DECRET   Nr. 115 din 30 martie 1959

pentru lichidarea ramasitelor oricaror forme de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 10 din 30 martie 1959

    In anii puterii populare, in agricultura si in viata taranimii noastre muncitoare s-au produs adinci prefaceri revolutionare. Statul democrat-popular infaptuieste cu consecventa principiul inscris in Constitutie, potrivit caruia pamintul apartine celor ce-l muncesc si realizeaza nazuinta de veacuri a oamenilor muncii: desfiintarea exploatarii omului de catre om.
    Urmind indemnul partidului, taranimea muncitoare a pornit cu incredere si hotarire pe calea transformarii socialiste a agriculturii. Astazi, peste 2 milioane de familii taranesti, din totalul de circa 3.600.000, fac parte din gospodarii agricole colective si intovarasiri agricole, care, impreuna cu sectorul socialist de stat, cuprind peste 8.400.000 ha., reprezentind mai mult de 60 la suta din totalul suprafetei agricole a tarii. Regiunea Constanta este pe deplin colectivizata, regiunile Galati, Timisoara si altele inainteaza rapid spre cooperativizare totala, in toate regiunile tarii miscarea pentru reorganizarea socialista a agriculturii a luat un mare avint. Se transforma din temelii relatiile social-economice la tara, infatisarea satului, modul de trai al taranimii muncitoare.
    Rezultatele de mare insemnatate istorica obtinute de taranime pe calea socialismului se datoresc faptului ca taranimea noastra a devenit tot mai constienta ca numai agricultura socialista ii poate asigura ridicarea continua a bunastarii sale materiale si culturale; se datoresc muncii ei neobosite, sprijinul primit din partea aliatului ei de nadejde, clasa muncitoare, din partea Partidului Muncitoresc Romin si a statului democrat-popular.
    Aplicind consecvent politica de industrializare socialista a tarii, statul a inzestrat agricultura cu tractoare si masini agricole moderne, investind numai in anii 1956 - 1960 cca. 11 miliarde lei. Pe baza directivelor partidului, statiunile de masini si tractoare care deservesc gospodariile colective si intovarasirile agricole ajutind pe taranii muncitori sa obtina recolte bogate, precum si gospodariile agricole de stat, vor fi inzestrate in anul 1959 cu inca 9.150 tractoare conventionale, 4.700 combine, 6.200 semanatori si alte masini care vor contribui la cresterea mecanizarii agriculturii, ajungindu-se in anul 1960 la peste 58.000 tractoare conventionale.
    In anii viitori se vor investi fonduri din ce in ce mai insemnate pentru lucrari de imbunatatiri funciare (indiguiri, desecari, irigatii) precum si pentru producerea semintelor de soi, a materialului saditor viti-pomicol si inmultirea animalelor de rasa. Industria chimica in plina dezvoltare va pune la dispozitia agriculturii cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte si alte produse chimice, in vederea obtinerii unor recolte bogate an de an.
    Statul a pregatit si pregateste numeroase cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni si alte categorii de specialisti necesare cresterii continue a nivelului tehnic si al productivitatii muncii in agricultura.
    In procesul transformarii socialiste a agriculturii se formeaza constiinta socialista a taranimii muncitoare, cresc energia si hotarirea ei de a lupta pentru binele propriu si binele comun al poporului. Din rindurile ei se ridica o taranime de tip nou, care numara de pe acum mai mult de jumatate din totalul taranilor muncitori si reprezinta o forta uriasa a constructiei socialiste, un exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii socialiste intreaga taranime.
    Cu toate acestea, in numeroase sate mai dainuie inca ramasite ale unor relatii de productie invechite, cum sint darea "in parte" sau in arenda, ori lucrarea pamintului cu munca salariata, folosite de catre elementele capitaliste chiaburesti. Avind mai mult pamint decit pot munci ei si familia lor, elementele capitaliste chiaburesti, bogatanii satelor, dau taranilor muncitori pamint in parte sau in arenda, ori folosesc munca straina. Astfel primesc in natura sau in bani, fara sa munceasca, o buna parte din roadele muncii altora. Dupa ce exploateaza pe taranii muncitori, ei exploateaza si pe muncitorii de la orase, carora le vind la pret de specula productia-marfa realizata.
    Ca urmare a realizarilor obtinute pina acum in constructia socialista la sate si a ritmului de crestere a sectorului socialist agricol, lichidarea ramasitelor de lucrare a pamintului "in parte", in arenda si a oricaror alte forme ale exploatarii omului de catre om in agricultura a devenit o necesitate obiectiva.
    Acei care in urma aplicarii dispozitiilor prezentului decret nu vor mai exploata munca altora, vor trece in categoria ce corespunde noii lor stari social-economice, incetindu-le obligatiile legale de natura economica sau fiscala ce decurgeau din starea lor anterioara. Alaturi de ceilalti oameni ai muncii, se vor putea incadra in atotcuprinzatoarea activitate de construire a socialismului, ce se desfasoara cu succes in patria noastra.
    In orinduirea socialista pe care o construieste intregul popor muncitor, fiecare om al muncii trebuie sa-si asigure existenta sa si a familiei sale, prin munca proprie.
    In afara de terenurile date in parte, in arenda, sau lucrate cu forta de munca straina masuratorile cadastrale si verificarile facute in ultimii ani au stabilit existenta unor insemnate suprafete de teren care nu figureaza in registrele agricole si care au fost folosite ani de-a rindul, fara ca detinatorii lor sa-si indeplineasca obligatiile fata de stat. De asemenea, s-a constatat existenta unor terenuri agricole lucrate de persoane fara indreptatire legala, precum si a unor terenuri agricole a caror situatie se cere a fi reglementata pentru a se asigura cultivarea si valorificarea lor deplina.
    Pentru lichidarea ramasitelor relatiilor de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste.
    Prezidiul Marii Adunarii Nationale a Republicii Populare Romine decreteaza:

    CAP. 1

    Art. 1
    Se interzice darea in parte sau in arenda a terenurilor agricole, precum si orice altfel de exploatare a muncii straine de catre producatorii agricoli.
    Prevederile alineatului I sint aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a caror intindere depaseste puterea lor de munca, precum si cea a membrilor familiei cu care duc gospodaria impreuna.
    Prevederile primului alineat sint deasemenea aplicabile celor care, avind alte indeletniciri, nu lucreaza cu munca lor si a membrilor familiei cu care duc gospodaria impreuna, terenurile agricole ce le apartin.
    Alineatul intii al acestui articol nu se refera la gospodariile taranilor mijlocasi care lucreaza pamintul ei insisi, impreuna cu membrii familiei cu care duc gospodaria impreuna, neexploatind munca straina, desi in unii ani sint nevoiti sa se intr-ajutoreze, un numar mic de zile, cu alti tarani muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci agricole ce trebuie facute in termen scurt.
    Minorii, batrinii, precum si suferinzii de o boala statornica, inapti de a munci, pot lucra cu altii suprafetele ce ar putea munci daca ar fi apti de munca. Aceasta prevedere se mentine atita vreme cit dureaza incapacitatea acestora de a lucra.

    CAP. 2

    Art. 2
    In scopul de a se asigura cultivarea suprafetei de pamint ce nu va mai fi dat in parte sau arenda si nici lucrat prin exploatarea muncii straine, vor trece in folosinta gospodariilor agricole colective sau altor organizatii agricole socialiste, in urma aplicarii procedurii prevazute de dispozitiile art. 3 urmatoarele terenuri agricole:
    a) terenurile lasate in nelucrare mai mult de un an;
    b) terenurile ai caror proprietari nu sint indeobste cunoscuti, chiar daca sint lucrate de altii, dar fara ca cei ce le lucreaza sa poata justifica vreo indreptatire legata in aceasta privinta;
    c) terenurile care nu au fost declarate spre a fi inscrise in registrul agricol;
    d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, in masura in care intinderea lor depaseste puterea de munca a celui caruia ii apartin, precum si a membrilor familiei cu care duce gospodaria impreuna.
    Sint exceptate de la dispozitiile lit. c, din alineatul precedent, terenurile celor care, dovedind, potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plati statului, in termen de 90 de zile de la primirea instiintarii ce li se va face, impozitele sau sarcinile de predare obligatorie a produselor agricole pe timpul cit s-au sustras de la implinirea lor prin nedeclararea pentru inscrierea in registrul agricol si cel mult pe timp de 3 ani.
    Art. 3
    Stabilirea terenurilor ce cad sub prevederile art. 2 se va face de catre comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasanesc in raza caruia sint situate terenurile, cu chemarea tuturor celor interesati, care vor da orice lamuriri ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dispozitiilor prezentului decret.
    Proprietarii care intra in dispozitiile art. 1, alineatul 2 sau 3, vor arata ce suprafata de teren au putinta sa lucreze ei si membrii familiei cu care duc gospodaria impreuna si vor propune carei gospodarii agricole colective sau carei alte organizatii agricole socialiste ar urma sa-i fie trecuta folosinta intinderii de teren pe care nu o pot lucra in acest fel.
    Comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc va face comitetului executiv al sfatului popular regional propuneri referitoare la intinderea de teren a carei folosinta urmeaza sa fie trecuta la gospodaria agricola colectiva sau la alta organizatie agricola socialista.
    Trecerea folosintei terenului la o anume gospodarie agricola colectiva sau alta organizatie agricola socialista se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
    Art. 4
    Determinarea persoanelor care indeplinesc cerintele dispozitiilor art. 1, alineatul ultim, se va face de catre comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc in raza caruia este situat terenul.

    CAP. 3

    Art. 5
    Folosinta terenurilor, intrind in prevederile prezentului decret, trece la gospodariile agricole colective sau alte organizatii agricole socialiste, libera de orice sarcini.
    Art. 6
    Datoriile fata de stat, in bani sau in natura, ale proprietarilor de terenuri a caror folosinta a trecut la gospodariile agricole colective sau alte organizatii agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anuleaza, pe data trecerii folosintei si proportional cu valoarea acesteia, daca datoriile s-au nascut in legatura cu acele terenuri.
    Proprietarii terenurilor a caror folosinta a trecut la gospodariile agricole colective sau alte organizatii agricole socialiste, prin aplicarea dispozitiilor art. 2, vor primi in bani o suma corespunzatoare.
    Orice alte sarcini, in afara de datoriile fata de stat, ce grevau terenurile prevazute de alineatul precedent sint stramutate, fara indeplinirea vreunei formalitati asupra sumei de bani cuvenite proprietarului.
    Art. 7
    Celor carora li s-a facut aplicatiunea prevederilor art. 2 le inceteaza obligatiile legale de natura fiscala sau economica decurgind din starea lor social-economica anterioara, ei trecind in categoria ce corespunde noii lor stari social-economice.

    CAP. 4

    Art. 8
    Prin Hotarirea Consiliului de Ministri se vor stabili:
    a) modul de determinare a sumei de bani cuvenite pentru folosinta terenurilor trecute la gospodariile agricole colective sau la alte organizatii agricole socialiste, precum si modalitatea de plata;
    b) instructiunile de aplicare a decretului de fata.
    Art. 9
    Dispozitiile prezentului decret sint aplicabile in mod corespunzator si celor care folosesc, in calitate de uzufructuari, terenuri supuse prevederilor decretului.
    Art. 10
    Folosinta terenului agricol care, cu calcarea dispozitiilor art. 1, se va da in parte sau arenda, ori se va lucra prin exploatarea muncii straine, va trece, fara plata vreunei sume de bani, la gospodariile agricole colective sau la alte organizatii agricole socialiste.
    Proprietarul sau uzufructuarul terenurilor, intrind in prevederile prezentului decret, care, ca autor, instigator ori complice va vatama, in tot sau in parte, prin orice mijloace, via, livada, plantatia, arborii sau alte asemenea, aflate pe un astfel de teren, va fi supus, deosebit de aplicarea dispozitiilor legii penale, sanctiunii trecerii folosintei, fara plata vreunei sume de bani, la gospodariile agricole colective sau la alte organizatii agricole socialiste, a intregii intinderi de pamint ce-i apartine.
    Savirsirea faptelor prevazute de dispozitiile alineatelor precedente se va constata de catre comitetul executiv al statului popular comunal sau orasenesc in raza caruia este situat acel teren, iar trecerea folosintei se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
    Art. 11
    Cererile si actele facute in aplicarea prezentului decret sint scutite de orice impozit si taxe.