), DEZINFECTIA SI PREGATIREA MATERIALULUI MEDICO-CHIRURGICAL (instrumente, echipamente)
    2.1. Decontaminarea/predezinfectia/curatarea este primul tratament care se aplica dispozitivelor medicale avand scopurile urmatoare:
    - diminueaza populatia de microorganisme;
    - previne uscarea produselor biologice;
    - usureaza procesele ulterioare;
    - contribuie la protectia personalului care-l manipuleaza, dezasambleaza etc.;
    - contribuie la protectia mediului impotriva contaminarii.
    Se desfasoara in doua etape:
    - faza de pretratament, realizata prin imersia dispozitivelor utilizate, in solutie de detergent dezinfectant (cu actiune de detasare a murdariei grosiere de pe substrat si actiune bactericida);
    - faza de curatare completeaza procesul din faza de pretratament de indepartare a substantelor proteice, avand rolul de a:
        - elimina murdaria, indeosebi materiile organice;
        - preveni formarea unui biofilm;
        - reduce incarcatura microbiana initiala.
    Mecanismele de actiune in aceasta faza de pretratament-curatare sunt:
    - fizico-chimica, prin detergentul care poate fi:
        - neutru;
        - alcalin;
        - enzimatic;
    - mecanica (jet de apa, periaj etc.);
    - termica (temperatura apei).
    Nu se utilizeaza produse pe baza de aldehide, deoarece acestea au capacitatea de a fixa proteinele de suport.
    Aceasta faza realizeaza indepartarea germenilor patogeni prezenti in proportie de pana la 95 - 98% si evitarea transmiterii lor altor bolnavi, personalului medico-sanitar sau mediului de spital. Doar un obiect bine curatat va putea fi sterilizat, in termen absolut.
    Dezinfectia dispozitivelor medicale completeaza curatarea (decontaminarea) si realizeaza distrugerea germenilor patogeni in proportie de 99,99% existenti pe instrumentar, echipamente.
    2.2. Curatarea (decontaminarea) instrumentarului, echipamentelor trebuie realizata imediat dupa utilizarea acestora, cat mai aproape de locul utilizarii.
    2.3. Pentru anumite obiecte: termometre, tavite renale, garou, cuve etc. curatarea urmata de dezinfectia chimica poate fi suficienta.
    Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizare fizica (instrumente) sau sterilizare chimica (echipament termosensibil: endoscoape).
    2.4. Pregatirea in vederea sterilizarii a materialului medico-chirurgical utilizat cuprinde 7 etape distincte:
    - curatare/decontaminare (predezinfectie), cu cele 2 subetape;
    - clatire;
    - dezinfectie;
    - clatire;
    - uscare;
    - lubrefiere;
    - verificare a integritatii instrumentelor si impachetare in vederea sterilizarii daca este necesar.
    2.4.1. Curatarea/decontaminarea instrumentarului chirurgical/Predezinfectie (in blocul operator, in sectii de spital, cabinete medicale, sali de tratament)
    Se poate realiza: manual sau automat cu ajutorul unor echipamente automate de curatare.
    Metoda: curatare manuala
    Imediat, la sfarsitul interventiei chirurgicale sau efectuarii pansamentului, instrumentarul folosit se imerseaza intr-un produs etichetat si avizat ca detergent, detergent enzimatic sau detergent dezinfectant sau produs de curatare-decontaminare pentru instrumentar, in concentratia recomandata de producator (gama pe care producatorul instrumentului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentratia de lucru a produsului utilizat in aceasta etapa trebuie sa acopere spectrul de actiune virulicid (inactivarea VHB si HIV).
    Este de preferat ca in aceasta etapa sa fie utilizati dezinfectanti etichetati si avizati ca "dezinfectant pentru instrumentar" cu proprietati de curatare si avizati de catre Ministerul Sanatatii si Familiei conform legislatiei in vigoare.
    Prin folosirea in aceasta etapa a unui produs etichetat ca detergent, detergent enzimatic sau detergent dezinfectant sau produs de curatare-decontaminare pentru instrumentar, exista pericolul contaminarii personalului ce efectueaza aceasta operatie, cu agenti patogeni transmisibili. Utilizand in aceasta etapa un dezinfectant cu proprietati de curatare, etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar, este eliminat acest risc.

    Atentie la eticheta produsului utilizat!
    Sunt produse chimice etichetate "Curatare si decontaminare", "Detergent dezinfectant" care contin pe langa agenti de spumare cel putin un principiu activ recunoscut cu proprietati bactericide, fungicide folosite inainte de dezinfectie.
    Pentru dezinfectie se utilizeaza dezinfectante anume destinate "Dezinfectiei instrumentarului", care sunt avizate de Ministerul Sanatatii si Familiei si care se folosesc in mod obligatoriu dupa decontaminare (curatare).
    Protocol de lucru:
    - se perie cu grija, insistand asupra articulatiilor si canelurilor utilizand o perie moale din nailon;
    - instrumentarul se demonteaza complet;
    - se curata canelurile cu o compresa;
    - se curata bine toate partile scobite, jgheaburile, cavitatile, cu ajutorul unei seringi.
    Metoda: curatare automata in masini de curatat automata cu program de dezinfectie/baie cu ultrasunete (EN 15883-1)
    Se pot folosi masini de spalat automate cu program de dezinfectie inclus pentru instrumente, avizate de Ministerul Sanatatii/Ministerul Sanatatii si Familiei.
    Dezinfectia in masina de curatat automata cu program de dezinfectie inclus se realizeaza la o temperatura si un timp de expunere care variaza in functie de fabricant:
    - 75 grade C, 20 minute sau 80 grade C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile dar nu si VHB);
    - 93 grade C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile);
    - 105 grade C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile) sau 105 grade C, 5 minute sau 105 grade C, 7 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile precum si sporii de Bacillus antracis).
    Utilizarea masinilor automate pentru dezinfectia instrumentelor au avantajul ca reduc expunerea personalului la substantele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
    2.4.2. Clatire riguroasa sub jet de apa potabila
    2.4.3. Dezinfectie
    Atunci cand operatiunea de curatare-decontaminare se face manual ea este urmata in mod obligatoriu de etapa de dezinfectie.
    Se utilizeaza obligatoriu un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar si avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei in concentratia recomandata de producator (se va alege un dezinfectant anticoroziv).
    Concentratia de lucru a solutiei de dezinfectant trebuie sa acopere spectrul de actiune: bactericid (inclusiv Mycobacterium terrae - prin testul cantitativ al suspensiei), fungicid, virulicid (inactivarea VHB si HIV).
    Solutia de dezinfectant se pune in cuve/recipiente cu capac.
    Instrumentarul este imersat in solutia de dezinfectant in concentratia recomandata de producator, avand grija ca solutia dezinfectanta sa il acopere pe perioada de timp recomandata de producator.
    La sfarsitul timpului de dezinfectie se extrag instrumentele.
    2.4.4. Clatire. Se clatesc instrumentele cu apa din abundenta.
    2.4.5. Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat.
    2.4.6. Se lubrefiaza instrumentarul care necesita acest tratament.
    2.4.7. Se verifica integritatea instrumentului.
    2.4.8. Se impacheteaza instrumentarul in vederea sterilizarii, pe o suprafata curata.
    2.14. Reguli generale:
    Curatarea/decontaminarea instrumentelor si aparatelor medico-chirurgicale este urmata in mod obligatoriu de dezinfectia acestora cu un dezinfectant etichetat si avizat ca dezinfectant pentru instrumentar, de Ministerul Sanatatii si Familiei si pregatirea lui in vederea sterilizarii. Este obligatoriu sa se efectueze intr-o incapere/spatiu special destinat cu dotarile corespunzatoare.
    Personalul care efectueaza aceasta operatiune va respecta precautiile universale.
    Personalul care efectueaza aceasta operatiune trebuie sa poarte echipament de protectie: halat, manusi, sort de cauciuc, ochelari de protectie etc.
    Protocolul privind curatarea (decontaminarea) urmata in mod obligatoriu de dezinfectia si pregatirea materialului medico-chirurgical in vederea sterilizarii chimice sau fizice va fi afisat la loc vizibil.
    2.15. Responsabili:
    Asistenta medicala responsabilizata cu pregatirea, curatarea (decontaminarea) si dezinfectia instrumentarului medico-chirurgical.
    2.16. Evaluare:
    Medicul sef de sectie si asistenta sefa sau medicul de cabinet controleaza respectarea tehnicii de curatare/decontaminare (de preferat a fi utilizat un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar si avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei, cu proprietati bune de curatare in cazul in care aceasta operatiune se face manual) urmata de dezinfectie si pregatire a instrumentarului, echipamentului.
    Eficacitatea procedurii de curatare/decontaminare urmata de dezinfectie se verifica prin prelevare de probe si investigare bacteriologica.

    Art. 3
    IMPACHETAREA MATERIALULUI DE STERILIZAT
    3.1. Va fi utilizat numai material pentru impachetare avizat de Ministerul Sanatatii/Ministerul Sanatatii si Familiei si tinand cont de recomandarile producatorului.
    3.2. Materialele care se sterilizeaza pot fi impachetate in:
    - cutii metalice (pentru sterilizarea cu aer cald);
    - cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur sub presiune);
    - casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu abur sub presiune);
    - hartie speciala pentru impachetarea instrumentarului sau materialului textil fabricata special pentru sterilizarea cu abur sub presiune (EN 868-2);
    - pungi/role hartie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer cald sau oxid de etilena cu indicatori fizico-chimici de temperatura;
    - pungi/role hartie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu abur sub presiune sau abur si formaldehida la temperaturi joase presiune subatmosferica, cu indicatori fizico-chimici de temperatura.
    3.3. Pungile/rolele hartie plastic achizitionate trebuie sa fie sudate cu trei randuri de benzi a cate 10 mm fiecare (conform standardelor Europene).
    Pungile/rolele hartie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fara pliu, dupa ce au fost incarcate cu instrumentar (truse) sau material textil (pentru o procedura) si indicator fizico-chimic "integrator" trebuie sudate/lipite la capatul de acces.
    Sudarea se realizeaza, cu ajutorul unui aparat special dedicat acestei operatii.
    Se pot folosi si pungi care la capatul de acces au sistem autocolant pentru lipirea pachetului.
    Pungile hartie plastic cu instrumentar, material moale (truse) se aseaza in cosuri/navete metalice in pozitie verticala, ordonate ca si cartile in biblioteca. Cosurile/navetele metalice astfel incarcate se introduc in incinta sterilizatorului.
    3.4. Hartia speciala pentru impachetarea instrumentarului, manusilor sau materialului textil.
    Ambalarea se realizeaza obligatoriu in doua straturi de hartie speciala, astfel incat materialul de sterilizat sa fie bine inchis, fara solutii de continuitate; dupa plierea celui de al doilea strat acesta se inchide cu banda adeziva cu indicator fizico-chimic de virare a culorii.
    3.5. Materialul ambalat in hartie speciala sau pungi hartie plastic se aseaza in cosuri/navete metalice. In functie de marimea pachetului, in cosuri/navete se aseaza un singur pachet sau doua, dar nesuprapuse pentru a permite patrunderea agentului de sterilizare in interiorul pachetelor.
    3.6. Dupa ambalarea materialului de sterilizat in hartie speciala sau pungi hartie plastic si asezare in cosuri/navete, manipularea pachetelor se face numai prin intermediul acestora.
    3.7. In cutiile metalice perforate sau nu, casoletele perforate cu colier se introduce materialul de sterilizat (trusa) si indicatori fizico-chimici "integratori" adecvati, pentru controlul eficacitatii sterilizarii sau alt indicator fizico-chimic, se inchide capacul. Se lipesc doua bucati de banda adeziva cu indicator chimic adecvat in vederea fixarii capacului.
    Pot fi folosite si cutii metalice perforate prevazute cu valve sau filtre; utilizarea si intretinerea acestora se face conform instructiunilor producatorului.
    3.8. Casoletele perforate cu colier se incarca cu o anumita cantitate de material textil, in functie de dimensiune (vezi tabelul 1).
    Aprecierea incarcarii casoletelor cu textile: se cantareste continutul casoletei, care trebuie sa corespunda urmatoarelor norme de greutate pe casoleta:

    Tabelul 1
 __________________________________________________________
| DIMENSIUNILE CASOLETEI       | Greutatea normala a       |
|______________________________| incarcarii de textile (g) |
| Fi (mm)     | Inaltimea (mm) |                           |
|_____________|________________|___________________________|
|   140       |   105          |       191                 |
|_____________|________________|___________________________|
|   190       |   145          |       492                 |
|_____________|________________|___________________________|
|   240       |   165          |       895                 |
|_____________|________________|___________________________|
|   290       |   180          |      1426                 |
|_____________|________________|___________________________|
|   340       |   250          |      2724                 |
|_____________|________________|___________________________|
|   390       |   300          |      4301                 |
|_____________|________________|___________________________|

    Exista cutii metalice perforate echipate cu valve sau filtre; utilizarea acestora se face conform instructiunilor producatorului.
    3.9. Utilizati numai cutiile metalice perforate sau casoletele perforate cu colier in perfecta stare (nedeformate, capacul sa se inchida etans, colierul sa se muleze perfect pe corpul casoletei).
    Nu utilizati cutii metalice neperforate pentru sterilizarea la autoclava.
    3.10. Hartia speciala si pungile hartie plastic folosite la impachetare NU se reutilizeaza.
    3.11. Standardizarea incarcaturii incintei
    Indiferent de tipul de sterilizator utilizat incarcarea incintei trebuie sa respecte anumite reguli pentru a asigura uniformizarea procesului, astfel:
    - materialele de sterilizat se aseaza astfel incat contactul cu agentul sterilizant sa fie cat mai usor de realizat;
    - materialele de sterilizat se impacheteaza lejer pentru a permite patrunderea agentului de sterilizare in pachete. Nu se admit pachete cu dimensiuni mai mari de 30/30/50 cm;
    - greutatea unui pachet trebuie sa fie mai mica de 5 Kg.
    Respectati recomandarile producatorului aparatului privind cantitatea de material de sterilizat cu care se poate incarca aparatul la un ciclu de sterilizare, pentru a functiona la parametrii proiectati.

    Art. 4
    STERILIZAREA
    Vor fi folosite numai aparate de sterilizare autorizate de autoritatea centrala in domeniul sanatatii (Ministerul Sanatatii/Ministerul Sanatatii si Familiei).
    Presiunile, temperatura si timpul de sterilizare cuprinse in cele ce urmeaza reprezinta valori de siguranta pentru eficacitatea sterilizarii in functie de aparat.
    La incarcarea incintei de sterilizare lasati spatii intre pachete si intre pachete si pereti pentru a permite circularea si patrunderea in si printre pachete a agentului de sterilizare.
    Lasati in incinta de sterilizare rafturile cu care este echipat aparatul.
    Nu supraincarcati inghesuind cutiile metalice, casoletele, cosurile/navetele in incinta de sterilizare.
    Cititi cu atentie instructiunile de utilizare si cartea tehnica a aparatului pentru a folosi temperatura, presiunea si timpul de sterilizare recomandat de producator pentru tipurile de materiale de sterilizat ambalate.
    Afisati la loc vizibil instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator.
    Este interzisa utilizarea sterilizatoarelor cu bile de cuart pentru sterilizarea instrumentelor utilizate in cabinetele de stomatologie.
    Art. 4.1
    STERILIZAREA LA STERILIZATOR CU AER CALD (PUPINEL, ETUVA)
    4.1.1. La sterilizatorul cu aer cald se sterilizeaza sticlaria si instrumentarul care nu suporta sterilizarea cu aburi sub presiune (otel neinoxidabil: cromat).
    Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide si cauciuc.
    4.1.2. Sterilizarea
    4.1.2.1. Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer cald cuprinde urmatoarele faze:
    - faza de incalzire a aparatului: intervalul de timp intre pornirea aparatului si inceperea cresterii temperaturii; durata - in functie de aparat;
    - faza de latenta (omogenizare): intervalul de timp in care are loc propagarea si cresterea temperaturii pentru atingerea temperaturii de sterilizare in cutiile metalice/pachetele din cosuri; durata in functie de aparat, de natura si cantitatea materialului de sterilizat;
    - faza de sterilizare: durata depinde de temperatura:
        - 180 grade C, 1 ora sau
        - 160 grade C, 2 ore;
    - faza de racire: durata in functie de aparat, de natura si cantitatea, materialului de sterilizat.
    Un ciclu complet de sterilizare dureaza intre 4 - 5 ore.
    4.1.2.2. Cutiile metalice cu instrumentar se introduc inchise in incinta sterilizatorului cu aer cald.
    4.1.2.3. In functie de solutiile tehnice ale sterilizatorului cu aer cald (cu sau fara ventilator, cu termocuplu in incinta de sterilizare pentru monitorizarea temperaturii etc.) pot fi acceptate temperaturi si timpi de sterilizare indicati de producatorul aparatului.
    4.1.2.4. Timpul de sterilizare se masoara din momentul atingerii temperaturii de sterilizare in interiorul incarcaturii.
    Nu deschideti niciodata sterilizatorul cu aer cald in timpul perioadei de sterilizare pentru a introduce noi pachete.
    4.1.3. Durata mentinerii sterilitatii
    Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor metalice inchise.
    Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartie plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii lor si a manipularii acestora numai prin intermediul cosului.
    4.1.4. La incheierea ciclului complet de sterilizare
    4.1.4.1. La incheierea ciclului de sterilizare nu deschideti niciodata sterilizatorul cu aer cald inainte ca temperatura sa fie sub 50 grade C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer cald folositi manusi din bumbac.
    4.1.4.2. Verificati indicatorii de eficienta ai sterilizarii:
    - virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic;
    - virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori": se poate verifica pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate in cutii metalice, verificarea se face de catre utilizatori, la deschiderea acestora. In situatia in care virajul nu s-a realizat, materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza.
    4.1.4.3. Lipiti o eticheta pe capac/banderola pentru a identifica dispozitivele medicale si materialele sterilizate. Se noteaza data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va efectua sterilizarea, persoana care efectueaza sterilizarea.
    4.1.4.4. Notati in caietul de sterilizare: data, continutul cutiilor (pachetelor), temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnatura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observatii.
    4.1.5. Evaluarea eficacitatii sterilizarii la sterilizatorul cu aer cald:
    4.1.5.1. Evaluarea pentru fiecare ciclu:
    Se citeste temperatura termometrului (daca aparatul este echipat) sau temperatura afisata pe monitor. Temperatura se noteaza in caietul de sterilizare.
    Se citeste virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.
    Se citeste virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald, care controleaza timpul si temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul integrator plasat in interiorul cutiilor metalice indica daca au fost indeplinite conditiile pentru o sterilizare eficienta - temperatura atinsa in interiorul pachetului si timpul de expunere.
    4.1.5.2. O data pe luna
    Se controleaza fazele procesului de sterilizare realizand graficul timp/temperatura al unui ciclu de sterilizare complet, cu aparatul incarcat cu cantitatea de material recomandata de producator. Gradientul de temperatura in timpul perioadei de sterilizare (precizia de termostatare): +/- 1 grad C.
    Se utilizeaza indicator biologic cu Bacillus subtillis pentru controlul eficacitatii sterilizarii. Pot fi utilizati indicatori biologici cu Bacillus subtillis preparati industrial, comercializati, care contin 10^6 UFC sau preparati in laborator. Se utilizeaza pachete-test (cutii metalice sau cutii de seringa) cu 2 flacoane/tuburi de indicatorul biologic si se plaseaza cel putin un pachet-test in mijlocul incintei sterilizatorului cu aer cald, odata cu celelalte pachete pentru sterilizat. Se realizeaza ciclul complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorii biologici se extrag din cutie si se incubeaza 48 ore la 56 grade C, la laborator. Pentru indicatorii biologici comercializati, cititi cu atentie si respectati instructiunile producatorului. Laboratorul va emite un buletin de analiza cu rezultatul constatat.
    4.1.5.3. La 6 luni
    Se efectueaza verificarea aparatului in prezenta tehnicianului de la o societate autorizata. Se controleaza termostatul si daca aparatul atinge temperatura corecta in cutii, utilizand un termometru maximal.
    Art. 4.2
    STERILIZAREA CU ABUR SUB PRESIUNE - AUTOCLAVA
    4.2.1. Sterilizarea la autoclava se realizeaza in statia centrala de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclava atasat blocului operator si accesibil pentru toate serviciile sau atasat laboratorului clinic.
    4.2.2. Principiul sterilizarii cu abur sub presiune asa cum se realizeaza in autoclava este de a expune fiecare articol direct la contactul cu aburul la temperatura si presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare este abur uscat saturat 100% (absenta condensului).
    4.2.3. Sunt admise a se utiliza 2 tipuri de autoclave:
    4.2.3.1. Sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre si post vacuumare.
    Sterilizarea la sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre si post vacuumare este cea mai buna metoda de sterilizare a instrumentarului chirurgical din otel inoxidabil impachetat si singura metoda posibila pentru sterilizarea materialului moale (textile), cauciucului, sticlariei. Este folosit si in decontaminarea deseurilor din laborator (deseuri infectioase).
    4.2.3.2. Sterilizatorul cu abur sub presiune fara post vacuumare. Este folosit pentru sterilizarea mediilor de laborator, lichidelor in flacoane, instrumentar neimpachetat. Timpul de patrundere al aburului este prelungit datorita eliminarii incomplete a aerului.
    4.2.4. Pot fi utilizate programe de sterilizare pentru instrumentar neimpachetat folosind autoclave amplasate in imediata apropiere a salilor de operatie. Temperatura este 134 grade C.
    Sterilizarea instrumentarului neimpachetat se poate face numai in caz de urgente medico-chirurgicale, cand instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia se face imediat (fara stocare).
    4.2.5. Sterilizarea
    4.2.5.1. Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu abur sub presiune cuprinde urmatoarele faze:
    a) Faza de pretratament si preincalzire (pre vacuumare):
    Pretratamentul consta din mai multe secvente de admisie de abur si evacuare, realizat printr-un numar de variatii de presiune - purjari - (+0,8 - +1 atm. / -0,8 - -1 atm.) si are drept scop sa indeparteze aerul din materialul de sterilizat concomitent cu umezirea acestuia necesara inaintea fazei de sterilizare.
    In situatia autoclavarii solutiilor apoase in recipiente deschise, indepartarea aerului se realizeaza printr-un curent de abur.
    b) Faza de sterilizare:
    Timpul de sterilizare se masoara din momentul atingerii temperaturii de sterilizare in interiorul incarcaturii. In functie de temperatura, presiunea aleasa, timpul de sterilizare dureaza un numar de minute.
    Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune inalta (cu pre si post vacuumare) cu programe prestabilite sau programate optional, faza de sterilizare se declanseaza in momentul in care traductorul de temperatura din incinta de sterilizare semnalizeaza o temperatura egala sau mai mare cu temperatura specificata a programului selectat. Variatia temperaturii de sterilizare admisa este de +/- 1,5 grade C.
    Pentru procesarea lichidelor pot fi folosite sterilizatoare cu abur saturat la presiune inalta cu programe de sterilizare a lichidelor, la care temperatura de sterilizare este masurata in incinta de sterilizare si in recipient prin traductori (senzori de temperatura); conditia de incepere a timpului de sterilizare este ca ambele traductoare, cel din incinta de sterilizare si cel din recipient, sa atinga temperatura de sterilizare programata.

    Tabelul 2
    Parametrii procesului de sterilizare in functie de tipul materialului de sterilizat
 ______________________________________________________________________________
| Materialul de      | Presiune       |Durata fazei de sterilizare| Temperatura|
| sterilizat         | (bari/Kgf/cm^2)|___________________________|            |
|                    |                | Autoclave cu   | Autoclave|            |
|                    |                | abur saturat la| tip ISM2 |            |
|                    |                | presiune inalta|          |            |
|____________________|________________|________________|__________|____________|
| Sticlarie, cauciuc,| 1,3            | 15 min         | 30 min   | 125 grade C|
|____________________|________________|________________|__________|____________|
| plastic termostabil| 1,01           | 20 min         |          | 121 grade C|
|                    | 1,2            |                | 30 min   | 123 grade C|
|____________________|________________|________________|__________|____________|
| Instrumentar si    |                |                |          |            |
| textile            | 2              | 5 - 10 min     | 30 min   | 134 grade C|
|____________________|________________|________________|__________|____________|

    c) Faza de post-tratament (post vacuumare):
    Este destinata normalizarii in ce priveste temperatura si umiditatea materialului de sterilizat. Toate tipurile de material de sterilizat, cu exceptia lichidelor sunt expuse unui vacuum mai scazut de -0,7 bari pentru o anumita perioada de timp.
    Dupa faza de post vacuumare textilele pot sa aiba o crestere in greutate de aproximativ 1%, ceea ce reprezinta o umiditate normala in timpul procesului de sterilizare la sterilizatoarele cu abur saturat la presiune inalta, cu pre- si post vacuumare. Pentru autoclavele romanesti tip ISM2, dupa faza de post vacuumare textilele pot sa aiba o crestere in greutate de sub 5% .
    Post-tratamentul la sterilizarea solutiilor apoase in recipiente deschise sau ventilate consta dintr-o perioada de racire naturala, timp in care presiunea si temperatura scad incet pana cand temperatura lichidului este sub punctul sau de fierbere; procesul este accelerat prin aplicarea unui vacuum usor in incinta, atunci cand presiunea din incinta de sterilizare este apropiata de presiunea atmosferica.
    Egalarea presiunii de la vacuum se produce prin admisia aerului atmosferic din mediu, printr-un filtru ce impiedica patrunderea bacteriilor in incinta de sterilizare.
    4.2.6. La incheierea ciclului complet de sterilizare
    4.2.6.1. Nu deschideti niciodata sterilizatorul cu abur sub presiune inainte ca temperatura sa fie sub 100 grade C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub presiune folositi manusi din bumbac.
    4.2.6.2. Cutiile, casoletele, cosurile, navetele cu pachetele sterilizate se depoziteaza temporar pe o suprafata special destinata materialului steril si se aranjeaza in dulapuri special destinate depozitarii materialului steril.
    4.2.6.3. La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub presiune se efectueaza urmatoarele verificari:
    a) Se verifica parametrii fizici:
    Pentru autoclavele care au sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare (diagrama) se efectueaza analiza acesteia:
    - prin compararea cu diagrama tip furnizata de producator;
    - prin analiza diagramei urmarind presiunea si temperatura atinsa inregistrata pentru fiecare faza a ciclului in functie de programul ales.
    Pentru autoclavele care nu au sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinsa pentru fiecare faza a ciclului. In aceasta situatie este obligatoriu sa se foloseasca indicatori biologici (bacteriologici).
    b) Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate in hartie speciala sau pungi hartie plastic. Se inchide imediat colierul casoletelor.
    c) Se verifica indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii:
    - virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete, pachetele ambalate in hartie speciala sau imprimate pe punga hartie plastic.
    - virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati in interiorul fiecarui pachet sau intr-un pachetel-test in fiecare cos verificandu-se temperatura, timpul si saturatia vaporilor:
    Se poate verifica pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic prin transparenta plasticului.
    Pentru materialele ambalate in cutii metalice verificarea se face prin verificarea pachetelului-test atasat la fiecare cos.
    In situatia in care virajul nu s-a realizat, materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza.
    d) Se efectueaza controlul umiditatii textilelor.
    Atunci cand la autoclava se sterilizeaza textile, se utilizeaza o casoleta-test care se plaseaza intre celelalte casolete in mijlocul incarcaturii.
    Casoleta-test se pregateste astfel: in functie de dimensiunea acesteia se realizeaza o incarcatura cu textile si se plaseaza teste de tifon impaturit cu o greutate de cca. 20 g in casoleta in pozitiile: sub capac, la mijloc si la fund, pe axul casoletei. Testele se cantaresc la balanta electronica inainte de a fi puse in casolete si dupa scoaterea de la sterilizare din autoclava.
    Diferenta de greutate exprimata in procent reprezinta cresterea umiditatii textilelor in cele trei puncte investigate.
    Pentru aparatele la care uscarea se realizeaza in conditii bune, testele, indiferent de pozitia lor in casoleta indica valori sub 5% (pentru autoclavele romanesti) sau 1% (pentru noile tipuri de autoclave). In caz ca aceasta norma de umiditate este depasita este obligatorie verificarea functionarii autoclavei.
    e) Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimba dupa recomandarile producatorului aparatului.
    Sunt de preferat filtrele de unica utilizare. Eficienta filtrului poate fi de 99,998% pentru particule de ordinul de marime 0,3 micro (0,0003 mm).
    Nu se permite functionarea autoclavelor fara filtru sau cu filtru carbonizat.
    f) Cutiile, casoletele, cosurile, navetele cu pachetele sterilizate se eticheteaza (banderoleaza) notandu-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
    g) Notati in caietul de sterilizare: data, numarul autoclavei atunci cand sunt mai multe, continutul pachetelor din sarja si numarul lor, numarul sarjei, temperatura si presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de incepere si de incheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei responsabilizate cu sterilizarea si care elibereaza materialul steril; se ataseaza diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectueaza inregistrarea automata), rezultatul testului Bowie & Dick, observatii, data la care s-a efectuat intretinerea si verificarea aparatului.
    4.2.7. Verificarea calitatii penetrarii aburului
    Se realizeaza zilnic, inainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului.
    Se confectioneaza un pachet-test compus din prosoape de bumbac de 30/30 cm, care se pun unul peste altul realizand o inaltime de 27,5 cm; in mijlocul acestora se plaseaza hartia test Bowie & Dick de aceeasi dimensiune cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se ambaleaza etans intr-un camp operator, se inchide cu banda adeziva cu indicator chimic de virare a culorii.
    Pachetul-test astfel confectionat se plaseaza singur in mijlocul incintei autoclavei.
    Se realizeaza un ciclu de sterilizare complet (cu pre si post vacuumare) la temperatura de 134 grade C, timp de 3,5 minute.
    La sfarsitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet testul si se interpreteaza rezultatul. Daca ciclul a fost eficient (absenta aerului rezidual sau a pungilor de aer) schimbarea culorii modelului geometric imprimat este uniforma. Daca penetrarea aburului nu a fost uniforma, au existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniforma (apar pete mai clare). In aceasta situatie sterilizarea nu a fost eficienta, sterilizatorul nu trebuie utilizat si se apeleaza la tehnician pentru verificare.
    Testul Bowie & Dick se comercializeaza sub forma foi imprimate sau de pachete test gata confectionate de diferiti producatori.
    Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
    - zilnic, daca la autoclava se sterilizeaza textile;
    - cel putin o data pe saptamana la autoclavele care sterilizeaza instrumentar;
    - dupa fiecare reparatie a autoclavei.
    4.2.8. Indicatori biologici pentru controlul eficacitatii sterilizarii
    Sunt admisi indicatorii biologici cu forme diferite de conditionare:
    4.2.8.1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophylus impregnati pe suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata in concentratii de 10^6 UFC.
    Acestia se pun in interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce in autoclava odata cu materialul de sterilizat si se realizeaza ciclul complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, insamantat si incubat; citirea se face la 7 zile.
    4.2.8.2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe suport si conditionat impreuna cu mediul de cultura infiolat. La sfarsitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior si se incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 ore.
    Se recomanda citirea cu atentie a prospectului si respectarea recomandarilor producatorului.
    4.2.8.3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu indicator tip "Stearotest 120".
    Pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperatura de 120 grade C cu o durata de 30 minute, se pot utiliza produse tip "Stearotest 120".
    Acest produs este o suspensie de spori de Bacillus stearothermophyllus in solutie nutritiva, cu indicator de pH. Continutul fiolelor de "Stearotest 120" este limpede de culoare violet.
    Mod de utilizare:
    a) fiolele de tip "Stearotest 120" se introduc in autoclava la diferite niveluri printre dispozitivele medicale si materialele supuse sterilizarii la 120 grade C. Se efectueaza sterilizarea la parametri indicati de catre producator (de ex. 120 grade C, timp de 30 minute);
    b) dupa sterilizare fiolele sunt asezate intr-un incubator de 56 grade C;
    c) citirea rezultatelor:
    - mentinerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata o sterilizare corecta;
    - virajul la galben al indicatorului de pH si o usoara opalescenta a continutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au ramas spori viabili s-au cultivat si au modificat aspectul produsului).
    Produsul tip "Stearotest 120" nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la temperaturi mai mari de 120 grade C.
    Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat pana la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depasirea temperaturii de 120 grade C. Aceasta modificare de culoare se datoreaza degradarii chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar sa fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distrusi.
    4.2.9. Durata mentinerii sterilitatii
    Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice perforate sau casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor, casoletelor inchise.
    Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartie plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii ambalajului.
    Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in hartie speciala (ambalaj in doua straturi de hartie, fara solutii de continuitate) este de 1 luna de la sterilizare.
    4.2.10. Evaluarea eficacitatii sterilizarii:
    4.2.10.1. Pentru fiecare ciclu:
    Pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinsa pentru fiecare faza a ciclului sau se analizeaza diagrama.
    Se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adeziva (ex. 3M).
    Se citeste virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controleaza timpul, temperatura si saturatia vaporilor.
    4.2.10.2. Zilnic:
    Se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick.
    Controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din statiile centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de inregistrare (diagrama).
    4.2.10.3. Saptamanal:
    Se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick.
    4.2.11. Intretinerea (mentenanta) autoclavelor
    Cu periodicitatea recomandata de producatorul aparatului se efectueaza de catre tehnician autorizat verificarea functionarii acestuia.
    Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia tehnicianului autorizat.
    Dupa interventia pe aparat se efectueaza:
    - verificarea parametrilor aparatului urmarind inregistrarile de temperatura si presiune (pe panoul frontal sau diagrama);
    - testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului;
    - controlul umiditatii textilelor.
    4.2.12. In toate statiile centrale de sterilizare sau punctele de sterilizare echipate cu sterilizatoare cu abur sub presiune:
    - Vor fi respectate Normele specifice de protectie a muncii in domeniul sanatatii (Ordinul MMPS nr. 411/1998).
    - La amplasarea, dotarea, exploatarea, intretinerea, verificarea si repararea aparatelor, utilajelor si instalatiilor de sterilizare se vor respecta si prescriptiile tehnice ISCIR C 1-85, instructiunile producatorului, masurile de electrosecuritate in vigoare, precum si prevederile de prevenire si stingere a incendiilor.
    - Vor fi utilizate numai aparate autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei.
    - La fiecare loc de munca se vor elabora si afisa instructiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum si masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi sau dereglari.
    - Asistenta medicala responsabilizata cu sterilizarea va fi instruita si acreditata (autorizata) sa lucreze cu vase sub presiune.
    Art. 4.3
    METODE RECOMANDATE PENTRU INACTIVAREA AGENTULUI ETIOLOGIC A BOLII CREUTZFELD-JAKOB
    Boala Creutzfeld-Jakob este cauzata de prioni. Acestia sunt extrem de rezistenti la metodele uzuale de inactivare.
    Se recomanda urmatoarele tehnici de sterilizare/dezinfectie:
    Metoda de preferat pentru tratamentul materialului contaminat este sterilizarea la abur pentru cel putin 30 minute la 134 grade C cand utilizam sterilizatorul cu abur sub presiune fara post vacuumare.
    Cand utilizam sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre si post vacuumare este eficient tratamentul de 18 minute la 134 grade C - 138 grade C.
    Temperatura de 121 grade C nu este eficienta.
    Alternativa: imersia in hidroxid de sodiu 1N (solutie caustica) pentru 1 ora la temperatura camerei, urmata de sterilizarea la abur sub presiune cu pre si post vacuumare la 121 grade C timp de 30 minute poate fi utilizata pentru instrumente, echipamente critice si semi-critice.
    Instrumentele, echipamentele non-critice (ex.: masa de autopsie, paviment) pot fi dezinfectate cu orice dezinfectant nediluat sau hipocloritul de sodiu in dilutie mai mare de 1:10 sau hidroxid de sodiu 1N la temperatura camerei, timp de 15 minute. Acesti dezinfectanti trebuie utilizati pentru ca echipamentele sau instrumentele non-critice sau suprafetele sa nu fie implicate in transmiterea bolii Creutzfeld-Jakob.
    Art. 4.4
    STERILIZAREA APEI PENTRU SPALAREA CHIRURGICALA
    Se efectueaza in autoclava pentru sterilizarea apei, potrivit instructiunilor de utilizare din cartea tehnica a acestora, la o presiune de sterilizare de 1,5 bari si un timp de sterilizare de 30 minute.
    Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spalatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) distanta maxima de la autoclava la punctul de distributie nu va depasi 20 m;
    b) sunt admise numai conducte fara mufe;
    c) eliminarea oricarei posibilitati de contaminare a apei sterile prin stagnarea in sistemul de distributie (cu interzicerea coturilor in "U" sub nivelul conductei);
    d) apa sterila pentru spalarea chirurgicala se prepara in ziua utilizarii ei.
    Art. 4.5
    STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU OXID DE ETILENA
    4.5.1. Sterilizarea cu oxid de etilena se utilizeaza numai atunci cand nu exista alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte, echipamente termosensibile.
    Aceasta tehnica de sterilizare este delicata si erorile de procedura pot duce fie la accidente prin sterilizare ineficienta, fie la accidente toxice la personal sau pacientii la care se utilizeaza materialul sterilizat cu oxid de etilena.
    4.5.2. Sterilizarea cu oxid de etilena se va efectua numai in statia centrala de sterilizare, special echipata si deservita de personal calificat, instruit si acreditat sa lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilena.
    4.5.3. Sterilizarea cu oxid de etilena nu trebuie niciodata utilizata pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical in urgenta, deoarece acesta trebuie supus tratamentului de desorbtie.
    Nu va fi sterilizat cu oxid de etilena materialul medico-chirurgical a carei compozitie nu este cunoscuta.
    4.5.4. Toxicitatea oxidului de etilena
    Oxidul de etilena este un gaz inodor, a carui prezenta nu este perceputa in aer.
    El este toxic:
    Prin inhalare: oxidul de etilena poate provoca iritatia cailor respiratorii si depresia sistemului nervos central la personalul care efectueaza sterilizarea.
    Prin contact: oxidul de etilena poate provoca reactii de iritatie si aparitia de vezicule pe piele si mucoase la personalul care efectueaza sterilizarea.
    Pe cale parenterala: materialul supus insuficient tratamentului de desorbtie utilizat la bolnavi poate cauza fenomene hemolitice, stenoze traheale, colaps cardiovascular si fenomene alergice.
    Prin reactie cu diferiti compusi chimici:
    Echipamentul medical constituit din parti de PVC (policlorura de vinil) sterilizat initial cu radiatii ionizante sau raze gamma nu va fi resterilizat cu oxid de etilena, deoarece PVC elibereaza compusi toxici - etilen clorhidrina.
    Inflamabil, pericol de explozie:
    Oxidul de etilena in amestec cu aerul este exploziv pornind de la concentratia de 3% (in volum).
    Este interzis a se fuma in incaperile unde se utilizeaza oxidul de etilena. Aceste incaperi trebuie ventilate in permanenta direct cu aer proaspat (din exterior).
    4.5.5. Materialul medico-chirurgical care se sterilizeaza cu oxid de etilena:
    4.5.5.1. Obiecte din material plastic care sunt termosensibile si pentru care se cunoaste perioada de timp necesara desorbtiei; cu exceptia obiectelor din PVC sterilizate initial prin radiatii ionizante si radiatii gamma.
    4.5.5.2. Instrumente din materiale compozite, termosensibile (se deterioreaza prin sterilizare la abur sub presiune).
    4.5.5.3. Materiale fragile (efectele personale noi ale bolnavilor cu aplazie medulara etc.)
    4.5.6. Sterilizare
    4.5.6.1. Ciclul complet de sterilizare cuprinde urmatoarele faze: vacuumare initiala, preincalzire, indepartarea aerului cu umidificarea obiectelor, sterilizare (expunere la gaz), vacuumare finala, purjare de aer si ventilare, aerare (desorbtie).
    Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:
    a) temperatura de 37 grade C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 180 minute. Durata procesului 4 - 8 ore.
    b) temperatura de 55 grade C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 60 minute. Durata procesului 2 - 5 ore.
    Se admit si alti parametrii ai programelor automate de sterilizare pe care ii recomanda producatorul aparatului: ex. temperatura de 42 grade C, timp de sterilizare 150 minute etc.
    Se recomanda a se citi cu atentie instructiunile de utilizare si cartea tehnica a aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) si timpul de sterilizare recomandat de producator pentru materialele de sterilizat impachetate.
    4.5.6.2. Verificarea eficientei sterilizarii:
    Vor fi citite si interpretate diagramele inregistrate ale ciclului complet de sterilizare: se citeste temperatura, presiunea, presiunea negativa (vidul) si durata.
    Indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de sterilizare, special fabricati pentru sterilizarea cu oxid de etilena.
    Pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus subtillis.
    4.5.6.3. Notati in caietul de sterilizare: numarul sarjei si continutul pachetelor, data si ora de debut si sfarsit a ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor fizico-chimici si biologici, numele si semnatura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observatii, data la care s-a efectuat intretinerea si verificarea aparatului. Data finala a desorbtiei va fi notata pe fiecare ambalaj.
    4.5.6.4. Desorbtie
    Materialele sterilizate cu oxidul de etilena nu pot fi utilizate decat dupa ce continutul in gaz a scazut sub 2 ppm (2 mg/Kg), valoare fixata prin consens.
    Pentru a ajunge la aceste rezultate se utilizeaza un spatiu ventilat, cu o temperatura de cel putin 20 grade C, care nu este utilizat in alte scopuri si in care este interzisa stationarea personalului. Perioada de timp necesara desorbtiei este in functie de compozitia materialelor sterilizate.
    Pentru sterilizatoarele cu oxidul de etilena care nu au inclus in ciclul complet de sterilizare desorbtia la sfarsitul programului, timpul de desorbtie necesar pentru echipamente dupa extragerea din aparat este mare:
    - 16 saptamani pentru materiale fabricate din poliamide,
    - 6 saptamani pentru materiale fabricate din polietilena, teflon, latex, silicon, acetatul de etilenvinil, poliuretan, polipropilen, PVC plastifiat.
    4.5.7. Spatiile in care se efectueaza sterilizarea cu oxid de etilena
    Sterilizarea cu oxid de etilena se va realiza in spatii ventilate, destinate numai pentru aceasta activitate.
    Concentratia in aer a oxidului de etilena trebuie controlata prin:
    - instalatii fixe tip detector
    - periodic prin serviciul tehnic al spitalului cu ajutorul unor aparate mobile de dozare a gazului (tip Draeger) echipate cu tuburi cu reactivi specifici.
    4.5.8. Intretinere (Mentenanta)
    Personal tehnic calificat va efectua periodic verificarea si intretinerea aparatului.
    Sterilizatoarele necontrolate pot avea pierderi de gaz si pot antrena riscuri toxice pentru personal si risc de explozie.
    Art. 4.7
    STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU ABUR SI FORMALDEHIDA LA TEMPERATURI JOASE SI PRESIUNE SUBATMOSFERICA
    4.7.1. Sterilizatorul cu abur si formaldehida la temperaturi joase si presiune subatmosferica este utilizat in statia centrala de sterilizare a unitatilor sanitare pentru sterilizarea obiectelor, echipamentelor sensibile la caldura, care pot fi deteriorate la temperaturile realizate in sterilizatoare cu abur conventional. Agentul de sterilizare este formaldehida, utilizata in procesul care are loc la presiune subatmosferica.
    4.7.2. Sterilizarea cu abur si formaldehida la temperaturi joase si presiune subatmosferica se va efectua numai in statia centrala de sterilizare, special echipata si deservita de personal calificat, instruit si acreditat sa lucreze cu astfel de aparate.
    4.7.3. Sterilizarea cu abur si formaldehida la temperaturi joase si presiune subatmosferica nu trebuie niciodata utilizata pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical in urgenta.
    4.7.4. Toxicitatea formaldehidei
    Formaldehida este un gaz incolor, cu miros caracteristic. Este usor solubila in apa pana la aproximativ 38%, la temperatura camerei. Apa si gazul pot fi separate prin incalzirea solutiei.
    Este toxica.
    Anumite persoane sunt predispuse la alergii cauzate de formaldehida, chiar la concentratii foarte scazute si de aceea este necesara o grija deosebita la manipulare.
    Este toxica prin inhalare, inghitire si contact cu pielea. Doza letala este la ingestia a 10 - 20 ml formaldehida.
    Este considerata ca un potential agent mutagen, cancerigen, teratogen. Este alergizanta. Limita de expunere pentru o scurta perioada de timp TLV-STEL pentru 15 minute este de 0,3 ppm.
    Formaldehida gaz intr-un anumit amestec cu aerul este exploziva.
    4.7.5. Sterilizarea
    4.7.5.1. Ciclul complet de sterilizare cuprinde urmatoarele faze: testul de vacuumare, indepartarea aerului cu umidificarea obiectelor, sterilizare (expunere la formaldehida), purjarea aburului, purjarea aerului, aerare.
    Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:
    a) temperatura de 73 grade C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 10 minute. Durata procesului 3 - 5 ore.
    b) temperatura de 80 grade C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 10 minute.
    c) temperatura de 65 grade C, presiune subatmosferica, timp de sterilizare 30 minute.
    Se admit si alti parametrii ai programelor automate de sterilizare pe care ii recomanda producatorul aparatului: ex. temperatura de 60 grade C, timp de sterilizare 60 minute, temperatura de 75 grade C, timp de sterilizare 10 minute etc.
    Se recomanda a se citi cu atentie instructiunile de utilizare si cartea tehnica a aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) si timpul de sterilizare recomandat de producator pentru materialele de sterilizat impachetate.
    4.7.5.2. Formaldehida este stocata in stare lichida in doze de sticla dimensionate pentru un singur ciclu de sterilizare. Din masuri de securitate este importanta achizitionarea si utilizarea de formaldehida imbuteliata direct de catre producator.
    4.7.5.3. Verificarea eficientei sterilizarii:
    Vor fi citite si interpretate diagramele inregistrate ale ciclului complet de sterilizare: se citeste temperatura, presiunea, presiunea negativa (vidul) si durata.
    Indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de sterilizare, special fabricati pentru sterilizarea cu formaldehida.
    Pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus stearothermophylus.
    4.7.6. Notati in caietul de sterilizare: numarul sarjei si continutul pachetelor, data si ora de debut si sfarsit a ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor fizico-chimici si biologici, numele si semnatura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observatii, data la care s-a efectuat intretinerea si verificarea aparatului.
    Data sterilizarii va fi notata pe fiecare ambalaj.
    4.7.7. Spatiile in care se efectueaza sterilizarea cu formaldehida
    Sterilizarea cu formaldehida se va realiza in spatii ventilate, destinate numai pentru aceasta activitate.
    Concentratia in aer a formaldehidei trebuie controlata periodic prin serviciul tehnic al spitalului.
    4.7.8. Intretinere (Mentenanta)
    Personal tehnic calificat va efectua periodic verificarea si intretinerea aparatului.
    Sterilizatoarele necontrolate pot avea pierderi de gaz si pot antrena riscuri toxice pentru personal si risc de explozie.
    Art. 4.8
    CONDITII DE MENTINERE A STERILITATII MATERIALULUI STERILIZAT
    4.8.1. Instrumentar/material textil/obiecte din cauciuc (sonde etc.)/recipiente ambalate in pungi de hartie plastic sau hartie speciala.
    Cosurile/navetele metalice cu pungile hartie plastic sau pachetele ambalate in hartie speciala sterilizate se depoziteaza ca atare in dulapurile pentru material steril.
    Nu se vor scoate pungile hartie plastic sau pachetele ambalate in hartie speciala cu material sterilizat din cosuri/navete decat in momentul utilizarii lor.
    Orice manipulare in plus a pungilor hartie plastic sau pachetelor ambalate in hartie speciala cu material sterilizat creeaza conditii de contaminare chiar daca punga/hartia ramane in aparenta intacta.
    Pungile hartie plastic sau pachete ambalate in hartie speciala cu material sterilizat care prezinta solutii de continuitate (dezlipite, rupte, intepate) sunt nesterile si ca atare materialul va fi reambalat si resterilizat.
    4.8.2. Material textil, obiecte din cauciuc (manusi, sonde etc.)/recipiente ambalate in cutii metalice perforate sau casolete cu colier.
    Continutul cutiilor metalice perforate sau casoletelor cu colier poate suferi o contaminare din momentul scoaterii lor din sterilizatorul cu abur sub presiune, pentru ca ele nu sunt perfect etanse.
    Orice deformare a cutiei/casoletei creeaza conditii de contaminare a continutului prin neetanseitate.
    Pentru diminuarea riscului de contaminare a materialului steril, acesta va fi manipulat cat mai putin si stocat in dulapuri special destinate depozitarii materialului steril, intretinute in perfecta stare de curatenie.
    4.8.3. Responsabili:
    Asistenta medicala responsabila cu pregatirea instrumentarului, sticlariei etc. in vederea sterilizarii.
    Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea, instruita si acreditata pentru realizarea sterilizarii la pupinel, sterilizatorul cu abur sub presiune, sterilizatorul cu oxid de etilena, sterilizatorul cu abur si formaldehida la temperaturi joase si presiune subatmosferica.

    Art. 5
    INTRETINEREA MATERIALULUI DE ENDOSCOPIE. STERILIZARE CU PRODUSE CHIMICE
    5.1. Sterilizare cu produse chimice realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor pentru a evita transmiterea unei infectii la pacientii care beneficiaza de endoscopie.
    5.2. Metode de sterilizare recomandate:
    Autoclavare (un timp scurt, la temperaturi ridicate) pentru anumite endoscoape rigide pentru care producatorul recomanda metoda.
    Sterilizarea cu oxid de etilen este aplicabila teoretic, dar intervalul de timp necesar pentru evaporarea urmelor, il face inutilizabil in practica, acolo unde nu exista decat un endoscop.
    Sterilizarea cu produse chimice este metoda utilizata frecvent in practica pentru sterilizarea endoscoapelor (artroscoapelor, cistoscoapelor, bronhoscoapelor, gastroscoapelor etc).
    5.3. Etape in intretinerea materialului de endoscopie si sterilizare cu produse chimice
    5.3.1. Curatare (decontaminare/predezinfectie)
    Imediat dupa folosire se sterge aparatul cu o compresa pentru indepartarea materiei organice (fecale, resturi de mucozitati, sange, tesut, alte fluide ale organismului). Se trece la curatarea meticuloasa a endoscopului si accesoriilor acestuia cu produse neabrazive etichetate ca "dezinfectant pentru instrumentar" avizati de catre Ministerul Sanatatii si Familiei (este recomandabil de a nu se utiliza in aceasta etapa un produs ce contine aldehide), detergenti, detergenti enzimatici, detergenti dezinfectanti sau produse de curatare-decontaminare pentru instrumente (gama pe care producatorul endoscopului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentratia de lucru a produsului utilizat in aceasta etapa trebuie sa acopere spectrul de actiune virulicid (inactivarea VHB si HIV).
    Se introduc partile imersibile ale endoscopului in solutia de curatare avand grija ca solutia sa umple toate cavitatile, canalele aparatului.
    Toate canalele accesibile trebuie irigate prin pomparea secventionala a solutiei si periate pentru indepartarea resturilor de materie organica.
    Insertia tubului trebuie spalata cu solutia de detergent si clatita.
    Solutia decontaminanta se arunca dupa utilizare (in cazul utilizarii de detergenti, detergenti enzimatici, detergenti dezinfectanti sau produse de curatare-decontaminare pentru instrumente). Periile folosite la curatarea canalelor endoscopului trebuie curatate si sterilizate sau dezinfectate la nivel inalt cel putin zilnic. Pot fi folosite perii de unica utilizare.
    In timpul manipularii trebuie observate eventualele defectiuni ale echipamentului si efectuat testul de etanseitate.
    Partile neimersibile ale endoscopului (partile exterioare, proximale si distale, articulatiile, partile optice etc.) se curata cu o solutie de curatare prin stergere umeda riguroasa, si apoi se sterg cu alcool isopropilic sau etilic 70% .
    Este de preferat sa fie utilizate produse cu proprietati detergente etichetate ca dezinfectant pentru instrumentar si avizate de catre Ministerul Sanatatii si Familiei.
    5.3.2. Clatire riguroasa cu apa potabila (exterior si interior).
    Toate partile imersibile ale endoscopului trebuie clatite cu apa.
    5.3.3. Dezinfectie
    Atunci cand operatiunea din etapa de curatare/decontaminare (predezinfectie) se face manual ea este urmata in mod obligatoriu de etapa de dezinfectie.
    Se introduc partile imersibile ale endoscopului intr-un dezinfectant autorizat de catre Ministerul Sanatatii si Familiei (gama de dezinfectante pe care producatorul endoscopului le recomanda, compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentratia solutiei de lucru (determinata prin testul cantitativ al suspensiei) a dezinfectantului pentru instrumentar trebuie sa asigure distrugerea mycobacteriilor (obligatoriu tulpina de Mycobacterium terrae - tulpina standardizata la nivel european pentru evaluarea actiunii tuberculocide). Se alege un dezinfectant capabil sa distruga biofilmul care se constituie pe canale. Se curata partile exterioare, proximale si distale (articulatiile, partile optice etc.). Se clatesc riguros canalele interne prin circularea de mai multe ori a solutiei de dezinfectant prin fiecare canal.
    5.3.4. Clatire. Toate partile imersibile ale endoscopului trebuie clatite cu apa.

    NOTA:
    a) Operatiunea de curatare (decontaminare), clatire, dezinfectie poate fi facuta manual cu seringa sau cu instalatii speciale cu ajutorul carora sa se realizeze curatarea tuturor canalelor si cavitatilor, proces descris la punctele 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3 si 5.3.4.
    b) in spitalele unde se realizeaza un numar mare de investigatii endoscopice, se pot folosi masini automate cu program de dezinfectie pentru curatarea si dezinfectia endoscoapelor flexibile avizate de Ministerul Sanatatii/Ministerul Sanatatii si Familiei.
    Utilizarea masinilor automate pentru curatarea si dezinfectia endoscoapelor flexibile au avantajul ca reduc riscul de expunere a personalului ce efectueaza aceasta operatiune la contaminarea cu agenti patogeni transmisibili si substantele chimice toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
    5.3.5. Sterilizare cu un produs chimic
    5.3.5.1. Endoscoapele flexibile care vin in contact cu mucoasele sunt clasificate drept echipamente semicritice si necesita STERILIZARE sau cel putin DEZINFECTIE DE NIVEL INALT intre utilizari. Se realizeaza dupa parcurgerea in mod obligatoriu a procedurilor de la pct. 2.4.1, 2.4.2, 2.4.3. Pentru a obtine o dezinfectie de nivel inalt toate suprafetele interne, externe, cavitatile, canalele trebuie sa vina in contact cu dezinfectantul (care au in compozitie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic).
    Endoscoapele flexibile care patrund in cavitati sterile ale organismului sunt clasificate drept echipamente critice si necesita STERILIZARE intre utilizari.
    5.3.5.2. Sterilizarea chimica se realizeaza dupa un timp de contact al substantei chimice cu substratul de tratat de cateva ore (in functie de recomandarea producatorului).
    Se aleg produse chimice sterilizante care au in compozitie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.
    Solutia de produs chimic sterilizant se pune in cuve/recipiente cu capac.
    Se introduc partile imersibile ale endoscopului intr-o solutie de produs chimic sterilizant in concentratia recomandata de producator, avand grija ca solutia sterilizanta sa acopere si sa umple toate cavitatile, canalele aparatului astfel incat sa fie eliminate bulele de aer.
    Pentru sterilizare, se lasa partile imersibile ale endoscopului complet imersate pentru o perioada de timp si la temperatura recomandata de producator.
    Dupa scurgerea timpului de sterilizare manevrarea partilor endoscopului (mai ales pentru artroscop, cistoscop, celioscop, bronhoscop) se efectueaza utilizand tehnici aseptice, care comporta: apa sterila, manusi sterile, saci sterili, campuri sau comprese sterile pentru stergere.
    5.3.6. Clatire cu apa sterila (apa distilata sterila)
    Pentru a preveni efectele toxice generate de urmele de substante chimice din solutiile sterilizante, echipamentul trebuie clatit.
    In situatia in care in spatiile unde se proceseaza endoscoapele nu exista posibilitatea aductiunii apei sterile prin conducte direct de la statia de preparare a apei sterile, se pot folosi sticle cu apa sterila (apa distilata sterila) cuplate cu un tub. Atat sticla de apa cat si tubulatura trebuie sterilizate zilnic.
    Se procedeaza la o clatire abundenta cu apa sterila (sub jet de apa sau prin agitare) de trei ori la rand utilizand de fiecare data transe proaspete de apa sterila in cantitate suficienta avand grija sa asiguram imersia completa a dispozitivului.
    Apa sterila trebuie sa circule prin toate canalele.
    Fiecare clatire trebuie sa dureze minimum 1 minut sau in functie de timpul recomandat de producatorul endoscopului precum si de producatorul dezinfectantului.
    Dupa fiecare clatire apa se arunca si nu va mai fi refolosita sau utilizata in alte scopuri deoarece apa de clatire poate contine urme din substanta activa a sterilizantului.
    5.3.7. Uscare
    Insertia tubului si canalele trebuie bine uscate utilizand trecerea unui jet de alcool etilic sau izopropilic 70% urmata de aer comprimat.
    5.3.8. Se verifica etanseitatea endoscopului dupa fiecare ciclu de procesare.
    5.3.9. Manipularea dupa sterilizare si stocarea
    Endoscoapele sterilizate pot fi folosite imediat sau vor fi stocate in locuri uscate, in cutii metalice sterilizate sau dezinfectate nivel inalt, astfel incat sa nu permita recontaminarea sau deteriorarea lor.
    5.4. Sterilizate prin autoclavare
    Anumite accesorii ale endoscopului (ace de scleroterapie, sondele pentru electrocauterizare, perii pentru citologie, forceps pentru biopsie sau excizii) trebuie curatate (decontaminate) in baia cu ultrasunete, dezinfectate si sterilizate prin autoclavare, inainte de utilizare. Curatarea lor trebuie sa duca la indepartarea resturilor organice; in caz contrar sterilizarea prin autoclavare este ineficienta.
    5.5. Reguli generale:
    Dupa sterilizarea chimica nu se admite clatirea cu apa potabila, deoarece aceasta poate contine microorganisme, inclusiv Pseudomonas spp. si Mycobacterium spp. care se pot multiplica in canalele, cavitatile endoscopului.
    In serviciile/cabinetele de endoscopie trebuie sa existe un registru de evidenta a procedurilor in care se noteaza: numele pacientului, numarul foii de observatie, procedura efectuata, numele persoanei care a efectuat endoscopia, numarul de inregistrare a endoscopului sau seria.
    Nu vor fi utilizate endoscoapele cu defectiuni sau a caror constructie nu permite procesarea lor.
    Spatiile unde se efectueaza endoscopia si procesarea endoscoapelor trebuie amenajate in asa fel incat sa se asigure protectia mediului, personalului medical si pacientilor.
    Personalul trebuie sa poarte echipament de protectie (manusi, ochelari, masca de protectie sau protectoare faciale) pentru prevenirea expunerii la microorganismele patogene (HIV, HVB, VHC, M. tuberculosis, herpes simplex, patogeni enterici) sau la produsele chimice toxice.
    Personalul care lucreaza in serviciile de endoscopie trebuie sa cunoasca si sa respecte precautiile universale.
    Personalul care lucreaza in serviciile de endoscopie va fi vaccinat antihepatita B. Personalul care lucreaza in serviciile de bronhoscopie va fi periodic testat PPD.
    5.6. Material:
    Criterii de alegere a dezinfectantelor si produselor chimice sterilizante
    a) Actiune antimicrobiana: dezinfectantele trebuie sa aiba o actiune:
    - bactericida pe germeni Gram pozitivi, Gram negativi;
    - tuberculocida (testul cantitativ al suspensiei pe Mycobacterium terrae);
    - fungicida: levuri, ciuperci filamentoase;
    - virulicida: distrugerea sau inactivarea virusului hepatitei B si C, HIV, Enterovirusuri, Adenovirusuri;
    - sporicida: Bacillus, Clostridium.
    Se aleg produse chimice sterilizante care au in compozitie glutaraldehida 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid peracetic.
    b) Compatibilitate
    In alegerea dezinfectantilor si a produselor chimice cu actiune sterilizanta trebuie sa se tina seama de compatibilitatea acestora cu materialele din care sunt confectionate endoscoapele. Se respecta recomandarea producatorului echipamentului.
    Responsabili: Asistenta medicala responsabila cu endoscopia sub supravegherea medicului care efectueaza endoscopia.
    5.7. Materiale si produse:
    - manusi de protectie nesterile;
    - manusi de protectie sterile (manevre aseptice);
    - saci sterili, cutii metalice sterile;
    - campuri sau comprese sterile pentru stergere;
    - seringa sau pompa;
    - cuve cu capac (3);
    - testator de etanseitate;
    - apa sterila;
    - detergent, detergent enzimatic, detergent dezinfectant, produs pentru curatare si decontaminare, dezinfectant de uz spitalicesc cu proprietati de curatare;
    - dezinfectant de uz spitalicesc;
    - produs chimic sterilizant.
    5.8. Evaluare:
    In cazul aparitiei unei infectii la un bolnav, unde se suspecteaza la origine examenul endoscopie este necesar a se anunta serviciul de endoscopie pentru demararea anchetei clinico-epidemiologice.
    5.9. Parametrii care trebuie respectati pentru garantarea eficacitatii procedurii de dezinfectie si sterilizare:
    - Curatare eficienta a echipamentului.
    - Respectarea timpilor de imersie in solutia de dezinfectant si in produsul chimic sterilizant.
    - Respectarea concentratiilor recomandate de catre producator.
      Efectuarea dezinfectiei si sterilizarea in cuve cu capac.
      Curatarea si dezinfectia cuvelor la fiecare reinnoire a solutiilor.



COMENTARII la Ordinul 185/2003

Momentan nu exista niciun comentariu la Ordinul 185 din 2003
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 296 2013
    Bine ati venit la (FRED FINANCIAL LOAN COMPANY) Un serviciu personalizat pentru toate nevoile dvs. financiare. Am Furnizor Liberal Investment Company oferă credite la rată scăzută a dobânzii de 3%, oferim împrumuturi like_ (1) Credite personale (2) Credite de consolidare a datoriei (3) Capital de Risc (4) Credite pentru afaceri (5) Învățământul de împrumut (6) Home Loan Credite pentru orice motiv și nevoile imediate !. cu o perioadă maximă de mai mulți ani ca un debitor poate plăti înapoi. Ai fost refuzat de banca dumneavoastră? Nu aveți rău de credit? Ai facturi neplătite? Ești în datorii? Ai nevoie pentru a configura o afacere? Nu vă faceți griji pentru că suntem aici pentru a oferi împrumuturi cu dobândă redusă. Împrumuturi noastre variază de la 30.000 USD 900 dolari, 000,000.00 ... De asemenea, oferim împrumuturi din Statele Unite și de lire sterline Dolari euro și alte monede !! Acest mic ... umple și trimite înapoi la e-mail meu fred.lavinton@financier.com 1 Numele Dvs. complet: _______ Adresa 2 Contact: _______ 3 Țara de reședință: ______ 4 Suma de împrumut Obligatoriu: ________ 5 Durata: _____ 6 Gen: _____ 7 Ocupatia: ________ 8 Venitul lunar: _______ 9 Data nasterii: ________ Numărul 10.Telephone: _________ In-Service, e-mail pentru a companiei noastre din nou fred.lavinton@financier.com Dl Bravo
ANONIM a comentat Ordin 2572 2014
     Obținerea unui împrumut a devenit o decizie financiară dificilă pentru a face din cauza provocărilor pe care le implică mai ales atunci când trebuie să ia în considerare garanțiile ridicat cerut de către organismele financiare care oferă pentru a ajuta sau de mare interes procent atunci când te gândești de a plăti înapoi. Ești ca atare?Vestea bună este că sunt acum, oferind toate tipurile de credite de astăzi, la dobândă de 3%, cu nici o garanție și aprobare ușor. Împrumut noastră variază de la 1000 la 1.000.000.000.000 de euro și este sigur și securizat. ne puteti contacta astăzi la collinspay@outlook.com pentru informații privind modul de aplicare și de a fi siguri, veți obține împrumutul va căuta ca satisfactia ta este prioritatea noastră cea mai mare.
ANONIM a comentat Hotărârea 470 2014
    cum pot afla cum se completeaza Anexa 1 ? un exemplu are cineva? Va multumesc anticipat.
ANONIM a comentat Decretul 463 2014
    Ai nevoie de un împrumut rapid și ușor? Eu sunt Domnul Jonna, CEO al Jonna companie de împrumut financiar, am să-ți spun că acest lucru este o firmă de creditare, care oferă împrumuturi la o rată a dobânzii de 2%, la persoanele / organizațiile de afaceri care au nevoie de bani. Vreau să știți că suma de împrumut va fi acordat la tine. Va oferim toate tipurile de împrumuturi persoanelor minte grave, care au nevoie de asistență financiară. Pentru a obține procedurile de împrumut a început, trimite-ne urmatoarele detalii: -email: jonnafinance@outlook.com
ANONIM a comentat Ordin 1142 2014
    Ești în orice fel de dificultăți financiare? Ai nevoie de un împrumut pentru de consolidare a datoriei, constructii, credit imobiliar, refinanța, personal scop de afaceri sau bani de urgență? Ești un om de afaceri sau femeile care sunt de planificare pentru a extinde afacerea lui sau a ei, noi oferim împrumut de toate tipurile. Daca sunteti interesati contactati-ne azi prin danielbryan220@gmail.com cu informațiile de mai jos. NUMELE COMPLET: ȚARA: Suma de împrumut NECESARE: Durata de împrumut: Venitul lunar: TELEFON: Multumesc, dl Daniel
ANONIM a comentat Legea 22 1969
    ESTE PERFECT VALABILA
ANONIM a comentat Ordin 1142 2014
    Ești în orice fel de dificultăți financiare? Ai nevoie de un împrumut pentru de consolidare a datoriei, constructii, credit imobiliar, refinanța, personal scop de afaceri sau bani de urgență? Ești un om de afaceri sau femeile care sunt de planificare pentru a extinde afacerea lui sau a ei, noi oferim împrumut de toate tipurile. Daca sunteti interesati contactati-ne azi prin danielbryan220@gmail.com cu informațiile de mai jos. NUMELE COMPLET: ȚARA: Suma de împrumut NECESARE: Durata de împrumut: Venitul lunar: TELEFON: Multumesc, dl Daniel
ANONIM a comentat Ordin 1142 2014
    Dacă sunteți în căutarea pentru un împrumut de orice tip, în scopul de a rezolva instabilitate dumneavoastră financiare, dorim să vă anunțăm că suntem aici pentru a vă ajuta va rugam sa ne trimite astăzi pentru a obține împrumutul de urgență la rata dobânzii de 2%. EMAIL: famousloans@hotmail.com
ANONIM a comentat Legea 10 1990
    Dacă sunteți în căutarea pentru un împrumut de orice tip, în scopul de a rezolva instabilitate dumneavoastră financiare, dorim să vă anunțăm că suntem aici pentru a vă ajuta va rugam sa ne trimite astăzi pentru a obține împrumutul de urgență la rata dobânzii de 2%. EMAIL: famousloans@hotmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 442 2013
    Nu am fost instiintat in scris de punerea in aplicare a acestei Hotarari 442/2013 de catre expropriatori, nici pana la aceasta data.Primaria com Semlac unde platesc impozit pe terenul arabil extravilan nu cunoaste nimic,constructorul Astaldi Max Boegel nu gaseste instiintarea facuta, de catre CNADNR,proprietarului expropriat si suma de bani aferenta conform Anexa 2.Acum in octombrie cand sa fac lucrarile de toamna m-am trezit cu terenul bornat si utilajele constructorilor in actiune. Sper sa mai fie oameni in tara asta care sa vada si "copacii"nu numai "padurea"! Intrebare:eu de unde primesc suma aceea de bani ridicola (sub -1.ron/mp)? Am fost cumva expropriat si de asta fara sa stiu? Domnilor:Eu cu cine votez ?.....Si nu sunt turmentat!!!.....EXPROPRIATUL 359/anexa2.
Business Directory Directories Codul fiscal actualizat 2012 Coduri postale Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu