LEGE   Nr. 91 din  1 noiembrie 1995

privind aderarea Romaniei la Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime semnata la Bruxelles la 10 mai 1952

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 255 din  8 noiembrie 1995

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    ARTICOL UNIC
    Romania adera la Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime, semnata la Bruxelles la 10 mai 1952.

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 2 octombrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin (2) din Constitutia Romaniei.

               PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                        ADRIAN NASTASE

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 17 octombrie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                 p. PRESEDINTELE SENATUI
                         VALER SUIAN

                    CONVENTIA INTERNATIONALA
pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurator de nave maritime*)
                    (Bruxelles, 10 mai 1952)

------------------
    *) Traducere.

    Art. 1
    In prezenta conventie, expresiile urmatoare sunt folosite cu semnificatiile indicate mai jos:
    1. creanta maritima inseamna afirmarea unui drept sau a unei creante avand una dintre urmatoarele cauze:
    a) daune cauzate de catre o nava fie prin abordaj, fie in alt mod;
    b) pierderi de vieti omenesti sau daune corporale cauzate de catre o nava sau provenind din exploatarea unei nave;
    c) asistenta si salvare;
    d) contracte referitoare la folosinta sau locatiunea unei nave prin charter-party sau altfel;
    e) contracte referitoare la transportul de marfuri de catre o nava in baza unui charter-party, conosament sau altfel;
    f) pierderi sau pagube aduse marfurilor si bagajelor transportate de catre o nava;
    g) avarie comuna;
    h) imprumut maritim;
    i) remorcaj;
    j) pilotaj;
    k) furnizarea, in orice loc, de produse sau de materiale facute unei nave in scopul exploatarii sau intretinerii sale;
    l) constructie, reparatii, echipamentul unei nave sau taxele de doc;
    m) salariile comandantilor, ofiterilor sau membrilor echipajului;
    n) banii cheltuiti de comandant si cei platiti de catre incarcatori, navlositori sau agenti in contul navei sau al proprietarului ei;
    o) proprietatea contestata a unei nave;
    p) proprietatea contestata a unei nave sau posesia sa ori exploatarea sa, sau drepturile la rezultatele exploatarii unei nave in coproprietate;
    q) orice ipoteca maritima si orice garantie;
    2. sechestru inseamna imobilizarea unei nave cu autorizarea autoritatii judiciare competente pentru garantarea unei creante maritime dar nu se intelege sechestrarea unei nave pentru executarea unui titlu;
    3. persoana inseamna orice persoana fizica sau juridica, asociere de persoane sau de capitaluri, precum si statele, administratiile si institutiile publice;
    4. reclamant inseamna o persoana care invoca, in profitul sau, existenta unei creante maritime.
    Art. 2
    O nava purtand pavilionul unui stat contractant nu va putea fi sechestrata in jurisdictia unui stat contractant decat pe baza unei creante maritime, dar nici una dintre dispozitiile prezentei conventii nu va putea fi considerata ca o extindere sau o restrangere a drepturilor si competentelor pe care statele, autoritatile judiciare sau autoritatile portuare le detin in baza legii lor interne sau a reglementarilor lor, de a sechestra, a retine sau de a opri in alt mod o nava de a iesi in larg in jurisdictia lor.
    Art. 3
    (1) Fara a aduce atingere dispozitiilor paragrafului 2 si art. 10, orice reclamant poate sechestra fie nava la care se refera creanta, fie oricare alta nava apartinand celui care era, in momentul nasterii creantei maritime, proprietarul navei la care aceasta creanta se refera, chiar atunci cand nava sechestrata este gata pentru a naviga, dar nici o nava nu va putea fi sechestrata pentru o creanta prevazuta la lit. o), p) sau q) ale art. 1, cu exceptia cazului cand reclamatia este in legatura cu nava insasi.
    (2) Navele vor fi considerate ca avand acelasi proprietar cand toate partile de proprietate vor apartine unei aceleiasi sau unor acelorasi persoane.
    (3) O nava nu poate fi sechestrata si cautiunea sau garantia nu va fi data mai mult de o data in jurisdictia unuia sau mai multor state contractante pentru aceeasi creanta si pentru acelasi reclamant; si daca o nava este sechestrata in una dintre aceste jurisdictii si o cautiune sau o garantie a fost data, fie pentru a obtine ridicarea sechestrului, fie pentru a-l evita, orice sechestru ulterior al acestei nave sau al oricarei alte nave apartinand aceluiasi proprietar, cerut de catre reclamant si pentru aceeasi creanta maritima, va fi ridicat si nava va fi eliberata de catre tribunal sau de catre orice alta jurisdictie competenta a numitului stat, afara de cazul in care reclamantul va dovedi, convingand tribunalul sau orice alta autoritate judiciara competenta, ca garantia sau cautiunea a fost eliberata in mod definitiv inainte ca sechestrul ulterior sa fi fost aplicat sau ca exista o alta ratiune valabila pentru a fi mentinut.
    4. In cazul navlosirii unei nave cu predarea gestiunii nautice, cand navlositorul raspunde singur de o creanta maritima in legatura cu aceasta nava, reclamantul poate sa sechestreze aceasta nava sau oricare alta apartinand navlositorului, cu respectarea dispozitiilor prezentei conventii, dar nici o alta nava apartinand proprietarului nu poate fi sechestrata in legatura cu aceasta creanta maritima.
    Alineatul precedent se aplica, de asemenea, tuturor cazurilor in care o persoana, alta decat proprietarul, este obligata printr-o creanta maritima.
    Art. 4
    O nava nu poate fi sechestrata decat cu autorizatia unui tribunal sau a oricarei alte autoritati judiciare competente a statului contractant in care sechestrul este aplicat.
    Art. 5
    Tribunalul sau oricare alta autoritate judiciara competenta, in jurisdictia careia nava a fost sechestrata, va acorda ridicarea sechestrului in cazul in care o cautiune sau o alta garantie suficienta va fi fost furnizata, afara de cazul in care sechestrul este aplicat in considerarea creantelor maritime enumerate la art. 1 de mai sus, la lit. o) si p); in acest caz, instanta poate permite exploatarea navei de catre posesor, cand acesta va prezenta garantii suficiente, sau sa regleze gestiunea navei pe timpul duratei sechestrului.
    In lipsa acordului intre parti cu privire la marimea cautiunii sau a garantiei, tribunalul sau autoritatea judiciara competenta va fixa natura si cuantumul.
    Cererea de ridicare a sechestrului pe baza unei astfel de garantii nu va putea fi interpretata nici ca o recunoastere a responsabilitatii, nici ca o renuntare la beneficiul limitarii legale a responsabilitatii proprietarului navei.
    Art. 6
    Orice contestatii referitoare la raspunderea reclamantului pentru daune cauzate ca urmare a sechestrului navei sau pentru cheltuieli de cautiune sau de garantie prezentate in vederea ridicarii sau impiedicarii sechestrului vor fi solutionate pe baza legii statului contractant in jurisdictia caruia sechestrul a fost aplicat sau solicitat.
    Regulile de procedura referitoare la sechestrul unei nave, la obtinerea autorizatiei prevazute la art. 4 si la oricare acte incidente de procedura pe care sechestrul le poate ridica sunt guvernate de legea statului contractant in care sechestrul a fost aplicat sau solicitat.
    Art. 7
    (1) Tribunalele statului in care sechestrarea a fost operata vor fi competente pentru a statua asupra fondului procesului,
    fie ca aceste tribunale sunt competente pe baza legii interne a statului in care sechestrul este aplicat,
    fie in cazurile urmatoare, anume definite:
    a) daca reclamantul are resedinta sa obisnuita sau sediul sau principal in statul unde sechestrul a fost aplicat;
    b) daca creanta maritima este ea insasi nascuta in statul contractant de care depinde locul sechestrarii;
    c) daca creanta maritima s-a nascut in cursul unui voiaj in timpul caruia sechestrarea a fost facuta;
    d) daca creanta provine dintr-un abordaj sau in circumstantele prevazute in art. 13 al Conventiei internationale pentru unificarea unor reguli in materie de abordaj, semnata la Bruxelles la 23 septembrie 1910;
    e) daca creanta este nascuta dintr-o asistenta sau dintr-o salvare;
    f) daca creanta este garantata prin ipoteca maritima sau o garantie asupra navei sechestrate.
    (2) Daca tribunalul in jurisdictia caruia nava a fost sechestrata nu are competenta pentru a statua asupra fondului, cautiunea sau garantia ceruta in conformitate cu art. 5 pentru obtinerea ridicarii sechestrului va trebui sa garanteze executarea oricaror condamnari care vor fi ulterior pronuntate de catre tribunalul competent pentru a statua asupra fondului si tribunalul sau orice alta autoritate judiciara a locului sechestrarii va stabili un termen in care reclamantul va trebui sa introduca o actiune in fata tribunalului competent.
    (3) Daca intelegerile partilor cuprind fie o clauza atributiva de competenta unei alte jurisdictii, fie o clauza arbitrala, tribunalul va putea sa stabileasca un termen in care reclamantul va trebui sa intenteze actiunea sa asupra fondului.
    (4) In cazurile prevazute la cele doua alineate precedente, daca actiunea nu se introduce in termenul acordat, paratul va putea sa ceara ridicarea sechestrului sau eliberarea cautiunii depuse.
    (5) Acest articol nu se va aplica cazurilor prevazute in dispozitiile Conventiei revizuite asupra navigatiei pe Rhin din 17 octombrie 1868.
    Art. 8
    (1) Dispozitiile prezentei conventii sunt aplicabile in orice stat contractant oricarei nave care poarta pavilionul unui stat contractant.
    (2) O nava care poarta pavilionul unui stat necontractant poate sa fie sechestrata in unul dintre statele contractante, in baza uneia dintre creantele enumerate la art. 1, sau pentru orice alta creanta care permite sechestrarea dupa legea acestui stat.
    (3) Cu toate acestea, fiecare stat contractant poate sa refuze in totul sau in parte avantajele prezentei conventii oricarui stat necontractant si oricarei persoane care, in ziua sechestrarii, nu are resedinta obisnuita sau sediul sau principal intr-un stat contractant.
    (4) Nici o dispozitie a prezentei conventii nu va modifica sau nu va afecta legea interna a statelor contractante in ce priveste sechestrarea unei nave in jurisdictia statului al carui pavilion il poarta de catre o persoana care are resedinta sa obisnuita sau sediul sau principal in acest stat.
    (5) Orice tert, altul decat reclamantul initial, care invoca o creanta maritima prin efectul unei subrogatii, a unei cesiuni sau in alt mod, va fi considerat, pentru aplicarea prezentei conventii, ca are aceeasi resedinta obisnuita sau acelasi sediu principal ca si creditorul initial.
    Art. 9
    Nici o prevedere a acestei conventii nu trebuie sa fie considerata ca ar crea un drept la o actiune care, in afara stipulatiilor acestei conventii, nu ar exista dupa legea aplicabila de catre tribunalul sesizat cu litigiul.
    Prezenta conventie nu confera reclamantilor nici un drept de urmarire, altul decat cel acordat prin aceasta ultima lege sau prin Conventia internationala asupra privilegiilor si ipotecilor maritime, daca aceasta este aplicabila.
    Art. 10
    Inaltele parti contractante pot, in momentul semnarii, depunerii ratificarilor sau cu prilejul aderarii lor la conventie, sa-si rezerve:
    a) dreptul de a nu aplica dispozitiile prezentei conventii la sechestrarea unei nave practicata in considerarea uneia dintre creantele maritime prevazute la lit. o) si p) ale art. 1 si de a aplica acestui sechestru legea lor nationala;
    b) dreptul de a nu aplica dispozitiile primului paragraf al art. 3 sechestrului practicat pe teritoriul lor pentru creantele prevazute la lit. q) al art. 1.
    Art. 11
    Inaltele parti contractante se angajeaza de a supune arbitrajului orice diferende intre state, care pot sa rezulte din interpretarea sau aplicarea prezentei conventii, fara prejudicierea, totodata, a obligatiilor inaltelor parti contractante care au convenit sa supuna diferendele lor Curtii Internationale de Justitie.
    Art. 12
    Prezenta conventie este deschisa semnarii de catre statele reprezentante la cea de-a noua Conferinta diplomatica de drept maritim. Procesul-verbal de semnare va fi intocmit prin grija Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei.
    Art. 13
    Prezenta conventie va fi ratificata si instrumentele de ratificare vor fi depuse la Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei, care va notifica depunerile tuturor statelor semnatare si celor care au aderat.
    Art. 14
    a) Prezenta conventie va intra in vigoare intre primele doua state care o vor ratifica, dupa 6 luni de la data depunerii celui de-al doilea instrument de ratificare.
    b) Pentru fiecare stat semnatar care ratifica conventia dupa cea de-a doua depunere, aceasta va intra in vigoare dupa 6 luni de la data depunerii instrumentului sau de ratificare.
    Art. 15
    Oricare stat nereprezentat la cea de-a noua Conferinta diplomatica de drept maritim va putea sa adere la prezenta conventie.
    Aderarile vor fi notificate Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei, care va informa despre aceasta, pe cale diplomatica, toate statele semnatare si pe cele care au aderat.
    Conventia va intra in vigoare, pentru statul care a aderat, dupa 6 luni de la data primirii acestei notificari, dar nu mai inainte de data intrarii sale in vigoare astfel cum este stabilita la art. 14 paragraful a).
    Art. 16
    Oricare inalta parte contractanta va putea, la expirarea unei perioade de 3 ani ce va urma intrarii in vigoare pentru ea a prezentei conventii, sa solicite convocarea unei conferinte insarcinate sa decida asupra tuturor propunerilor vizand revizuirea conventiei.
    Oricare inalta parte contractanta care va dori sa utilizeze aceasta posibilitate va informa Guvernul belgian, care isi asuma sarcina sa convoace aceasta conferinta in termen de 6 luni.
    Art. 17
    Fiecare dintre inaltele parti contractante va avea dreptul sa denunte prezenta conventie, in ceea ce o priveste, in orice moment dupa intrarea sa in vigoare. Totodata, aceasta denuntare nu va avea efect decat dupa un an de la data primirii notificarii de denuntare de catre Guvernul belgian, care va informa despre aceasta celelalte parti contractante, pe cale diplomatica.
    Art. 18
    a) Oricare inalta parte contractanta poate, in momentul ratificarii, aderarii sau in orice moment ulterior, sa notifice in scris Guvernului belgian ca prezenta conventie se aplica teritoriilor sau anumitor teritorii pentru care asigura relatiile internationale. Conventia va fi aplicabila respectivelor teritorii dupa 6 luni de la data primirii acestei notificari de catre Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei, insa nu inainte de data intrarii in vigoare a prezentei conventii cat priveste aceasta inalta parte contractanta.
    b) Oricare inalta parte contractanta, care a efectuat o declaratie conform paragrafului a) al acestui articol, va putea, in orice moment, sa informeze Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei ca teritoriului respectiv inceteaza sa i se aplice conventia. Aceasta denuntare va produce efect dupa termenul de un an prevazut la art. 17.
    c) Ministerul Afacerilor Externe al Belgiei va comunica, pe cale diplomatica, tuturor statelor semnatare si celor care au aderat orice notificare primita in baza prezentului articol.