Ordinul Nr.1369 din 12.09.2018

Având în vedere:– Referatul de aprobare nr. 8.432 din 24.08.2018 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură;

– prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 7 lit. A.f) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu modificările ulterioare,în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările ulterioare, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin: Articolul 1Prezentul ordin stabileşte caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit comercial în afara celor stabilite prin prezentul ordin este interzisă. Articolul 3În sensul prezentului ordin, termenii şi simbolurile de mai jos au următoarea semnificaţie: a)a = latura ochiului; b)tex = fineţea firului; c)L/Lp = lungimea/lungimea posădită; d)H/Hp = înălţimea/înălţimea posădită. Articolul 4La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 21 august 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Dănuţ Alexandru Potor, secretar de stat ANEXĂ Caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale I. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale, cu excepţia amenajărilor piscicole: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte de pescuit de tip capcană: 1. vintir; 2. talian; 3. talian de baltă; 4. cuşti pentru crustacee; 5. talianul submersibil. C. Unelte de pescuit filtrante: 1. năvod; 2. tifan; 3. voloc. D. Unelte de pescuit tradiţionale: 1. prostovol; 2. halău; 3. chipcel; 4. trandadaie; 5. lăptaş; 6. pripon. II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele marine: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte de pescuit de tip capcană: 1. talian marin; 2. talian submersibil; 3. cuşti pentru pescuit guvizi; 4. cuşti pentru capturat rapană. C. Unelte de pescuit filtrante/tractate: 1. plasă pungă; 2. traul pelagic; 3. năvod; 4. beam-traul; 5. dragă hidraulică. D. Unelte de pescuit cu cârlige: 1. paragată. E. Unelte de pescuit tradiţionale: 1. voltă; 2. ţaparină. III. Pescuit fără unelte: recoltarea manuală a rapanei, midiei şi stridiei IV. Definiţii şi caracteristici ale uneltelor de pescuit la pescuitul comercial în apele continentale şi marine: 1. plasă - reţea de fire textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (se măsoară în „mm"), mărimea laturii ochiurilor de plasă (se măsoară în „mm"), fineţea firului (se măsoară în „tex"), lungimea şi lăţimea (se măsoară în „m"); 2. setcă fixă - unealtă de pescuit de tip reţea, simplă sau compusă (fără sirec, cu sirec), care se instalează în şiruri de zeci până la sute de metri, numite „lave", care sunt ancorate prin diverse metode şi rămân în acelaşi loc în care au fost amplasate pe toată durata procesului de pescuit; 3. setcă în derivă - unealtă de pescuit de tip reţea, simplă sau compusă, a cărei derivă se produce datorită efectului curenţilor apei şi al vântului asupra ambarcaţiunii de care este legată unealta de pescuit; 4. setcă simplă - unealtă de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, cu diferite mărimi ale laturilor ochiurilor de plasă, care reţine peştele prin agăţare şi încurcare şi este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare şi greutăţi; 5. setcă compusă (cu sirec, avă) - unealtă de pescuit de tip reţea, formată dintr-o setcă simplă şi din 1-2 pereţi de plasă, cu mărimea laturilor ochiurilor de plasă mult mai mare decât la setca simplă, numite sirecuri, care reţine peştele prin agăţare şi încurcare şi este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare, greutăţi. a)Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele continentale:

b)Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele marine:

6. unelte de pescuit de tip capcană - unelte de pescuit staţionare, confecţionate din plasă, prevăzute cu elemente de armare şi fixare, fixate de substrat, care barează drumul de deplasare al peştilor, dirijându-i într-un spaţiu delimitat. Elementele caracteristice sunt: aripa, care dirijează peştele, oborul, care reţine peştele dirijat într-un spaţiu limitat, şi camera de prindere care reţine peştele; 7. vintir - unealtă de pescuit de tip capcană închisă, formată din unul sau mai multe spaţii complet delimitate şi 1, 2, 3 aripi de dirijare a peştelui. Caracteristici tehnice:

Caracteristicile tehnice ale vintirului de Razim:

8. talian de baltă - unealtă de pescuit de tip capcană mixtă, care se foloseşte la pescuitul în apele stătătoare adânci, de cel puţin 2-3 m, formată din aripă, obor şi camere de prindere. Caracteristici tehnice:

Caracteristici tehnice:

9. talian marin - unealtă de pescuit de tip capcană, de dimensiuni mari, care se instalează pe adâncimi de 5-12 m, formată dintr-o aripă, un obor şi două camere de prindere (antecamera şi cămara de prindere) dispuse simetric. Oborul şi camera de prindere sunt instalate paralel cu ţărmul. Aripa are rol de dirijare a peştelui, este confecţionată din plasă cu o lungime de 300-500 m şi este amplasată perpendicular pe direcţia ţărmului. Talianul marin se poate instala pe piloni sau flotori, în funcţie de adâncimea apei. Caracteristici tehnice:

10. cuşti pentru capturat rapană - unealtă de pescuit de tip capcană închisă, staţionară din PVC, prevăzută cu o gură de intrare prevăzută cu plasă cu următoarele caracteristici: – carcasă PVC: L = 340-450 mm; l = 240-300 mm; h = 300-400 mm;

– gură de intrare rotundă cu diametru de 120 mm;

– guler din plasă cu ochi de 22 mm;

– lest de 1 kg;

– găuri de filtrare cu diametrul de 35 mm;

– urechi pentru prindere saulă;11. cuşti pentru capturat guvizi - unealtă de pescuit tip capcană în care se introduce nadă, care are următoarele caracteristici tehnico-constructive: L = 55-80 cm, diametrul cercului de arc elicoidal de 25-50 cm, latura ochiului de plasă de a = 20 mm şi fineţea firului (tex) de 1-1,3 mm; 12. cuşti pentru capturat crustacee - unealtă de pescuit tip capcană, în care se introduce nadă, care are următoarele caracteristici tehnico-constructive: L = 0,40-3,00 m, diametrul de 30-50 cm, latura ochiului de plasă de 10 mm şi fineţea firului (tex) de 1,5 mm; 13. năvod - unealtă de pescuit filtrantă înconjurătoare care se prezintă ca o plasă lungă, simetrică/asimetrică, prevăzută la mijloc cu sacul pentru reţinerea peştelui (matiţă); 14. tifan - unealtă de pescuit filtrantă, fără matiţă, având aspect de perete, cu lungimea între 50-100 m şi este realizată din plasă cu aceeaşi mărime a laturii ochiurilor; 15. voloc (bredină) - unealtă de pescuit filtrantă, fără matiţă, mai scurtă decât tifanul (Lp = 40-60 m), cu înălţimea de 3-4 m şi construită din plasă cu aceeaşi mărime a laturii ochiurilor, fiind folosită, în general, pentru pescuitul la mal; 16. prostovol (şaşma, năpastă, sacimă, plaşcă) - unealtă de pescuit confecţionată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăţi de plumb care o trag la fundul apei şi o strâng, formând în apă un sac în care este prins peştele; 17. halău (crâsnic, năpatcă, cristaş, ciorpac, cereală, difan, leşnic, leşteu, rociu, scărţaş, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gale, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colţuri de capetele curbate şi încrucişate a două nuiele sau vergele metalice şi fixată de o prăjină lungă; 18. chipcel (cârlionţ, tirboc, cârstaş) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peştelui mărunt; 19. trandadaie (furcă, steamp, cleştar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peştilor din gropile adânci de pe fundul apelor. Este formată din două bucăţi de lemn de 2,30 m, prinse împreună la un capăt, lemnele putându-se mişca liber, iar cuiul de unire servind ca ax. Distanţa maximă dintre capetele neunite ale lemnelor este de 3,20 m. Între lemne, în apropierea capătului de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu ochiurile de 40 mm, prevăzută cu două sirecuri cu ochiuri de 170 mm. Marginea plaselor este semicirculară şi însforată pe o frânghie dublă de 4 m, pe care se înşiră greutăţi; 20. lăptaş - unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă; 21. plasă pungă - unealtă de pescuit de forma unui perete vertical din plasă cu care se înconjoară o anumită suprafaţă a apei, delimitând-o până la un anumit orizont, prevăzută cu elemente de armare (flotori, greutăţi) care, după lansarea pe circumferinţa unui cerc, capătă forma unui cilindru. Pentru a reţine aglomerarea de peşte înconjurată, partea inferioară a uneltei se strânge prin punguire, închizând volumul de apă înconjurat. Este cea mai lungă unealtă de pescuit din plasă, având 200-1.000 m sau mai mult. Dimensiunile ochiului de plasă în zona de reţinere a peştelui (priton) variază în funcţie de specia de peşte care reprezintă obiectul pescuitului; 22. pripon - unealtă de pescuit pentru ape continentale, formată dintr-o frânghie orizontală numită linie principală (ana) de care sunt prinse cârligele, de mărime mijlocie, la distanţe de 2,6-4 m unul de altul, prin intermediul unor sfori verticale (petile) de 0,6 m lungime. Numărul maxim de cârlige pe pripon nu trebuie să depăşească 50 de bucăţi. Ca nadă se folosesc momeli naturale; 23. traul pelagic - unealtă de pescuit de formă tronconică, echipată cu un sistem de armare propriu, tractat în masa apei cu ajutorul unei nave, prin intermediul elementelor de legătură (vaiere, intermediare, frâie). Pentru a reţine selectiv peştii, dimensiunea ochiului de plasă de la cămaşa sacului trebuie să fie de: a)a = 7-8 mm (2a = 14-16 mm) pentru şprot; b)a =10-12 mm (2a = 20-24 mm) pentru hamsie/stavrid;24. paragat - unealtă de pescuit cu cârlige, armată cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principală (ana) de care sunt prinse cârligele prin intermediul unor şnururi (petile) de lungimi şi intervale de prindere variabile. Paragatele pot fi de fund sau pelagice (în masa apei). Numărul maxim de cârlige per paragat nu trebuie să depăşească 100 de bucăţi; 25. paragat pentru rechin - unealtă de pescuit din frânghii şi şnururi cu diametrul de 5,0 mm - anaua, respectiv 2,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 3, confecţionate din oţel inoxidabil. Lungimea petilelor va fi de 0,6 m, iar distanţa dintre petile de 3 m; 26. paragat pentru guvid - unealtă de pescuit din frânghii şi şnururi cu diametrul de 2,5 mm - anaua, respectiv 0,5 mm - petila. Cârligele vor fi numărul 1, confecţionate din oţel inoxidabil moale (pentru a se putea dezdoi atunci când se agaţă de pietre). Lungimea petilelor va fi de 0,25 m, iar distanţa dintre petile de 0,5 m; 27. voltă - unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv volta este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,4-0,6 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutate de 60-100 g, deasupra căruia se leagă două cârlige, numărul 1 sau 2, prin intermediul unui fir cu lungimea de 8-10 cm şi diametrul de 0,3-0,4 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât acesta să se afle la acelaşi orizont cu plumbul, iar cel de-al doilea, la 1 cm deasupra nodului de legătură al primului cârlig pe linia principală; 28. ţaparină - unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli artificiale. Din punct de vedere constructiv ţaparina este constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,3-0,5 mm, echipată la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80-100 g, deasupra căruia se leagă 10 cârlige numărul 2-4, prin intermediul unui fir cu lungimea de 4-5 cm şi diametrul de 0,25-0,35 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât curbura acestuia să fie la o distanţă de 10 cm deasupra plumbului, iar următoarele, la o distanţă de 12-14 cm deasupra nodului anterior; 29. beam-traul - unealtă filtrantă de pescuit, tractată, care este constituită dintr-o traversă (ţeavă metalică) sprijinită la extremităţi pe două tălpici metalice, respectiv prin partea de plasă (sacul de colectare constituit din capac, talpă şi laterale). Traversa şi tălpicile reprezintă scheletul-cadru pe care se prinde partea de plasă care, la rândul ei, este fixată la partea anterioară a tălpii pe un schelet de rezistenţă (frânghie, cablu sau lanţ) care are rolul de a antrena şi dirija spre zona de concentrare a sacului obiectul pescuitului. Partea de plasă este realizată din panouri cu latura ochiului de 50-55 mm pentru a permite filtrarea exemplarelor imature; 30. talian submersibil - unealtă de pescuit tip capcană folosită la pescuitul staţionar, la pescuitul în apele marine şi continentale. 31. dragă hidraulică - instrument utilizat pentru capturarea Chamelea gallina (vongola) reprezentat de dragă clasică, care, în plus, mai este echipată la partea anterioară cu un sistem de ştuţuri prin care sunt dirijate jeturi de apă sub presiune. Corpul dragei este realizat dintr-un cadru metalic dreptunghiular acoperit cu o plasă sau bare dispuse la o distanţă de 10-12 mm între ele. La partea anterioară, draga prezintă o lamă cu rol de dirijare spre interiorul dragei a organismelor dislocate de jetul de apă. V. Condiţii de folosire a uneltelor de pescuit A. Condiţii generale de folosire a uneltelor de pescuit: a)obligativitatea montării de mărci furnizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură pe uneltele de pescuit, înscrise în licenţa de pescuit comercial; b)uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului comercial sunt cele înscrise în licenţa de pescuit (tip, nr. , cod, zonă).B. Condiţii specifice: a)în Marea Neagră talienele se montează la o distanţă de cel puţin 2 Mm (mile marine) între ele; b)în Marea Neagră setcile se amplasează la o distanţă de cel puţin 1 Mm faţă de uneltele de pescuit tip talian; c)la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de pescuit, precum şi semnalizarea poziţiei uneltelor de pescuit cu balize (flotor); d)pentru protecţia talienelor prin evitarea intersectării accidentale a navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se impune necesitatea semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la capătul de larg al talianului, la o distanţă de 30 m de acesta; e)pe timpul pescuitului poziţia lavelor de paragate şi setci va fi semnalizată prin elemente flotante vizibile de la distanţă; f)utilizarea beam-traulului şi a dragei hidraulice se poate face cu respectarea strictă a următoarelor condiţii:

– asigurarea selectivităţii uneltei până la nivelul filtrării exemplarelor imature;

– monitorizarea permanentă a efectelor exploatării asupra biotopurilor şi biocenozelor marine; g)folosirea beam-traulului în ariile marine protejate se face în conformitate cu prevederile planurilor de management şi a regulamentelor de administrare a acestora; h)folosirea dragei hidraulice este permisă doar în afara ariilor naturale protejate; i)talianul submersibil poate fi folosit pentru pescuitul staţionar în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, cu condiţia:1. îmbunătăţirii selectivităţii uneltei prin menţinerea dimensiunilor minime legale a laturii ochiurilor de plasă de la camera de prindere; 2. monitorizării permanente a capturii pentru stabilirea avantajelor implementării talianului submersibil în practicarea unui pescuit selectiv - nedistructiv asupra populaţiei piscicole; j)talianul submersibil pentru ape continentale se instalează la adâncimi de 2-8 m şi este format din cameră de prindere, adaptor, obor şi aripa de mal:

k)talianul submersibil marin se instalează la adâncimi de 3-14 m şi este format din camera de prindere, adaptor, obor şi aripa de mal, astfel:

C. Interdicţii În activitatea de pescuit în scop comercial se interzic: a)folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea laturii ochiurilor de plasă cuprinsă între a = 40 mm şi a = 100 mm, respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea şirurilor de setei în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km; b)folosirea setcilor de calcan confecţionate din aţe cu fineţea mai mică de 6,350 m/kg şi a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km, în Marea Neagră; c)folosirea traului pelagic în Marea Neagră în limita a 3 mile marine de coastă, cu excepţia zonei costiere incluse în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării" unde folosirea traului pelagic este interzisă sub izobata de 20 m; d)utilizarea beam-traulului şi a dragei hidraulice în perioada de prohibiţie a calcanului în zonele de reproducere a acestei specii; e)folosirea setcilor pentru rechin; f)folosirea năvoadelor în reţeaua de canale, gârle şi sahale; g)folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatcă şi lăptaş, în zona Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", cu excepţia apelor care constituie frontieră de stat; h)folosirea năvoadelor în Delta şi în Lunca inundabilă a Dunării, precum şi în Complexul Razim-Sinoie şi în celelalte lacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului; i)folosirea uneltelor de pescuit tractate de tip traul şi năvod, pe Dunăre şi pe braţele sale; j)folosirea uneltelor de plasă în râurile şi lacurile naturale din zona de munte; k)folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurilor de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanţă de 5 km în largul mării şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte şi de alta a axului braţelor Sulina şi Sfântu Gheorghe; în faţa braţului Chilia al Dunării lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul braţului, iar spre nord, până la limita apelor teritoriale ale României; l)folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în faţa gârlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a bălţilor, pe o distanţă de câte 500 m de ambele părţi ale gurilor de vărsare, precum şi în interiorul acestora, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului; m)folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurii Dunării - Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în aval de Ciotic, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului; n)pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în zona de 500 m în aval de baraj; o)utilizarea talianului submersibil în ariile marine protejate fără avizul custodelui/administratorului ariei naturale protejate.VI. Modul de măsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se face în conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al Consiliului în ceea ce priveşte determinarea dimensiunilor ochiurilor de plasă şi evaluarea grosimii firului plaselor de pescuit.