Ordinul Nr.1212 din 08.09.2017

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, prevederile art. 10 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Ordinului viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism, prevederile Ordinului ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare si conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP 038/99,în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, al art. 14 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative şi art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, viceprim-ministrul, ministrul mediului, şi ministrul afacerilor interne emit prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajarea teritoriului şi urbanism, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2Autorităţile publice responsabile cu activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în colaborare cu autorităţile competente pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 59/2016, iau măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, Sevil Shhaideh Viceprim-ministru, ministrul mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu Ministrul afacerilor interne, Carmen Daniela Dan ANEXĂMETODOLOGIE pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Obiectivul general al prezentei metodologii pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism, denumită în continuare metodologie, îl reprezintă asigurarea cadrului necesar pentru prevenirea şi limitarea consecinţelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase asupra populaţiei, mediului natural şi construit prin stabilirea, respectiv menţinerea unor distanţe adecvate în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism între zonele funcţionale, ariile protejate, construcţiile existente sau cele viitoare şi sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016. Articolul 2Prezenta metodologie se aplică în elaborarea, avizarea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului şi urbanism şi în autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în concordanţă cu prevederile art. 13 din Legea nr. 59/2016, pentru următoarele situaţii: a)construirea de noi amplasamente care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016; b)modificări aduse unor amplasamente deja existente care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016; c)construirea de noi obiective de investiţii dezvoltate în vecinătatea amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016, care măresc riscul sau consecinţele unui accident major. Articolul 3Termenii şi expresiile utilizate în prezenta metodologie sunt definite conform Legii nr. 59/2016 şi sunt prevăzuţi în anexa nr. 1 la prezenta metodologie. Articolul 4Pentru stabilirea distanţelor adecvate se parcurg următoarele etape: a)determinarea şi reprezentarea grafică a zonelor de impact din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016; b)identificarea elementelor teritoriale vulnerabile din zonele de impact; c)stabilirea compatibilităţii teritoriale în zonele de impact; d)preluarea distanţelor adecvate în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 şi instituirea de reglementări specifice. Articolul 5La promovarea unui proiect de investiţii sau a unui plan de amenajare a teritoriului sau de urbanism, autorităţile responsabile cu amenajarea teritoriului şi urbanismul şi autorităţile competente pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 59/2016 se asigură că distanţele adecvate faţă de sursele potenţiale de risc stabilite conform prezentei metodologii sunt luate în considerare în cadrul procesului de elaborare, avizare şi aprobare a respectivelor proiecte de investiţii sau documentaţii de amenajare a teritoriului sau de urbanism. Capitolul IIDeterminarea şi reprezentarea grafică a zonelor de impact din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 Articolul 6(1) Determinarea şi reprezentarea grafică a zonelor în care se pot manifesta consecinţele unui accident major, denumite în continuare zone de impact, din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 se fac de către operatorii ce exploatează sau deţin amplasamentele în cauză, în baza analizei de risc care este cuprinsă în documentaţiile specifice - Politica de prevenire a accidentelor majore, Raportul de securitate, Planul de urgenţă internă - transmise autorităţilor competente de la nivel judeţean.(2) Zonele de impact se stabilesc în funcţie de următoarele efecte specifice asupra populaţiei:a)mortalitate ridicată; b)prag de mortalitate; c)vătămări ireversibile pentru populaţia afectată; d)vătămări reversibile pentru populaţia afectată. (3) Valorile-prag pentru efectele specifice asupra populaţiei sunt cele stabilite în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.(4) Pentru determinarea zonelor de impact ale unui accident major, operatorul identifică în analiza de risc scenarii de accidente majore care să conducă la pierdere de conţinut şi consecinţe asupra omului, mediului sau proprietăţii şi calculează frecvenţele de apariţie a acestora.(5) Frecvenţele considerate prag de siguranţă sunt:a)10^-3 evenimente/an - frecvenţa maxim admisă pentru un scenariu de accident; b)10^-6 evenimente/an - frecvenţa minimă pentru care se iau în considerare scenarii de accident. Articolul 7Pentru reprezentarea grafică a zonelor de impact operatorul aplică următorul algoritm: a)selectează toate scenariile cu efecte în afara amplasamentului identificate în analiza de risc; b)întocmeşte un tabel care cuprinde: tipul evenimentului, substanţa periculoasă implicată, locul de manifestare a evenimentului, frecvenţa de manifestare, dimensiunea zonelor de impact; c)transpune pe planul topocadastral vectorial al zonei în sistem naţional de proiecţie STEREO 70 la o scară cuprinsă între 1:2.000 şi 1:20.000, în funcţie de caz, zonele de impact luate în considerare la lit. b); d)transmite harta în format electronic, în format GIS şi pe hârtie, printr-o adresă de înaintare, inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii" Bucureşti-Ilfov, denumite în continuare ISU, planul topocadastral vectorial cu distribuţia zonelor de impact din jurul amplasamentului, obţinut conform lit. c). Articolul 8(1) În vederea integrării distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc în cadrul planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, planurile topocadastrale vectoriale cu distribuţia zonelor de impact sunt transmise, de către ISU, structurilor responsabile cu amenajarea teritoriului şi urbanismul din cadrul administraţiilor publice locale de la nivel judeţean şi de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, precum şi celorlalte autorităţi competente de la nivel judeţean.(2) Structurile responsabile cu amenajarea teritoriului şi urbanismul, organizate conform legii la nivelul administraţiei publice locale, pun la dispoziţia proiectanţilor şi elaboratorilor de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism planurile topocadastrale vectoriale cu distribuţia zonelor de impact din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016. Capitolul IIIIdentificarea elementelor teritoriale vulnerabile Articolul 9Elementele teritoriale vulnerabile se identifică în funcţie de nevoia de a asigura un nivel minim de siguranţă pentru populaţie, pentru activităţile economice, infrastructură şi mediu, ţinându-se seama de prevederile documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi de concluziile studiilor pentru protecţia mediului, definite conform legislaţiei specifice. Articolul 10Pentru evaluarea vulnerabilităţii din vecinătatea unui amplasament se stabilesc categorii de construcţii şi zone funcţionale în funcţie de modul de utilizare a terenurilor şi a construcţiilor, astfel: 1. tip A: - industrie şi depozitare; 2. tip B: a) zone funcţionale - industrie şi depozitare, spaţii verzi, transporturi cu excepţia aeroporturilor, autostrăzilor, drumurilor expres, gospodărie comunală, destinaţie specială, echipamente tehnice majore; b)construcţii - amenajări sportive şi de agrement cu o capacitate mai mică de 100 de persoane, gări, noduri intermodale, staţii de transport public cu flux mai mic de (în cadrul cărora se înregistrează un număr de) 100 de persoane/oră;3. tip C: a) zone funcţionale - rezidenţiale cu regim scăzut de înălţime (maxim P+2), zone industriale şi depozitare, spaţii verzi, transporturi, gospodărie comunală, destinaţie specială, echipamente tehnice majore; b)construcţii - comerciale cu capacitate mai mică de 1.000 persoane, de învăţământ, de cult, de cultură, de sănătate – spitale cu capacitate mai mică 25 de paturi sau de 100 de persoane, amenajări sportive, de agrement şi turism cu capacitate mai mică de 1.000 de persoane, gări, noduri intermodale, staţii de transport public cu flux mai mic de 1.000 de persoane/oră;4. tip D: a) toate categoriile de zone funcţionale şi toate categoriile de construcţii; b)zone protejate; c)arii naturale protejate. Articolul 11Pentru identificarea elementelor teritoriale vulnerabile se elaborează Planul cu categoriile de construcţii şi zonele funcţionale ce cuprinde elementele prevăzute la art. 10 şi care se elaborează de către structurile de specialitate din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în baza prevederilor documentaţiei de urbanism aprobate şi în baza proiectelor pentru care a fost emisă autorizaţia de construire. Capitolul IVStabilirea compatibilităţii teritoriale Articolul 12Determinarea compatibilităţii teritoriale se face prin suprapunerea planului topocadastral vectorial cu distribuţia zonelor de impact din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 rezultate din scenariile luate în considerare, conform analizei de risc, cu planul cu categoriile de construcţii şi zone funcţionale, stabilite conform art. 10, urmată de aplicarea matricei de compatibilitate specifice. Articolul 13(1) Pentru stabilirea compatibilităţii teritoriale în jurul amplasamentelor de tip Seveso se constituie o comisie formată din reprezentanţi ai structurilor responsabile cu amenajarea teritoriului şi urbanismul din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale şi reprezentanţii autorităţilor competente desemnate la nivel judeţean responsabile pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 59/2016.(2) Membrii comisiei se desemnează de către conducătorul fiecărei instituţii.(3) Comisia constituită conform prevederilor alin. (1) este condusă de către primarul localităţii pe raza teritorială a căreia se află dispus amplasamentul în cauză care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016, în calitate de preşedinte.(4) Secretariatul comisiei este asigurat de către structura responsabilă cu amenajarea teritoriului şi urbanismul din cadrul primăriei sau consiliului judeţean, după caz, pe raza teritorială a căreia se află dispus amplasamentul în cauză care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016. Articolul 14Comisia se întruneşte după cum urmează: a)pentru stabilirea compatibilităţii teritoriale pentru situaţia existentă; b)pentru stabilirea compatibilităţii teritoriale în cazul amplasamentelor noi, la iniţierea procesului de avizare necesar obţinerii autorizaţiei de construire; c)pentru stabilirea compatibilităţii teritoriale la modificarea dimensiunilor zonelor de impact ale amplasamentelor, ca urmare a modificării cantităţilor, tipului substanţelor, tehnologiei utilizate sau măsurilor de reducere a riscului implementate, înainte de acceptarea de către autorităţile competente a modificărilor propuse de operator. Articolul 15(1) Comisia are următoarele atribuţii:a)identifică zonele de incompatibilitate teritorială pe baza informaţiilor obţinute din Planul cu categoriile de construcţii şi zonele funcţionale şi din Planul topocadastral vectorial cu zonele de impact; b)elaborează şi actualizează Planul cu zonele de compatibilitate teritorială. (2) Planul cu zonele de compatibilitate teritorială se transmite pe suport hârtie şi în format electronic către toate instituţiile care au reprezentanţi în cadrul comisiei, prin grija secretariatului acesteia, în termen de 15 zile de la elaborarea acestuia. Articolul 16Pentru stabilirea compatibilităţii teritoriale, Comisia ţine cont de următoarele: a)pentru construcţia de amplasamente noi pentru care se solicită certificat de urbanism şi/sau autorizaţie de construire după data intrării în vigoare a prezentei metodologii, compatibilitatea teritorială se determină prin aplicarea matricei de compatibilitate teritorială fără alternativă construită conform tabelului 1 din anexa nr. 3; b)pentru modificarea amplasamentelor existente se acceptă modificări numai dacă riscul rămâne acelaşi sau scade; c)pentru noile obiective de investiţii dezvoltate în vecinătatea amplasamentelor construite după intrarea în vigoare a prezentei metodologii se aplică matricea de compatibilitate teritorială fără alternativă construită conform tabelului 1 din anexa nr. 3. Articolul 17Pentru evaluarea situaţiei existente în zonele din jurul amplasamentelor se aplică următorul algoritm: a)se aplică matricea de compatibilitate teritorială fără alternativă construită conform tabelului 1 din anexa nr. 3; b)dacă prin aplicarea matricei de compatibilitate teritorială fără alternativă construită nu se întâlneşte nicio situaţie de incompatibilitate existentă, atunci noile dezvoltări se vor face în concordanţă cu această matrice; c)dacă prin aplicarea matricei de compatibilitate teritorială fără alternativă construită se întâlneşte cel puţin o situaţie de incompatibilitate existentă, atunci noile dezvoltări se fac în concordanţă cu matricea de compatibilitate teritorială cu alternativă construită, conform tabelului 2 din anexa nr. 3. Articolul 18În situaţia în care pentru amplasamentele şi dezvoltările existente în jurul acestora se determină incompatibilităţi, autorităţile competente pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 59/2016 şi autorităţile responsabile cu amenajarea teritoriului şi urbanismul iau măsuri de impunere, prin avizele, acordurile şi autorizaţiile prevăzute de lege, a unor cerinţe tehnice suplimentare pentru reducerea riscului la amplasament şi reducerea vulnerabilităţii construcţiilor din vecinătate. Capitolul VPreluarea distanţelor adecvate în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele din jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 Articolul 19(1) Primăriile pe teritoriul administrativ al cărora se află zonele de impact din jurul amplasamentului/ amplasamentelor considerate preiau planul cu zonele de compatibilitate în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi ţin cont de acesta în emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.(2) Structura responsabilă cu amenajarea teritoriului şi urbanismul din cadrul administraţiei publice judeţene preia în cadrul planului de amenajare a teritoriului judeţean prevederile planurilor cu zonele de compatibilitate aferente amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016.(3) Pentru amplasamentele noi, în cazul în care amplasarea nu este reglementată prin planul de urbanism general, se elaborează o documentaţie tip plan de urbanism zonal, ce cuprinde cel puţin întreg teritoriul ce poate fi afectat de un amplasament care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016. Capitolul VIDispoziţii finale Articolul 20(1) Comisia menţionată la art. 13 se întruneşte în termen de 365 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii pentru stabilirea compatibilităţii teritoriale în situaţia existentă.(2) În situaţia în care zonele de impact intersectează limitele administrative ale mai multor localităţi, secretariatul transmite o notificare primăriilor acestora pentru a nominaliza reprezentanţi în cadrul comisiei.(3) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii autorităţile publice locale pe raza cărora există amplasamente de tip Seveso elaborează planul cu categoriile de construcţii şi zonele funcţionale.(4) În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, toate autorităţile administraţiei publice locale în al căror teritoriu administrativ se regăsesc amplasamente ce se supun prevederilor Legii nr. 59/2016 îşi actualizează planul urbanistic general astfel încât să fie cuprinse distanţele adecvate stabilite în conformitate cu prezenta metodologie. Articolul 21Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA Nr. 1la metodologie DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI Jet fire (incendiu sub formă de jet) - fenomen ce apare la aprinderea gazelor/lichidelor inflamabile din fisuri în diverse recipiente sau conducte aflate sub presiune Pool fire (incendiu de baltă) - fenomen ce apare la aprinderea lichidelor inflamabile care se acumulează în cuvele de retenţie sau pe sol, în urma eliberării accidentale din rezervoare, instalaţii, conducte etc. BLEVE - Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion (explozie a vaporilor unui lichid în fierbere) - un fenomen ce apare la ruperea unui rezervor în care se găseşte un lichid supraîncălzit peste punctul de fierbere la presiune atmosferică Flash fire (incendiu fulger) - un fenomen cauzat de iniţierea/aprinderea solidelor (inclusiv prafului), lichidelor sau gazelor inflamabile caracterizat de temperaturi foarte mari, durată mică, un considerabil efect de undă de şoc şi de deplasarea rapidă a frontului flăcării UVCE - Unconfined Vapor Cloud Explosion (explozia unui nor de vapori neconfinaţi) - fenomen ce apare la explozia unui nor de vapori/gaze inflamabile şi explozive în aer CVE - Confined Vapor Explosion (explozia vaporilor confinaţi) - fenomen ce apare la explozia gazelor/vaporilor de substanţe inflamabile/explozive în spaţii închise Planul topocadastral vectorial cu distribuţia zonelor de impact - documentaţia elaborată de către operatorii ce exploatează sau deţin amplasamente care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 pe suport topocadastral vectorial în sistem naţional de proiecţie STEREO 70 la o scară cuprinsă între 1:2.000 şi 1:20.000, în funcţie de caz, în cadrul căreia sunt ilustrate cele 4 zone de impact din jurul amplasamentelor - zone de mortalitate ridicată, prag de mortalitate, de vătămări ireversibile şi de vătămări reversibile Planul cu categoriile de construcţii şi zonele funcţionale - documentaţia elaborată de către autorităţile publice locale pe raza cărora există amplasamente care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 sau unde este propusă construirea unui astfel de amplasament, elaborată pe suport topocadastral vectorial în sistem naţional de proiecţie STEREO 70 la o scară cuprinsă între 1:500 şi 1:5.000, în funcţie de caz, în cadrul căreia sunt ilustrate cele 4 tipuri de zone (A, B, C şi D) stabilite în funcţie de zonificarea funcţională şi de categoriile de construcţii Planul cu zonele de compatibilitate teritorială - documentaţia elaborată de către comisia prevăzută la art. 13 din metodologie prin suprapunerea Planului cu categoriile de construcţii şi zonele funcţionale cu Planul vectorial cu zonele de risc (documentaţii ce vor fi prezentate la aceeaşi scară grafică), care va cuprinde cele 4 tipuri de zone de impact, situaţia existentă structurată pe cele 4 tipuri de zone, care va identifica zonele de incompatibilitate în care sunt necesare măsuri de intervenţie şi care va propune o zonificare funcţională pentru zona din jurul amplasamentelor prin care se asigură cerinţele de siguranţă Compatibilitate teritorială - stabilirea de construcţii şi zonificări funcţionale în jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 astfel încât să fie respectate cerinţele de siguranţă stabilite prin metodologie, avându-se în vedere principii precum o densitate redusă a populaţiei şi a construcţiilor în zonele de risc, accesibilitatea mijloacelor de intervenţie rapidă, evacuarea rapidă a populaţiei Incompatibilitate teritorială - situaţia în care se constată nerespectarea prevederilor metodologiei cu privire la distribuţia construcţiilor şi zonificărilor funcţionale în jurul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 LC50 - este concentraţia, statistic determinată, a unei substanţe în aer care se estimează că omoară 50% dintre subiecţii de test când este administrat ca o singură expunere (de regulă 1 sau 4 ore) Indicii AEGL (Acute Exposure Guideline Levels - nivel orientativ asupra expunerii acute) sunt dezvoltaţi de Enviromental Protection Agency (EPA) - Agenţia pentru Protecţia Mediului a Statelor Unite ale Americii şi prezintă valori distincte ale concentraţiei pentru intervale de timp de expunere de 10, 30, 60 de minute, 4 şi 8 ore. AEGL 3 reprezintă valoarea concentraţiei în aer a unei substanţe exprimate în ppm sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere efecte ce ameninţă viaţa sau pot provoca moartea. AEGL 2 reprezintă valoarea concentraţiei în aer a unei substanţe exprimate în ppm sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere efecte ireversibile sau serioase, pe termen lung, ce afectează sănătatea sau capacitatea de autoevacuare. AEGL 1 reprezintă valoarea concentraţiei din aer a unei substanţe, exprimată în ppm sau mg/m3, peste care este previzibil ca majoritatea oamenilor, incluzând indivizii susceptibili, să sufere disconfort apreciabil, iritaţii sau anume efecte asimptomatice care nu afectează simţurile. Oricum, efectele nu provoacă incapacitate, sunt trecătoare şi reversibile când expunerea încetează. LFL (Lower Flammability Limit - limita cea mai joasă de inflamabilitate) - reprezintă concentraţia substanţei în aer la limita inferioară de inflamabilitate. ANEXA Nr. 2la metodologie Valorile-prag pentru efectele specifice asupra populaţiei

ANEXA Nr. 3la metodologie Matricele de compatibilitate teritorială Tabelul 1 - Matrice de compatibilitate teritorială fără alternativă construită

Tabelul 2 - Matrice de compatibilitate teritorială cu alternativă construită