ORDIN
Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea muzeelor, a
Regulamentului privind organizarea si functionarea bibliotecilor publice, a
Regulamentului privind organizarea si functionarea asezamintelor pentru cultura
si educatia adultilor si a Regulamentului pentru organizarea si functionarea
oficiilor pentru patrimoniul cultural national, judetene si al municipiului
Bucuresti
ACT EMIS DE: MINISTERUL CULTURII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 347 din 19 decembrie 1996
Ministrul culturii,
in temeiul prevederilor Decretului nr. 12/1989 privind infiintarea
Ministerului Culturii si ale Hotararii Guvernului nr. 642/1994 privind
organizarea si functionarea Ministerului Culturii, republicata,
avand in vedere dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 68/1994 privind
protejarea patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr. 41/1995,
emite urmatorul ordin:
1. Se aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea muzeelor.
2. Se aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea bibliotecilor
publice.
3. Se aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea asezamintelor
pentru cultura si educatia adultilor.
4. Se aproba Regulamentul pentru organizarea si functionarea oficiilor
pentru patrimoniul cultural national, judetene si al municipiului Bucuresti.
5. Directia generala a patrimoniului cultural national din cadrul
Ministerului Culturii, Directia generala teritoriu si programe culturale,
inspectoratele pentru cultura judetene si al municipiului Bucuresti, oficiile
pentru patrimoniul cultural national, judetene si al municipiului Bucuresti vor
lua masurile necesare pentru respectarea si indeplinirea prevederilor
prezentului ordin.
6. Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Monitorul
Oficial al Romaniei.
Ministrul culturii,
Grigore Zanc
REGULAMENT
privind organizarea si functionarea muzeelor
Art. 1
Muzeele sunt institutii publice de cultura si cercetare aflate in serviciul
societatii. Ele achizitioneaza, conserva, cerceteaza, comunica si expun
colectiile de bunuri culturale in scopul formarii si cultivarii spiritului
civic, patriotic si estetic. Nomenclatorul colectiilor este prezentat in anexa
nr. 1.
Art. 2
Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica nationala si normele
de organizare cu privire la muzee, indiferent de nivelul de subordonare a
acestora, in conditiile legii.
Art. 3
In functie de gradul lor de subordonare muzeele sunt: satesti, comunale,
orasenesti, municipale, judetene si nationale. Muzeele se infiinteaza de catre
autoritatea responsabila, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si
Colectiilor, cu acordul Ministerului Culturii si cu respectarea prevederilor
legale. Institutiile publice muzeale aflate sub autoritatea administratiei
publice centrale si locale se infiinteaza astfel: muzeele nationale, prin
hotarare a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a altor organe centrale
de resort; muzeele judetene, prin hotarare a consiliilor judetene si a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti; muzeele municipale, orasenesti
si satesti, prin hotarare a consiliilor locale. Muzeul de Istorie si Arta a
Municipiului Bucuresti are statut de muzeu judetean.
Dupa continutul fondurilor, muzeele sunt: de istorie, arheologie, arta,
literatura, muzica, teatru, etnografie, stiinta si tehnica, stiintele naturii,
religie, sport si memoriale. Muzeele care au rezervatii speciale naturale,
arheologice, etnografice, arhitecturale sunt rezervatii in situ.
Organizarea muzeelor, stabilirea categoriilor de activitati si evidenta
muzeala se fac potrivit anexei nr. 2.
Art. 4
Muzeele nationale, judetene, municipale si orasenesti au personalitate
juridica in conditiile legii si sunt reprezentate de director sau de delegatul
acestuia; muzeele locale, satesti si comunale au personalitate juridica, dupa
caz, potrivit hotararilor consiliilor locale.
Art. 5
Fiecare muzeu are obligatia sa-si elaboreze regulamente scrise, prin care
isi stabileste cu claritate titulatura, statutul sau legal, calitatea de
institutie de cultura si cercetare, in concordanta cu traditia culturala, cu
scopurile, obiectivele si politica serviciilor si colectiilor pe care le
poseda.
Art. 6
Muzeele au obligatia sa asigure accesul publicului printr-un orar adecvat
de functionare, sa ofere informatii despre colectia si serviciile lor, sa faca
cunoscute, prin publicare, regulamentele lor de functionare si restrictiile
privind regimul bunurilor patrimoniale pe care le detin.
Art. 7
Muzeele au responsabilitatea ca, pe langa constituirea si conservarea
colectiei, sa utilizeze bunurile culturale pe care le detin, prin programe care
sa asigure cercetarea si publicarea studiilor efectuate, valorificarea
patrimoniului prin expozitii permanente si temporare, ca si prin alte
activitati speciale, fara periclitarea integritatii obiectelor din colectie si
fara derogare de la standardele culturale si de ordin moral.
Art. 8
Functiile principale ale unui muzeu sunt:
a) nationala, prin calitatea de a organiza si pastra marturii si vestigii
privitoare la civilizatia si cultura romaneasca;
b) stiintifica, realizata prin cercetari stiintifice si sapaturi
arheologice;
c) culturala, realizata prin educarea publicului, organizarea de servicii
stiintifice si de expozitii permanente si temporare;
d) regionala si universala, prin organizarea de expozitii temporare in
tarile vecine Romaniei si in celelalte state cu care tara noastra are incheiate
acorduri culturale, ca si prin participarea la simpozioane si congrese
stiintifice internationale, pentru a exprima si integra valorile culturii si
civilizatiei romanesti in circuitul valorilor culturale universale. Aceste
functii se indeplinesc in special prin achizitionarea obiectelor de valoare,
pastrarea si valorificarea lor.
Fiecare muzeu adopta si publica, ori de cate ori este necesar, o declaratie
cu privire la politica de alcatuire a colectiei. Obiectele achizitionate
trebuie sa fie relevante pentru activitatea muzeului si sa fie insotite de
certificate autorizate privitoare la autenticitatea si valoarea lor. Sistemul
de evidenta muzeala, protectia bunurilor culturale si valorificarea acestora se
fac potrivit anexei nr. 3, in conformitate cu prevederile legale.
Art. 9
Achizitionarea de obiecte, in conditii ilicite, contravine reglementarilor
nationale si internationale cu privire la bunurile de patrimoniu, iar muzeele
nu pot cumpara si detine asemenea bunuri.
Art. 10
Imprumutul intermuzeal, la nivel national sau international, in vederea
organizarii unor expozitii sau participari la evenimente culturale se face in
conditiile legii si numai cu obligatia partii primitoare de a raspunde de
integritatea si autenticitatea obiectelor in cauza, precum si cu asigurarea ca
ofera, in contrapartida, imprumutul unor obiecte de valoare culturala egala cu
a celor primite atunci cand se organizeaza expozitii de obiecte cu valoare
exceptionala.
Art. 11
Muzeele pot primi donatii de obiecte numai in cazul in care acestea sunt
convergente cu politica lor de constituire a colectiilor si expozitiilor
permanente, temporare sau tematice.
Art. 12
Spatiile in care functioneaza muzeele trebuie sa asigure realizarea
functiilor de baza ale acestora privind depozitarea, cercetarea, conservarea,
educarea publicului si organizarea de expozitii permanente si temporare, ca si
amenajari speciale pentru accesul persoanelor cu handicap fizic. Muzeele
nationale si judetene organizeaza laboratoare pentru conservare si restaurare,
ateliere pentru confectionarea copiilor autorizate si pentru realizarea
reproducerilor dupa obiectele muzeale.
Art. 13
Suprafetele de teren care contin situri si santiere arheologice,
rezervatiile etnografice si naturale, precum si ariile de protectie a
monumentelor istorice care apartin patrimoniului cultural-national sau sunt
arondate unor muzee sunt exceptate de la procedura de improprietarire, in
conditiile legii, si se inscriu in Registrul-cadastru.
Art. 14
Muzeele adopta, cu avizul Comisiei de Heraldica a Academiei Romane, un
fanion care se arboreaza cu ocazia zilelor festive ale muzeului sau a unor reuniuni
nationale si internationale, folosind insemnul reprezentativ pentru institutie.
Muzeele nationale, judetene si locale vor avea o emblema, stampila sau sigiliu
care sa reprezinte grafic un obiect semnificativ din colectiile institutiei,
iar muzeele judetene includ si stema judetului respectiv.
Art. 15
Muzeele beneficiaza de dreptul pe care legea dreptului de autor il confera
pentru bunurile aflate in colectiile lor si sunt inregistrate in inventarele
acestora.
Bunurile clasate in categoria patrimoniala de Tezaur sunt inalienabile.
Dreptul de reproducere prin diferite mijloace a obiectelor din muzeu este
rezervat exclusiv muzeului, in afara cazului in care posesorul dreptului de
autor a impus o clauza restrictiva.
Muzeele au dreptul asupra proprietatii artistice a reproducerilor
(fotografii, filme, imagini digitale), de pe obiectele, tablourile si
documentele din colectiile lor.
Art. 16
Toate muzeele, cu exceptia celor nationale, sunt controlate stiintific de
catre inspectoratele pentru cultura judetene si al municipiului Bucuresti.
Anual, pana in luna octombrie, muzeele sunt obligate sa prezinte proiectele de
activitate pe anul urmator consilierului-sef al inspectoratului pentru cultura
teritorial pentru a fi prezentate Comisiei administrative judetene si a
municipiului Bucuresti, precum si directiilor de specialitate din Ministerul
Culturii.
Art. 17
Finantarea muzeelor, cu exceptia muzeelor nationale, care sunt finantate de
catre ministerele de resort, se asigura din bugetul de stat si din bugetele
unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a bugetului de
stat. In conformitate cu art. 72 din Legea nr. 72/1996 privind finantele
publice, proiectele de buget ale institutiilor muzeale pot specifica natura
cheltuielilor, numai cu avizul Ministerului Culturii, dupa cum urmeaza:
salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, achizitiile de
obiecte cu valoare patrimoniala, precum si dotarile necesare informatizarii,
prezervarii si restaurarii obiectelor reprezinta cheltuieli prevazute in
bugetul Ministerului Culturii, iar cheltuielile privind investitiile de
constructii-montaj, reparatii capitale si curente, cheltuielile gospodaresti si
achizitiile de obiecte reprezinta cheltuieli prevazute in bugetele
autoritatilor locale.
Art. 18
Efectuarea cheltuielilor de catre institutiile muzeale se face in
conditiile stabilite prin Ordonanta Guvernului nr. 9/1996.
Art. 19
Incalcarea prevederilor prezentului regulament atrage dupa sine raspunderea
disciplinara, materiala, civila si administrativa si se sanctioneaza in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 20
Anexele nr. 1 - 3 fac parte integranta din acest regulament.
Art. 21
Prezentul regulament intra in vigoare la data publicarii lui in Monitorul
Oficial al Romaniei.
ANEXA 1
CUPRINSUL COLECTIILOR
a) Colectiile de stiinte ale naturii:
- botanica - ierbare, plante deshidratate, specimene
- zoologie - pasari, mamifere, trofee
- geologie - mineralogie, petrologie, paleontologie, speologie
- antropologie
b) Colectiile de stiinta si tehnica:
- obiective tehnice
- piese si subansambluri, obiecte tehnice, produse industriale
- documente tehnice - proiecte, planuri, schite, brevete de inventie
- armament
- orologerie
- mijloace de transport
- mijloace de telecomunicatii
c) Colectiile de istorie:
- documente, acte, manuscrise
- obiecte de uz si de podoaba din diferite epoci
- piese de mobilier
- costume
- arme si armuri
- steaguri
- numismatica - medalii, monede, sigilii
- harti istorice si geografice
- inscriptii, elemente separate, obtinute prin dezmembrarea monumentelor
istorice - lapidarii
- colectii filatelice
- fotografii, desene, planuri
d) Colectiile de arta:
- plastica - desene, gravuri, stampe, picturi, icoane, sculpturi
- decorativa - mobilier, tapiserii, covoare, costume, ceramica, sticla,
orfevrarie, bijuterii
- carte veche, publicatii de diferite tipuri, manuscrise, incunabule
- carti postale ilustrate
- fotografii, diapozitive, pelicule cinematografice, clisee
- instrumente muzicale
- colectiile de arta ale spectacolului
- inregistrari audio si video
e) Colectiile de etnografie:
- rezervatii de arhitectura populara in situ
- arhitectura populara
- instalatii tehnice
- industrie casnica textila-tesaturi
- obiecte de uz casnic - lemn, os, metal
- mobilier
- costum popular
- ceramica
- unelte
- obiecte de cult
- pictura pe sticla
- oua incondeiate
- recuzita a obiceiurilor
- produse de artizanat contemporan
- schite, desene, carti postale, ilustrate, fotografii
- inregistrari audiovizuale
f) Colectiile ecleziastice:
- piese si obiecte de cult
- mobilier, altare, catapetesme
- sfesnice, candelabre
- carti, documente, manuscrise, incunabule
- icoane
- picturi murale, mozaicuri, vitralii
- tablouri, ilustratii, tiparituri
- costume, podoabe, tapiserii, covoare
- inscriptii si monumente funerare
- inregistrari sonore si video
g) Colectiile arheologice:
- rezervatiile in situ
- piese netransportabile conservate in situ
- piese din sapaturile terestre si subterane
- piese din explorarile subacvatice
- piese din descoperiri intamplatoare
h) Colectiile literare:
- manuscrise
- documente - scrisori, acte, declaratii, afise, imprimate
- partituri muzicale vechi
- fotografii, facsimile
- carte veche
- carte rara
- periodice vechi
- obiecte personale
- inregistrari audio-video
i) Colectiile memorialistice:
- bunuri si obiecte personale
- documente din viata personalitatilor
- bunuri legate de evenimente de importanta nationala si internationala.
NOTA:
Muzeele din Romania mai contin: situri arheologice, arii de sapaturi, zone
de protectie pentru monumentele istorice, cimitire, opere comemorative de
razboi, cartiere istorice din zonele urbane si rurale, rezervatii etnografice
si naturale, parcuri, gradini botanice, zoologice, acvarii, terrarii, vivarii,
observatoare astronomice, planetarii.
ANEXA 2
Organizarea muzeelor se face prin:
a) Organizarea patrimoniului pe colectii:
Prin termenul colectie se intelege:
- un ansamblu de piese de muzeu cu un profil omogen, organizate pentru
scopuri didactice, pe sisteme stiintifice;
- un grup de diferite obiecte organizate pe criterii estetice, care
reprezinta o tema;
- o serie de documente care descriu o epoca sau viata unei personalitati;
- piese tezaurizate si organizate dupa criterii proprii de catre un
colectionar si donate ca un ansamblu constituit.
Marimea unei colectii in cadrul unui muzeu este stabilita de catre
consiliul stiintific al muzeului, in functie de gradul si tipul fondurilor
muzeale.
Un numar de 4 colectii formeaza o sectie muzeala si ea se va organiza la
nivel de birou, daca volumul de munca necesita un numar minim de 5 persoane (4
de specialitate si un sef de birou).
Doua birouri astfel constituite formeaza un serviciu si este format din 11
persoane, 8 specialisti, 2 sefi de birou si un sef de sectie. Trei sectii de
muzeu, astfel constituite, cu 12 colectii si un numar minim de 33 de persoane,
sunt coordonate de un director adjunct.
Rezervatiile arheologice si punctele de conservare in situ, gradinile
botanice, gradinile zoologice, acvariile, planetariile, observatoarele
astronomice, rezervatiile naturale arondate muzeelor constituie colectii sau
sectii muzeale.
Laboratoarele de restaurare, foto si audio-video, de proiectare, de
cartografie, topografie se constituie la nivel de birou, daca volumul de munca
necesita cel putin 6 persoane, 5 specialisti si un sef de birou.
Fiecare sectie are un depozit separat, de care raspunde un conservator,
ajutat de personal tehnic de specialitate, dupa complexitatea si specificul
activitatii muzeului.
b) Organizarea personalului de specialitate:
Personalul de specialitate este format din specialisti cu studii medii si
academice, ale caror denumiri, functii de executie, grade si gradatii sunt
stabilite potrivit normelor legale.
Functiile de executie pe grade profesionale in muzee sunt:
- cercetator stiintific;
- muzeograf;
- restaurator;
- conservator;
- trezorier;
- gestionar-custode sala;
- bibliotecar;
- referent;
- redactor;
- documentarist;
- traducator;
- desenator artistic;
- corector;
- lector;
- bibliograf etc.
Personalul de specialitate formeaza corpuri profesionale pentru achizitii,
evidente, conservare si restaurare, protectie, valorificare si evaluare a
colectiilor.
Personalul de conducere
Personalul de conducere este format din sefi de birou, sefi de sectii,
directori adjuncti, directorul general. In muzee se organizeaza consiliul
stiintific al institutiei. Numarul membrilor se stabileste prin regulamentul de
organizare interioara al muzeului si se compune din specialisti in domeniu, cu
titluri stiintifice si cu lucrari publicate.
Personalul administrativ
Personalul administrativ este cel care asigura administrarea interioara a
muzeului si el este organizat, dupa caz, in birouri si servicii, dupa cum
urmeaza: servicii tehnice pentru ateliere foto, audio-video, film, informatica,
multiplicare, mulaje, cartografie, servicii tehnice de secretariat, servicii de
arhiva, documentare, biblioteca, servicii de traducatori din limbile vechi, ca
si de translatori din diferite limbi contemporane, servicii financiare si de
contabilitate, servicii de asigurare si de testare a pietei, servicii juridice,
servicii de personal, servicii tehnice pentru diferite meserii - tamplari,
zugravi, electricieni, telefonisti, zidari, parchetari, tapiteri, croitori -, servicii
de supraveghere computerizata a circulatiei bunurilor muzeale, servicii de paza
simpla si inarmata, organizata in mai multe schimburi. Numarul posturilor se
stabileste de catre organele tutelare.
Corpurile profesionale din muzee au obligatia de a elabora statutul
profesiunii respective si lista membrilor acestora si de a le prezenta spre
avizare Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor.
Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor avizeaza, in termen de doua
saptamani de la primirea regulamentelor de ordine interioara, atributiile
stiintifice ale personalului de conducere al muzeelor din tara, indiferent de
subordonarea administrativa si de profilul muzeului.
ANEXA 3
ACTIVITATI STIINTIFICE
In cadrul unui muzeu se desfasoara urmatoarele categorii de activitati
stiintifice:
a) completarea colectiilor;
b) depozitarea, pastrarea si expunerea;
c) evidenta colectiilor;
d) conservarea si restaurarea lor;
e) protectia;
f) circulatia pieselor sau documentelor;
g) valorificarea colectiilor;
h) cercetarea stiintifica.
a) Completarea colectiilor se face prin politica de achizitii: cumparari,
donatii, legate testamentare, transferuri, schimburi de colectii sau de dublete
din colectii, primirea pieselor prin descoperiri arheologice recente,
organizarea de licitatii interne si internationale, organizarea de colecte
publice de obiecte.
b) Expunerea, depozitarea si pastrarea bunurilor se fac potrivit normelor
de conservare stabilite de Ministerul Culturii.
c) Evidenta muzeala:
(i) evidenta administrativa se tine pentru piese, pe inventare-tip pentru
alcatuirea si controlul gestiunii, conform normelor legale;
(ii) evidenta stiintifica.
Catalogarea colectiilor este operatiunea de descriere a obiectului si se
face pe fise standardizate. Procesul de catalogare va fi dublu: o fisa pentru
colectiile muzeului si o fisa pentru categoria de patrimoniu. Se constituie
catalogul informatizat, bazat pe imagine.
Clasificarea colectiilor este operatiunea de constituire a fondurilor pe
specialitati.
d) Conservarea colectiilor se face dupa normele legale in vigoare.
e) Protectia pieselor din colectii se realizeaza prin:
A. Masuri preventive
Dotarea muzeelor cu sisteme de paza electronica pentru fiecare unitate sau
edificiu, cu sisteme de legatura a circuitelor cu politia, prin sisteme de paza
militarizata cu personal din cadrul Ministerului Apararii Nationale, prin
sisteme de paza, de protectie in caz de calamitate naturala (cutremur,
inundatie, incendiu), de conflict armat sau agresiune civila. Aducerea lor la
cunostinta tuturor persoanelor care raspund de colectii si instruirea in acest
sens a personalului.
B. Masuri corective
Reprezinta masurile legislative luate impotriva oricaror atingeri aduse
obiectului, prin care s-au provocat modificari incorecte de completare sau de
schimbare a aspectului, reparari si restaurari efectuate de persoane
nespecializate, distrugeri intentionate sau degradari din diferite cauze, cum
sunt instrainarile, schimbarile de edificii in care sunt pastrate colectiile,
excavarile arheologice clandestine, furturile, exporturile ilicite,
transferurile camuflate de proprietate si declararea in fals a calitatii
juridice de obiect de patrimoniu cultural national.
C. Masuri administrative
Organizarea unor servicii de control si paza, stabilirea atributiilor
responsabililor colectiilor, stabilirea unor sanctiuni dupa specificul daunei,
urmarirea degradarilor intentionate, urmarirea furturilor, recuperarea
disparitiilor.
f) Circulatia pieselor
Circulatia pieselor si a documentelor din colectiile muzeale se face numai
pe baza unor contracte. Tipurile de circulatie cunoscute sunt: transferul
(imprumutul intre institutii de stat, intre persoane publice si stat, intre
persoane particulare si stat, intre culte si stat); exportul si imprumutul
pentru operatiuni de conservare si restaurare, evaluare, autentificare,
retrocedare.
Pentru circulatia obiectelor de patrimoniu cultural se stabilesc conditii
speciale de transport si norme specifice de vamuire.
Valorificarea colectiilor se face prin organizarea de expozitii permanente
si temporare.
g) Valorificarea colectiilor
Stabilirea tematicii, a expozitiilor de baza a unui muzeu se face de catre
conducerea muzeului, cu avizul consiliului stiintific si cu aprobarea Comisiei
Nationale a Muzeelor si Colectiilor. Modalitatile de acces la colectii,
gratuitati, intrare libera in anumite zile, orarul de functionare se stabilesc
de catre autoritatea responsabila.
h) Cercetarea stiintifica se desfasoara in cadrul categoriilor de
activitati enumerate la lit. a) - g) si se realizeaza conform profilului
muzeului. Cercetarea este interdisciplinara, folosind atat metodele cercetarii
istorice, etnografice, naturale, artistice si de istorie a artei, cat si cele
din domeniile stiintelor exacte.
REGULAMENT
privind organizarea si functionarea bibliotecilor publice
Art. 1
Bibliotecile publice sunt institutii de cultura care se adreseaza
diverselor colectivitati socioprofesionale, in scopul exercitarii dreptului
constitutional la informatie si instructie al cetatenilor.
Ele asigura accesul la lectura si la surse de documentare tuturor
utilizatorilor, fara deosebire de sex, rasa, religie, varsta, nationalitate sau
statut social, punand la dispozitia cititorilor, in localuri si cu echipamente
tehnice corespunzatoare, dupa un orar adecvat nevoilor publicului, colectiile
de carte, periodice, materiale audio-video si alte documente pe suport
traditional sau electronic, in mod gratuit.
Art. 2
Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica nationala cu privire
la biblioteci, indiferent de nivelul de subordonare a acestora, conform
prevederilor legale. In acest scop el elaboreaza programe de interes national,
adopta masurile necesare pentru a corecta inegalitatile in accesul la lectura
si vegheaza la asigurarea surselor de documentare pe intreg teritoriul
national. Atributiile Ministerului Culturii sunt cuprinse in anexa nr. 1.
Art. 3
Bibliotecile publice sunt institutii bugetare si se organizeaza, potrivit
normelor legale, ca biblioteci de nivel national, judetean, municipal,
orasenesc si comunal.
Art. 4
Bibliotecile de nivel national sunt: Biblioteca Nationala a Romaniei si
Biblioteca Academiei Romane si sunt organizate ca institutii bugetare, cu
personalitate juridica, sub autoritatea Ministerului Culturii, respectiv a
Academiei Romane. Organizarea si atributiile acestora sunt cuprinse in anexa
nr. 2, potrivit reglementarilor legale.
Art. 5
Bibliotecile de nivel judetean, municipal, orasenesc si comunal se
organizeaza potrivit anexei nr. 3, in conformitate cu prevederile legale.
Art. 6
Bibliotecile institutiilor de invatamant se organizeaza potrivit Legii
invatamantului nr. 84/1995, republicata.
Art. 7
Bibliotecile specializate se pot organiza in cadrul ministerelor, al altor
organe centrale sau institutii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 8
Fiecare biblioteca publica este raspunzatoare de fondurile si documentele
pe care le are in folosinta sau in proprietate, precum si de clasificarea
acestora pe colectii, dupa normele biblioteconomice si de evidenta a
patrimoniului cultural national. Raspunderea fata de integritatea colectiilor
se asigura in baza legii, recuperarea pagubelor facandu-se din drepturile
salariale.
Precizarile cu privire la colectii, depozite si activitati complementare
sunt cuprinse in anexa nr. 4, potrivit reglementarilor legale.
Functiile de conducere si de executie (de specialitate si administrative)
pentru activitatea bibliotecilor publice sunt cuprinse in anexa nr. 5, iar cele
pentru activitatea bibliotecilor nationale sunt precizate in anexa nr. 6.
Criteriile de normare a personalului de specialitate din bibliotecile
publice sunt mentionate in anexa nr. 7, potrivit normelor legale.
Art. 9
Bibliotecile publice pot primi spre pastrare si depozitare - de la persoane
sau institutii particulare - materiale care intra in patrimoniul cultural
national. In acest caz, depunatorii vor trebui sa recunoasca bibliotecilor, in
interesul culturii nationale, facultatea de utilizare a acestora pentru studii
si cercetari stiintifice. Publicarea materialelor de acest fel se va face numai
in baza unei conventii scrise intre proprietarii de drept si directorul
bibliotecii respective.
Art. 10
Localurile bibliotecilor publice nu pot fi utilizate decat pentru
colectiile, birourile si atelierele acestora. Nici o alta autoritate, institutie
sau organizatie de orice fel nu se poate stabili, nici macar temporar, in
biblioteci publice. Imobilele destinate bibliotecilor publice nu se pot
instraina si nu li se poate schimba destinatia decat in conditiile legii.
Art. 11
Finantarea bibliotecilor publice - cu exceptia bibliotecilor nationale care
sunt finantate numai din bugetul de stat - se asigura din bugetul de stat si
din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a
bugetului de stat. Potrivit art. 72 din Legea nr. 72/1996 privind finantele
publice, in proiectul de buget pentru bibliotecile publice, cu exceptia
bibliotecilor nationale, se poate preciza natura cheltuielilor, dupa cum
urmeaza: salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, 50% din
achizitiile de publicatii si alte materiale de biblioteca, precum si dotarile
pentru informatizare, prezervare si restaurare, care se cuprind in bugetul
Ministerului Culturii; investitiile de constructii si montaj pentru localuri
noi de biblioteci, reparatiile capitale si curente, cheltuielile gospodaresti,
precum si 50% din volumul achizitiilor de carte si alte documente specifice se
prevad in bugetele consiliilor locale judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti.
Ministerele, institutiile asimilate acestora sau organizatiile detinatoare
de biblioteci pot include in bugetul lor anual fondurile necesare intretinerii
si dezvoltarii bibliotecilor.
Art. 12
Marimea colectiei unei biblioteci publice trebuie sa asigure cel putin doua
unitati bibliografice pe cap de locuitor si o crestere anuala a colectiei de
cel putin 150 de volume la 1.000 de locuitori.
Art. 13
Consultarea de catre utilizatori a colectiilor si cataloagelor publice este
gratuita.
Art. 14
Ministerul Finantelor si Ministerul Transporturilor pot sa dispuna
reducerea cu 50% a tarifelor de expediere destinate schimbului si imprumutului
interbibliotecar intern si international, cu exceptia schimburilor comerciale,
conform acordurilor internationale la care Romania a aderat.
Art. 15
Ministerul Culturii poate sa infiinteze Consiliul Superior al
Bibliotecilor, cu rol de consultanta si avizare in domeniul cercetarii,
elaborarii standardelor de descriere, al evaluarii, evidentei, protectiei,
conservarii, restaurarii si punerii in valoare a colectiilor bibliotecilor
publice din Romania. Consiliul va functiona pe langa Ministerul Culturii si va
include, pe langa reprezentantul acestuia, un reprezentant al Academiei Romane,
un reprezentant al Ministerului Invatamantului, directorul general al
Bibliotecii Nationale a Romaniei, directorul general al Bibliotecii Academiei
Romane, seful Catedrei de biblioteconomie a Universitatii Bucuresti si cate un
reprezentant al asociatiilor profesionale de profil.
Art. 16
Incalcarea prevederilor prezentului regulament atrage dupa sine raspunderea
disciplinara, materiala, civila si administrativa si se sanctioneaza in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 17
Anexele nr. 1 - 7 fac parte integranta din prezentul regulament.
Art. 18
Prezentul regulament intra in vigoare la data publicarii lui in Monitorul
Oficial al Romaniei.
ANEXA 1
Statul, prin Ministerul Culturii, are responsabilitati specifice potrivit
normelor legale cu privire la fondurile patrimoniale ale bibliotecilor, care
reprezinta o parte a avutiei nationale. El exercita controlul si intervine,
daca integritatea acestor colectii este amenintata. Ministerul Culturii ofera
consultanta necesara si emite recomandarile utile conservarii si valorificarii
colectiilor patrimoniale, cu deosebire in vederea inventarierii si prezervarii
in conditii adecvate; organizeaza depozitul legal si raspunde de recensamantul
si inventarierea patrimoniului de publicatii la nivel national, precum si de
difuzarea acestuia, favorizand cooperarea in acest domeniu; asigura controlul
tehnic al bibliotecilor ce se afla in subordinea autoritatilor publice.
Ministerul Culturii organizeaza si asigura coeziunea serviciilor colective
nationale intre biblioteci, in special in materie de cataloage colective
nationale; circulatie si schimb de informatii bibliografice; elaboreaza norme
stiintifice si tehnice ale programelor pentru evaluarea si dezvoltarea
colectiilor, pentru circulatia si schimbul de documente.
Ministerul Culturii aduna datele necesare evaluarii cantitative si
calitative a activitatii tuturor bibliotecilor publice si asigura exploatarea
lor la nivel national si international; colecteaza si completeaza studiile
tehnice necesare bunei functionari a bibliotecilor si a cooperarii dintre ele.
Ministerul Culturii, alaturi de Academia Romana, initiaza programe de
cercetare nationala de care trebuie sa beneficieze toate bibliotecile publice;
coordoneaza si incurajeaza programele de cooperare internationala si conectarea
retelelor de biblioteci din Romania la retelele internationale de profil.
Ministerul Culturii, in acord cu organismele competente, asigura
functionarea serviciilor tehnice si administrative necesare unor biblioteci
publice-pilot.
Ministerul Culturii si Ministerul Afacerilor Externe coopereaza in vederea
organizarii si functionarii in strainatate a unor biblioteci care sa contribuie
la prezentarea si difuzarea culturii romane. Fiecare centru cultural roman din
strainatate poate sa constituie si sa asigure functionarea unui serviciu de
biblioteca destinat atat comunitatii romanilor rezidenti in strainatate, cat si
publicului din tara respectiva.
ANEXA 2
Statul are responsabilitati speciale privitoare la fondurile patrimoniale
ale bibliotecilor si asigura functionarea Bibliotecii Nationale a Romaniei sub
autoritatea Ministerului Culturii si, respectiv, a Bibliotecii Academiei Romane
sub autoritatea Academiei Romane.
1. Biblioteca Nationala a Romaniei are misiunea de a colecta, cataloga,
conserva si a pune la dispozitia publicului documentele depozitului legal de
care raspunde.
Atributiile Bibliotecii Nationale a Romaniei sunt:
- constituirea colectiilor de referinta pentru productia editoriala
straina, ca si pentru cea referitoare la Romania, sau care este editata in
limba romana;
- conservarea publicatiilor straine achizitionate prin acordurile proprii
de schimburi internationale;
- responsabilitatea cu privire la elaborarea bibliografiei nationale si
punerea ei la dispozitia celor interesati;
- participarea la definirea politicii serviciilor nationale de lectura
publica, la stabilirea regulilor de standardizare bibliografica si la aplicarea
lor;
- participarea la programe nationale si internationale de cooperare cu alte
biblioteci nationale si cu organismele internationale de control bibliografic;
- coordonarea si realizarea de programe nationale de cercetare in domeniu;
- asigurarea conservarii mostenirii culturale a natiunii romane, pe care o
face accesibila tuturor tarilor, precum si a mostenirii intelectuale a
grupurilor etnice care traiesc in Romania de azi.
2. Academia Romana asigura organizarea si functionarea Bibliotecii
Academiei ca institutie de cultura cu statut de biblioteca nationala, beneficiind
de depozit legal.
Biblioteca Academiei Romane si celelalte biblioteci care ii apartin pot
avea urmatoarele atributii potrivit prevederilor legale:
- achizitionarea, organizarea, conservarea si punerea la dispozitia
utilizatorilor a publicatiilor, manuscriselor, documentelor, stampelor si
desenelor, monedelor, medaliilor si colectiilor din toate domeniile de
activitate stiintifica pe care le detine;
- elaborarea si publicarea bibliografiilor nationale retrospective de carte
si periodice si punerea lor la dispozitia celor interesati;
- desfasurarea de activitati de cercetare in domeniu si alte discipline
conexe;
- coordonarea, in cadrul retelei de biblioteci a Academiei Romane, a
activitatii de prezervare a tezaurului national al culturii scrise;
- asigurarea schimbului si imprumutului national si international de
publicatii pentru toate institutiile Academiei Romane;
- asigurarea cooperarii la nivel national si international in domeniul
dezvoltarii si automatizarii informatiei;
- participarea la programe internationale de cooperare cu alte institutii
de profil si organisme internationale.
ANEXA 3
1. Autoritatile administratiei publice locale la nivel de comuna, oras,
municipiu, judet sunt obligate sa asigure organizarea si functionarea
bibliotecii publice corespunzator nivelului si sferei competentei lor, pentru a
permite accesul cetatenilor la informatie, educatie si cultura. Biblioteca,
organizata la nivelul administratiei publice locale, trebuie sa indeplineasca
trei conditii:
a) constituirea unei colectii de carte si alte documente specifice, care
trebuie actualizata permanent si pusa la dispozitia publicului, conform
prevederilor prezentului regulament;
b) angajarea unui personal de specialitate, in conditiile legii;
c) amenajarea, intretinerea si dotarea cu mobilier specific a unui local
adecvat prezervarii colectiilor si exercitarii serviciilor specifice. Sediul
bibliotecii trebuie sa fie situat intr-un loc accesibil utilizatorilor.
2. Organizarea si functionarea bibliotecilor publice locale se face prin
hotarare a consiliului local, in conformitate cu prevederile legii
administratiei publice locale.
a) Biblioteca comunala se organizeaza in fiecare comuna, ca institutie
bugetara fara personalitate juridica, cu un fond de cel putin 3.000 de carti,
periodice si alte documente audio-video. Functia de bibliotecar este
indeplinita de un salariat cu norma intreaga, cu exceptia comunelor cu o
populatie sub 1.000 de locuitori, in care functia de bibliotecar poate fi
indeplinita si de un salariat cu jumatate de norma. In comunele cu peste 7.000
de locuitori si mai multe sate componente, biblioteca comunala poate functiona
cu doi bibliotecari cu norma intreaga. In cazuri deosebite (numar mic de locuitori,
resurse materiale si financiare insuficiente), mai multe comune invecinate se
pot asocia pentru organizarea unei biblioteci publice.
b) Biblioteca oraseneasca se organizeaza in fiecare oras ca institutie
bugetara cu personalitate juridica, cu un fond de cel putin 18.000 de unitati
bibliografice (carti, periodice si alte documente grafice si audio-video) si
este condusa de unul dintre bibliotecari, care detine functia de director sau
bibliotecar-sef.
c) Biblioteca municipala se organizeaza in fiecare municipiu care nu este
resedinta de judet, ca institutie bugetara cu personalitate juridica, cu un
fond de cel putin 25.000 de unitati bibliografice (carti, periodice, alte
documente grafice si audio-video) si este condusa de unul dintre bibliotecarii care
indeplineste functia de director.
d) Biblioteca judeteana se organizeaza in fiecare resedinta de judet ca
institutie cu personalitate juridica, cu un fond de cel putin 100.000 de
unitati bibliografice (carti, periodice, alte documente grafice si audio-video)
si este condusa de un director.
Biblioteca judeteana asigura servicii de lectura, studiu, informare si
documentare pentru populatia municipiului de resedinta si asistenta de
specialitate pentru bibliotecile publice din judetul respectiv. Ea contribuie
la activitatile de interes judetean si participa la constituirea, dezvoltarea,
conservarea si valorificarea fondurilor documentare de interes judetean si
national pe care le are in colectii, la pastrarea memoriei culturale a
judetului.
Bibliotecile judetene constituie fonduri specializate pe probleme de
biblioteconomie; intreprind cercetari sociologice pentru studierea nevoilor
utilizatorilor; efectueaza studii pentru fundamentarea deciziilor manageriale
si indeplinesc functia de depozit legal judetean. In acest scop ele primesc
gratuit de la toti editorii de pe raza judetului cate un exemplar din productia
lor editoriala, indiferent de forma de imprimare a acestuia (grafica,
audio-video), in functie de volumul colectiilor, de numarul de locuitori si de
nevoile acestora, in conformitate cu Legea depozitului legal.
3. Bibliotecile judetene trebuie sa organizeze o serie de servicii
suplimentare, precum: ateliere de legatorie, ateliere tipografice si de
multiplicare, laboratoare de conservare si restaurare carte. La initiativa
bibliotecilor judetene, cu avizul inspectoratelor pentru cultura judetene,
respectiv al municipiului Bucuresti, cu acordul consiliilor judetene si cu
aprobarea Ministerului Culturii, se pot infiinta centre regionale de cooperare
a bibliotecilor publice din zona respectiva, in domenii in care, singure,
bibliotecile participante nu dispun de suficiente mijloace (unele servicii
centralizate, achizitionarea de periodice, restaurare, amplificarea activitatii
informational-bibliografice, elaborarea de cataloage colective regionale,
efectuarea de stagii de perfectionare a personalului, realizarea de actiuni de
dezinsectie si restaurare a colectiilor etc.). Pe baza de protocol,
institutiile participante vor conveni asupra conditiilor de sustinere
financiar-materiala a fiecareia dintre activitatile Centrului de cooperare a
bibliotecilor publice.
4. Bibliotecile judetene din Romania sunt nominalizate prin ordin al
ministrului culturii. Biblioteca municipala "Mihail Sadoveanu" din
Bucuresti are statut de biblioteca judeteana.
5. Bibliotecile judetene, municipale si orasenesti vor alcatui baze de date
si servicii de informatii despre si pentru comunitatile locale in care
functioneaza.
6. Bibliotecile publice pot infiinta, prin decizie interna, consiliul de
conducere al bibliotecii, cu rol de consultanta si avizare in domeniul
programului cultural, politicii de achizitii, alcatuirii proiectului de buget
al institutiei.
ANEXA 4
Bibliotecile publice trebuie sa dispuna de colectii reprezentative pentru
nivelul lor de organizare si sa corespunda cunostintelor, curentelor de opinie
si intereselor tuturor membrilor comunitatii in serviciul carora se afla.
Reinnoirea si actualizarea permanenta a acestora in functie de categoria
organizatorica, de volumul si dimensiunile colectiilor este obligatorie.
Colectiile patrimoniale sunt formate din colectii nationale, constituite
prin depozit legal, si din colectii speciale de manuscrise, documente, carti
vechi, rare sau pretioase, stampe, desene, gravuri, fotografii documentare,
piese numismatice. Aceste colectii trebuie prelucrate si valorificate de catre
unitatile detinatoare care le au in proprietate sau in folosinta. Conditiile de
pastrare si de conservare a colectiilor se face in stricta conformitate cu
normele de conservare stabilite de Ministerul Culturii si de legislatia in
domeniu.
Bibliotecile urmaresc permanent: completarea colectiilor, evidenta
acestora, prelucrarea colectiilor cu activitatile specifice de cercetare,
redactare, publicarea bibliografiilor nationale, regionale si speciale;
depozitarea diferitelor unitati fizice de biblioteca - carti, periodice, foi
volante, manuscrise, documente istorice, corespondenta si autografe, documente
grafice cu valoare artistica, piese numismatice, partituri, harti, discuri,
casete audio si video si orice alte materiale pe suport electronic - informarea
si documentarea stiintifica, valorificarea patrimoniului, realizarea de produse
multimedia cu valoare documentara, schimburi de publicatii la nivel national si
international, imprumutul interbibliotecar la nivel national si international,
activitati cu publicul, alte activitati similare, precum si realizarea de
activitati specifice: legatorie de carte, ateliere tipografice si de multiplicare,
laboratoare foto, laboratoare de conservare, restaurare si patologia cartii.
Activitatea depozitelor de carte, periodice si de alte materiale de
biblioteca este asigurata de bibliotecari-asistenti care nu au calitatea de
gestionar.
Activitatea de legatorie si tipografie se organizeaza potrivit normelor
specifice de structura.
Laboratoarele de conservare, restaurare si patologia cartii se constituie,
daca volumul de munca necesita cel putin trei persoane.
ANEXA 5
FUNCTII
de conducere si de executie (de specialitate si administrative) pentru
activitatea bibliotecilor
a) Functii de conducere:
- director general;
- director;
- director adjunct de specialitate;
- director program automatizare;
- director administrativ/sef de serviciu administrativ;
- sef de serviciu de specialitate;
- sef de birou de specialitate;
- sef de laborator;
- contabil-sef;
- jurist.
b) Functii de executie de specialitate:
- bibliotecar;
- bibliograf;
- paleograf;
- muzeograf;
- referent;
- cercetator stiintific;
- analist programator;
- programator/informatician;
- conservator;
- restaurator;
- redactor;
- sociolog;
- bibliotecar-asistent.
c) Functii administrative:
- economist;
- inginer;
- tehnician
- consilier juridic;
- contabil;
- dactilograf;
- casier;
- sef de depozit/magaziner;
- arhivar;
- secretar;
- garderobier;
- personal de curatenie;
- portar.
d) Muncitori:
- activitatile de baza (legatorie/tipografie);
- activitati de intretinere;
- soferi;
- operatori xerox.
ANEXA 6
FUNCTII
de conducere si de executie (de specialitate si administrative) pentru
activitatea bibliotecilor nationale
a) Functii de conducere:
- director general;
- director general adjunct;
- director de specialitate;
- director adjunct de specialitate/secretar stiintific;
- director adjunct economic;
- director adjunct administrativ/sef de serviciu/laborator/atelier;
- director de program de automatizare;
- sef de serviciu de specialitate;
- contabil-sef;
- sef de birou de specialitate/filiala.
b) Functii de executie de specialitate:
- cercetator stiintific;
- bibliotecar;
- bibliograf;
- paleograf;
- muzeograf;
- sociolog;
- redactor;
- analist programator;
- informatician;
- analist programator-asistent;
- operator de date;
- restaurator;
- restaurator-asistent;
- conservator;
- conservator-asistent;
- bibliotecar-asistent;
- manuitor de carte.
c) Functii de executie preluate din nomenclatorul general pe economie:
- consilier juridic;
- inginer;
- subinginer;
- tehnician;
- corector;
- dactilograf;
- dactilograf rotaprint;
- tehnoredactor;
- fotograf;
- arhivar;
- casier;
- contabil;
- economist;
- referent;
- referent de specialitate;
- secretar-dactilograf;
- culegator manual/zetar;
- culegator mecanic/linotipist;
- fotozincograf;
- merceolog/achizitor;
- masinist;
- mecanic de intretinere;
- mecanic linotip;
- curier;
- telefonist.
d) Muncitori:
- electrician;
- manipulant de materiale;
- ingrijitor;
- portar;
- sofer;
- muncitor necalificat.
ANEXA 7
CRITERII
de normare a personalului de specialitate din biblioteci
a) Biblioteci comunale
- bibliotecar - 1 post/unitate
- 1 post in localitati cu peste 3.000 de
locuitori si cu cel putin doua sate
componente.
b) Biblioteci orasenesti
- director - 1 post/unitate in localitati cu peste
5.000 de locuitori
- bibliotecar - 1 post/unitate la 5.000 de locuitori.
c) Biblioteci municipale
- director - 1 post/unitate
- bibliotecar - 1 post la 5.000 - 7.000 de locuitori
- conservator - 1 post/unitate
- bibliotecar operator informatica - 1 post/unitate in conditiile
automatizarii.
In orasele cu pana la 5.000 de locuitori, activitatea bibliotecarilor se
asigura cu un singur bibliotecar, salariat cu norma intreaga.
1 post/unitate pentru bibliotecile care detin peste 500 de carti de
patrimoniu.
d) Biblioteci judetene
- director general
(in bibliotecile care
indeplinesc conditiile
pentru aceasta functie) - 1 post/unitate
- director de specialitate - 1 post/unitate
- director adjunct - 1 post/unitate
- director de program - 1 post/unitate
- bibliotecar, bibliograf,
paleograf, referent - 1 post la 5.000 - 7.000
locuitori
- analist programator,
programator: - 1 post la 50.000 de
volume existente
- 1 post/unitate pentru
asistenta de
specialitate
- conservator - 2 posturi/unitate
- redactor - 1 post/unitate
- cercetator stiintific - 1 post/unitate pentru
colectiile de
patrimoniu.
e) Biblioteci nationale
1. Personal de conducere - pentru Biblioteca Nationala a Romaniei si
Biblioteca Academiei Romane se acorda, potrivit structurilor organizatorice
aprobate de autoritatile responsabile, in baza regulamentelor de organizare si
functionare si a organigramelor anexe.
2. Personal de executie de specialitate:
- 1 post la 500 de volume achizitionate anual (se are in vedere dispersarea
surselor de achizitie si lipsa surselor de informare fata de perioada
anterioara anului 1990, automatizarea serviciului de dezvoltare si evidenta a
colectiilor implicand crearea si exploatarea mai multor baze de date);
- 1 post la 5.000 de unitati bibliografice luate anual in evidenta in
sistem automatizat;
- 1 post la 2.500 de volume prelucrate anual in sistem automatizat pentru
organizarea colectiilor si cataloagelor;
- 1 post pe schimb la 50.000 de volume - colectii active care se servesc in
salile de lectura;
- 1 post la 100.000 de volume - colectii destructurate care urmeaza a fi
luate in evidenta si prelucrare;
- 1 post la 12.000 de volume consultate anual;
- 1 post la 1.500 de referinte si referate bibliografice elaborate anual
(in afara de sistemul clasic, acestea se realizeaza pe C.D. INTERNET, E-mail,
OCLC etc.);
- 1 post la 1.000 de referinte bibliografice pentru colectiile speciale;
- 1 post restaurator la 1.000 de unitati bibliografice pentru colectiile
speciale;
- 1 post muzeograf pentru fiecare colectie de documente grafice cu valoare
artistica in parte;
- 100 de posturi activitati nenormabile (1 post la circa 90.000 de unitati
bibliografice fond general):
- activitate de cercetare stiintifica fundamentala si aplicativa asupra
domeniului de baza si celor adiacente, precum si a propriilor colectii;
- relatii de imprumut si schimb international; biblioteci externe;
- asigurarea serviciilor centralizate si a asistentei de specialitate
pentru biblioteci; cercetare sociologica de profil;
- demers social: organizare de actiuni culturale, prestare de servicii
publice;
- participarea bibliotecilor nationale la programele unor organizatii si
organisme internationale: UNESCO, BIEF, ISDS, Uniunea Europeana, IFLA, FID,
ISBN etc.
3. Profesii preluate din nomenclatorul general pe economie, prevazute in
serviciile, atelierele si laboratoarele auxiliare.
Numarul posturilor se va stabili anual de catre Ministerul Culturii, la
propunerea Comitetului director al Bibliotecii Nationale a Romaniei si,
respectiv, de catre Academia Romana pentru Biblioteca Academiei, avandu-se in
vedere urmatoarele:
- volumul activitatii desfasurate de serviciile si birourile de personal,
salarizare, organizare a muncii, juridic, financiar-contabilitate, control
financiar, administrativ-aprovizionare;
- asigurarea permanenta a pazei si securitatii tuturor sediilor in care se
desfasoara activitatea;
- asigurarea personalului de intretinere, conform normelor stabilite pentru
institutiile publice cu coeficient maxim de frecventare;
- activitatea atelierelor si laboratoarelor in conditiile conversiei la
evidenta, prelucrarea si multiplicarea automatizata si cu utilaje moderne.
REGULAMENT
privind organizarea si functionarea asezamintelor pentru cultura si educatia
adultilor
Art. 1
Educatia adultilor cuprinde totalitatea activitatilor culturale si a
proceselor de educatie care au loc in societate, ca o continuare si intregire a
invatamantului obligatoriu (liceal, profesional si superior), si urmareste
dezvoltarea generala a societatii si personalitatii umane, promovarea culturii
umanist-stiintifice, politice, morale, artistice, ca si participarea tuturor
membrilor societatii la viata civica.
Programele sustinute de institutiile pentru educatia adultilor sunt
cuprinse in anexa nr. 1.
Art. 2
Statul sprijina si garanteaza, prin Ministerul Culturii, in conditiile
legii, buna functionare a acestor institutii. In acest scop se infiinteaza, pe
langa Ministerul Culturii, Consiliul National pentru Educatia Adultilor, cu rol
consultativ in privinta organizarii, functionarii si activitatii adecvate
acestui serviciu public.
Art. 3
Sistemul educatiei adultilor cuprinde urmatoarele tipuri de institutii: universitati
populare, centre de conservare si valorificare a traditiei populare, camine
culturale, case de cultura, scoli populare de arta, cluburi, asociatii si alte
organizatii nonguvernamentale.
Art. 4
Institutiile pentru educatia adultilor sunt acreditate de catre Ministerul
Culturii, cu avizul Consiliului National pentru Educatia Adultilor, si pot
functiona ca structuri de stat, particulare, patronale, sindicale, de nivel
national sau local, in conformitate cu reglementarile metodologice si cu
standardele stabilite de catre Ministerul Culturii, in colaborare cu Ministerul
Invatamantului si cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Institutiile de
sub autoritatea Ministerului Culturii si a unitatilor administrativ-teritoriale
sunt cuprinse in anexa nr. 2.
Art. 5
O institutie este acreditata sa organizeze programe de educatie a
adultilor, daca indeplineste urmatoarele conditii: dispune de sediu si de
conditii materiale si tehnice adecvate; are personal calificat din punct de
vedere pedagogic si de specialitate; este condusa de o persoana competenta si
este girata de un consiliu stiintific de autoritate; respecta legile si
Constitutia tarii; promoveaza o cultura umanista si stiintifica. Se recomanda
ca participarea la cursuri sa fie stabilita pentru utilizatori la un nivel care
sa nu depaseasca salariul minim brut pe tara. Elevii, studentii, somerii,
pensionarii si cei cu handicap fizic beneficiaza de o reducere cu 50% a acestor
cursuri, restul fiind suportat de la buget. Plata profesorilor se face potrivit
conditiilor de salarizare a personalului din invatamant, in conditiile legii.
Art. 6
Institutiile de educatie a adultilor pot avea personalitate juridica, dupa
caz. Conducerea executiva si stiintifica a institutiilor de educatie a
adultilor se stabileste potrivit statutelor si regulamentelor proprii de
organizare si functionare aprobate de Ministerul Culturii, cu avizul
Consiliului National pentru Educatia Adultilor.
Art. 7
Institutiile de educatie a adultilor dispun de autonomie pedagogica,
administrativa si functionala, in vederea organizarii unor programe care sa
vizeze domenii prioritare pentru utilizatorii potentiali, pentru proiectele
educationale si culturale locale, judetene si nationale, pentru grupurile
sociale cu nevoi speciale.
Art. 8
Institutiile de educatie a adultilor au dreptul sa organizeze examene, sa
elibereze diplome si documente care sa ateste frecventarea si absolvirea unui
program sustinut. Aceste documente pot reprezenta o recomandare in deciziile de
angajare si promovare profesionala.
Art. 9
Administratiile judetene, municipale si comunale sustin si promoveaza
institutiile pentru educatia adultilor din teritoriu si programele de cooperare
a acestora, potrivit prevederilor legale.
Art. 10
Finantarea institutiilor de educatie a adultilor se face din bugetul de
stat sau din bugetul administratiei publice locale, in functie de subordonare.
Efectuarea cheltuielilor de catre institutiile cuprinse in anexa nr. 2 se face
in conditiile stabilite prin Ordonanta Guvernului nr. 9/1996.
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul regulament.
Art. 11
Prezentul regulament intra in vigoare la data publicarii lui in Monitorul
Oficial al Romaniei.
ANEXA 1
Programele institutiilor pentru educatia adultilor:
- se adreseaza, in special, populatiei adulte in varsta de peste 18 ani
sau, atunci cand este necesar, in varsta de peste 16 ani;
- accepta realitatea ca procesele de invatare nu au limite de varsta, ca
educatia tinerei generatii se armonizeaza cu educatia generatiei adulte;
- sunt fundamentale pentru formarea unei societati bazate pe educatie,
capabila sa se adapteze prin invatare continua la o lume in schimbare;
- constituie un raspuns la multitudinea nevoilor sociale si culturale cu
care societatea romaneasca se confrunta in prezent si au implicatii in evolutia
pe termen mediu si lung a acesteia;
- tin seama de schimbarile privind: bazele ideologice ale societatii;
structurile de educatie; activitatile profesionale; modul de utilizare a
timpului liber; factorii demografici; modelele culturale; grupurile sociale
prioritare; diversitatea si pluralismul valorilor;
- au in vedere: dezvoltarea intelectuala si spirituala a personalitatii
umane; asimilarea valorilor culturale fundamentale; formarea sentimentului
estetic si a judecatilor de valoare, dezvoltarea spiritului critic, precum si
stimularea capacitatilor creatoare ale omului;
- urmaresc insusirea cunostintelor si a deprinderilor profesionale care
sa-i permita omului sa desfasoare o activitate productiva, sa se integreze
activ in piata muncii, in dinamica profesionala si sa se recalifice, sa-si
pregateasca alternative profesionale, sa fie inventiv si eficient;
- sunt destinate sa sustina atat persoana umana, cat si societatea in
ansamblul ei sa functioneze normal prin dezvoltarea continua a capacitatilor si
a talentelor umane si crearea premiselor de valorificare a acestora, prin
extinderea invatarii sociale;
- sunt deschise tuturor membrilor societatii si categoriilor sociale,
indiferent de sex, religie, apartenenta etnica sau politica;
- reprezinta o activitate de baza intr-o societate democratica, sustin
procesele sociale si individuale de adaptare inteligenta, rapida si productiva
intr-o lume in schimbare;
- consfintesc dreptul la educatie si informatie pe tot parcursul vietii,
pentru fiecare cetatean, si recunosc ca educatia este un proces dinamic si
evolutiv, definitoriu pentru conditia umana si progresul social;
- urmaresc sa ofere sanse egale si de acces la educatie si instruire pentru
toti membrii societatii, pe tot parcursul vietii lor, sa-i sustina in
eforturile personale de schimbare intr-un mediu socioprofesional si
sociocultural in continua evolutie, sa largeasca campul alegerilor posibile;
- urmaresc diminuarea deficientelor de educatie si invatare, completarea,
aprofundarea si innoirea cunostintelor, deprinderilor si valorilor necesare in
plan profesional, precum si exercitarea unor profesiuni si operatiuni noi,
cerute intr-o lume competitiva;
- urmaresc reconstructia permanenta a experientei individuale si sociale.
ANEXA 2
1. Caminele culturale se pot organiza in fiecare comuna, ca unitati cu
venituri extrabugetare si alocatii de la bugetul de stat, cu personalitate
juridica, in vederea desfasurarii unor activitati cultural-educative si de
divertisment cu caracter permanent, cu conditia sa existe cel putin o sala de
spectacol dotata cu echipamentele minime acestui scop.
Activitatea caminului cultural este condusa de un director, salarizat cu
norma intreaga, potrivit normelor legale.
2. Casele de cultura se pot organiza de catre unitatile
administrativ-teritoriale in municipii, orase, statiuni balneoclimaterice, si
in sectoarele municipiului Bucuresti, ca unitati cu personalitate juridica,
finantate din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat.
Ele pot functiona si in structura unor organizatii sindicale, de tineret,
asociatii nonguvernamentale, daca indeplinesc conditiile necesare de
acreditare, stabilite de catre Ministerul Culturii, Ministerul Invatamantului,
Ministerul Finantelor si Consiliul National pentru Educatia Adultilor.
3. Universitatile populare se pot organiza de catre unitatile
administrativ-teritoriale in municipii, orase si comune, ca institutii publice
cu personalitate juridica, finantate din venituri extrabugetare si din alocatii
de la bugetul de stat.
4. Scolile populare de arta se pot organiza de catre unitatile
administrativ-teritoriale in municipii si orase, ca institutii publice cu
personalitate juridica, potrivit normelor de structura specifice, aprobate
pentru liceele de specialitate (de arta) prin reglementarile Ministerului
Invatamantului. Finantarea se asigura din venituri extrabugetare si din
alocatii de la bugetul de stat.
5. Centrele de conservare si valorificare a traditiei populare se pot
organiza de catre unitatile administrativ-teritoriale in municipiile resedinta
de judet si in municipiul Bucuresti, ca institutie publica cu personalitate
juridica.
REGULAMENT
privind organizarea si functionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural
national, judetene si al municipiului Bucuresti
Art. 1
Patrimoniul cultural national cuprinde totalitatea bunurilor imobile si
mobile, semnificative pentru cultura si civilizatia romaneasca, precum si
valorile care apartin tezaurului cultural universal, prezervate si existente pe
teritoriul Romaniei, a caror pastrare reprezinta, din punct de vedere istoric,
cultural, stiintific si tehnic, un interes public.
Protectia si imbogatirea patrimoniului cultural national se fac in scopul
conservarii, valorificarii si transmiterii acestuia generatiilor viitoare.
Patrimoniul cultural national este parte a avutiei nationale.
Art. 2
Patrimoniul cultural imobil se constituie din totalitatea bunurilor imobile
sau a ansamblurilor de bunuri imobile cu valoare arheologica, istorica,
arhitecturala, religioasa, urbanistica, artistica, peisagistica sau
tehnico-stiintifica. Monumentele istorice pot fi: monumente arheologice, situri
arheologice, monumente si ansambluri de arhitectura si urbanism, monumente de
arta, cladiri, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri si gradini.
Componentele artistice, elementele constitutive si de mobilare interioara
si exterioara, precum si zonele de protectie sunt considerate parte integranta
a monumentelor istorice ocrotite.
Art. 3
Patrimoniul cultural mobil se constituie din totalitatea bunurilor
culturale mobile care prezinta un interes public:
a) bunuri cu valoare artistica deosebita: obiecte de arta plastica,
decorativa si aplicata, stravechi, antice, medievale sau moderne, care sunt
opere reprezentative ale unor mari personalitati romane ori straine sau care,
fiind creatie anonima, prin nivelul artistic, prin trasaturile caracteristice
si prin raritatea lor, sunt in cel mai inalt grad reprezentative pentru cultura
si arta nationala;
b) bunuri cu valoare istorica si documentara semnificativa: obiecte si
documente cu caracter de izvor probatoriu sau memorial pentru istoria
dezvoltarii societatii - manuscrise, carti bibliofile, inregistrari
audiovizuale sau alte bunuri cu caracter de unicat ori de mare raritate,
reprezentative pentru anumite epoci, institutii, evenimente sau personalitati;
piese, dispozitive si unelte folosite de om pentru castigarea existentei sale:
arme, piese de port si habitat, precum si de orice alte marturii reprezentative
pentru modul de viata al societatii romanesti in diferitele sale stadii de
dezvoltare; marturii valoroase ale istoriei stiintei si tehnicii; mijloace de
schimb monetare sau premonetare, rare sau cu mare valoare documentara, raritati
filatelice;
c) bunuri cu valoare de document al naturii, cum sunt: fosile, trofee,
endenisme si tipuri conservate sau naturalizate, formatiuni cristaline rare,
colectii de piese zoologice, botanice, paleontologice sau mineralogice din
rezervatiile naturale.
Art. 4
Protectia patrimoniului cultural-national imobil si mobil se exercita, in
fiecare judet si in municipiul Bucuresti, prin oficiile pentru patrimoniul
cultural national, judetean si al municipiului Bucuresti (denumite in
continuare O.P.C.N.).
Art. 5
O.P.C.N. se organizeaza ca institutii publice de specialitate, cu personalitate
juridica, in subordinea inspectoratelor pentru cultura judetene, respectiv al
municipiului Bucuresti (denumite in continuare inspectoratul pentru cultura
teritorial), avand atributiile stabilite prin art. 14 si 15 din Legea nr.
41/1995, finantate din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de
stat. Efectuarea cheltuielilor de catre O.P.C.N. se face in conditiile
stabilite prin Ordonanta Guvernului nr. 9/1996.
Art. 6
Conducerea O.P.C.N. este exercitata de un director numit, in conditiile
legii, de consilierul-sef al inspectoratului pentru cultura teritorial, cu
avizul directiilor de specialitate din Ministerul Culturii. O.P.C.N.
functioneaza avand in structura:
a) Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil, condus de un conservator-sef.
Incadrarea serviciului se efectueaza asigurandu-se specializarile din
domeniile: conservare, arta decorativa, arta plastica, arheologie, carte rara,
etnografie, istorie, cartografie, memorie audiovizuala, numismatica, stiintele
naturii, stiinta si tehnica, filatelie.
Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil include, cu atributii
specifice, Secretariatul pentru evidenta si export definitiv, format din:
analist programator, programator, custode, secretar-dactilograf, arhivar.
b) Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil, condus de un
arhitect/inginer constructor numit in conditiile legii.
Incadrarea serviciului se efectueaza asigurandu-se specializarile din
domeniile: arhitectura, arheologie, inginerie.
Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil include, cu atributii
specifice, Secretariatul pentru evidenta, alcatuit din: analist programator,
programator, secretar-dactilograf, arhivar.
c) Laborator foto, cu 1 - 3 angajati si dotarile necesare.
Art. 7
In judetele in care, datorita numarului mare al bunurilor care apartin
patrimoniului cultural national, se simte nevoia unei colaborari a O.P.C.N. cu
alti factori, se poate infiinta Comisia pentru patrimoniul cultural national
mobil si imobil, judeteana si a municipiului Bucuresti (denumita in continuare
C.J.P.C.N.), organism specializat, judetean si al municipiului Bucuresti, cu
rol de consultanta si interventie in domeniul protectiei, conservarii si
punerii in valoare a bunurilor patrimoniului cultural national.
Art. 8
(1) C.J.P.C.N. se poate organiza prin ordin al prefectului, pe langa
prefectura judetului/municipiului Bucuresti, la propunerea consilierului-sef al
inspectoratului pentru cultura teritorial.
(2) C.J.P.C.N. are urmatoarea componenta:
- prefectul/subprefectul judetului/
al municipiului Bucuresti - presedinte
- directorul O.P.C.N. - secretar
- reprezentant al Directiei
monumentelor istorice din cadrul
Ministerului Culturii (denumita
in continuare D.M.I.) - membru
- reprezentant al Directiei muzeelor
si colectiilor din cadrul
Ministerului Culturii (denumita in
continuare D.M.C.) - membru
- consilierul-sef al inspectoratului
pentru cultura teritorial - membru
- consilierul de specialitate al
inspectoratului pentru cultura
teritorial (arhitectul sef) - membru
- specialisti pe domenii ai O.P.C.N.
si din alte institutii - membri
- arhitectul-sef al
judetului/municipiului Bucuresti - membru
- arhitectul-sef al municipiului
resedinta de judet/sectorului din
municipiul Bucuresti - membru
- 2 consilieri judeteni/municipali
in Bucuresti - membri
- reprezentant al directiei generale
a finantelor publice si controlului
financiar de stat judetene/a
municipiului Bucuresti - membru
- reprezentant al Ministerului de
Interne - membru
- 2 personalitati cu specializare si
activitate in domeniul
patrimoniului cultural national - membri
- reprezentant al cultelor - membru
- reprezentant al muzeului judetean/
al municipiului Bucuresti - membru
- 1 - 2 reprezentanti ai unor
organizatii culturale
neguvernamentale care au ca obiect
al activitatii protectia
patrimoniului cultural national - membri.
(3) C.J.P.C.N. se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este nevoie si
functioneaza in baza unui regulament elaborat de Ministerul Culturii, cu avizul
comisiilor nationale specializate.
Art. 9
C.J.P.C.N. are urmatoarele atributii:
- avizeaza propunerile O.P.C.N. de clasificare si de inregistrare a
monumentelor in Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, programul
general al sapaturilor arheologice din judet, programele culturale de
valorificare a patrimoniului cultural, alte activitati si actiuni care privesc
studierea, ocrotirea si conservarea patrimoniului cultural;
- propune orientari pentru realizarea pe plan judetean a politicii
nationale privitoare la ocrotirea si pastrarea patrimoniului cultural mobil si
imobil;
- supravegheaza protectia patrimoniului cultural din judet si intervine ori
de cate ori bunurile sunt amenintate;
- analizeaza contestatiile in legatura cu exportul definitiv al bunurilor
culturale, formuleaza concluzii in legatura cu acestea si le transmite, prin
O.P.C.N., o data cu contestatiile, comisiei specializate a Ministerului
Culturii, care va lua decizia finala;
- suscita si intretine in opinia publica un spirit de ocrotire a valorilor
culturale.
C.J.P.C.N. nu poate dezbate o chestiune in privinta careia Comisia
Nationala a Muzeelor si Colectiilor sau Comisia Nationala a Monumentelor
Istorice a emis o decizie.
Art. 10
Evidenta patrimoniului cultural national se realizeaza de catre O.P.C.N.
prin doua proceduri:
- clasarea primara - identificarea bunurilor imobile sau a unor parti ale
acestora, a caror pastrare prezinta un interes public din punct de vedere
istoric sau artistic si care se propun spre clasare definitiva D.M.I. din
cadrul Ministerului Culturii, potrivit Legii nr. 41/1995;
- inscrierea bunurilor imobile sau a partilor acestora, care prezinta un
interes istoric sau artistic suficient pentru a justifica prezervarea lor, in
Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, cu avizul C.J.P.C.N.
Art. 11
Orice cerere de clasare sau de inscriere a unui imobil este operabila numai
insotita de documente fotografice si grafice, precum si de descrierea acestuia
in totalitate sau sub aspectele sale cele mai interesante.
Art. 12
Imobilele sau parte din imobilele publice sau private din categoria
"C" sau neclasate, care, fara a justifica o procedura de clasare
imediata, prezinta un interes istoric sau artistic suficient pentru a
indreptati ocrotirea lor, vor putea fi inscrise printr-o decizie a O.P.C.N. in
Inventarul suplimentar al bunurilor imobile din judet. Inscrierea pe aceasta
lista, care indica aceleasi elemente ca si in cazul bunurilor clasate, va fi
notificata proprietarilor, in termen de 30 de zile de la inregistrare si
presupune obligatia acestora de a nu proceda la nici o modificare a imobilului
sau a unor parti ale imobilului inscris, fara a instiinta, cu 4 luni inainte,
O.P.C.N. si Ministerul Culturii in privinta intentiilor si a lucrarilor pe care
doresc sa le realizeze.
Art. 13
Dosarul de protectie (procedura de clasare sau de inscriere) se alcatuieste
de catre O.P.C.N., la nevoie, cu asistenta solicitantului, si cuprinde:
- fisa documentara cu informatii detaliate asupra bunului imobil (situatia
juridica, inserarea in mediul inconjurator, interesul istoric sau arheologic,
starea de conservare);
- documente-anexe care permit identificarea acestui imobil (fotografii,
planuri, schite, extrase din cadastru etc.);
- avizele arhitectului-sef al monumentelor din cadrul O.P.C.N. si al C.J.P.C.N.
Art. 14
O.P.C.N. elaboreaza necesarul de lucrari de conservare-restaurare, stabilit
in baza identificarii starii fizice a monumentelor si a cererilor
detinatorilor, si estimeaza fondurile. Propunerile din judete sunt selectionate
de catre C.J.P.C.N. si se transmit, prin O.P.C.N., D.M.I. din Ministerul
Culturii.
O.J.P.C.N. alcatuieste si transmite Ministerului Culturii si Ministerului
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului Registrul-cadastru al
suprafetelor de teren care contin situri si santiere arheologice, rezervatii
etnografice si naturale, precum si ariile de protectie a monumentelor istorice
care apartin patrimoniului cultural national.
Art. 15
Inspectoratele pentru cultura teritoriale coordoneaza activitatea O.P.C.N.
in vederea realizarii lucrarilor de protectie, conservare si restaurare pentru
monumentele istorice avizate si aprobate prin Planul anual de
conservare-restaurare al Ministerului Culturii si sprijina masurile intreprinse
de proprietari, de catre titularii de drepturi reale si de titularii dreptului
de administrare in privinta protectiei si conservarii monumentelor istorice pe
care le au in responsabilitate directa.
In cazul lucrarilor realizate cu participarea comuna a Ministerului
Culturii si a detinatorului, acesta din urma incheie cu inspectoratul pentru
cultura teritorial o conventie care precizeaza cuantumul participarii sale si
obligativitatea platii acestuia.
Inspectoratele pentru cultura teritoriale, prin arhitectul-sef din schema
lor de incadrare, asigura procedura de licitare a lucrarilor si contractele de
proiectare si executie.
Participarea financiara a Ministerului Culturii depinde de starea, de
importanta edificiului si de nivelul alocatiilor primite anual de la bugetul de
stat pentru sprijinirea monumentelor istorice.
Proprietarii si detinatorii cu orice titlu de monumente istorice au
obligatia sa asigure periodic lucrarile de intretinere si de reparatii curente.
O.P.C.N. urmareste modul de realizare a acestor lucrari.
Art. 16
Bunurile de patrimoniu cultural mobil clasificate se inscriu in aceleasi
conditii ca si bunurile imobile.
Art. 17
O.P.C.N. controleaza periodic starea de conservare a bunurilor clasate si
inscrise, verifica respectarea normelor si metodologiilor specifice si
actioneaza, dupa caz, pentru sanctionarea nerespectarii acestora.
Art. 18
Bunurile culturale de orice natura descoperite cu prilejul cercetarilor
arheologice, geologice sau ca urmare a lucrarilor de sapaturi si excavare a solului,
indiferent de scopul acestora, sunt proprietate publica.
Art. 19
Sapaturile sistematice si de salvare, prospectiunile arheologice sunt
promovate, autorizate, indrumate, coordonate si controlate de Comisia Nationala
de Arheologie. Lucrarile arheologice de pe teritoriul unui judet/municipiului
Bucuresti se fac cu informarea O.P.C.N. si a C.J.P.C.N.
Art. 20
(1) Proprietarii sau titularii drepturilor reale asupra terenurilor in
subsolul carora s-au descoperit bunuri culturale au obligatia sa le predea in
termen de 24 de ore posturilor de politie pe raza carora sunt situate acestea,
conform prevederilor legale.
(2) Posturile de politie au obligatia sa anunte O.P.C.N. asupra situatiilor
de la alineatul precedent in termen de 3 zile de la primirea bunurilor si sa
transmita in termen de 10 zile aceste bunuri spre expertizare.
Art. 21
Centrul de Informatica si Memorie Culturala din subordinea Ministerului
Culturii are urmatoarele atributii:
a) verifica si centralizeaza listele cu bunurile culturale clasate si
documentatiile aferente transmise de catre O.P.C.N.;
b) organizeaza si prelucreaza toate informatiile despre bunurile culturale
clasate, pentru a realiza:
- inventarele nationale ale bunurilor culturale mobile si imobile clasate;
- stabilirea in timp a starii de sanatate a patrimoniului;
- cercetarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural national;
- arhiva de imagini a bunurilor culturale clasate;
c) realizeaza programul national unitar de informatizare a evidentei
stiintifice a patrimoniului cultural national;
d) administreaza si dezvolta bazele de date ale patrimoniului cultural
national; intretine listele oficiale ale patrimoniului cultural imobil si mobil
(categoriile Tezaur si Fond);
e) asigura racordarea sistemului national de evidenta a patrimoniului
cultural la sistemele internationale; urmareste alinierea standardelor de
evidenta nationale la cele internationale, pentru a se facilita atat accesul
specialistilor romani la informatiile de patrimoniu aflate pe plan
international, cat si cunoasterea pe plan mondial a valorilor patrimoniului
cultural al Romaniei;
f) asigura perfectionarea personalului din cadrul O.P.C.N., responsabil cu
evidenta informatizata a patrimoniului cultural local;
g) deruleaza si alte activitati de inregistrare, prelucrare si valorificare
a informatiilor din celelalte domenii ale culturii.
Art. 22
O.P.C.N. au dreptul sa incheie contracte de colaborare, in conditiile
legii, pentru indeplinirea atributiilor ce le revin, cu institutiile publice
specializate care realizeaza lucrari de cercetare, proiectare si restaurare in
domeniul evidentei, conservarii si valorificarii patrimoniului cultural
national (muzee, biblioteci, institute de cercetare, laboratoare de restaurare
etc.), precum si contracte individuale cu specialisti atestati in acest
domeniu.