LEGE Nr. 312
din 8 iulie 2003
privind producerea si
valorificarea legumelor*)
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 548 din 10 august 2007
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează politica agricolă
în domeniul legumiculturii, privind producerea şi valorificarea legumelor.
Art. 2. - Dezvoltarea durabilă
a legumiculturii în România are în vedere funcţiile economice, ecologice şi de
sprijinire a activităţilor din zonele rurale.
Art. 3. - Organul de specialitate al administraţiei
publice centrale care asigură reglementarea şi implementarea strategiilor şi
politicilor în domeniul legumiculturii este Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale.
Art. 4. - Politica agricolă în domeniul producerii şi
valorificării legumelor, pepenilor şi ciupercilor cultivate are în vedere
următoarele obiective:
a) dezvoltarea durabilă a exploataţiilor agricole de
profil, prin ameliorarea sistemelor de producere şi profit ale producătorilor
agricoli;
b) diversificarea producţiei din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor;
c) întărirea organizatorică a pieţei produselor, în
sensul repartizării echitabile a veniturilor între producători, procesatori şi
comercianţi;
d) elaborarea strategiilor consolidate şi a
politicilor structurale, în colaborare cu organizaţiile profesionale şi
interprofesionale şi cu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale;
e) construcţii instituţionale pentru aplicarea
mecanismelor de reglementare a pieţei;
f) antrenarea cercetării şi a învăţământului în
sprijinirea fermierilor legumicultori.
Art. 5. - (1) In sensul prezentei legi, producţia de
legume se realizează în următoarele sisteme de cultură:
a) legume de câmp;
b) legume în spaţii protejate: solarii, sere reci şi
sere încălzite;
c) cultura pepenilor;
d) cultura ciupercilor;
e) producerea răsadurilor;
f) producerea seminţelor de legume.
(2) După direcţiile de valorificare, producţia de
legume are următoarele destinaţii:
a) consum în stare proaspătă;
b) prelucrare industrială.
(3) Clasificarea legumelor se face potrivit următoarelor criterii:
a) botanice:
b) durata vieţii plantelor;
c) particularităţile părţilor comestibile;
d) cerinţele faţă de factorii de mediu şi tehnologiile
aplicate;
e) capacitatea de menţinere a calităţii legumelor
proaspete.
CAPITOLUL II
Producerea legumelor
Art. 6. - (1) In România, cadrul ecologic oferă
condiţii climatice naturale favorabile pentru sistemele de cultură a legumelor prevăzute la art. 5 alin. (1),
pe baza cărora se stabilesc zonele favorabile de cultivare a legumelor prin
operaţiunea de zonare.
(2) Zonarea speciilor legumicole reprezintă aprecierea de ansamblu a factorilor climatici, edafici,
economici, sociali şi de protecţie a mediului, care să orienteze delimitarea
teritorială şi amplasarea speciilor, soiurilor şi hibrizilor în zonele de cultivare cele mai favorabile.
(3) Zonele favorabile pentru cultura legumelor sunt
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 7. - (1) Terenul cultivat cu legume se încadrează
la categoria de folosinţă „teren arabil".
(2) Fac parte din categoria de folosinţă „teren
arabil" şi suprafeţele ocupate cu solarii-tunel, solarii cu acoperiş în
pantă, individuale sau bloc, acoperite cu materiale plastice.
Art. 8. - (1) Producătorii agricoli pot înfiinţa
culturi legumicole cu soiurile şi hibrizii prevăzuţi în Catalogul oficial al
soiurilor de plante de cultură al României, aprobat anual de Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi cu soiurile şi hibrizii speciilor
legumicole, înscrişi în cataloagele ţărilor membre ale
Uniunii Europene.
(2) Categoriile biologice de seminţe şi material
săditor folosite în cultura legumelor sunt următoarele:
a) sămânţa de prebază;
b) sămânţa de bază;
c) sămânţa certificată;
d) sămânţa hibridă;
e) răsaduri provenite din seminţele prevăzute la lit. a)-d).
(3) Producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea
seminţelor şi a materialului de plantare se realizează de operatori economici,
persoane fizice sau juridice, autorizaţi în condiţiile legii.
(4) Autorizarea producerii de răsaduri se va asigura, în principal, prin control la locul de cultivare,
luându-se în considerare toate elementele tehnologice ale culturii.
CAPITOLUL III
Siguranţa alimentară şi calitatea legumelor, pepenilor şi ciupercilor cultivate
Art. 9. - (1) Legumele, pepenii
şi ciupercile cultivate, destinate comercializării în vederea consumului uman
în stare proaspătă, se clasifică în conformitate cu standardele de
comercializare, care au caracter obligatoriu în toate etapele comercializării
pe filiera de produs.
(2) Se exceptează de la
prevederile alin. (1) produsele care:
a) sunt expediate de către producători la centrele de
sortare, calibrare, ambalare din zona de producţie;
b) sunt vândute de producători în zona de producţie,
în pieţele tradiţionale, în pieţele organizate în
anumite zile, în acest scop.
(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
notifică Comisia Europeană cu privire la exceptările prevăzute la alin. (2).
(4) Legumele, pepenii şi ciupercile cultivate,
comercializate în stare proaspătă, destinate consumului
uman, se supun controlului de conformitate cu standardele de comercializare.
*) Republicată în temeiul art. IV
din Legea nr. 112/2007 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de
câmp, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007| dându-se
textelor o nouă numerotare. Legea nr. 312/2003 a fost publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie
2003.
(5) Controlul de conformitate se efectuează de către Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în
Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor, potrivit atribuţiilor
stabilite.
Art. 10. - (1) Legumele proaspete, pepenii şi
ciupercile destinate consumului uman se comercializează în spaţii special
amenajate, însoţite de facturi pe care se înscriu de către emitent calitatea şi
conformitatea cu standardele de comercializare.
(2) Facturile pot fi emise de către comerciant sau de
producător, în cazul în care acesta face livrarea directă către beneficiar.
Art. 11. - Micii producători, persoane fizice, care
comercializează în condiţiile legii legume în pieţele stradale sau tradiţionale
se exceptează de la prevederile art. 10 alin. (2), având obligaţia dovedirii
calităţii de producător şi a prezentării produselor în condiţii de calitate şi
igienă.
Art. 12. - (1) Se interzice comercializarea legumelor,
pepenilor şi a ciupercilor cultivate în stare proaspătă sau procesată,
destinate consumului uman, care conţin reziduuri de pesticide şi metale grele,
azotaţi, azotiţi sau alte produse, care depăşesc nivelurile maxime admise
stabilite de legislaţia în vigoare.
(2) Legumele, pepenii şi ciupercile cultivate, în
stare proaspătă sau procesată, care au caracteristicile prevăzute la alin. (1),
determinate de laboratoare acreditate, se retrag de pe piaţă, se confiscă şi se
distrug.
(3) Analizele privind conţinutul de reziduuri de
pesticide, metale grele, azotaţi, azotiţi sau alte produse se fac de
laboratoarele acreditate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la cererea
producătorilor şi/sau a comercianţilor.
(4) Comercianţii pot solicita de la producător
buletine de analiză eliberate de laboratoare acreditate, pentru produsele
proaspete pe care le pun în vânzare pentru consumul uman.
Art. 13. - (1) Producătorii
agricoli care cultivă legume, pepeni şi ciuperci au obligaţia de a practica
metode de cultivare sănătoase, astfel încât să asigure siguranţa alimentară a
consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa şi
solul şi de a ţine evidenţa tratamentelor fitosanitare şi a produselor chimice
utilizate în procesul de producţie.
(2) Controlul privind respectarea tehnologiilor de producţie pentru legume, pepeni şi ciuperci de
cultură se exercită de personalul de specialitate din cadrul Inspecţiei de Stat
pentru Controlul Tehnic în
Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor, ale cărei organizare şi
funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale.
Art. 14. - (1) Prelucrarea industrială a legumelor şi a
ciupercilor cultivate în scop comercial se face în unităţi de producţie,
conform reglementărilor în vigoare.
(2) In sensul prezentei legi, unităţi de producţie sunt unităţile
care prelucrează, depozitează, condiţionează şi transportă legumele, ciupercile
cultivate şi produsele rezultate prin prelucrarea industrială a acestora,
destinate consumului uman.
CAPITOLUL IV
Sancţiuni
Art. 15. - Incălcarea dispoziţiilor prezentei legi
atrage răspunderea civilă sau contravenţională, după caz.
Art. 16. - Constituie contravenţii următoarele fapte şi
se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1), art. 11 şi art. 13, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000
lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1), cu
amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
c) refuzul producătorilor agricoli, precum şi al
comercianţilor de a se supune controlului exercitat de organele abilitate ale
statului, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
Art. 17. - Sancţiunile prevăzute la art. 16 se aplică
atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
Art. 18. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute de prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de
organele de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege.
Art. 19. - Prevederile prezentei legi, referitoare la
contravenţii, se completează cu dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 20. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile
de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXĂ
I. Zonarea speciilor legumicole
Definirea zonării
Prin zonarea speciilor legumicole se înţelege repartizarea teritorială a culturilor de legume pe baza
interdependenţei unor factori care favorizează sau limitează posibilităţile de
valorificare a potenţialului biologic, imprimând legumicuiturii un caracter
zonal.
In România sunt delimitate 3 zone de producere a
legumelor:
1. Zona I este cea mai mare -
circa 50% din suprafaţa totală ocupată cu legume - şi asigură cele mai bune
condiţii privind cerinţele speciilor, soiurilor şi hibrizilor de legume faţă de
factorii naturali şi cuprinde două subzone:
a) subzona I, cu un climat de stepă, caracterizată prin: 400- 500 mm precipitaţii anuale,
temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip
cernoziom şi soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau sol brun-deschis de
stepă. Această subzona acoperă partea de sud-est a ţării - Câmpia Băileştiului,
Boianului, Burnaşului şi Bărăganului, Lunca Dunării şi Dobrogea şi cuprinde
judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, partea de sud a
judeţului Buzău, judeţele
Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi partea de sud a judeţului Mehedinţi.
Subzona I asigură condiţii
climatice cu posibilităţi de irigare pentru toate speciile legumicole şi
îndeosebi pentru cele pretenţioase la căldură: ardei, vinete, tomate,
castraveţi, pepeni, fasole de grădină, bame şi altele;
b) subzona a II-a, caracterizată
prin precipitaţii medii anuale cuprinse între 550 şi 650 mm, temperaturi medii
anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% şi soluri de tip cernoziom,
brun de pădure, de luncă, lăcovişti şi nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de
Vest a Banatului şi Crişanei, incluzând judeţele Timiş, Arad şi Bihor. In
această subzona se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole.
2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase
din nordul Olteniei - partea de nord a judeţului Mehedinţi, judeţele Gorj şi
Vâlcea, Muntenia -judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi nordul judeţului Buzău,
Câmpia Moldovei cu spaţiul cuprins între Şiret şi Prut şi luncile aflate la
confluenţa cu unii afluenţi ai Şiretului - judeţele Vrancea, Bacău, Vaslui,
Neamţ, laşi, Botoşani şi Suceava, Lunca Mureşului, Arieşului, Someşului, cursul
inferior al Târnavelor, Valea Crişurilor, judeţele Caras- Severin, Satu Mare şi parţial Sălaj, Bistriţa-Năsăud,
Cluj, Alba, Mureş şi Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează
prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitaţii medii anuale de 450-550
mm, umiditate relativă de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune.
Zona a II-a ocupă circa 30% din suprafaţa totală
cultivată de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei,
rădăcinoasele, bulboasele, mazărea de grădină şi tomatele.
3. Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafaţa de legume
a României şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C,
precipitaţii medii anuale de 600-650 mm şi o umiditate relativă medie a aerului
cuprinsă între 57% şi 65%.
Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din
Transilvania - o parte a judeţelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mureş,
Hunedoara şi judeţele Braşov, Maramureş, Sibiu şi Covasna. Principalele tipuri
de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite şi aluvionare. In
această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase şi bulboase,
iar în anumite microzone se cultivă şi castraveţi, fasole de grădină şi mazăre
de grădină, legume din grupa verzei.
II. Microzonarea este un
subsistem al zonării care conturează arealul unor culturi legumicole la scară
redusă. Microzonarea este impusă de amplitudinea variaţiei factorilor
pedoclimatici şi social-economici specifici unei zone.
In cadrul oricărei zone există suprafeţe de teren care
sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumită categorie ca urmare a
expoziţiei sau protejării naturale.
La stabilirea microzonelor se ţine cont, pe lângă
condiţiile de mediu, şi de elementele social-economice, deoarece acestea se
manifestă pregnant atât prin gradul de specializare a forţei de muncă, cât şi
prin puterea economică a fiecărei proprietăţi agricole. Lucrările de zonare
stau la baza concentrării, profilării şi specializării producţiei de legume.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II şi III din Legea nr. 112/2007 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, care
nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 312/2003 şi care se
aplică în continuare ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 112/2007:
„Art. II. -In termen de
30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a
Guvernului, se aprobă normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. III. - (1) Prezenta
lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea
nr. 49/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi
plantelor ornamentale de seră, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 819 din 19 noiembrie 2003."