Ordinul Nr.118 din 26.10.2018

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul afacerilor interne emite următorul ordin: Articolul IOrdinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 martie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul 3 se abrogă. 2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 4
(1) Constituirea dispozitivelor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice şi derularea activităţilor specifice pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice se realizează în funcţie de evoluţia situaţiei operative, folosind în acest sens analizele tactice care vizează criminalitatea stradală, întocmite la nivelul structurilor de analiză a informaţiilor.
(2) Un exemplar al analizei tactice se înaintează către structurile de jandarmi şi poliţie de frontieră. 3. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 6Dispozitivul de menţinere a ordinii şi siguranţei publice se organizează de şeful poliţiei municipale/orăşeneşti/ secţiei de poliţie/structurii judeţene de poliţie transporturi cu forţe proprii, iar în funcţie de particularităţile elementelor situaţiei operative se solicită forţe suplimentare de la Jandarmeria Română şi/sau Poliţia de Frontieră Română, care se utilizează cu respectarea competenţelor teritoriale ale acestora. 4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 7
(1) În baza solicitărilor primite săptămânal, jandarmeria şi poliţia de frontieră comunică structurilor de poliţie corespondente efectivele disponibile ce vor participa la activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.
(2) Solicitările prevăzute la alin. (1), transmise pentru localităţile unde nu există structuri de jandarmerie/poliţie de frontieră, trebuie să se bazeze pe principiile eficienţei, eficacităţii şi economicităţii gestionării resurselor. 5. La articolul 8 alineatul (2), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)teritoriul de competenţă al unei poliţii municipale/ orăşeneşti/secţii de poliţie/structuri judeţene de poliţie transporturi sau părţi din acesta;........ ................ ................ ................ ................ .......... c)teritoriul de competenţă al unor posturi de poliţie comunală/posturi de poliţie transporturi. 6. La articolul 8, partea introductivă a alineatului (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Zonele de siguranţă publică se stabilesc, prin dispoziţie, de către şeful poliţiei municipale/orăşeneşti/secţiei de poliţie/structurii judeţene de poliţie transporturi, ţinând cont de: 7. La articolul 9, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 9
(1) Efectivele angrenate în activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, repartizate într-o zonă de siguranţă publică, desfăşoară activităţi de patrulare pedestră, auto sau folosind animale de serviciu, pe itinerare stabilite în funcţie de evoluţia criminalităţii şi asigură intervenţia la evenimentele semnalate......... ................ ................ ................ ................ .........
(3) Pe traseele turistice, menţinerea ordinii şi siguranţei publice se realizează prin patrule de jandarmi, conform art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Planului unic de ordine şi siguranţă publică. 8. Articolul 10¹ se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 10¹
(1) Constituirea patrulelor se realizează de către poliţistul anume desemnat de şeful poliţiei municipale/ orăşeneşti/secţiei de poliţie/structurii judeţene de poliţie transporturi.
(2) Patrula de poliţie se constituie din cel puţin 2 poliţişti desemnaţi din rândul celor care îşi desfăşoară activitatea în structuri ale Poliţiei Române cu atribuţii principale de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.
(3) În componenţa patrulei constituite potrivit alin. (2) pot fi incluşi suplimentar:a)poliţişti din cadrul altor structuri de poliţie decât cele cu atribuţii principale de menţinere a ordinii şi siguranţei publice; b)studenţi sau elevi ai instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne pentru formarea ofiţerilor/agenţilor de poliţie, poliţie de frontieră, respectiv a ofiţerilor/subofiţerilor de jandarmi.
(4) În situaţii justificate, patrula poate fi formată dintr-un poliţist care îşi desfăşoară activitatea în structuri cu atribuţii principale de menţinere a ordinii şi siguranţei publice şi un poliţist din cadrul structurilor prevăzute la alin. (3) lit. a).
(5) Prin excepţie de la alin. (2), în raport cu efectivele de poliţie avute la dispoziţie sau cu situaţia operativă, în cazul în care pentru activitatea de patrulare sunt disponibile efective ale Jandarmeriei Române şi/sau ale Poliţiei de Frontieră Române, acestea se utilizează de către poliţistul prevăzut la alin. (1) pentru constituirea de:a)patrule mixte, formate din cel puţin un poliţist cu atribuţii principale de menţinere a ordinii publice şi un jandarm sau un poliţist de frontieră; b)patrule formate din cel puţin 2 jandarmi sau 2 poliţişti de frontieră, care vor acţiona sub conducerea şi controlul structurilor competente ale Poliţiei Române.
(6) Constituirea patrulelor prevăzute la alin. (2)-(5) se consemnează într-un registru privind dispozitivul de ordine şi siguranţă publică şi patrulare. 9. La articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În cazul unor situaţii urgente, neprevăzute, care implică adoptarea măsurilor de asigurare şi/sau de restabilire a ordinii şi siguranţei publice, atunci când efectivele de jandarmi sunt insuficiente, şeful unităţii de jandarmi competente teritorial poate dispune retragerea efectivelor proprii aflate în dispozitivele de patrulare pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice, cu informarea prealabilă a şefului unităţii de poliţie similare. 10. La articolul 12, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Constituirea zonei speciale de siguranţă publică are loc la iniţiativa directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti/şefului inspectoratului de poliţie judeţean sau a şefilor unităţilor de poliţie subordonate/poliţie transporturi, atunci când pe un spaţiu delimitat se concentrează un fenomen criminogen, precum şi în situaţia în care există date cu privire la posibilitatea tulburării ordinii şi siguranţei publice. 11. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 19Şefii poliţiilor municipale/orăşeneşti/secţiilor de poliţie/posturilor de poliţie transporturi analizează săptămânal eficienţa activităţii desfăşurate de către efectivele din dispozitivul de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, concluziile fiind înaintate ierarhic pentru a fi avute în vedere în cadrul activităţilor prevăzute la art. 22 alin. (4). 12. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 21Şefii poliţiilor municipale/orăşeneşti/secţiilor de poliţie/structurii judeţene de poliţie transporturi coordonează şi controlează toate activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice desfăşurate în zona lor de competenţă, cu excepţia celor care se desfăşoară pe trasee turistice, care sunt coordonate şi controlate de către şefii unităţilor/subunităţilor de jandarmi. 13. La articolul 22, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
(7) În cadrul şedinţelor G.C.T.S., reprezentanţii structurilor de jandarmi şi poliţie de frontieră comunică datele necesare referitoare la efectivele disponibile pentru executarea misiunilor specifice de menţinere a ordinii şi siguranţei publice. 14. La articolul 24, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Integrarea efectivelor poliţiei locale în dispozitivul de menţinere a ordinii şi siguranţei publice se face având în vedere prevederile Planului unic de ordine şi siguranţă publică şi ale Planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale, în baza unor protocoale de cooperare încheiate între inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti/structura judeţeană de poliţie transporturi şi autoritatea administraţiei publice locale......... ................ ................ ................ ................ ........
(4) Evaluarea eficienţei activităţilor desfăşurate de Poliţia Română în comun cu poliţia locală se realizează cel puţin trimestrial de către şefii poliţiilor municipale/orăşeneşti/secţiilor de poliţie/structurilor judeţene de poliţie transporturi, concluziile fiind înaintate şefului inspectoratului de poliţie judeţean/Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. 15. După articolul 25 se introduce un nou capitol, capitolul III¹ - Planul unic de ordine şi siguranţă publică, conţinând opt noi articole, articolele 25¹-25⁸, cu următorul cuprins: Capitolul III^1Planul unic de ordine şi siguranţă publică Articolul 25¹
(1) Planul unic de ordine şi siguranţă publică, ale cărui reguli de întocmire sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin, este documentul operativ de lucru prin care se organizează anual activitatea pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe teritoriul unui judeţ/municipiului Bucureşti.
(2) Documentul prevăzut la alin. (1) se elaborează sub coordonarea şefului inspectoratului judeţean de poliţie/ directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, iar ulterior se transmite spre consultare autorităţii teritoriale de ordine publică.
(3) După consultarea autorităţii teritoriale de ordine publică, documentul elaborat în condiţiile alin. (2) se prezintă, spre aprobare, prefectului. Articolul 25²
(1) Pentru elaborarea Planului unic de ordine şi siguranţă publică, prin dispoziţie a şefului inspectoratului judeţean de poliţie/directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, se constituie un grup de lucru format din şefii serviciilor operative, şeful serviciului comunicaţii şi informatică şi şefii poliţiilor municipale/orăşeneşti/structurilor judeţene de poliţie transporturi/şefii sectoarelor de poliţie ale municipiului Bucureşti.
(2) Din grupul de lucru prevăzut la alin. (1) fac parte şi reprezentanţi ai celorlalte structuri teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne cu atribuţii în domeniul menţinerii ordinii şi siguranţei publice, desemnaţi prin dispoziţie/ordin a/al şefilor structurilor respective.
(3) Grupul de lucru este condus de către adjunctul şefului inspectoratului judeţean de poliţie/directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, cu responsabilităţi în domeniul ordinii publice. Articolul 25³
(1) La nivel judeţean, Planul unic de ordine şi siguranţă publică se elaborează de către inspectoratul judeţean de poliţie, în baza planurilor de ordine şi siguranţă publică ale municipiilor şi oraşelor.
(2) La nivelul municipiului Bucureşti, Planul unic de ordine şi siguranţă publică se elaborează de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în baza planurilor de ordine şi siguranţă publică ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3) La nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, planurile de ordine şi siguranţă publică se elaborează în baza planurilor de ordine şi siguranţă publică ale secţiilor de poliţie.
(4) Planurile de ordine şi siguranţă publică ale municipiilor pe raza cărora sunt înfiinţate secţii de poliţie se elaborează în baza planurilor întocmite la nivelul fiecărei secţii.
(5) În planurile de ordine şi siguranţă publică ale municipiilor şi oraşelor se includ şi posturile de poliţie comunale arondate. Articolul 25⁴ La întocmirea planurilor de ordine şi siguranţă publică ale localităţilor, în care există şi structuri de jandarmerie şi/sau poliţie de frontieră, din cadrul grupului de lucru face parte şi un reprezentant al acestora. Articolul 25⁵ Planul unic de ordine şi siguranţă publică şi planurile de ordine şi siguranţă publică se actualizează, după caz, anual până la data de 1 martie sau ori de câte ori se produc modificări în evoluţia situaţiei operative sau cu privire la efectivele proprii ori ale structurilor participante la activităţile de menţinere a ordinii publice. Articolul 25⁶
(1) Planul unic de ordine şi siguranţă publică se păstrează la inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
(2) Celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, semnatare ale Planului unic de ordine şi siguranţă publică, li se transmit extrase din acesta, în părţile ce le privesc, respectiv situaţia operativă, dispozitivele poliţiei şi cele ale structurilor cărora li se comunică extrasul, misiunile, forţele aflate la dispoziţie şi asigurarea suportului logistic, instruirea efectivelor, precum şi modul de organizare a cooperării. Articolul 25⁷ Planurile de ordine şi siguranţă publică întocmite la nivelul localităţilor se transmit celorlalte structuri teritoriale cu atribuţii în domeniul menţinerii ordinii şi siguranţei publice, în condiţiile art. 25⁶ alin. (2). Articolul 25⁸ Planul unic de ordine şi siguranţă publică elaborat în condiţiile art. 25¹ se clasifică la nivel secret de serviciu. 16. După articolul 26 se introduc două noi articole , articolele 26¹ şi 26², cu următorul cuprins: Articolul 26¹
(1) Lunar, până pe data de 20, Inspectoratul General al Poliţiei Române transmite la Direcţia generală management operaţional analiza privind efectivele şi rezultatele obţinute pe timpul misiunilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în sistem integrat pentru luna precedentă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
(2) În săptămâna premergătoare elaborării analizei prevăzute la alin. (1), şefii unităţilor teritoriale de poliţie organizează şi desfăşoară şedinţe de lucru comune cu reprezentanţii structurilor prevăzute la art. 25² alin. (2), în cadrul cărora se vor evalua şi corela datele privind activităţile desfăşurate, efectivele folosite şi rezultatele obţinute pe timpul executării misiunilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în sistem integrat, în acest sens întocmindu-se o analiză comună, care va fi transmisă la Inspectoratul General al Poliţiei Române. Articolul 26² Direcţia generală management operaţional monitorizează şi analizează trimestrial modul de desfăşurare a activităţilor de menţinere a ordinii publice, precum şi eficienţa acestora. 17. După articolul 31 se introduce un nou articol, articolul 31¹, cu următorul cuprins: Articolul 31¹ Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. 18. După articolul 32 se introduc două anexe , anexele nr. 1 şi 2, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul IILa data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 184/2007 privind Planul unic de ordine şi siguranţă publică^* se abrogă.^* Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 184/2007 privind Planul unic de ordine şi siguranţă publică nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Articolul III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul afacerilor interne,Carmen Daniela DanBucureşti, 26 octombrie 2018.Nr. 118.ANEXA Nr. 1(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 60/2010) Reguli de întocmire a Planului unic de ordine şi siguranţă publică Articolul 1În preambul se prezintă cadrul normativ care stă la baza elaborării planului unic de ordine şi siguranţă publică, respectiv legile de organizare şi funcţionare a structurilor semnatare, hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului afacerilor interne, precum şi dispoziţii ale inspectorului general al Poliţiei Române. Capitolul IAnaliza situaţiei operative Articolul 2În vederea analizării eficiente a situaţiei operative se au în vedere aspectele privind amplasarea geografică a teritoriului, populaţia, evenimentele social-economice, politice sau religioase, manifestările tradiţionale periodice, starea infracţională şi contravenţională înregistrată în anul anterior, precum şi tendinţele acesteia. Articolul 3Datele privind teritoriul vor cuprinde următoarele elemente, fără a se limita la acestea: a)aşezarea geografică a teritoriului de competenţă; b)judeţele învecinate; c)suprafaţa şi configuraţia terenului: zone de deal, munte, câmpie, suprafeţe împădurite, suprafeţe arabile, suprafeţe cultivate; d)organizarea administrativ-teritorială: numărul municipiilor, oraşelor, comunelor şi sectoarelor - în cazul municipiului Bucureşti; e)dispunerea unităţilor administrativ-teritoriale pe categorii (urbane şi rurale): municipii, oraşe, comune şi sectoare în cazul municipiului Bucureşti; suprafaţa, zona geografică etc.; f)regimul climateric: temperaturile obişnuite, minimele/ maximele înregistrate, cantităţile de precipitaţii înregistrate în ultimii ani şi cele cu caracter temporar; g)reţelele hidrografice: reţele construite, starea de întreţinere, proprietarii sau administratorii (deţinătorii) acestora; h)căile de comunicaţii existente, în funcţie de lungime, dispunerea acestora, legăturile cu alte judeţe sau zone din ţară; i)zonele de agrement, atât din mediul urban, cât şi în mediul rural; j)obiectivele turistice, economice, instituţiile de interes public, de cult, muzeistic, şcoli şi alte locuri ce pot prezenta interes pentru activitatea de menţinere a ordinii publice; k)conductele magistrale de transport produse petroliere cu instalaţiile aferente, în funcţie de lungime, traseu şi localităţile tranzitate. Articolul 4Datele privind populaţia vor cuprinde următoarele elemente, fără a se limita la acestea: a)numărul populaţiei; b)structura acesteia în funcţie de următoarele criterii: mediul urban/rural, vârstă, sex, naţionalitate, etnie, religie; c)ocupaţii de bază şi/sau temporare; d)rata şomajului, cu indicarea zonelor unde se concentrează şi constituie o cauză generatoare de infracţiuni; e)fluctuaţia populaţiei. Articolul 5
(1) Datele privind evenimentele social-economice, politice sau religioase vor cuprinde toate manifestările, consemnate distinct pe unităţi administrativ-teritoriale, locaţii şi perioade de desfăşurare.
(2) Vor fi avute în vedere, în mod special, următoarele evenimente:a)sărbătorile naţionale şi cele stabilite prin lege; b)zilele municipiilor, oraşelor şi comunelor; c)sărbătorile organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale; d)sărbătorile religioase desfăşurate la nivel naţional sau local; e)sărbătorile tradiţionale periodice, precum: Ziua Salcâmului, Târgul de Fete, Drăgaica, Sâmbra Oilor etc.
(3) Pentru fiecare manifestare în parte se evidenţiază, în mod obligatoriu, gradul de risc cu impact în domeniul ordinii şi siguranţei publice. Articolul 6
(1) Datele privind starea infracţională şi contravenţională vor cuprinde următoarele elemente, fără a se limita la acestea:1. date generale, precum: a)evoluţia fenomenului infracţional faţă de anul anterior (raportat la infracţiunile sesizate, constatate şi soluţionate); b)rata criminalităţii; c)principalele genuri de fapte comise şi zonele de concentrare a acestora (zonele de interes operativ şi locurile cu potenţial criminogen ridicat); d)date referitoare la autorii identificaţi (după vârstă, ocupaţie, antecedente, sex etc.); e)date referitoare la modurile de operare; f)menţiuni cu privire la împrejurările şi locul de comitere (zi/noapte, urban/rural etc.); g)date referitoare la faptele de natură contravenţională (numărul total, ponderea anumitor categorii de fapte, zonele unde se comit frecvent etc.); h)stările conflictuale inter/intrafamiliale, interetnice, interconfesionale sau de altă natură; i)dinamica accidentelor rutiere şi indicarea zonelor de risc (puncte negre, în care frecvent au loc evenimente grave).2. evoluţia fenomenului infracţional şi contravenţional pe unităţi administrativ-teritoriale.
(2) Fenomenul infracţionalităţii stradale va fi abordat distinct, prin evidenţierea evoluţiei acestuia. În cadrul analizelor efectuate vor fi reliefate aspecte privind locurile şi mediile cu potenţial criminogen, perioadele de timp şi orele de comitere, precum şi cauzele şi condiţiile obiective şi subiective care favorizează sau generează fenomenul respectiv. Capitolul IIDispozitivele de ordine şi siguranţă publică, misiunile şi zonele de responsabilitate Secţiunea 1Dispozitivele de ordine şi siguranţă publică şi zonele de responsabilitate Articolul 7
(1) În cadrul prezentei secţiuni vor fi tratate distinct, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială din mediul urban, următoarele aspecte:a)delimitarea zonelor de siguranţă publică/zonelor speciale de siguranţă publică şi a zonelor de patrulare (nu se consemnează itinerarele de patrulare, întrucât acestea sunt prevăzute în planul de ordine şi siguranţă publică al unităţii administrativ-teritoriale şi pot fi modificate permanent, în funcţie de evoluţia situaţiei operative); b)zonele de siguranţă publică unde, de regulă, acţionează efectivele poliţiei de ordine publică; c)amplasarea dispozitivelor poliţiei rutiere pentru supravegherea şi controlul traficului rutier; d)dispozitivele structurilor de poliţie transporturi pentru menţinerea ordinii publice în staţiile de cale ferată, triaje, trenuri de călători, porturi, aerogări etc.; e)zonele unde acţionează structurile de jandarmi şi natura acelor misiuni (temporare şi/sau permanente, precum şi obiectivele unde acestea asigură paza); f)zonele unde acţionează structurile poliţiei de frontieră; g)delimitarea locurilor/perimetrelor unde acţionează efectivele poliţiei locale, în cazul în care acestea sunt angrenate în activităţile de menţinere a ordinii publice; h)perimetrele publice şi private asigurate cu personal al societăţilor specializate de pază şi protecţie.
(2) Alin. (1) lit. c)-h) se aplică în mod corespunzător în mediul rural, în funcţie de efectivele disponibile. Secţiunea a 2-aMisiuni specifice Articolul 8În cadrul acestei secţiuni vor fi consemnate misiunile specifice fiecărei structuri care aplică măsuri de menţinere a ordinii şi siguranţei publice. Secţiunea a 3-aMisiuni executate în comun Articolul 9
(1) Misiunile poliţiei executate în comun cu celelalte autorităţi şi instituţii publice cu competenţe în domeniul menţinerii ordinii publice se realizează în baza planurilor de cooperare.
(2) Planurile de cooperare trebuie să aibă la bază o analiză temeinică a situaţiei operative în domeniul pentru care se asigură cooperarea şi trebuie să stabilească responsabilităţile şi modul de acţiune al autorităţilor şi instituţiilor publice implicate. Capitolul IIIForţele aflate la dispoziţie şi asigurarea suportului logistic Articolul 10
(1) În cadrul acestui capitol vor fi evidenţiate numeric forţele aflate la dispoziţie, precum şi cele angrenate în misiuni de menţinere a ordinii publice, inclusiv ale celorlalte structuri ale poliţiei, care pot fi folosite în acest scop.
(2) Suportul logistic al forţelor prevăzute la alin. (1) va fi materializat prin detalierea tuturor mijloacelor de intervenţie din dotare. Capitolul IVInstruirea efectivelor pentru executarea misiunilor şi controlul dispozitivelor Articolul 11În cadrul acestui capitol vor fi tratate aspecte privind modul de efectuare a instruirii efectivelor, în funcţie de categoriile de misiuni executate (comune, independente, permanente, temporare etc.), locul de desfăşurare a instruirii, conducerea, coordonarea şi controlul dispozitivelor instruite. Capitolul VOrganizarea cooperării între structurile participante la menţinerea ordinii şi siguranţei publice Secţiunea 1Modul de cooperare Articolul 12
(1) Cooperarea se organizează între inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi celelalte structuri cu competenţe în domeniu şi are ca scop principal creşterea capacităţii operative şi de intervenţie a acestora, participarea la asigurarea unui climat de securitate şi creşterea siguranţei civice, prevenirea şi combaterea fenomenului contravenţional şi infracţional, precum şi informarea reciprocă cu privire la aspectele de interes comun.
(2) Cooperarea se realizează, în principal, pentru următoarele situaţii:a)contracararea fenomenului contravenţional şi infracţional; b)asigurarea climatului de linişte socială; c)combaterea manifestărilor de violenţă. Secţiunea a 2-aModul de menţinere a legăturilor Articolul 13Compartimentele de comunicaţii şi informatică stabilesc modalităţile de comunicare radio între structurile care acţionează în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau în unităţi administrativ-teritoriale diferite (nu vor fi indicate frecvenţele radio prin care se realizează legăturile). Capitolul VIDispoziţii finale Articolul 14În cadrul acestui capitol vor fi tratate aspecte referitoare la: a)modul de realizare a informărilor reciproce cu privire la evoluţia situaţiei operative atât între structurile Ministerului Afacerilor Interne, cât şi cu celelalte instituţii şi autorităţi participante la activităţi de menţinere a ordinii şi siguranţei publice; b)periodicitatea evaluării activităţilor desfăşurate; atunci când s-au executat acţiuni/activităţi în comun, precum şi în celelalte situaţii prevăzute în planurile de cooperare, evaluările se realizează după finalizarea misiunii/acţiunii/activităţii. Articolul 15Planul unic de ordine şi siguranţă publică poate fi completat cu alte aspecte sau poate avea în anexă alte elemente de interes, necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti. ANEXA Nr. 2(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 60/2010) ANALIZA privind efectivele şi rezultatele obţinute pe timpul misiunilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice în sistem integrat pentru luna ............ I. Context operaţional (analiza situaţiei operative - date globale urban/rural, infracţionalitatea stradală, infracţionalitatea în şcoli, situaţia efectivelor încadrate în structurile de ordine publică la nivel judeţean - mediu urban/rural) II. Efectivele utilizate în dispozitivele de menţinere¹ a ordinii publice - total şi medie zilnică (numărul poliţiştilor, jandarmilor, poliţiştilor de frontieră - în patrule mixte, patrule de jandarmi şi patrule de poliţişti de frontieră, în mediul urban şi rural)¹ Vor fi trecute şi misiunile de menţinere a ordinii publice în staţiuni montane, balneoclimaterice, Delta Dunării etc. efectuate de Jandarmeria Română. III. Modul de repartizare a efectivelor de jandarmi şi poliţişti de frontieră în cadrul dispozitivelor de menţinere a ordinii publice (pe judeţ - în mediul urban şi rural, atât sub formă tabelară, cât şi reprezentare grafică) IV. Rezultatele obţinute pe timpul misiunilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice desfăşurate în comun (acţiuni organizate, contravenţii constatate/amenzi aplicate, valoare, infracţiunii constatate, bunuri confiscate - detaliat pe patrulele mixte şi pe patrule independente) V. Alte aspecte de interes VI. Propuneri