Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECRET Nr

DECRET   Nr. 115 din 30 martie 1959

pentru lichidarea ramasitelor oricaror forme de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 10 din 30 martie 1959


SmartCity3


    In anii puterii populare, in agricultura si in viata taranimii noastre muncitoare s-au produs adinci prefaceri revolutionare. Statul democrat-popular infaptuieste cu consecventa principiul inscris in Constitutie, potrivit caruia pamintul apartine celor ce-l muncesc si realizeaza nazuinta de veacuri a oamenilor muncii: desfiintarea exploatarii omului de catre om.
    Urmind indemnul partidului, taranimea muncitoare a pornit cu incredere si hotarire pe calea transformarii socialiste a agriculturii. Astazi, peste 2 milioane de familii taranesti, din totalul de circa 3.600.000, fac parte din gospodarii agricole colective si intovarasiri agricole, care, impreuna cu sectorul socialist de stat, cuprind peste 8.400.000 ha., reprezentind mai mult de 60 la suta din totalul suprafetei agricole a tarii. Regiunea Constanta este pe deplin colectivizata, regiunile Galati, Timisoara si altele inainteaza rapid spre cooperativizare totala, in toate regiunile tarii miscarea pentru reorganizarea socialista a agriculturii a luat un mare avint. Se transforma din temelii relatiile social-economice la tara, infatisarea satului, modul de trai al taranimii muncitoare.
    Rezultatele de mare insemnatate istorica obtinute de taranime pe calea socialismului se datoresc faptului ca taranimea noastra a devenit tot mai constienta ca numai agricultura socialista ii poate asigura ridicarea continua a bunastarii sale materiale si culturale; se datoresc muncii ei neobosite, sprijinul primit din partea aliatului ei de nadejde, clasa muncitoare, din partea Partidului Muncitoresc Romin si a statului democrat-popular.
    Aplicind consecvent politica de industrializare socialista a tarii, statul a inzestrat agricultura cu tractoare si masini agricole moderne, investind numai in anii 1956 - 1960 cca. 11 miliarde lei. Pe baza directivelor partidului, statiunile de masini si tractoare care deservesc gospodariile colective si intovarasirile agricole ajutind pe taranii muncitori sa obtina recolte bogate, precum si gospodariile agricole de stat, vor fi inzestrate in anul 1959 cu inca 9.150 tractoare conventionale, 4.700 combine, 6.200 semanatori si alte masini care vor contribui la cresterea mecanizarii agriculturii, ajungindu-se in anul 1960 la peste 58.000 tractoare conventionale.
    In anii viitori se vor investi fonduri din ce in ce mai insemnate pentru lucrari de imbunatatiri funciare (indiguiri, desecari, irigatii) precum si pentru producerea semintelor de soi, a materialului saditor viti-pomicol si inmultirea animalelor de rasa. Industria chimica in plina dezvoltare va pune la dispozitia agriculturii cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte si alte produse chimice, in vederea obtinerii unor recolte bogate an de an.
    Statul a pregatit si pregateste numeroase cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni si alte categorii de specialisti necesare cresterii continue a nivelului tehnic si al productivitatii muncii in agricultura.
    In procesul transformarii socialiste a agriculturii se formeaza constiinta socialista a taranimii muncitoare, cresc energia si hotarirea ei de a lupta pentru binele propriu si binele comun al poporului. Din rindurile ei se ridica o taranime de tip nou, care numara de pe acum mai mult de jumatate din totalul taranilor muncitori si reprezinta o forta uriasa a constructiei socialiste, un exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii socialiste intreaga taranime.
    Cu toate acestea, in numeroase sate mai dainuie inca ramasite ale unor relatii de productie invechite, cum sint darea "in parte" sau in arenda, ori lucrarea pamintului cu munca salariata, folosite de catre elementele capitaliste chiaburesti. Avind mai mult pamint decit pot munci ei si familia lor, elementele capitaliste chiaburesti, bogatanii satelor, dau taranilor muncitori pamint in parte sau in arenda, ori folosesc munca straina. Astfel primesc in natura sau in bani, fara sa munceasca, o buna parte din roadele muncii altora. Dupa ce exploateaza pe taranii muncitori, ei exploateaza si pe muncitorii de la orase, carora le vind la pret de specula productia-marfa realizata.
    Ca urmare a realizarilor obtinute pina acum in constructia socialista la sate si a ritmului de crestere a sectorului socialist agricol, lichidarea ramasitelor de lucrare a pamintului "in parte", in arenda si a oricaror alte forme ale exploatarii omului de catre om in agricultura a devenit o necesitate obiectiva.
    Acei care in urma aplicarii dispozitiilor prezentului decret nu vor mai exploata munca altora, vor trece in categoria ce corespunde noii lor stari social-economice, incetindu-le obligatiile legale de natura economica sau fiscala ce decurgeau din starea lor anterioara. Alaturi de ceilalti oameni ai muncii, se vor putea incadra in atotcuprinzatoarea activitate de construire a socialismului, ce se desfasoara cu succes in patria noastra.
    In orinduirea socialista pe care o construieste intregul popor muncitor, fiecare om al muncii trebuie sa-si asigure existenta sa si a familiei sale, prin munca proprie.
    In afara de terenurile date in parte, in arenda, sau lucrate cu forta de munca straina masuratorile cadastrale si verificarile facute in ultimii ani au stabilit existenta unor insemnate suprafete de teren care nu figureaza in registrele agricole si care au fost folosite ani de-a rindul, fara ca detinatorii lor sa-si indeplineasca obligatiile fata de stat. De asemenea, s-a constatat existenta unor terenuri agricole lucrate de persoane fara indreptatire legala, precum si a unor terenuri agricole a caror situatie se cere a fi reglementata pentru a se asigura cultivarea si valorificarea lor deplina.
    Pentru lichidarea ramasitelor relatiilor de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridicarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste.
    Prezidiul Marii Adunarii Nationale a Republicii Populare Romine decreteaza:

    CAP. 1

    Art. 1
    Se interzice darea in parte sau in arenda a terenurilor agricole, precum si orice altfel de exploatare a muncii straine de catre producatorii agricoli.
    Prevederile alineatului I sint aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a caror intindere depaseste puterea lor de munca, precum si cea a membrilor familiei cu care duc gospodaria impreuna.
    Prevederile primului alineat sint deasemenea aplicabile celor care, avind alte indeletniciri, nu lucreaza cu munca lor si a membrilor familiei cu care duc gospodaria impreuna, terenurile agricole ce le apartin.
    Alineatul intii al acestui articol nu se refera la gospodariile taranilor mijlocasi care lucreaza pamintul ei insisi, impreuna cu membrii familiei cu care duc gospodaria impreuna, neexploatind munca straina, desi in unii ani sint nevoiti sa se intr-ajutoreze, un numar mic de zile, cu alti tarani muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci agricole ce trebuie facute in termen scurt.
    Minorii, batrinii, precum si suferinzii de o boala statornica, inapti de a munci, pot lucra cu altii suprafetele ce ar putea munci daca ar fi apti de munca. Aceasta prevedere se mentine atita vreme cit dureaza incapacitatea acestora de a lucra.

    CAP. 2

    Art. 2
    In scopul de a se asigura cultivarea suprafetei de pamint ce nu va mai fi dat in parte sau arenda si nici lucrat prin exploatarea muncii straine, vor trece in folosinta gospodariilor agricole colective sau altor organizatii agricole socialiste, in urma aplicarii procedurii prevazute de dispozitiile art. 3 urmatoarele terenuri agricole:
    a) terenurile lasate in nelucrare mai mult de un an;
    b) terenurile ai caror proprietari nu sint indeobste cunoscuti, chiar daca sint lucrate de altii, dar fara ca cei ce le lucreaza sa poata justifica vreo indreptatire legata in aceasta privinta;
    c) terenurile care nu au fost declarate spre a fi inscrise in registrul agricol;
    d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, in masura in care intinderea lor depaseste puterea de munca a celui caruia ii apartin, precum si a membrilor familiei cu care duce gospodaria impreuna.
    Sint exceptate de la dispozitiile lit. c, din alineatul precedent, terenurile celor care, dovedind, potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plati statului, in termen de 90 de zile de la primirea instiintarii ce li se va face, impozitele sau sarcinile de predare obligatorie a produselor agricole pe timpul cit s-au sustras de la implinirea lor prin nedeclararea pentru inscrierea in registrul agricol si cel mult pe timp de 3 ani.
    Art. 3
    Stabilirea terenurilor ce cad sub prevederile art. 2 se va face de catre comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasanesc in raza caruia sint situate terenurile, cu chemarea tuturor celor interesati, care vor da orice lamuriri ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dispozitiilor prezentului decret.
    Proprietarii care intra in dispozitiile art. 1, alineatul 2 sau 3, vor arata ce suprafata de teren au putinta sa lucreze ei si membrii familiei cu care duc gospodaria impreuna si vor propune carei gospodarii agricole colective sau carei alte organizatii agricole socialiste ar urma sa-i fie trecuta folosinta intinderii de teren pe care nu o pot lucra in acest fel.
    Comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc va face comitetului executiv al sfatului popular regional propuneri referitoare la intinderea de teren a carei folosinta urmeaza sa fie trecuta la gospodaria agricola colectiva sau la alta organizatie agricola socialista.
    Trecerea folosintei terenului la o anume gospodarie agricola colectiva sau alta organizatie agricola socialista se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
    Art. 4
    Determinarea persoanelor care indeplinesc cerintele dispozitiilor art. 1, alineatul ultim, se va face de catre comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc in raza caruia este situat terenul.

    CAP. 3

    Art. 5
    Folosinta terenurilor, intrind in prevederile prezentului decret, trece la gospodariile agricole colective sau alte organizatii agricole socialiste, libera de orice sarcini.
    Art. 6
    Datoriile fata de stat, in bani sau in natura, ale proprietarilor de terenuri a caror folosinta a trecut la gospodariile agricole colective sau alte organizatii agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anuleaza, pe data trecerii folosintei si proportional cu valoarea acesteia, daca datoriile s-au nascut in legatura cu acele terenuri.
    Proprietarii terenurilor a caror folosinta a trecut la gospodariile agricole colective sau alte organizatii agricole socialiste, prin aplicarea dispozitiilor art. 2, vor primi in bani o suma corespunzatoare.
    Orice alte sarcini, in afara de datoriile fata de stat, ce grevau terenurile prevazute de alineatul precedent sint stramutate, fara indeplinirea vreunei formalitati asupra sumei de bani cuvenite proprietarului.
    Art. 7
    Celor carora li s-a facut aplicatiunea prevederilor art. 2 le inceteaza obligatiile legale de natura fiscala sau economica decurgind din starea lor social-economica anterioara, ei trecind in categoria ce corespunde noii lor stari social-economice.

    CAP. 4

    Art. 8
    Prin Hotarirea Consiliului de Ministri se vor stabili:
    a) modul de determinare a sumei de bani cuvenite pentru folosinta terenurilor trecute la gospodariile agricole colective sau la alte organizatii agricole socialiste, precum si modalitatea de plata;
    b) instructiunile de aplicare a decretului de fata.
    Art. 9
    Dispozitiile prezentului decret sint aplicabile in mod corespunzator si celor care folosesc, in calitate de uzufructuari, terenuri supuse prevederilor decretului.
    Art. 10
    Folosinta terenului agricol care, cu calcarea dispozitiilor art. 1, se va da in parte sau arenda, ori se va lucra prin exploatarea muncii straine, va trece, fara plata vreunei sume de bani, la gospodariile agricole colective sau la alte organizatii agricole socialiste.
    Proprietarul sau uzufructuarul terenurilor, intrind in prevederile prezentului decret, care, ca autor, instigator ori complice va vatama, in tot sau in parte, prin orice mijloace, via, livada, plantatia, arborii sau alte asemenea, aflate pe un astfel de teren, va fi supus, deosebit de aplicarea dispozitiilor legii penale, sanctiunii trecerii folosintei, fara plata vreunei sume de bani, la gospodariile agricole colective sau la alte organizatii agricole socialiste, a intregii intinderi de pamint ce-i apartine.
    Savirsirea faptelor prevazute de dispozitiile alineatelor precedente se va constata de catre comitetul executiv al statului popular comunal sau orasenesc in raza caruia este situat acel teren, iar trecerea folosintei se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
    Art. 11
    Cererile si actele facute in aplicarea prezentului decret sint scutite de orice impozit si taxe.



SmartCity5

COMENTARII la Decretul 115/1959

Momentan nu exista niciun comentariu la Decretul 115 din 1959
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
ANONIM a comentat Legea 406 2001
     Aceasta lege , este depasita ...nu mai santem in anii '90 cand un candidat la presedentie nu avea unde locui..in zilele noastre , alesii au chiar cate 6 case (unele aducandu-le venituri subtantiale din chirii ) asa ca se impune ca "alesii " nostri sa revada si sa aduca ceva modificari legii , un singur articol ar fi suficient..sa se faca mentiunea ca prevederile nu se aplica celor care detin deja mai mult de 2 spatii..este imoral ca unuia care are peste 2 imobile cu destinatie de locuit sa ii mai dam o vila sau palat si pe cele personale sa le inchirieze
ANONIM a comentat Ordin 67 2017
    Exista vreun template pentru Raport?
ANONIM a comentat Hotărârea 1202 2010
    Nu am gasit niciunde cum se calculeaza tariful pe unitatea de masura (metri cadere/luna) x ore functionare. Cum sa calculez metri cadere / luna???
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decretul 115/1959
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu