E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

NORME Nr

NORME   Nr. 5 din 24 iunie 2004

privind adecvarea capitalului institutiilor de credit

ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI


SmartCity3

PUBLICATE IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 768 din 23 august 2004

    Avand in vedere prevederile art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998*) privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 38 alin. 1 si 2, art. 45 alin. 1 lit. a), c) si e), art. 66, art. 68^1 si ale art. 83^6 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 19 alin. (1) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele ale art. 3 alin. 2, art. 171 alin. 2 si ale art. 284 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002, cu modificarile ulterioare,
    in temeiul dispozitiilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 93 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme.

    *) Legea nr. 101/1998 a fost abrogata prin Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, care a intrat in vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

    Art. 1
    Sfera de aplicare
    Prezentele norme se aplica institutiilor de credit, asa cum sunt definite la art. 2 pct. 1, si reglementeaza adecvarea capitalului acestor institutii, pe baza individuala si consolidata, reprezentand implementarea pentru institutiile mentionate a Directivei 93/6/EEC privind adecvarea capitalului societatilor de investitii si institutiilor de credit, asa cum a fost modificata prin Directiva 98/31/EC si Directiva 98/33/EC.
    Art. 2
    Definitii
    Pentru scopul aplicarii prezentelor norme, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    1. - institutii de credit din Uniunea Europeana - toate institutiile din Uniunea Europeana care satisfac definitia de la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC privind conditiile de acces si exercitare a activitatii bancare de catre institutiile de credit si care sunt supuse cerintelor privind solvabilitatea institutiilor de credit impuse de Directiva 2000/12/EC;
    - institutii de credit din Romania - toate institutiile din Romania care satisfac definitia de la art. 1 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare, si care sunt supuse cerintelor privind solvabilitatea institutiilor de credit impuse de Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit;
    2. societati de investitii din Uniunea Europeana - toate institutiile din Uniunea Europeana care satisfac definitia de la art. 2 (2) din Directiva 93/6/EEC;
    3. institutii - institutii de credit din Uniunea Europeana si din Romania, precum si societati de investitii din Uniunea Europeana; in cadrul anexelor la prezentele norme, prin institutii se va intelege institutii de credit din Romania;
    4. societati de investitii recunoscute din tari terte - societati care:
    - sunt autorizate intr-o tara terta Uniunii Europene si Romaniei; si
    - sunt recunoscute de catre autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene pe baza faptului ca sunt supuse si respecta cerinte de prudenta cel putin la fel de stringente ca cele stabilite prin Directiva 93/6/EEC;
    5. instrumente financiare - instrumentele (titlurile) enumerate in anexa nr. I la prezentele norme;
    6. "trading book" (portofoliu de tranzactionare) al unei institutii de credit din Romania consta in:
    a) pozitiile sale proprii pe instrumente financiare, marfuri si instrumente financiare derivate pe marfuri care sunt detinute pentru revanzare si/sau care sunt luate de catre institutie cu intentia de a beneficia, pe termen scurt, de pe urma diferentelor prezente si/sau asteptate dintre preturile lor de cumparare si vanzare sau de pe urma altor variatii de pret ori de rata a dobanzii si pozitii pe instrumente financiare, marfuri si instrumente financiare derivate pe marfuri, decurgand din cumparari si vanzari simultane efectuate in cont propriu (matched principal broking) sau pozitii detinute pentru a acoperi alte elemente de trading book;
    b) expunerile datorate tranzactiilor nedecontate, tranzactiilor incomplete si instrumentelor financiare derivate tranzactionate pe OTC, la care se face referire la pct. 1, 2.1, 2.2 si 4 din anexa nr. III, expunerile datorate acordurilor repo si operatiunilor de dare de titluri/marfuri cu imprumut, la care se face referire la pct. 3.1 din anexa nr. III, care se bazeaza pe titluri/marfuri incluse in trading book, asa cum este definit la lit. a), iar, cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, acele expuneri datorate acordurilor reverse repo si operatiunilor de luare de titluri/marfuri cu imprumut, descrise la acelasi punct, daca acestea indeplinesc fie conditiile prevazute la subpunctele (i), (ii), (iii) si (v), fie pe cele prevazute la subpunctele (iv) si (v), dupa cum urmeaza:
    (i) expunerile sunt marcate la piata zilnic, urmand procedurile stabilite in anexa nr. III;
    (ii) colateralul este ajustat pentru a tine cont de schimbarile materiale in valoarea titlurilor/marfurilor implicate in acordul sau tranzactia in cauza, conform unei reguli acceptabile pentru Banca Nationala a Romaniei;
    (iii) acordul sau tranzactia asigura ca creantele institutiei sa fie in mod automat si imediat compensate cu creantele contrapartidei sale, in situatia in care acesta din urma nu isi indeplineste obligatiile;
    (iv) acordul sau tranzactia in cauza are un caracter interprofesional;
    (v) asemenea acorduri sau tranzactii sunt limitate la utilizarea acceptata si adecvata, iar tranzactiile artificiale, in mod special cele care nu sunt de natura celor pe termen scurt, sunt excluse; si
    c) acele expuneri sub forma taxelor, comisioanelor, dobanzilor, dividendelor si marjelor pe instrumentele financiare derivate tranzactionate pe bursa care sunt in mod direct legate de elementele incluse in trading book la care se face referire la pct. 5 din anexa nr. III.
    Fiecare dintre elemente va fi inclus sau exclus din trading book, conform procedurilor interne cu caracter obiectiv care includ, acolo unde este cazul, tratamentul contabil aplicat de institutia in cauza. Asemenea proceduri, precum si implementarea lor coerenta sunt supuse examinarii din partea Bancii Nationale a Romaniei;
    7. a) societate-mama, filiala - au sensul prevazut de normele Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare;
    b) institutie financiara - are semnificatia prevazuta la art. 3 pct. 2 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
    8. holding financiar - o institutie financiara ale carei filiale sunt fie in totalitate, fie in principal institutii de credit, societati de investitii sau alte institutii financiare, cel putin una dintre acestea fiind o institutie de credit sau o societate de investitii;
    9. ponderari de risc - gradele de risc de credit aplicabile contrapartidelor relevante, conform prevederilor privind solvabilitatea institutiilor de credit din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003. Totusi, activele constituind creante asupra si alte expuneri fata de societatile de investitii din Uniunea Europeana sau fata de societatile de investitii recunoscute din tari terte si expunerile asumate fata de case de compensare recunoscute si fata de burse recunoscute vor avea atribuite aceleasi ponderari ca si in cazul in care contrapartida relevanta este o institutie de credit;
    10. instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC (over-the-counter) - elementele din afara bilantului carora li se aplica, conform art. 6 pct. 3 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, metoda prevazuta in anexa nr. II la normele mentionate.
    11. piata reglementata - o piata din Uniunea Europeana, care satisface definitia de la art. 1 (13) din Directiva 93/22/EEC privind serviciile de investitii in domeniul titlurilor, precum si o piata din Romania, care satisface o definitie echivalenta din cadrul reglementarilor nationale in domeniu;
    12. elemente eligibile - pozitii lungi si scurte pe activele la care se face referire in art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003 si pe titluri de creanta asupra societatilor de investitii din Uniunea Europeana sau asupra societatilor de investitii recunoscute din tari terte. De asemenea, vor insemna elemente eligibile pozitii lungi si scurte pe titluri de creanta, cu conditia ca asemenea titluri sa indeplineasca urmatoarele conditii: in primul rand, sa fie listate pe cel putin una dintre pietele reglementate sau pe o bursa (stock exchange) dintr-o tara terta Uniunii Europene si Romaniei, cu conditia ca acea bursa sa fie recunoscuta de catre Banca Nationala a Romaniei, iar in al doilea rand, sa fie considerate suficient de lichide de catre institutia de credit din Romania in cauza si sa aiba atribuit totodata, datorita solvabilitatii emitentului, un grad de risc de neplata (faliment) comparabil cu sau mai mic decat cel al activelor la care se face referire in art. 6 pct. 1 lit. b) din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003; maniera in care sunt evaluate titlurile va fi supusa examinarii Bancii Nationale a Romaniei, care va schimba decizia institutiei de credit respective daca va considera ca titlurilor in cauza le este atribuit un grad de risc de neplata (faliment) prea mare pentru ca aceste elemente sa fie considerate eligibile.
    Institutiile de credit din Romania vor aplica ponderarea maxima, aratata in tabelul nr. 1 de la pct. 13 din anexa nr. II, titlurilor care prezinta un risc particular datorita solvabilitatii sau lichiditatii insuficiente a emitentului;
    13. elemente aferente administratiei centrale - pozitii lungi si scurte pe active la care se face referire in art. 6 pct. 1 lit. a) din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003;
    14. titlu convertibil - un titlu care, la optiunea detinatorului, poate fi schimbat cu un alt titlu, de obicei titluri de capital asupra emitentului;
    15. warrant - un titlu care confera detinatorului dreptul de a cumpara un activ suport la un pret stabilit, pana la sau la data expirarii warrant-ului. Acesta poate fi decontat prin livrarea activului suport insusi sau prin decontare in numerar;
    16. finantare de stocuri - pozitii in care stocuri fizice au fost vandute forward, iar costul finantarii a fost inghetat pana la data vanzarii forward;
    17. acord repo si acord reverse repo - orice acord prin care o institutie de credit din Romania sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri ori drepturi garantate referitoare la proprietatea titlurilor/marfurilor (cu conditia ca aceasta garantie sa fie emisa de catre o bursa recunoscuta care detine drepturile asupra titlurilor/marfurilor), dar fara ca prin acord sa fie permisa transferarea sau gajarea unui anumit titlu/marfa catre mai mult de o contrapartida la un moment dat, si prin care se angajeaza sa le rascumpere (sau sa rascumpere titluri/marfuri care prezinta aceleasi caracteristici) la un pret specificat la o data viitoare specificata sau care urmeaza a fi specificata de catre cel care efectueaza transferul. Acordul reprezinta un acord repo pentru cel care vinde titlurile/marfurile si un acord reverse repo pentru cel care le cumpara.
    Un acord reverse repo va fi considerat o tranzactie interprofesionala cand contrapartida este supusa coordonarii prudentiale la nivel comunitar sau este o institutie de credit din zona A, asa cum este definita in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, sau este o societate de investitii recunoscuta dintr-o tara terta ori cand acordul este incheiat cu o casa de compensare recunoscuta sau cu o bursa recunoscuta de Banca Nationala a Romaniei;
    18. operatiuni de dare de titluri/marfuri cu imprumut si operatiuni de luare de titluri/marfuri cu imprumut - orice tranzactie in care o institutie de credit din Romania sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri contra unui colateral adecvat, supusa unui angajament conform caruia imprumutatul va returna titluri/marfuri echivalente la o data viitoare sau atunci cand i se solicita astfel de catre cel care efectueaza transferul, tranzactia respectiva reprezentand dare de titluri/marfuri cu imprumut pentru cel care transfera titlurile/marfurile si luare de titluri/marfuri cu imprumut pentru cel catre care acestea sunt transferate.
    Operatiunea de luare de titluri/marfuri cu imprumut va fi considerata o tranzactie interprofesionala cand contrapartida este supusa coordonarii prudentiale la nivel comunitar sau este o institutie de credit din zona A, asa cum este definita in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, sau este o societate de investitii recunoscuta dintr-o tara terta ori cand tranzactia este incheiata cu o casa de compensare recunoscuta sau cu o bursa recunoscuta de Banca Nationala a Romaniei;
    19. delta va insemna variatia asteptata a pretului unei optiuni in raport cu o variatie mica a pretului instrumentului suport al optiunii;
    20. pentru scopurile pct. 4 din anexa nr. II:
    a) pozitie lunga - o pozitie in care o institutie de credit din Romania a fixat rata dobanzii pe care o va primi la un anumit moment in viitor; iar
    b) pozitie scurta - o pozitie in care o institutie de credit din Romania a fixat rata dobanzii pe care o va plati la un anumit moment in viitor;
    21. fonduri proprii - fonduri proprii, asa cum sunt definite in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 11/2003 privind supravegherea pe baza individuala si consolidata a fondurilor proprii;
    22. capital - fonduri proprii;
    23. durata modificata - va fi calculata utilizandu-se formula stabilita la pct. 25 din anexa nr. II;
    24. burse recunoscute - au semnificatia prevazuta de Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
    Art. 3
    Prevederi pentru acoperirea riscurilor
    1. Institutiile de credit din Romania vor dispune de un nivel al fondurilor proprii care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma:
    (i) cerintelor de capital pentru activitatile lor de trading book, calculate in concordanta cu anexele nr. II, III si V si, dupa caz, anexa nr. VII;
    (ii) cerintelor de capital pentru intreaga lor activitate, calculate in concordanta cu anexele nr. IV si VI, si, dupa caz, anexa nr. VII;
    (iii) cerintelor de capital, impuse de prevederile privind solvabilitatea institutiilor de credit din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, pentru intreaga lor activitate, excluzand activitatile lor de trading book;
    (iv) cerintelor de capital impuse la pct. 2.
    2. Institutiile de credit din Romania vor acoperi prin fonduri proprii adecvate riscurile care apar in legatura cu activitati ce sunt in afara sferei de aplicare a prezentelor norme si a prevederilor privind solvabilitatea institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, si considerate a fi similare riscurilor acoperite de reglementarile mentionate.
    3. In cazul in care fondurile proprii detinute de catre o institutie de credit din Romania scad sub nivelul cerintei de fonduri proprii impuse la pct. 1, institutia in cauza va lua masuri adecvate pentru a rectifica situatia cat mai repede cu putinta.
    4. Institutiile de credit din Romania vor dispune de sisteme de monitorizare si control al riscurilor de rata a dobanzii pentru intreaga lor activitate, care vor fi supuse revizuirii din partea Bancii Nationale a Romaniei;
    5. Institutiile de credit din Romania vor dispune de sisteme care sa poata calcula pozitiile financiare cu acuratete rezonabila la orice moment;
    6. Institutiile de credit din Romania vor putea calcula cerintele de capital pentru activitatile lor de trading book, conform prevederilor privind solvabilitatea institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, si nu conform anexei nr. II si III, in conditiile in care:
    (i) activitatile de trading book nu depasesc in mod normal 5% din totalul fondurilor proprii;
    (ii) pozitiile totale din trading book nu depasesc in mod normal 15 milioane euro; si
    (iii) activitatile de trading book nu depasesc niciodata 6% din totalul fondurilor proprii, iar pozitiile totale din trading book nu depasesc niciodata 20 milioane euro.
    7. In cazul in care o institutie de credit din Romania depaseste una sau ambele limite impuse la pct. 6 (i) si la pct. 6 (ii) sau depaseste una ori ambele limite impuse la pct. 6 (iii), pe o perioada ce nu poate fi considerata scurta, institutia de credit respectiva va fi supusa, in ceea ce priveste activitatile de trading book, cerintelor impuse la art. 3 pct. 1 (i) si nu celor privind solvabilitatea institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, si va notifica acest lucru Bancii Nationale a Romaniei.
    Art. 4
    Monitorizarea si controlul expunerilor mari
    1. Institutiile de credit din Romania vor monitoriza si vor controla expunerile lor mari conform prevederilor privind expunerile mari ale institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
    2. Institutiile de credit din Romania care calculeaza cerintele de capital pentru activitatile lor de trading book in concordanta cu anexele nr. II si III si, acolo unde este cazul, cu anexa nr. VII isi vor monitoriza si controla expunerile mari in concordanta cu prevederile privind expunerile mari ale institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003 supuse modificarilor prevazute in anexa nr. V.
    Art. 5
    Evaluarea pozitiilor pentru scopuri de raportare
    1. Institutiile de credit din Romania vor marca zilnic la piata activitatile lor de trading book, cu exceptia cazului in care acestea sunt supuse prevederilor art. 3 pct. 6.
    2. In absenta unor preturi de piata disponibile imediat, de exemplu in cazul tranzactionarii de noi emisiuni pe pietele primare, institutiile de credit din Romania pot sa utilizeze metode alternative de evaluare suficient de prudente, cu conditia ca aceste metode sa fi fost aprobate de catre Banca Nationala a Romaniei.
    Art. 6
    Supravegherea pe baza consolidata

    Principii generale
    1. Cerintele de capital impuse in art. 3 si 4 pentru institutiile de credit din Romania se vor aplica pe baza individuala.
    2. Cerintele impuse in art. 3 si 4 pentru:
    (i) orice institutie de credit din Romania, care:
    - are ca filiala o institutie de credit din Romania, in intelesul definitiei din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, o institutie de credit din Uniunea Europeana in intelesul definitiei de la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC, o societate privata sau publica care satisface definitia institutiei de credit din legislatia mentionata si care a fost autorizata intr-o tara terta Uniunii Europene si Romaniei, o societate de investitii din Uniunea Europeana sau o alta institutie financiara;
    - sau care detine o participatie intr-o asemenea entitate; si
    (ii) orice institutie de credit din Romania a carei societate-mama este un holding financiar,
vor fi aplicate pe baza consolidata conform metodelor stabilite in normele Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare si la pct. 3 - 5.

    Calcularea cerintelor consolidate
    3. Pentru scopul calcularii, pe baza consolidata, a cerintelor de capital stabilite in anexele nr. II si VII si a expunerilor fata de clienti stabilite in anexa nr. V, pozitiile din trading book-ul unei institutii vor putea fi compensate cu pozitiile din trading book-ul altei institutii, in conformitate cu regulile stabilite in anexele nr. II, V si VII.
    De asemenea, pozitiile pe valuta ale unei institutii vor putea fi compensate cu pozitiile pe valuta ale unei alte institutii, in conformitate cu regulile stabilite in anexa nr. IV si/sau anexa nr. VII. Totodata pozitiile pe marfuri ale unei institutii vor putea fi compensate cu pozitiile pe marfuri ale unei alte institutii, in conformitate cu regulile stabilite in anexa nr. VI si/sau in anexa nr. VII. Compensarile mentionate in primele doua alineate vor putea fi efectuate numai intre institutiile care indeplinesc, pe baza individuala, cerintele de capital impuse la art. 3 si 4.
    4. De asemenea, vor putea fi compensate pozitiile din trading book si, respectiv, pozitiile pe valuta si pe marfuri, aferente entitatilor economice localizate in tari terte Uniunii Europene si Romaniei, sub rezerva indeplinirii simultane a urmatoarelor conditii:
    (i) entitatile economice respective au fost autorizate intr-o tara terta Uniunii Europene si Romaniei si fie ca satisfac definitia institutiilor de credit prevazuta la art. 1 (1) primul subparagraf din Directiva 2000/12/EC, respectiv in Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, fie ca sunt recunoscute ca societati de investitii din tari terte;
    (ii) asemenea entitati economice se conformeaza, pe baza individuala, cu norme de adecvare a capitalului echivalente cu cele prevazute de Directiva 93/6/EEC;
    (iii) in tarile in cauza nu exista nici o reglementare care sa poata afecta semnificativ transferul fondurilor in cadrul grupului.

    Definitia fondurilor proprii consolidate
    5. La calculul fondurilor proprii pe baza consolidata se vor aplica prevederile cap. IV din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 11/2003.
    Art. 7
    Cerinte de raportare
    1. La solicitarea Bancii Nationale a Romaniei institutiile de credit din Romania vor furniza toate informatiile necesare pentru evaluarea modului in care acestea se conformeaza cu prezentele norme. Institutiile vor lua toate masurile necesare astfel incat mecanismele de control intern si procedurile administrative si contabile sa permita, in orice moment, verificarea conformitatii cu prezentele norme.
    2. Institutiile de credit din Romania vor intocmi si vor transmite raportarile in maniera specificata de Banca Nationala a Romaniei.
    3. Institutiile de credit din Romania vor raporta imediat Bancii Nationale a Romaniei orice caz in care contrapartidele acestora nu isi onoreaza obligatiile ce decurg din acordurile repo si reverse repo sau din operatiunile de dare de titluri/marfuri cu imprumut si din operatiuni de luare de titluri/marfuri cu imprumut.
    Art. 8
    Dispozitii specifice retelelor cooperatiste de credit

    Supravegherea efectuata de casa centrala
    1. In cazul retelelor cooperatiste de credit supravegherea pe baza individuala a adecvarii capitalului cooperativelor de credit va fi efectuata de catre casa centrala a acestora. In acest scop casa centrala va emite norme care vor fi elaborate pe baza principiilor prevazute de prezentele norme si care vor fi transmise spre avizare Bancii Nationale a Romaniei.

    Supravegherea efectuata de Banca Nationala a Romaniei
    2. Supravegherea pe baza individuala si, daca este cazul, pe baza consolidata a adecvarii capitalului caselor centrale ale retelelor cooperatiste de credit se realizeaza de catre Banca Nationala a Romaniei in conformitate cu metodele stabilite in prezentele norme, in normele Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile generale de consolidare, precum si in normele Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile contabile de consolidare.
    Supravegherea fiecarei retele cooperatiste de credit se realizeaza de catre Banca Nationala a Romaniei pe baza situatiei financiare agregate, intocmita de catre casa centrala a acesteia in conformitate cu normele Bancii Nationale a Romaniei care stabilesc regulile contabile de consolidare.
    Art. 9
    Atributii ale Bancii Nationale a Romaniei
    In scopul aplicarii prezentelor norme, Banca Nationala a Romaniei, prin intermediul Directiei supraveghere, va exercita urmatoarele atributii specifice:
    a) intocmirea listei cu societatile de investitii recunoscute din tari terte, mentionate la art. 2 pct. 4;
    b) intocmirea, pentru scopurile prezentelor norme, a unei liste cu casele de compensare recunoscute;
    c) avizarea regulilor mentionate la art. 2 pct. 6 alin. 1 lit. b) subpunctul (ii);
    d) aprobarea includerii in trading book a expunerilor datorate acordurilor reverse repo si operatiunilor de luare de titluri/marfuri cu imprumut, mentionate la art. 2 pct. 6 lit. b);
    e) examinarea procedurilor mentionate la art. 2 pct. 6 alin. 2;
    f) examinarea manierei de evaluare a titlurilor, mentionata la art. 2 pct. 12;
    g) revizuirea sistemelor de monitorizare si control al riscurilor de rata a dobanzii, mentionate la art. 3 pct. 4;
    h) aprobarea, dupa caz, a metodelor alternative de evaluare, mentionate la art. 5 pct. 2;
    i) avizarea normelor mentionate la art. 8 pct. 1 alin. 2;
    j) analizarea si aprobarea, dupa caz, a modelelor pe baza carora se calculeaza valorile delta, gama si vega, mentionate la anexa nr. II pct. 5 si in anexa nr. VI pct. 10;
    k) analizarea si aprobarea, dupa caz, a tratamentului compensatoriu mentionat in anexa nr. II pct. 8;
    l) analizarea, pe baza solicitarilor institutiilor de credit, a indicilor bursieri din punct de vedere al diversificarii, dupa cum este mentionat in anexa nr. II pct. 34;
    m) analizarea si aprobarea, dupa caz, a includerii in cadrul pozitiei deschise nete pe fiecare valuta a elementelor mentionate in anexa nr. IV pct. 3.1 liniuta a 4-a;
    n) exprimarea, dupa caz, a acordului in ceea ce priveste tratamentele prevazute in anexa nr. IV pct. 3.1 liniuta a 7-a;
    o) analizarea si acordarea, dupa caz, a aprobarilor prevazute in anexa nr. IV pct. 3.2 si 6;
    p) analizarea si luarea deciziilor cu privire la modelele interne, in conformitate cu prevederile anexei nr. VII.
    Art. 10
    Dispozitii tranzitorii si finale
    1. Maniera de intocmire si transmitere a raportarilor, prevazuta la art. 7 pct. 2, va fi stabilita de Banca Nationala a Romaniei ulterior emiterii prezentelor norme, pana la data intrarii in vigoare a acestora.
    2. Anexele nr. I - IX fac parte integranta din prezentele norme.

    Sanctiuni si masuri
    3. Nerespectarea de catre institutiile de credit a prezentelor norme atrage aplicarea sanctiunilor si/sau a masurilor prevazute, dupa caz, la art. 69 alin. 2 si, respectiv, la art. 70 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 189 alin. 2 si, respectiv, la art. 190 alin. 1 si la art. 191 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002, cu modificarile ulterioare, precum si la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Norme abrogate
    4. La data intrarii in vigoare a prezentelor norme se abroga Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 10/2002 privind instrumentele financiare derivate, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 610 din 16 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Intrare in vigoare
    5. Prezentele norme intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005.

                   Presedintele Consiliului de administratie
                        al Bancii Nationale a Romaniei,
                          Mugur Constantin Isarescu,
                                 guvernator

    ANEXA 1

    Instrumente:
    1. a) titluri transferabile (valori mobiliare):
    - titluri de capital in societati comerciale si alte titluri echivalente titlurilor de capital in societati comerciale;
    - obligatiuni si alte titluri de creanta, negociabile pe piata de capital; si
    - orice alte titluri negociate in mod curent, care dau dreptul de a achizitiona orice asemenea titlu transferabil prin subscriere sau schimb ori care dau nastere la decontare in numerar, excluzand instrumentele de plata;
    b) unitati in organisme de plasament colectiv;
    2. instrumente de piata monetara;
    3. contracte financiare futures, inclusiv instrumente echivalente celor care dau nastere la decontare in numerar;
    4. forward interest-rate agreements (FRAs);
    5. contracte swap pe rata dobanzii, valute si pe titluri de capital (actiuni);
    6. optiuni de cumparare sau de vanzare a oricarui instrument din aceasta anexa, inclusiv a instrumentelor echivalente celor care dau nastere la decontare in numerar. Aceasta categorie include, in special, optiuni pe valute si pe rata dobanzii.

    ANEXA 2

                            RISCUL DE POZITIE

    INTRODUCERE

    Compensarea

    1. Excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii fata de pozitiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanta si titluri convertibile, identice, precum si pe contracte financiare futures, optiuni, warrant-uri si warrant-uri acoperite, identice, va reprezenta pozitia sa neta pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea pozitiei nete, pozitiile pe instrumente financiare derivate vor fi tratate, dupa cum este prevazut la pct. 4 - 7, ca pozitii pe titlul/titlurile suport (sau pe valorile notionale). Titlurile de creanta asupra institutiei insesi, detinute de institutie, nu vor fi luate in considerare la calcularea riscului specific potrivit pct. 14.
    2. Nu va fi permisa compensarea intre un titlu convertibil si o pozitie de semn opus pe instrumentul suport al acestuia.
    3. Toate pozitiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite zilnic, inainte de a le agrega, in moneda de raportare, utilizand cel mai raspandit curs de schimb la vedere (spot) de pe piata. Pentru devizele pentru care Banca Nationala a Romaniei calculeaza si comunica cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anuntate in ziua respectiva.

    Instrumente speciale

    4. Contractele futures pe rata dobanzii, FRA-urile si angajamentele forward de cumparare sau vanzare a titlurilor de creanta vor fi tratate ca si combinatii de pozitii lungi si scurte. Astfel, o pozitie lunga pe contracte futures pe rata dobanzii va fi tratata ca o combinatie intre un imprumut cu scadenta la livrarea contractului futures si o detinere a unui activ a carui scadenta este egala cu cea a instrumentului sau a pozitiei notionale, reprezentand suport la contractul futures in cauza. In mod similar, un FRA vandut va fi tratat ca o pozitie lunga, cu o scadenta egala cu data decontarii plus perioada contractului, si o pozitie scurta, cu o scadenta egala cu data decontarii. Atat imprumutul, cat si activul detinut vor fi incluse in coloana administratiei centrale din tabelul nr. 1, in scopul calcularii cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe rata dobanzii si FRA-urilor. Un angajament forward de cumparare a unui titlu de creanta va fi tratat ca o combinatie intre un imprumut cu scadenta la data livrarii si o pozitie lunga spot pe insusi titlul de creanta. Imprumutul va fi inclus in coloana administratiei centrale din tabelul nr. 1, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanta in coloana corespunzatoare din cadrul aceluiasi tabel.
    In cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luata in considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul prezentei anexe sau folosind modelele interne descrise in anexa nr. VII. Institutiile vor trebui sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform celorlalte metode prevazute in prezentele norme. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se va realiza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile.
    5. Pentru scopurile prezentei anexe, optiunile pe rata dobanzii, titluri de creanta, titluri de capital, indici bursieri, contracte financiare futures, swap-uri si pe valute vor fi tratate ca si cum ar fi pozitii egale in valoare cu suma aferenta instrumentului suport la care se refera optiunea, inmultita cu valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel obtinute pot fi compensate cu orice pozitii de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei in cauza sau, in cazul in care nu este disponibila, precum si in cazul optiunilor tranzactionate pe OTC, cea calculata de institutia insasi, sub rezerva ca aceasta utilizeaza un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil si echivalent, bazat pe ipoteze suficient de prudente; in acest din urma caz institutia va notifica Banca Nationala a Romaniei cu privire la modelul ales, Banca Nationala a Romaniei urmand a decide cu privire la utilizarea acestuia.
    Totodata institutiile vor detine suficient capital pentru acoperirea cerintelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decat riscul delta. In scopul determinarii cerintelor de capital mentionate, institutiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevazuta in anexa nr. VIII.
    In cazul unei optiuni scrise, tranzactionata pe bursa, va putea fi luata in considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise in anexa nr. VII. Institutiile vor trebui sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform celorlalte metode prevazute in prezentele norme. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se va realiza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile. Cerinta pentru o optiune cumparata, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeasi ca si cea pentru instrumentul suport, dar fara sa depaseasca valoarea de piata a optiunii. Cerinta pentru o optiune scrisa, tranzactionata pe OTC, va fi stabilita in functie de instrumentul suport al acesteia.
    6. Warrant-urile aferente titlurilor de creanta si de capital vor fi tratate in acelasi mod ca si optiunile, conform pct. 5.
    7. Swap-urile vor fi tratate pentru scopurile riscului de rata a dobanzii pe aceeasi baza ca si instrumentele din bilant. Astfel, un swap pe rata dobanzii, in cadrul caruia o institutie primeste o rata a dobanzii variabila si plateste o rata a dobanzii fixa, va fi tratat ca fiind echivalent cu o pozitie lunga pe un instrument pe rata a dobanzii variabila cu scadenta egala cu perioada pana la urmatoarea data de fixare a ratei dobanzii si o pozitie scurta pe un instrument pe rata a dobanzii fixa cu aceeasi scadenta ca si swap-ul insusi.
    8. Cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, institutiile pot sa compenseze integral toate pozitiile pe instrumente financiare derivate vizate de pct. 4 - 7, care indeplinesc cel putin urmatoarele conditii:
    (i) pozitiile au aceeasi valoare si sunt exprimate in aceeasi moneda;
    (ii) rata de referinta (pentru pozitiile pe rata variabila) sau cuponul (pentru pozitiile pe rata fixa) are valoare apropiata;
    (iii) urmatoarea data de refixare a ratei sau, pentru pozitiile pe cupon fix, scadenta reziduala corespunde urmatoarelor limite:
    - mai putin de o luna: aceeasi zi;
    - intre o luna si un an: in cadrul a 7 zile;
    - peste un an: in cadrul a 30 de zile.
    9. O institutie, in cazul in care transfera titlurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea titularilor intr-un acord repo sau in cazul in care da cu imprumut titlurile in cadrul unei operatiuni de dare de titluri cu imprumut va include titlurile respective in calculul cerintei sale de capital, conform acestei anexe, cu conditia ca astfel de titluri sa indeplineasca criteriile prevazute la art. 2 pct. 6 lit. a).
    10. Pozitiile pe unitati in organismele de plasament colectiv vor fi supuse cerintelor de capital din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, si nu cerintelor pentru acoperirea riscului de pozitie conform acestei anexe.

    Riscuri generale si specifice

    11. Riscul de pozitie pe un titlu de creanta sau de capital tranzactionat (sau instrument financiar derivat pe un titlu de creanta ori de capital) va fi impartit in doua componente in vederea calcularii cerintei de capital pentru acoperirea acestuia. Prima componenta va fi cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a pretului instrumentului in cauza datorita factorilor legati de emitentul acestuia sau, in cazul unui instrument financiar derivat, de emitentul instrumentului suport. A doua componenta va acoperi riscul general - acesta este riscul de modificare a pretului instrumentului datorita unei modificari in nivelul ratelor dobanzii (in cazul unui titlu de creanta tranzactionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanta, tranzactionat) sau unei fluctuatii generale a pietei titlurilor de capital care nu este legata de nici un atribut specific titlurilor individuale (in cazul unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de capital).

    TITLURI DE CREANTA TRANZACTIONATE

    12. Institutia va clasifica pozitiile sale nete corespunzator monedei in care acestea sunt exprimate si va calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului general si a celui specific, separat pentru fiecare valuta individuala.

    Riscul specific

    13. Institutia va atribui pozitiile sale nete, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzatoare din tabelul nr. 1 pe baza scadentelor lor reziduale si, in continuare, le va inmulti cu ponderile indicate. Institutia va insuma pozitiile sale ponderate (indiferent daca acestea sunt lungi sau scurte) in vederea calcularii cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific.

    Tabelul nr. 1

 ______________________________________________________________________________
| Elemente aferente       |            Elemente eligibile            | Alte    |
| administratiei centrale |__________________________________________| elemente|
|                         | Pana la  | Peste 6 luni si    | Peste 24 |         |
|                         | 6 luni   | pana la 24 de luni | de luni  |         |
|                         | inclusiv | inclusiv           |          |         |
|_________________________|__________|____________________|__________|_________|
|          0,00%          |   0,25%  |        1,00%       |   1,60%  |  8,00%  |
|_________________________|__________|____________________|__________|_________|

    Riscul general

    a) Pe baza scadentei
    14. Procedura de calcul al cerintelor de capital pentru acoperirea riscului general implica doua etape de baza. In prima etapa toate pozitiile vor fi ponderate corespunzator scadentei (potrivit explicatiilor de la pct. 15) in vederea calcularii cerintei de capital necesare pentru acoperirea acestora. In a doua etapa cerintele de capital pot fi reduse in cazul in care o pozitie ponderata este detinuta in paralel cu o pozitie ponderata de semn opus, in cadrul aceleiasi benzi de scadenta. Reducerea cerintei de capital va fi, de asemenea, permisa in cazul in care pozitiile ponderate de semn opus se incadreaza in benzi de scadenta diferite, nivelul reducerii putand depinde atat de faptul ca cele doua pozitii apartin sau nu aceleiasi zone, cat si de zonele particulare de care apartin. Exista in total 3 zone (grupe de benzi de scadenta).
    15. Institutia va incadra pozitiile sale nete in benzile de scadenta corespunzatoare din col. 2 sau, dupa caz, col. 3 a tabelului nr. 2. Institutia va realiza acest lucru pe baza scadentei reziduale, in cazul instrumentelor pe rata fixa, si pe baza perioadei ramase pana la urmatoarea refixare a ratei dobanzii, in cazul instrumentelor la care rata dobanzii este refixata inainte de scadenta finala. Institutia va face, de asemenea, distinctie intre titlurile de creanta cu un cupon de 3% sau mai mult si cele cu un cupon de mai putin de 3% si, in consecinta, le va aloca in col. 2 sau col. 3 a tabelului nr. 2. In continuare, institutia le va inmulti pe fiecare dintre ele cu ponderea aferenta benzii de scadenta in cauza din col. 4 a tabelului nr. 2.
    16. Institutia va calcula in continuare suma pozitiilor lungi ponderate si, separat, suma pozitiilor scurte ponderate in fiecare dintre benzile de scadenta. Partea care corespunde de la cele doua sume amintite, intr-o banda de scadenta data, va reprezenta pozitia ponderata pusa in corespondenta in acea banda, in timp ce pozitia lunga reziduala sau pozitia scurta reziduala va reprezenta pozitia ponderata nepusa in corespondenta in aceeasi banda. In continuare se va calcula totalul pozitiilor ponderate puse in corespondenta in toate benzile.
    17. Pentru benzile incluse in fiecare dintre zonele din tabelul nr. 2, institutia va calcula totalurile pozitiilor lungi ponderate, nepuse in corespondenta, in vederea determinarii pozitiei lungi ponderate, nepusa in corespondenta pentru fiecare zona. In mod similar, totalurile aferente pozitiilor scurte ponderate nepuse in corespondenta, de la fiecare banda dintr-o anumita zona, vor fi insumate in vederea determinarii pozitiei scurte ponderate nepuse in corespondenta, pentru acea zona. Partea aferenta pozitiei lungi ponderate, nepusa in corespondenta pentru o zona data, care este pusa in corespondenta cu pozitia scurta ponderata, nepusa in corespondenta pentru aceeasi zona, va reprezenta pozitia ponderata pusa in corespondenta pentru zona respectiva. Partea ramasa a pozitiei lungi ponderate, nepusa in corespondenta, sau a pozitiei scurte ponderate, nepusa in corespondenta pentru o zona care nu a putut fi astfel pusa in corespondenta, va reprezenta pozitia ponderata nepusa in corespondenta pentru zona respectiva.

    Tabelul nr. 2

 ______________________________________________________________________________
| Zona |            Banda de scadenta           |Ponderea|    Modificarea      |
|      |________________________________________| (in %) |    presupusa a      |
|      |   Cupon de 3%     |    Cupon de mai    |        |    ratei dobanzii   |
|      |   sau mai mult    |    putin de 3%     |        |       (in %)        |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
|  (1) |        (2)        |         (3)        |   (4)  |          (5)        |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
| Unu  | 0 </= 1 luna      | 0 </= 1 luna       |  0,00  |           -         |
|      | > 1 </= 3 luni    | > 1 </= 3 luni     |  0,20  |         1,00        |
|      | > 3 </= 6 luni    | > 3 </= 6 luni     |  0,40  |         1,00        |
|      | > 6 </= 12 luni   | > 6 </= 12 luni    |  0,70  |         1,00        |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
| Doi  | > 1 </= 2 ani     | > 1,0 </= 1,9 ani  |  1,25  |         0,90        |
|      | > 2 </= 3 ani     | > 1,9 </= 2,8 ani  |  1,75  |         0,80        |
|      | > 3 </= 4 ani     | > 2,8 </= 3,6 ani  |  2,25  |         0,75        |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|
| Trei | > 4 </= 5 ani     | > 3,6 </= 4,3 ani  |  2,75  |         0,75        |
|      | > 5 </= 7 ani     | > 4,3 </= 5,7 ani  |  3,25  |         0,70        |
|      | > 7 </= 10 ani    | > 5,7 </= 7,3 ani  |  3,75  |         0,65        |
|      | > 10 </= 15 ani   | > 7,3 </= 9,3 ani  |  4,50  |         0,60        |
|      | > 15 </= 20 de ani| > 9,3 </= 10,6 ani |  5,25  |         0,60        |
|      | > 20 de ani       | > 10,6 </= 12,0 ani|  6,00  |         0,60        |
|      |                   | > 12,0 </= 20,0 ani|  8,00  |         0,60        |
|      |                   | > 20 de ani        | 12,50  |         0,60        |
|______|___________________|____________________|________|_____________________|

    18. In continuare va fi determinata suma aferenta pozitiei lungi (scurte) ponderate, nepusa in corespondenta din zona unu, care este pusa in corespondenta cu pozitia scurta (lunga) ponderata, nepusa in corespondenta din zona doi. Aceasta va fi utilizata la pct. 22 sub denumirea de pozitie ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si doi. In continuare va fi aplicata aceeasi procedura partii ramase din pozitia ponderata nepusa in corespondenta din zona doi si pozitia ponderata nepusa in corespondenta din zona trei, in vederea calcularii pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele doi si trei.
    19. La alegerea sa, institutia poate inversa ordinea in cadrul pct. 18, astfel incat sa calculeze pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele doi si trei inainte sa calculeze pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si doi.
    20. In continuare, in vederea determinarii pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele unu si trei, soldul pozitiei ponderate nepuse in corespondenta din zona unu va fi pus in corespondenta cu cel din zona trei, ramas dupa ce zona trei a fost pusa in corespondenta cu zona doi.
    21. Pozitiile reziduale, rezultate in urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere in corespondenta prevazute la pct. 18, 19 si 20, vor fi insumate.
    22. Cerinta de capital a institutiei va fi calculata prin insumarea urmatoarelor elemente:
    a) 10% din suma pozitiilor ponderate puse in corespondenta in toate benzile de scadenta;
    b) 40% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona unu;
    c) 30% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona doi;
    d) 30% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona trei;
    e) 40% din pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si doi si intre zonele doi si trei (a se vedea pct. 18);
    f) 150% din pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si trei;
    g) 100% din pozitiile ponderate reziduale nepuse in corespondenta.

    b) Pe baza duratei
    23. Institutiile vor putea sa utilizeze in vederea calcularii cerintei de capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanta tranzactionate, in locul sistemului stabilit la pct. 14 - 22, un sistem care reflecta durata, cu conditia ca institutia sa il utilizeze in mod coerent.
    24. Corespunzator unui asemenea sistem, institutia va lua valoarea de piata a fiecarui titlu de creanta cu rata fixa si va calcula randamentul la scadenta al acestuia, care este rata de actualizare implicita pentru titlul respectiv. In cazul instrumentelor cu rata variabila, institutia va lua valoarea de piata a fiecarui instrument si va calcula randamentul pornind de la ipoteza ca principalul este scadent la urmatoarea data de refixare a ratei dobanzii.
    25. In continuare, institutia va calcula durata modificata pentru fiecare titlu de creanta pe baza urmatoarei formule:

                         durata (D)
    Durata modificata = ------------,
                           (1+r)

    in care:

           m
          ___
         \       tCt
          >   ---------
         /___ (1 + r)^t
         t = 1
    D = ----------------,
           m
          ___
         \       Ct
          >   ---------
         /___ (1 + r)^t
         t = 1

    in care:
    r = randamentul la scadenta (a se vedea pct. 24);
    Ct = plata la momentul t;
    m = scadenta totala (a se vedea pct. 24).

    26. In continuare, institutia va inregistra fiecare titlu de creanta in zona corespunzatoare din tabelul nr. 3. Institutia va realiza acest lucru pe baza duratei modificate pentru fiecare instrument.

    Tabelul nr. 3

_____________________________________________
Zona   Durata modificata   Dobanda presupusa
           (in ani)        (modificare, in %)
_____________________________________________
(1)          (2)                   (3)
_____________________________________________
Unu       > 0 </= 1,0              1,0
_____________________________________________
Doi       > 1,0 </= 3,6            0,85
_____________________________________________
Trei      > 3,6                    0,7
_____________________________________________

    27. In continuare, institutia va calcula pozitia ponderata pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin inmultirea valorii sale de piata cu durata sa modificata si cu modificarea presupusa a ratei dobanzii aferente unui instrument caruia ii corespunde respectiva durata modificata (a se vedea col. 3 din tabelul nr. 3).
    28. Institutia va determina pozitiile sale lungi ponderate pe baza duratei, precum si pozitiile sale scurte ponderate pe baza duratei, in cadrul fiecarei zone. Suma rezultata din punerea in corespondenta, in fiecare zona, a pozitiilor lungi ponderate pe baza duratei cu pozitiile scurte ponderate pe baza duratei va reprezenta pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta pentru zona respectiva.
    29. In continuare, institutia va calcula pentru fiecare zona pozitiile ponderate pe baza duratei nepuse in corespondenta. Apoi va urma procedurile stabilite la pct. 18 - 21, pentru pozitiile ponderate nepuse in corespondenta.
    In continuare, va fi calculata cerinta de capital a institutiei ca suma a urmatoarelor elemente:
    a) 2% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta pentru fiecare zona;
    b) 40% din pozitiile ponderate pe baza duratei, puse in corespondenta intre zonele unu si doi si intre zonele doi si trei;
    c) 150% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta intre zonele unu si trei;
    d) 100% din pozitiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse in corespondenta.

    TITLURI DE CAPITAL

    30. Institutia va calcula suma pozitiilor sale nete lungi si suma pozitiilor sale nete scurte in conformitate cu pct. 1. Totalul celor doua sume va reprezenta pozitia bruta totala a institutiei. Diferenta dintre cele doua sume va reprezenta pozitia neta totala.

    Riscul specific

    31. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului specific, institutia va inmulti pozitia sa bruta totala cu 4% .

    Riscul general

    32. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului general, o institutie va inmulti pozitia sa neta totala cu 8% .

    Contracte futures pe indici bursieri

    33. Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale optiunilor pe contractele futures pe indici bursieri si ale optiunilor pe indici bursieri vor fi denumite in continuare contracte futures pe indici bursieri.
    34. Un contract futures pe indici bursieri va fi tratat ca si un titlu de capital individual. Totusi, riscul specific fata de acest titlu de capital individual va putea fi ignorat daca respectivul contract futures pe indici bursieri este tranzactionat pe o bursa si, in opinia Bancii Nationale a Romaniei, reprezinta un indice cu o diversificare larga.

    ANGAJAMENTE PE PRELUARE FERMA (UNDERWRITING)

    35. In cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta si de capital, institutia va putea sa foloseasca procedura ce urmeaza pentru calculul cerintelor de capital. In primul rand, aceasta va calcula pozitiile nete prin deducerea pozitiilor aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de catre terte parti, pe baza unor intelegeri formale; in al doilea rand, institutia va reduce pozitiile nete cu urmatorii factori de reducere:
    - pana la ziua lucratoare 0, inclusiv:   100%
    - ziua lucratoare 1:                      90%
    - zilele lucratoare 2 si 3:               75%
    - ziua lucratoare 4:                      50%
    - ziua lucratoare 5:                      25%
    - dupa ziua lucratoare 5:                  0% .
    Ziua lucratoare 0 va fi ziua lucratoare in care institutia devine neconditionat angajata in acceptarea unei cantitati cunoscute de titluri la un pret acceptat.
    In al treilea rand, institutia va calcula cerintele sale de capital folosind pozitiile reduse aferente angajamentelor de preluare ferma. Institutia va detine capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care exista intre momentul angajamentului initial si ziua lucratoare 1.

    ANEXA 3

                    RISCUL DE DECONTARE SI CONTRAPARTIDA

    RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE

    1. In cazul tranzactiilor in care titlurile de creanta, titlurile de capital si marfurile (excluzand acordurile repo si reverse repo si operatiunile de dare si luare de titluri/marfuri cu imprumut) nu sunt decontate dupa data de livrare scadenta (tranzactii nedecontate), o institutie trebuie sa calculeze diferenta de pret la care aceasta este expusa. Aceasta este diferenta dintre pretul de decontare agreat pentru titlul de creanta, titlul de capital sau marfa in cauza si valoarea de piata curenta, atunci cand diferenta poate implica o pierdere pentru institutie. In scopul calcularii cerintei de capital, aceasta diferenta trebuie inmultita cu factorul corespunzator din col. A a tabelului urmator:
__________________________________________
Numarul de zile lucratoare       Coloana A
dupa data scadenta a decontarii     (%)
__________________________________________
            5 - 15                   8
           16 - 30                  50
           31 - 45                  75
       46 sau mai mult             100
__________________________________________

    RISCUL DE CONTRAPARTIDA

    Tranzactii incomplete

    2.1. O institutie va trebui sa detina capital impotriva riscului de contrapartida daca:
    (i) aceasta a platit pentru titluri/marfuri inainte de a le primi sau a livrat titluri/marfuri inainte de a primi plata aferenta;
    si
    (ii) in cazul tranzactiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de cand aceasta a efectuat plata ori livrarea.
    2.2. Cerinta de capital va fi 8% din valoarea titlurilor/marfurilor sau a sumei datorate institutiei, inmultita cu ponderea de risc aplicabila contrapartidei relevante.

    Acorduri repo si reverse repo, operatiuni de dare sau luare de titluri/marfuri cu imprumut

    3.1. In cazul acordurilor repo si al operatiunilor de dare de titluri/marfuri cu imprumut, desfasurate pe baza titlurilor/marfurilor care sunt incluse in trading book, institutia va calcula diferenta dintre valoarea de piata a titlurilor/marfurilor si valoarea luata cu imprumut de catre institutie sau valoarea de piata a colateralului, atunci cand acea diferenta este pozitiva. In cazul acordurilor reverse repo si al operatiunilor de luare de titluri/marfuri cu imprumut, institutia va calcula diferenta dintre valoarea pe care institutia a dat-o cu imprumut sau valoarea de piata a colateralului si valoarea de piata a titlurilor/marfurilor pe care aceasta le-a primit, atunci cand acea diferenta este pozitiva.
    In cazul operatiunilor de luare de titluri/marfuri cu imprumut, institutiile vor putea sa nu includa suma aferenta colateralului in exces la calculul de mai sus, daca suma aferenta colateralului in exces este garantata astfel incat exista asigurarea ca, in orice situatie, institutiei ii va fi returnat colateralul in exces, in cazul incapacitatii de plata a contrapartidei sale.
    Dobanda calculata si neajunsa la scadenta va fi inclusa in calculul valorii de piata a sumelor date/luate cu imprumut si a colateralului.
    3.2. Cerinta de capital va fi de 8% din valoarea obtinuta conform pct. 3.1, inmultita cu ponderea de risc aplicabila contrapartidei relevante.

    Instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC

    4. Pentru a calcula cerintele de capital pentru instrumentele financiare derivate, tranzactionate pe OTC, institutiile vor aplica prevederile anexei nr. II din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003. Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate in conformitate cu art. 2 pct. 9 din prezentele norme.

    ALTE RISCURI

    5. Cerintele de capital privind solvabilitatea institutiilor de credit, din cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003, vor fi aplicate acelor expuneri (taxe, comisioane, dobanda, dividende si marje care corespund contractelor futures sau optiunilor, tranzactionate pe bursa) care nu sunt acoperite de prezenta anexa sau de anexa nr. II si care sunt legate direct de elementele incluse in trading book.
    Ponderile de risc ce vor fi aplicate contrapartidelor relevante vor fi determinate in conformitate cu art. 2 pct. 9.

    ANEXA 4

                              RISCUL VALUTAR

    1. Daca suma dintre pozitia sa neta totala pe valuta si pozitia sa neta pe aur, calculata in concordanta cu procedura stabilita mai jos, depaseste 2% din totalul fondurilor sale proprii, institutia va inmulti suma dintre pozitia sa neta totala pe valuta si pozitia sa neta pe aur cu 8% pentru a-si calcula cerinta de fonduri proprii care sa acopere riscul valutar.
    2. Va fi folosit un calcul in doua etape.
    3.1. In primul rand, va fi calculata pozitia deschisa neta a institutiei pe fiecare valuta (inclusiv moneda de raportare) si pe aur. Aceasta pozitie va consta din suma urmatoarelor elemente (pozitive ori negative):
    - pozitia spot neta (respectiv toate elementele de activ din care se scad elementele reprezentand datorii, inclusiv dobanda calculata si neajunsa la scadenta, pe valuta in cauza sau, pentru aur, pozitia neta spot pe aur);
    - pozitia forward neta (respectiv toate sumele de primit din care se scad sumele de platit in cadrul tranzactiilor forward pe valuta si pe aur, inclusiv futures pe valuta si pe aur si principalul aferent swap-urilor pe valuta care nu se reflecta in pozitia spot);
    - garantii irevocabile (si instrumente similare) care in mod sigur vor fi utilizate si, probabil, nu vor putea fi recuperate;
    - venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt inca angajate, dar sunt deja acoperite in intregime (pot fi incluse aici, la discretia institutiei raportoare si cu acordul prealabil al Bancii Nationale a Romaniei, venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost inca inregistrate in contabilitate, dar sunt deja acoperite in intregime prin tranzactii forward pe valuta). O asemenea optiune trebuie exercitata in mod coerent;
    - echivalentul delta net (sau calculat in functie de delta) al totalului portofoliului de optiuni pe valuta si pe aur;
    - valoarea de piata a altor optiuni (altele decat cele pe valuta si aur);
    - orice pozitii pe care o institutie le-a luat in mod deliberat pentru a se acoperi impotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului de capital (capital ratio) pot fi excluse de la calculul pozitiei valutare deschise nete. Asemenea pozitii trebuie sa fie de natura netranzactionabila sau structurala, iar excluderea acestora, precum si orice variatie a conditiilor privind excluderea lor vor necesita acordul Bancii Nationale a Romaniei. Acelasi tratament, supus acelorasi conditii ca si cele de mai sus, poate fi aplicat pozitiilor reprezentand elemente care sunt deja deduse la calculul fondurilor proprii.
    3.2. Institutiile vor putea sa utilizeze, cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale a Romaniei, valoarea actualizata neta cand se calculeaza pozitia deschisa neta pe fiecare valuta si pe aur.
    4. In al doilea rand, pozitiile lungi si scurte nete pe fiecare dintre valute, altele decat moneda de raportare, precum si pozitiile lungi sau scurte nete pe aur vor fi transformate in moneda de raportare la cele mai raspandite cursuri de schimb la vedere (spot) ale pietei. Pentru devizele pentru care Banca Nationala a Romaniei calculeaza si comunica cursurile de schimb se vor folosi cotatiile anuntate in ziua respectiva. Aceste pozitii vor fi, in continuare, adunate separat pentru a forma totalul pozitiilor nete scurte si, respectiv, totalul pozitiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste doua totaluri va reprezenta pozitia valutara neta totala a institutiei.
    5. Pentru scopurile aplicarii prezentei anexe, institutiile pot utiliza procedurile alternative prevazute la pct. 6 si 7.
    6. Institutiile vor putea sa mentina, cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale a Romaniei, cerinte de capital pentru acoperirea pozitiilor pe valute strans corelate, mai mici decat cele care ar rezulta din aplicarea pct. 1 - 4. Doua valute sunt considerate ca fiind strans corelate numai daca inregistrarea, in urmatoarele 10 zile lucratoare, a unei pierderi din pozitii egale si opuse pe astfel de valute - calculata pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3 ani sau 5 ani - de 4% sau mai putin din valoarea respectivei pozitii puse in corespondenta (exprimata in moneda de raportare) are o probabilitate de cel putin 99%, atunci cand se foloseste o perioada de observare de 3 ani, sau de cel putin 95%, cand se foloseste o perioada de 5 ani. Cerinta de fonduri proprii pentru pozitia pusa in corespondenta pe doua valute strans corelate va fi de 4%, inmultita cu valoarea pozitiei puse in corespondenta. Cerinta de capital pentru pozitiile pe valutele strans corelate, nepuse in corespondenta, precum si pentru toate pozitiile pe alte valute va fi de 8% de inmultit cu cea mai mare dintre suma pozitiilor nete scurte si suma pozitiilor nete lungi pe valutele respective, dupa eliminarea pozitiilor pe valutele strans corelate, puse in corespondenta.
    7. Institutiile vor putea ca, in cadrul oricarei metode descrise la pct. 1 - 6, pe care institutia o aplica, sa elimine pozitiile pe orice valuta care face obiectul unui acord interguvernamental, obligatoriu din punct de vedere legal, de limitare a variatiei acesteia fata de alte valute prevazute de acordul respectiv. Institutiile isi vor calcula pozitiile puse in corespondenta pe asemenea valute si le vor supune unei cerinte de capital care sa nu fie mai mica de jumatate din variatia maxima permisa, stabilita in respectivul acord interguvernamental, aferenta valutelor in cauza. Pozitiile nepuse in corespondenta pe respectivele valute vor fi tratate in acelasi mod si ca celelalte valute.
    8. Pozitiile nete pe valute compozite pot fi separate pe valutele componente in functie de cotele in vigoare.

    ANEXA 5

                             EXPUNERI MARI

    1. Institutiile la care se face referire la art. 4 pct. 2 vor monitoriza si vor controla expunerile lor fata de clienti individuali si grupuri de clienti, reprezentand un singur debitor, asa cum este definit in Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
    2. Expunerile fata de clientii individuali, care rezulta din trading book, vor fi calculate prin insumarea elementelor cuprinse la subpunctele (i), (ii) si (iii) de mai jos:
    (i) excedentul - atunci cand este pozitiv - al pozitiilor lungi fata de pozitiile scurte ale unei institutii pe toate instrumentele financiare emise de clientul in cauza (pozitia neta pe fiecare dintre diferitele instrumente calculandu-se conform metodelor prevazute in anexa nr. II);
    (ii) in cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta sau de capital, expunerea institutiei va fi reprezentata de expunerea sa neta (care este calculata prin deducerea acelor pozitii rezultate din angajamente de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de terte parti pe baza unei intelegeri formale) redusa cu factorii stabiliti la pct. 35 din anexa nr. II.
    Institutiile vor realiza un sistem de monitorizare si control al expunerilor rezultate din angajamente de preluare ferma in perioada dintre momentul angajamentului initial si ziua lucratoare 1, tinand cont de natura riscurilor intalnite pe pietele in cauza;
    (iii) expunerile fata de clientul in cauza, rezultate din tranzactii, acorduri si contracte la care se face referire in anexa nr. III si care sunt calculate in maniera descrisa in prezenta anexa, fara aplicarea ponderilor pentru riscul de contrapartida.
    3. Expunerile din trading book fata de grupurile de clienti reprezentand un singur debitor vor fi in continuare calculate prin insumarea expunerilor fata de clientii individuali dintr-un astfel de grup, calculate conform pct. 2.
    4. Expunerile totale fata de clienti individuali sau grupuri de clienti reprezentand un singur debitor vor fi calculate prin insumarea expunerilor care rezulta din trading book si a expunerilor care rezulta din afara trading book-ului, tinand cont de art. 9 pct. 5 - 7 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
    5. Expunerile totale ale institutiei fata de clientii individuali si grupurile de clienti reprezentand un singur debitor, calculate in conformitate cu pct. 4, vor fi raportate in conformitate cu cerintele de raportare privind expunerile mari prevazute in cadrul Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
    6. Suma expunerilor fata de clientii individuali si grupurile de clienti reprezentand un singur debitor va fi limitata in conformitate cu art. 9 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.
    7. Activele reprezentand creante si alte expuneri in instrumente financiare fata de societati de investitii din Uniunea Europeana, societati de investitii recunoscute din terte tari, case de compensare recunoscute si burse recunoscute vor fi supuse aceluiasi tratament acordat creantelor si expunerilor fata de institutiile de credit prin art. 9 pct. 6 lit. b) pct. 1 si 2 din Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2003.

    ANEXA 6

                              RISCUL DE MARFA

    1. Fiecare pozitie pe marfuri sau pe instrumente financiare derivate pe marfuri va fi exprimata in unitati de masura standard. Pretul spot pe fiecare marfa va fi exprimat in moneda de raportare.
    2. Pentru scopul calcularii riscului de piata, pozitiile pe aur sau pe instrumente financiare derivate pe aur vor fi considerate ca fiind supuse riscului valutar si vor fi tratate potrivit prevederilor anexei nr. IV sau anexei nr. VII, dupa caz.
    3. Institutiile pot exclude de la calcularea riscului de marfa pozitiile care sunt in adevaratul sens finantari de stocuri, doar pentru scopurile prezentei anexe.
    4. Riscul de rata a dobanzii si cel valutar, care nu sunt acoperite de prevederile acestei anexe, vor fi incluse la calcularea riscului general pentru titlurile de creanta tranzactionate si la calcularea riscului valutar.
    5. In cazul in care pozitia scurta devine scadenta inaintea pozitiei lungi, institutiile vor lua masuri impotriva riscului unei lipse de lichiditati care poate exista in unele piete.
    6. Pentru scopul pct. 19, excedentul pozitiilor lungi (scurte) al unei institutii fata de pozitiile sale scurte (lungi), pe aceeasi marfa si pe instrumente financiare derivate identice pe aceeasi marfa (contractele futures, optiunile si warrant-urile pe aceeasi marfa), reprezinta pozitia sa neta pe marfa respectiva. Pozitiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate, asa cum este prevazut la pct. 8, 9 si 10, ca pozitii pe marfa suport.
    7. Institutiile pot considera urmatoarele pozitii ca pozitii pe aceeasi marfa:
    - pozitii pe diferite subcategorii de marfuri in cazurile in care subcategoriile sunt livrabile una contra celeilalte; si
    - pozitii pe marfuri similare, daca acestea au caracteristici apropiate, putand fi substituite (fungibile), si daca poate fi stabilita o corelatie minima de 0,9 intre fluctuatiile de pret, pe durata a minimum un an.

    Instrumente speciale

    8. Contractele futures pe marfuri si angajamentele forward de a cumpara sau de a vinde marfuri individuale vor fi incorporate in sistemul de cuantificare ca valori notionale exprimate in unitati de masura standard si le va fi atribuita o scadenta in functie de data expirarii. In cazul unui contract futures tranzactionat pe bursa, va putea fi luata in considerare, ca cerinta de capital, marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau folosind modelele interne descrise in anexa nr. VII. Institutiile vor trebui sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform celorlalte metode prevazute in prezentele norme. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se va realiza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile.
    9. Swap-urile pe marfuri, in care o parte a tranzactiei este un pret fixat, iar cealalta este pretul de piata curent, vor fi incorporate in abordarea pe benzi de scadenta ca o serie de pozitii egale cu valoarea notionala a contractului, o pozitie corespunzand fiecarei plati aferente swap-ului, si vor fi incadrate in benzile de scadenta stabilite in tabelul de la pct. 13. Pozitiile sunt pozitii lungi daca institutia plateste un pret fix si primeste un pret variabil si sunt pozitii scurte daca institutia primeste un pret fix si plateste un pret variabil.
    In cazul swap-urilor pe marfuri in care tranzactiile aferente sunt in marfuri diferite, acestea vor fi raportate in benzile de scadenta relevante pentru abordarea pe benzi de scadenta.
    10. Pentru scopurile acestei anexe, optiunile pe marfuri sau pe instrumentele financiare derivate pe marfuri vor fi tratate ca si cum ar fi pozitii egale in valoare cu suma aferenta instrumentului suport la care se refera optiunea, inmultita cu valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel obtinute pot fi compensate cu orice pozitii de semn opus pe marfuri suport sau pe instrumente financiare derivate pe marfuri, identice. Valoarea delta utilizata va fi cea a bursei in cauza sau, in cazul in care nu este disponibila, precum si in cazul optiunilor tranzactionate pe OTC, cea calculata de institutia insasi, sub rezerva ca aceasta utilizeaza un model de tip standard (Cox, Ross, Rubinstein sau Black-Scholes) sau un model comparabil si echivalent bazat pe ipoteze suficient de prudente; in acest din urma caz institutia va notifica Banca Nationala a Romaniei cu privire la modelul ales, Banca Nationala a Romaniei urmand a decide cu privire la utilizarea acestuia.
    Totodata institutiile vor detine suficient capital pentru acoperirea cerintelor aferente riscurilor caracteristice optiunilor, altele decat riscul delta. In scopul determinarii cerintelor de capital mentionate, institutiile vor putea utiliza metoda delta-plus prevazuta in anexa nr. VIII.
    In cazul unei optiuni scrise pe marfuri, tranzactionata pe bursa, va putea fi luata in considerare, ca cerinta de capital, marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul prezentei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne descrise in anexa nr. VII. Institutiile vor trebui sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform celorlalte metode prevazute in prezentele norme. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se va realiza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile. Cerinta pentru o optiune pe marfuri cumparata, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeasi ca cea pentru marfa suport, dar fara sa depaseasca valoarea de piata a optiunii. Cerinta pentru o optiune scrisa, tranzactionata pe OTC, va fi stabilita in functie de marfa suport a acesteia.
    11. Warrant-urile referitoare la marfuri vor fi tratate in acelasi mod ca si optiunile pe marfuri, conform pct. 10.
    12. O institutie, in cazul in care transfera marfurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea marfurilor, in cadrul unui acord repo, sau in cazul in care da marfurile cu imprumut, in cadrul unui acord de dare de marfuri cu imprumut, va include asemenea marfuri la calculul cerintei sale de capital, conform acestei anexe.

    a) Abordarea pe benzi de scadenta (a se vedea exemplul din anexa nr. IX lit. C)
    13. Institutia va utiliza un tabel cu benzi de scadenta, separat pentru fiecare marfa, conform urmatorului tabel.
    Toate pozitiile pe acea marfa si toate pozitiile care sunt considerate ca fiind pozitii pe aceeasi marfa, conform pct. 7, vor fi incadrate in benzile de scadenta corespunzatoare.
    Stocurile fizice vor fi incadrate pe prima banda de scadenta.

    ______________________________
    Banda de scadenta  Rata spread
                            %
    ______________________________
           (1)             (2)
    ______________________________
        0 </= 1 luna       1,50
      > 1 </= 3 luni       1,50
      > 3 </= 6 luni       1,50
      > 6 </= 12 luni      1,50
      > 1 </= 2 ani        1,50
      > 2 </= 3 ani        1,50
      > 3 ani              1,50
    ______________________________

    14. Pozitiile pe aceeasi marfa sau care sunt considerate conform pct. 7 ca fiind pozitii pe aceeasi marfa pot fi compensate si li se pot atribui benzi de scadenta corespunzatoare pe baza neta pentru:
    - pozitiile pe contracte care au scadenta in aceeasi data; si
    - pozitiile pe contracte care inregistreaza unul fata de celalalt o diferenta de scadenta de 10 zile, daca contractele sunt tranzactionate pe piete care au date de livrare zilnice.
    15. Institutia va calcula in acest caz suma pozitiilor lungi si suma pozitiilor scurte in fiecare banda de scadenta. Suma pozitiilor lungi (scurte) puse in corespondenta cu pozitiile scurte (lungi) intr-o anumita banda de scadenta va reprezenta pozitia pusa in corespondenta in acea banda de scadenta, in timp ce pozitia reziduala lunga sau scurta va reprezenta pozitia nepusa in corespondenta pentru aceeasi banda.
    16. Acea parte a pozitiei lungi (scurte), nepusa in corespondenta in cadrul unei anumite benzi de scadenta, care este pusa in corespondenta cu pozitia scurta (lunga), nepusa in corespondenta in cadrul unei benzi de scadenta ulterioare, va reprezenta pozitia pusa in corespondenta intre doua benzi de scadenta. Acea parte a pozitiei lungi sau scurte nepusa in corespondenta, care nu poate fi astfel pusa in corespondenta, va reprezenta pozitia nepusa in corespondenta intre doua benzi de scadenta.
    17. Cerinta de capital a institutiei pentru fiecare marfa va fi calculata, pe baza benzilor de scadenta relevante, ca suma a urmatoarelor:
    (i) suma pozitiilor lungi si scurte puse in corespondenta, inmultita cu rata spread corespunzatoare asa cum este indicat in a doua coloana a tabelului de la pct. 13, pentru fiecare banda de scadenta, si inmultita cu pretul spot al marfii;
    (ii) pozitia pusa in corespondenta intre doua benzi de scadenta, inmultita, pentru fiecare banda de scadenta in care o pozitie nepusa in corespondenta este reportata, cu 0,6% (rata carry) si cu pretul spot al marfii;
    (iii) pozitiile reziduale nepuse in corespondenta, inmultite cu 15% (rata outright) si cu pretul spot al marfii.
    18. Cerinta de capital totala a institutiei pentru riscul de marfa va fi calculata ca suma a cerintelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 17.

    b) Abordarea simplificata
    19. In scopul calcularii cerintelor de capital pentru riscul de marfa, institutiile pot opta pentru abordarea simplificata. Cerinta de capital a institutiei pentru fiecare marfa va fi calculata ca suma a:
    (i) 15% din pozitia neta, lunga sau scurta, inmultita cu pretul spot al marfii;
    (ii) 3% din pozitia bruta, lunga plus scurta, inmultita cu pretul spot al marfii;
    20. Cerinta de capital totala a institutiei pentru riscul de marfa va fi calculata ca suma a cerintelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 19.

    ANEXA 7

                             MODELE INTERNE

    1. Institutiile vor putea, in conditiile stabilite in aceasta anexa, sa calculeze cerintele de capital pentru riscul de pozitie, riscul valutar si/sau riscul de marfa prin utilizarea propriilor modele interne de management al riscului, in loc de utilizarea metodelor descrise in anexele nr. II, IV si VI, sau a unei combinatii intre acestea. In fiecare caz va fi necesara recunoasterea prealabila din partea Bancii Nationale a Romaniei in ceea ce priveste utilizarea modelelor pentru scopurile supravegherii capitalului.
    2. Recunoasterea va fi acordata numai daca, in opinia Bancii Nationale a Romaniei, sistemul de management al riscului detinut de catre institutie este solid din punct de vedere conceptual si este implementat cu profesionalism si daca, in mod particular, urmatoarele standarde calitative sunt indeplinite:
    (i) modelul intern de cuantificare a riscului face parte integranta din procesul institutiei de management zilnic al riscului si serveste ca baza pentru raportarea catre managementul superior al institutiei a expunerilor la risc;
    (ii) institutia are o unitate de control al riscului care este independenta de unitatile care desfasoara activitati de tranzactionare si care raporteaza direct managementului superior. Unitatea respectiva trebuie sa fie responsabila pentru proiectarea si implementarea sistemului institutiei de management al riscului. Aceasta va produce si va analiza rapoarte zilnice asupra rezultatelor modelului de cuantificare a riscului si asupra masurilor adecvate care trebuie luate, exprimate ca limite de tranzactionare;
    (iii) consiliul de administratie al institutiei si managementul superior sunt implicate in mod activ in procesul de control al riscului, iar rapoartele zilnice realizate de catre unitatea de control al riscului sunt revazute de catre un nivel al managementului cu un nivel de autoritate suficient pentru a impune atat diminuarea pozitiilor luate de catre cei care tranzactioneaza in mod individual, cat si diminuarea expunerii totale la risc a institutiei;
    (iv) institutia are personal suficient de numeros si de calificat in utilizarea modelelor sofisticate in domeniile tranzactionarii, controlului riscului, auditului si al back-office-ului;
    (v) institutia a stabilit proceduri pentru monitorizarea si asigurarea respectarii setului de documente care stabilesc politicile si procedurile de control interne privind functionarea generala a sistemului de cuantificare a riscului;
    (vi) modelele institutiei au un istoric care dovedeste acuratetea rezonabila in cuantificarea riscului;
    (vii) institutia deruleaza in mod frecvent un program riguros de stress-testing (simulare de criza), iar aceste rezultate sunt revazute de catre managementul superior si se reflecta in politicile si in limitele pe care acesta le stabileste;
    (viii) institutia trebuie sa desfasoare, ca parte componenta a procesului periodic de audit intern, o revizuire independenta a sistemului sau de cuantificare a riscului. Aceasta revizuire trebuie sa includa atat activitatile unitatii care desfasoara activitati de tranzactionare, cat si activitatile unitatii independente de control al riscului. Cel putin o data pe an institutia trebuie sa desfasoare o revizuire a procesului general de management al riscului. Revizuirea trebuie sa aiba in vedere:
    - caracterul adecvat al documentatiei sistemului si procesului de management al riscului, precum si organizarea unitatii de control al riscului;
    - integrarea rezultatelor cuantificarii riscului de piata in cadrul managementului zilnic al riscului si integritatea sistemului de informare a managementului;
    - procesul pe care institutia il utilizeaza pentru aprobarea modelelor de evaluare a riscului si pentru aprobarea sistemelor de evaluare care sunt folosite de catre personalul din front- si back-office;
    - intinderea riscurilor de piata surprinse de catre modelul de cuantificare a riscului si validitatea oricaror schimbari semnificative in cadrul procesului de cuantificare a riscului;
    - acuratetea si caracterul complet al datelor aferente pozitiilor, exactitatea si pertinenta in ceea ce priveste volatilitatea si ipotezele de corelatie si exactitatea calculelor de evaluare si de senzitivitate la risc;
    - procesul de verificare pe care institutia il utilizeaza la evaluarea coerentei, actualitatii si fiabilitatii datelor-sursa folosite pentru rularea modelelor interne, inclusiv independenta unor asemenea surse; si
    - procesul de verificare pe care institutia il utilizeaza la evaluarea procesului de back-testing, care este derulat cu scopul de a evalua acuratetea modelului.
    3. Institutia va monitoriza acuratetea si eficacitatea modelului sau prin derularea unui proces de back-testing. Acest proces trebuie sa furnizeze o comparatie, pentru fiecare zi lucratoare, intre nivelul valorii la risc (value-atrisk) pe o zi, obtinut in urma aplicarii modelului folosit de institutie pe baza pozitiilor portofoliului de la sfarsitul zilei, si nivelul variatiei pe o zi a valorii portofoliului, constatat la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare. Banca Nationala a Romaniei va examina capacitatea institutiei de a efectua back-testing-ul, atat in ceea ce priveste schimbarile actuale in valoarea portofoliului, cat si in ceea ce priveste schimbarile ipotetice. Efectuarea back-testing-ului in ceea ce priveste schimbarile ipotetice in valoarea portofoliului se bazeaza pe o comparatie intre valoarea portofoliului la sfarsitul zilei si, presupunand pozitii neschimbate, valoarea portofoliului la sfarsitul zilei urmatoare. In cazul in care Banca Nationala a Romaniei considera ca procesul de back-testing al unei institutii prezinta deficiente, institutia respectiva trebuie sa ia masuri adecvate pentru imbunatatirea acestui proces.
    4. In scopul calcularii cerintelor de capital pentru riscul specific aferent pozitiilor pe titluri de capital si pe titluri de creanta tranzactionate, institutiile pot utiliza, cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale a Romaniei, un model intern daca, in plus fata de respectarea conditiilor din cuprinsul acestei anexe, modelul:
    - explica istoricul variatiei de pret in cadrul portofoliului;
    - surprinde concentrarea ca volum si schimbarile de compozitie a portofoliului;
    - este robust in cazul unui mediu advers;
    - este validat prin back-testing care vizeaza evaluarea faptului daca riscul specific este surprins cu acuratete. In cazul in care procesul de back-testing este realizat pe baza de subportofolii relevante, subportofoliile respective trebuie alese intr-o maniera coerenta.
    5. Institutiile care utilizeaza modele interne ce nu sunt recunoscute conform pct. 4 vor fi supuse unei cerinte de capital separate pentru riscul specific, calculata conform anexei nr. II.
    6. Pentru scopul pct. 10 subpunctul (ii), rezultatele aferente calculelor proprii ale institutiilor vor fi inmultite cu un factor de multiplicare de cel putin 3.
    7. Factorul de multiplicare va fi majorat cu un factor complementar intre 0 si 1, potrivit urmatorului tabel, in functie de numarul de depasiri puse in evidenta de catre back-testing, pentru ultimele 250 de zile lucratoare. Institutiile vor calcula depasirile intr-un mod coerent, pe baza back-testing-ului, fie in ceea ce priveste schimbarile actuale in valoarea portofoliului, fie in ceea ce priveste schimbarile ipotetice. O depasire reprezinta o schimbare de o zi in valoarea portofoliului care depaseste cuantificarea valorii la risc aferente zilei respective, generata de modelul institutiei. Pentru scopul determinarii factorului complementar, numarul de depasiri va fi evaluat cel putin trimestrial.

__________________________________________
Numarul de depasiri  Factorul complementar
__________________________________________
  Mai putine de 5            0,00
         5                   0,40
         6                   0,50
         7                   0,65
         8                   0,75
         9                   0,85
  10 sau mai multe           1,00
__________________________________________

    In cazuri individuale si in cazuri datorate unor situatii exceptionale Banca Nationala a Romaniei va acorda derogare de la cerinta de a majora factorul de multiplicare cu factorul complementar corespunzator tabelului de mai sus numai in conditiile in care institutia demonstreaza in mod convingator ca asemenea majorare este nejustificata si ca modelul este in esenta solid.
    Daca se inregistreaza depasiri numeroase, indicand astfel ca modelul nu este suficient de exact, Banca Nationala a Romaniei va revoca recunoasterea modelului sau va impune masuri adecvate pentru a asigura imbunatatirea cu promptitudine a modelului.
    Pentru a permite Bancii Nationale a Romaniei sa monitorizeze pe baza continua corectitudinea factorului complementar, institutiile vor notifica acesteia cu promptitudine, in orice caz nu mai tarziu de 5 zile lucratoare, depasirile care rezulta din back-testing si care, conform tabelului de mai sus, ar implica o crestere a factorului complementar.
    8. Daca modelul institutiei este recunoscut de catre Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu pct. 4, in scopul calcularii cerintelor de capital pentru acoperirea riscului specific institutia va majora cerinta sa de capital calculata conform pct. 6, 7 si 10 prin majorarea nivelurilor valorii la risc a subportofoliilor de pozitii pe titluri de capital si pe titluri de creanta care contin risc specific. Institutiile sunt obligate sa identifice a priori structura subportofoliilor lor si sa nu o modifice fara acordul Bancii Nationale a Romaniei.
    9. Banca Nationala a Romaniei va acorda derogare de la cerinta de majorare prevazuta la pct. 8 numai daca institutia demonstreaza ca, in conformitate cu standardele internationale recunoscute, modelul sau surprinde, de asemenea, cu acuratete riscul de eveniment si cel de neplata pentru pozitiile sale pe titluri de capital si pe titluri de creanta tranzactionate.
    10. Fiecare institutie trebuie sa indeplineasca cerinta de capital exprimata ca cea mai mare dintre:
    (i) nivelul valorii la risc aferent zilei precedente, cuantificat conform parametrilor specificati in prezenta anexa;
    (ii) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc din ultimele 60 de zile lucratoare, inmultita cu factorul mentionat la pct. 6, ajustata cu factorul mentionat la pct. 7.
    11. Modul de calcul al valorii la risc va fi supus urmatoarelor standarde minime:
    (i) calcularea valorii la risc cel putin zilnic;
    (ii) un interval de incredere unilateral de 99%;
    (iii) o perioada de detinere echivalenta cu 10 zile;
    (iv) o perioada efectiva de observare de cel putin un an, cu exceptia cazului in care se justifica o perioada de observare mai scurta datorita unei majorari subite si semnificative a volatilitatii preturilor;
    (v) actualizarea trimestriala a datelor.
    12. Modelul va trebui sa surprinda cu acuratete toate riscurile de pret, cu caracter material, ale pozitiilor pe optiuni sau pe instrumente similare acestora, iar orice alte riscuri care nu sunt surprinse de catre model vor trebui sa fie acoperite in mod adecvat de fondurile proprii.
    13. Modelul de cuantificare a riscului va surprinde un numar suficient de factori de risc, in functie de nivelul activitatii institutiei pe pietele respective. Vor fi respectate cel putin urmatoarele prevederi:
    (i) pentru riscul de rata a dobanzii sistemul de cuantificare a riscului va incorpora un set de factori de risc corespunzator ratelor dobanzii pe fiecare valuta in care institutia inregistreaza pozitii senzitive la rata dobanzii, in bilant si in afara bilantului. Institutia va modela curbele de randament folosind una dintre abordarile general acceptate. Pentru expunerile cu caracter material la riscul de rata a dobanzii in valute si in piete importante, curba de randament va fi divizata in minimum 6 benzi de scadenta pentru a surprinde variatiile volatilitatii ratelor de-a lungul curbei de randament. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul fluctuatiilor, care nu sunt perfect corelate, dintre diferitele curbe de randament;
    (ii) pentru riscul valutar sistemul de cuantificare a riscului va incorpora factorii de risc corespunzatori aurului si valutelor individuale in care sunt denominate pozitiile institutiei;
    (iii) pentru riscul legat de titluri de capital sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel putin pentru fiecare dintre pietele de titluri de capital in care institutia detine pozitii semnificative;
    (iv) pentru riscul de marfa sistemul de cuantificare a riscului va utiliza un factor de risc separat, cel putin pentru fiecare marfa in care institutia detine pozitii semnificative. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul legat de fluctuatiile, care nu sunt perfect corelate, intre marfuri similare dar nu identice, precum si expunerea la modificarile preturilor forward aparuta ca urmare a decalajului scadentelor. De asemenea, acesta va tine cont de caracteristicile pietei, mai ales datele de livrare si libertatea de manevra a operatorilor in ceea ce priveste inchiderea pozitiilor.
    14. Institutiile vor putea sa utilizeze corelatii empirice in cadrul si de-a lungul categoriilor de risc in cazul in care, in opinia Bancii Nationale a Romaniei, sistemul de cuantificare a corelatiilor al institutiei este solid si implementat cu profesionalism.

    ANEXA 8

                           METODA DELTA-PLUS

    In scopul determinarii cerintelor pentru riscul general aferent optiunilor, suplimentar cerintelor de capital legate de riscul delta, se vor calcula cerinte de capital pentru riscurile gama si vega. In acest sens, institutiile vor cuantifica valorile gama (care masoara variatia lui delta in raport cu variatia valorii instrumentului-suport) si, respectiv, vega (care masoara variatia pretului unei optiuni in raport cu variatia volatilitatii), separat, pentru fiecare pozitie pe optiuni.
    Cerintele de capital vor fi calculate astfel (a se vedea si exemplul din anexa nr. IX, lit. B):
    (i) pentru fiecare optiune va fi calculat riscul gama (impactul gama) astfel:

                                   2
    Riscul gama = 1/2 x Gama x (VS) ,

    in care:
    VS = variatia instrumentului-suport al optiunii;

    (ii) VS va fi calculata dupa cum urmeaza:
    - pentru optiuni pe titluri de capital si indici bursieri, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piata a instrumentului-suport;
    - pentru optiuni pe marfuri, VS va fi egala cu 15% din valoarea de piata a instrumentului-suport;
    - pentru optiuni pe valute si aur, VS va fi egala cu 8% din valoarea de piata a instrumentului-suport. In cazul unei optiuni pe valute strans corelate, VS va fi de 4%;
    - pentru optiuni pe rata dobanzii:
    - in cazul in care instrumentul-suport este un titlu de creanta, VS va fi egala cu valoarea de piata a instrumentului-suport x ponderea (corespunzator col. 4 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
    - in cazul in care instrumentul-suport este rata dobanzii, VS va fi egala cu modificarea presupusa a ratei dobanzii (corespunzator col. 5 din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II);
    (iii) pentru scopul efectuarii acestui calcul, urmatoarele pozitii vor fi tratate ca fiind pe acelasi instrument-suport:
    - in cazul ratelor dobanzii: pozitiile din cadrul fiecarei benzi de scadenta prevazute in tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II (pozitiile vor fi incadrate in tabele separate pentru fiecare valuta);
    - in cazul titlurilor de capital si al indicilor bursieri: pozitiile din cadrul fiecarei piete nationale;
    - in cazul valutelor si al aurului: pozitiile aferente fiecarei perechi de valute si aurului;
    - in cazul marfurilor: pozitiile pe fiecare marfa definita conform pct. 7 din anexa nr. VI;
    (iv) fiecare optiune pe acelasi instrument-suport va avea un impact gama pozitiv sau negativ. Aceste impacturi gama individuale vor fi insumate, rezultand pentru fiecare instrument-suport un impact gama net pozitiv sau negativ. Numai acele impacturi gama nete negative vor fi incluse la calculul cerintelor de capital);
    (v) cerinta de capital totala pentru riscul gama va fi reprezentata de suma valorilor absolute ale impacturilor gama nete negative;
    (vi) riscul vega va fi calculat astfel:

    Riscul vega = Vega x (variatia relativa a volatilitatii),

    in care: variatia relativa a volatilitatii este, pentru toate categoriile de risc, 25% din volatilitatea presupusa (implicita) a optiunii;

    (vii) cerinta totala de capital pentru riscul vega va fi suma valorilor absolute ale cerintelor individuale de capital care au fost calculate pentru riscul vega.

    ANEXA 9

                          EXEMPLE DE CALCUL

    A. Exemplu privind calcularea cerintei de capital pentru riscul general aferent instrumentelor pe rata dobanzii prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta

    1. O institutie detine urmatoarele pozitii:
    - obligatiune (bond) a carei valoare de piata este de 13,33 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de 8 ani si cupon de 8%;
    - titlu de stat a carui valoare de piata este de 75 milioane EUR, cu o scadenta reziduala de doua luni si cupon de 7%;
    - swap pe rata dobanzii*1), in valoare de 150 milioane EUR, la care banca primeste o rata a dobanzii variabila si plateste o rata fixa, a carei data de refixare urmatoare este dupa 9 luni, iar scadenta reziduala a swap-ului este de 8 ani;
    - pozitie lunga pe un contract futures pe rata dobanzii*1), in valoare de 50 milioane EUR, a carei data de livrare este dupa 6 luni, iar scadenta reziduala a instrumentului-suport, respectiv titlul de stat, este de 3,5 ani.
------------
    *1) Pozitia trebuie raportata ca valoare de piata a pozitiei notionale-suport. In functie de rata curenta a dobanzii, valoarea de piata a fiecaruia dintre cele doua segmente ale swap-ului [respectiv, o obligatiune cu rata fixa (bond) cu scadenta reziduala de 8 ani si o obligatiune cu rata variabila (floater) cu scadenta reziduala de 9 luni] poate fi mai mare sau mai mica decat valoarea notionala. Pentru simplificare, exemplul presupune ca rata curenta a dobanzii este identica cu cea pe care se bazeaza swap-ul.

    2. Tabelul nr. 1 prezinta modul in care aceste pozitii sunt incadrate in benzi de scadenta si sunt ponderate corespunzator ponderilor din tabelul nr. 2 de la pct. 17 din anexa nr. II. Dupa ponderarea pozitiilor vor fi parcurse urmatoarele etape de calcul:
    a) se calculeaza cerinta de capital aferenta pozitiilor ponderate puse in corespondenta in toate benzile de scadenta - in cazul de fata numai pentru banda de scadenta 7 - 10 ani: pozitia pusa in corespondenta in aceasta banda de scadenta este 0,5 (cea mai mica dintre valoarea absoluta a pozitiilor ponderate lungi insumate si valoarea absoluta a pozitiilor ponderate scurte insumate, din cadrul aceleiasi benzi de scadenta) care conduce la o cerinta de capital de 10% x 0,5 = 0,05 = 50.000 EUR [conform pct. 22 lit. a) din anexa nr. II]. Pozitia scurta neta ramasa este de -5,125;
    b) se calculeaza cerinta de capital din cadrul fiecarei zone: intrucat numai in zona unu exista mai mult de o pozitie, cerinta de capital de acest tip poate fi calculata numai pentru aceasta zona. In acest scop, pozitia pusa in corespondenta este determinata ca fiind egala cu 0,2 (cea mai mica dintre valoarea absoluta a pozitiilor ponderate lungi insumate si valoarea absoluta a pozitiilor ponderate scurte insumate din cadrul aceleiasi zone). Cerinta de capital aferenta zonei unu este de 40% x 0,2 = 0,08 = 80.000 EUR [conform pct. 22 lit. b) din anexa nr. II]. Pozitia lunga neta ramasa in zona unu este de +1,00;
    c) se calculeaza cerinta de capital aferenta pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele adiacente: dupa calcularea pozitiei nete din zona unu, pozitiile ramase sunt urmatoarele: zona unu +1,00, zona doi +1,125, zona trei -5,125. Pozitia pusa in corespondenta intre zonele doi si trei este 1,125 (cea mai mica dintre valorile absolute ale pozitiilor lungi si scurte aferente zonelor adiacente). Cerinta de capital in acest caz este de 40% x 1,125 = 0,45 = 450.000 EUR [conform pct. 22 lit. e) din anexa nr. II];
    d) se calculeaza cerinta de capital aferenta pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele unu si trei: pozitiile ramase in zonele unu si trei sunt +1,00 (pozitie lunga) si, respectiv, -4,00 (pozitie scurta). Cerinta de capital aferenta pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele unu si trei este de 150% x 1,00 = 1,5 = 1.500.000 EUR [conform pct. 22 lit. f) din anexa nr. II];
    e) pozitia ponderata reziduala nepusa in corespondenta este 3,00, ceea ce conduce la o cerinta de capital de 3.000.000 EUR [conform pct. 22 lit. g) din anexa nr. II].

    Tabelul nr. 1

                                                            (milioane EUR)
 _________________________________________________________________________
|            |           Zona 1                 |         Zona 2          |
|____________|__________________________________|_________________________|
|  Banda de  | 0 - 1 | 1 - 3 |  3 - 6  | 6 - 12 | 1 - 2 | 2 - 3 |  3 - 4  |
|  scadenta  |_______|_______|_________|________|_______|_______|_________|
|            |              Luni                |           Ani           |
|____________|__________________________________|_________________________|
|  Pozitie   |       |  +75  |   -50   |  +150  |       |       |   +50   |
|            |       | Titlu | Futures |  Swap  |       |       | Futures |
|            |       | de    |         |        |       |       |         |
|            |       | stat  |         |        |       |       |         |
|____________|_______|_______|_________|________|_______|_______|_________|
|  Pondere   |  0,00 | 0,20  |   0,40  |  0,70  | 1,25  |  1,75 |   2,25  |
|    (%)     |       |       |         |        |       |       |         |
|____________|_______|_______|_________|________|_______|_______|_________|


  - continuare -

 ____________________________________________________________________
|            |                     Zona 3                            |
|____________|_______________________________________________________|
|  Banda     | 4 - 5 | 5 - 7 | 7 - 10 | 10 - 15 | 15 - 20 | peste 20 |
|  de        |_______|_______|________|_________|_________|__________|
|  scadenta  |                        Ani                            |
|____________|_______________________________________________________|
|  Pozitie   |       |       |  -150  |         |         |          |
|            |       |       |  Swap  |         |         |          |
|            |       |       | +13,33 |         |         |          |
|            |       |       |  Oblig.|         |         |          |
|____________|_______|_______|________|_________|_________|__________|
|  Pondere   |  2,75 |  3,25 |  3,75  |   4,50  |   5,25  |   6,00   |
|    (%)     |       |       |        |         |         |          |
|____________|_______|_______|________|_________|_________|__________|

 ______________________________________________________________________________
|        |        Zona 1       |    Zona 2    |             Zona 3             |
|________|_____________________|______________|________________________________|
|Banda   |0-1| 1-3 | 3-6 | 6-12|1-2|2-3| 3-4  |4-5|5-7| 7-10 |10-15|15-20|peste|
|de      |   |     |     |     |   |   |      |   |   |      |     |     |  20 |
|scadenta|___|_____|_____|_____|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
|        |         Luni        |                      Ani                      |
|________|_____________________|_______________________________________________|
|Pozitie |   |+0,15|-0,20|+1,05|   |   |+1,125|   |   |-5,625|     |     |     |
|   x    |   |     |     |     |   |   |      |   |   |+0,5  |     |     |     |
|Pondere |   |     |     |     |   |   |      |   |   |      |     |     |     |
|________|___|_____|_____|_____|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
|Cerinta |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|0,5 x |xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|de      |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|10%   |xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|capital |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|= 0,05|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|[pct. 22|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|      |xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|lit. a)]|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|      |xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|________|___|_____|_____|_____|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
|Cerinta |  0,20 x 40% = 0,08  |xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|de      |                     |xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|capital |                     |xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|[pct. 22|                     |xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|lit. b)]|                     |xxx|xxx|xxxxxx|xxx|xxx|xxxxxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|
|________|_____________________|___|___|______|___|___|______|_____|_____|_____|
|Cerinta |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|             1,125 x 40% = 0,45                |
|de      |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|                                               |
|capital |xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|                                               |
|[pct. 22|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|                                               |
|lit. e)]|xxx|xxxxx|xxxxx|xxxxx|                                               |
|________|___|_____|_____|_____|_______________________________________________|
|Cerinta |                      1,00 x 150% = 1,5                              |
|de      |                                                                     |
|capital |                                                                     |
|[pct. 22|                                                                     |
|lit. f)]|                                                                     |
|________|_____________________________________________________________________|

    3. Cerinta totala de capital in acest exemplu este data de suma urmatoarelor:
    - Cerinta de capital [pct. 22 lit. a) din anexa nr. II]     50.000 EUR
    - Cerinta de capital [pct. 22 lit. b) din anexa nr. II]     80.000 EUR
    - Cerinta de capital [pct. 22 lit. e) din anexa nr. II]    450.000 EUR
    - Cerinta de capital [pct. 22 lit. f) din anexa nr. II]  1.500.000 EUR
    - Cerinta de capital [pct. 22 lit. g) din anexa nr. II]  3.000.000 EUR
                  TOTAL:                                     5.080.000 EUR

    B. Exemplu de calcul al cerintelor de capital prin utilizarea metodei delta-plus

    1. Presupunem ca o institutie are o optiune short call de tip european (optiune care poate fi exercitata numai la data expirarii) pe marfa, cu un pret de exercitiu de 490 si o valoare de piata a instrumentului-suport, la 12 luni de la data expirarii optiunii, egala cu 500; o rata de dobanda fara risc (risk-free) de 8% pe an si volatilitatea de 20% . Valoarea delta curenta pentru aceasta pozitie este, corespunzator formulei Black-Scholes, de -0,721 (ceea ce inseamna ca pretul optiunii variaza cu -0,721 daca pretul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea gama este, corespunzator formulei mentionate, de -0,0034 (ceea ce inseamna ca valoarea delta variaza cu -0,0034, respectiv de la -0,721 la -0,7244, daca pretul instrumentului-suport variaza cu 1). Valoarea curenta a optiunii este de 65,48.
    2. Intr-o prima etapa se va multiplica valoarea de piata a marfii cu valoarea absoluta a lui delta.

    500 x 0,721 = 360,5

    In continuare, pozitia ponderata in functie de delta (echivalentul delta) va fi inclusa in calculul descris in cadrul anexei nr. VI. In cazul in care institutia utilizeaza abordarea pe benzi de scadenta si nu mai exista alte pozitii, in vederea calcularii cerintei de capital pentru riscul delta pozitia ponderata in functie de delta va fi multiplicata cu 0,15.

    360,5 x 0,15 = 54,075

    3. Urmatoarele etape prezinta modalitatea de calcul al cerintelor de capital corespunzator metodei delta-plus:
    a) cerinta de capital pentru riscul gama va fi calculata in conformitate cu formula prevazuta la pct. (i) din anexa nr. VIII.

                               2
    1/2 x 0,0034 x (500 x 0,15)  = 9,5625;

    b) in continuare va fi calculata cerinta de capital pentru riscul vega. Volatilitatea curenta presupusa (implicita) este de 20% . Intrucat, pentru o optiune short call, o crestere a volatilitatii conduce la risc de pierdere, volatilitatea trebuie majorata cu o valoare relativa de 25% . Astfel, in cazul acestui exemplu, cerinta de capital pentru riscul vega va fi calculata pe baza unei modificari a volatilitatii de 5 puncte procentuale, calculata dupa cum urmeaza: volatilitatea curenta presupusa (implicita) x 25% sau 20% x 25% = 5% . Conform formulei Black-Scholes utilizate in acest exemplu, valoarea vega este egala cu 168. Astfel, o crestere in volatilitate de 1% (0,01) conduce la o crestere cu 1,68 a valorii optiunii. In mod corespunzator, o crestere a volatilitatii de 5% conduce la o crestere a valorii optiunii cu

    5 x 1,68 = 8,4,

care reprezinta cerinta de capital pentru riscul vega.

    C. Exemplu privind calculul cerintei de capital pentru riscul de marfa prin utilizarea abordarii pe benzi de scadenta:

    Se presupune ca toate pozitiile sunt pe aceeasi marfa si sunt exprimate in moneda de raportare (ROL).

 ______________________________________________________________________________
|    Banda de    |    Pozitia    | Rata   |    Calcularea cerintei    |Rezultat|
|    scadenta    |               | spread |    de capital             |        |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
|   0 </= 1 luna |               |  1,5%  |                           |        |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 1 </= 3 luni |               |  1,5%  |                           |        |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 3 </= 6 luni | Pozitie lunga |  1,5%  | 800 pozitie lunga +       |        |
|                | 800 ROL       |        | 800 pozitie scurta        |        |
|                |               |        | (pozitie pusa in          |        |
|                |               |        | corespondenta) x 1,5% =   |   24   |
|                | Pozitie scurta|        | 200 pozitie scurta        |        |
|                | 1.000 ROL     |        | reportata in banda de     |        |
|                |               |        | scadenta > 1 </= 2 ani    |        |
|                |               |        | cerinta de capital:       |        |
|                |               |        | 200 x 2 x 0,6% =          |    2,4 |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 6 </= 12 luni|               |  1,5%  |                           |        |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 1 </= 2 ani  | Pozitie lunga |  1,5%  | 200 pozitie lunga +       |        |
|                | 600 ROL       |        | 200 pozitie scurta        |        |
|                |               |        | (pozitie pusa in          |        |
|                |               |        | corespondenta) x 1,5% =   |    6   |
|                |               |        | 400 pozitie lunga         |        |
|                |               |        | reportata in banda de     |        |
|                |               |        | scadenta > 3 ani          |        |
|                |               |        | cerinta de capital:       |        |
|                |               |        | 400 x 2 x 0,6% =          |    4,8 |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 2 </= 3 ani  |               |  1,5%  |                           |        |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
| > 3 ani        | Pozitie scurta|  1,5%  | 400 pozitie lunga +       |        |
|                | 600 ROL       |        | 400 pozitie scurta        |        |
|                |               |        | (pozitie pusa in          |        |
|                |               |        | corespondenta) x 1,5% =   |   12   |
|                |               |        | pozitie neta: 200         |        |
|                |               |        | cerinta de capital:       |        |
|                |               |        | 200 x 15% =               |   30   |
|________________|_______________|________|___________________________|________|
|                                         | Cerinta totala de capital |   79,2 |
|_________________________________________|___________________________|________|



SmartCity5

COMENTARII la Norma 5/2004

Momentan nu exista niciun comentariu la Norma 5 din 2004
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com Am fost foarte sărac, dar acest card m-a făcut bogat și fericit. Dacă doriți să beneficiați de această oportunitate de a deveni bogat și de a vă stabili afacerea, atunci aplicați pentru acest card Master, sunt atât de fericit pentru că l-am primit săptămâna trecută și am l-au folosit pentru a obține 277.000,00 EURO de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED Hackers oferă cardul doar pentru a-i ajuta pe cei săraci și nevoiași și OFERĂ ȘI ASISTENȚĂ FINANCIARĂ. obține-l pe al tău de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED HACKERS astăzi. Vă rugăm să-i contactați prin e-mail thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria sau de un împrumut pentru locuință pentru a vă îmbunătăți afacerea? Ai fost refuzat de bănci și alte agenții financiare? Ai nevoie de împrumut sau consolidare ipotecară? Nu mai căuta, pentru că suntem aici pentru a pune în urmă toate problemele tale financiare. Contactați-ne prin e-mail: {novotnyradex@gmail.com Oferim împrumuturi părților interesate la o rată rezonabilă a dobânzii de 3%. Intervalul este de la 5.000,00 EUR la 100.000.000,00 EUR
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1475 2004
    Hledali jste možnosti financování nákupu nového domu, výstavby, úvěru na nemovitost, refinancování, konsolidace dluhu, osobního nebo obchodního účelu? Vítejte v budoucnosti! Financování je s námi snadné. Kontaktujte nás, protože nabízíme naši finanční službu za nízkou a dostupnou úrokovou sazbu 3% na dlouhou a krátkou dobu úvěru, se 100% zárukou úvěru, zájemce by nás měl kontaktovat ohledně dalších postupů získávání úvěru prostřednictvím: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția unei noi case, construcție, împrumut imobiliar, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bun venit în viitor! Finanțarea este ușoară cu noi. Contactați-ne, deoarece oferim serviciile noastre financiare la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pentru împrumuturi pe termen lung și scurt, cu împrumut garantat 100%. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumut prin: joshuabenloancompany@aol.com
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu