LEGE
Nr. 59 din 29 octombrie 1974
cu privire la fondul funciar
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 138 din 5 noiembrie 1974
NOTA ASUPRA EDITIEI
Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, adoptata de Marea Adunare
Nationala la 29 octombrie 1974 si publicata in Buletinul Oficial al Republicii
Socialiste Romania, Partea I, nr. 138 din 5 noiembrie 1974, a fost modificata
si completata prin Decretul Consiliului de Stat nr. 258/1982, publicat in B.
Of. nr. 64 din 12 iulie 1982.
Editia de fata reproduce acest text.
Pamantul, mijlocul hotarator de productie in agricultura si silvicultura,
reprezinta un bun national de care este strans legata cresterea avutiei
nationale si bunastarea intregului popor.
Aprovizionarea populatiei, in continua crestere, cu produse agroalimentare
si a industriei prelucratoare cu materii prime, dezvoltarea in ritm ascendent a
industriei, cresterea gradului de urbanizare a localitatilor, cer ca intreg
pamantul tarii, limitat ca intindere si de neinlocuit, sa fie valorificat
integral, cu randament sporit si cu eficienta cat mai ridicata.
In acest scop, trebuie asigurate toate masurile pentru gospodarirea cat mai
buna si extinderea suprafetei agricole, indeosebi a celei arabile, pentru a se
mentine si spori fertilitatea solului.
Totodata, trebuie asigurate masuri care sa inlature orice risipa sau
degradare de terenuri ce dauneaza atat productiei agricole si silvice, cat si
intregii economii nationale. De asemenea, trebuie sa se reglementeze in mod
strict folosirea terenurilor agricole si silvice pentru nevoile de dezvoltare
ale altor activitati economice si sociale, urmarindu-se inlaturarea diminuarii
suprafetei necesare realizarii productiei agricole si silvice.
In acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania
adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, indiferent
de destinatie sau in proprietatea cui se afla, constituie fondul funciar unic
din Republica Socialista Romania, avutie nationala care trebuie folosita,
protejata si ameliorata, in concordanta cu interesele intregului popor.
Folosirea completa, protejarea si ameliorarea fondului funciar sunt o
indatorire primordiala a organelor puterii si administratiei de stat, a
detinatorilor de terenuri, cu orice titlu, precum si a tuturor cetatenilor
patriei noastre.
Art. 2
Valorificarea deplina si cu eficienta sporita a tuturor terenurilor se
realizeaza in mod coordonat si intr-o conceptie unitara, pe baza programului de
protectie si imbunatatire a capacitatii de productie a solului, precum si prin
aplicarea stricta a celorlalte masuri privind prevenirea si combaterea surselor
de degradare sau folosire nerationala a fondului funciar al tarii.
Prin planurile cincinale si anuale de dezvoltare economico-sociala a tarii
se va stabili repartizarea judicioasa a fondului funciar pe destinatii si
categorii de folosinta, pentru agricultura, silvicultura, piscicultura,
gospodarirea apelor, precum si pentru alte activitati economico-sociale.
Art. 3
Dupa destinatie, terenurile care alcatuiesc fondul funciar unic se impart
in: terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape,
terenuri destinate localitatilor, precum si terenuri cu destinatii speciale.
a) Terenuri cu destinatie agricola sunt: cele folosite pentru productia
vegetala - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole si pomicole,
pasunile, finetele, serele, solariile si rasadnitele -, cele cu vegetatie
forestiera altele decat cele cuprinse in amenajamentele silvice, servind pentru
protectia terenurilor agricole, terenurile cu pajisti impadurite, terenurile
ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice si de imbunatatiri
funciare, drumuri de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare,
care servesc nevoilor productiei agricole, terenurile agricole aflate temporar
sub ape prin inundatii, precum si orice alte terenuri care, neavand alte
folosinte, pot fi valorificate pentru productia agricola.
b) Terenuri cu destinatie forestiera sunt: terenurile acoperite cu paduri,
terenurile care servesc nevoilor de cultura, productie ori administrare
forestiera, precum si alte terenuri, afectate impaduririi, determinate prin
amenajamentele silvice, care se vor definitiva impreuna cu ceilalti detinatori
de terenuri interesati.
c) Terenuri aflate permanent sub ape sunt: albiile minore ale cursurilor de
apa, cuvetele lacurilor si baltilor naturale, cuvetele lacurilor de acumulare
la nivelurile maxime de retentie si fundul apelor maritime interioare si al
marii teritoriale.
d) Terenuri destinate localitatilor sunt cele cuprinse in perimetrul
construibil, aprobat potrivit legii, pe care se afla grupate constructii de
locuit, curti, obiectivele social-culturale, fabrici, uzine, constructii
agrozootehnice, piete si retele stradale, precum si alte terenuri care servesc
nevoilor de constructii si amenajari de ordin tehnic edilitar.
e) Terenuri cu destinatii speciale sunt cele folosite pentru: caile de
comunicatii rutiere si feroviare, constructiile navale si aeriene, cu cladirile
si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice si termice,
transportul energiei electrice si telecomunicatii, exploatarile miniere si
petroliere, cariere de orice fel, rezervatiile si monumentele naturii, nevoile
de aparare, precum si pentru alte destinatii asemanatoare.
CAP. 2
Protectia si ameliorarea solului
Art. 4
Protectia si ameliorarea solului constituie parte integranta din
activitatea generala de dezvoltare economica si sociala a tarii. Acestea se
realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de: eroziune,
alunecari, inundatii, inmlastinare, saraturare, poluare, cat si a altor procese
de degradare pe cale naturala sau cauzate de activitati economice si sociale si
au ca scop mentinerea si imbunatatirea fertilitatii si a potentialului
productiv al tuturor terenurilor tarii.
Art. 5
Lucrarile de protectie si ameliorare a solului se stabilesc pe baza de
studii si proiecte intocmite de organizatii de proiectare de specialitate, in
corelare cu cele de organizatie si sistematizare a teritoriului; ele se aplica
si se executa de catre detinatorii de teren sau, prin grija acestora, de catre
unitatile specializate in executia unor asemenea lucrari. Proiectarea si
executarea acestor lucrari se fac pe zone naturale, unitati agricole si
categorii de folosinta.
Art. 6
Pentru realizarea coordonata a lucrarilor de interes comun, potrivit cu
nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor de
comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale si a
nevoilor de aparare, documentatiile tehnice se vor elabora in comun de partile
interesate. Prin documentatii se vor stabili, de asemenea, contributia partilor
si ordinea de executie a lucrarilor.
Art. 7
Lucrarile de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a
torentilor, care servesc la apararea si conservarea lucrarilor de irigatii,
indiguiri, desecari, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrari hidrotehnice,
cai de comunicatii, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent
cu lucrarile de baza.
Art. 8
Cei care proiecteaza, executa, exploateaza sau intretin lucrarile de
amenajare, protectie si ameliorare a terenurilor, sunt obligati sa ia toate
masurile necesare, astfel ca aceste lucrari sa nu degradeze sau sa afecteze
negativ, imediat sau in timp, conditiile de fertilitate sau de exploatare a
terenurilor invecinate.
Art. 9
Terenurile care prin degradare si-au pierdut, total sau partial,
capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice, vor fi
constituite in perimetre de ameliorare.
Art. 10
Persoanele fizice care detin terenuri degradate in perimetrele de
ameliorare se vor putea constitui in asociatii, in cadrul comunelor, pentru
executarea lucrarilor de amenajare si ameliorare. In acest scop se vor folosi
in primul rand mijloacele proprii din gospodariile populatiei si aportul in
munca, pentru executarea lucrarilor ce se vor stabili de consiliile populare
impreuna cu organele agricole de specialitate.
Art. 11
Raspunderea pentru executarea, intretinerea si paza lucrarilor de protectie
si ameliorare a terenurilor revine tuturor organelor si organizatiilor de stat,
cooperatiste si obstesti, altor persoane juridice, precum si persoanelor
fizice, care au in proprietate sau folosinta aceste terenuri.
CAP. 3
Folosirea terenurilor pentru productia agricola vegetala
Art. 12
Este interzisa micsorarea suprafetei agricole.
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv
birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa ia masuri ca toti
detinatorii de terenuri sa mentina, sa protejeze si sa intreprinda actiuni de
crestere a suprafetei agricole.
Art. 13
Detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa lucreze si sa cultive
intreaga suprafata de teren pe care o detin, cu respectarea regulilor
agrotehnice, sa ia masurile necesare de amenajare a terenurilor prin lucrari de
imbunatatiri funciare, de amendare si de fertilizare, precum si sa efectueze
lucrarile de prevenire si combatere a oricaror alti factori defavorabili productiei
agricole.
Unitatile socialiste cu profil neagricol, care nu pot asigura cultivarea
pentru productia agricola a terenurilor pe care le detin peste strictul necesar
desfasurarii normale a proceselor de productie specifice, vor preda aceste
terenuri in folosinta spre cultivare, fara plata, organizatiilor agricole
socialiste.
Terenurile de orice fel apartinand persoanelor care, avand domiciliul in
Republica Socialista Romania, parasesc definitiv tara, trec fara plata in
proprietatea statului.
Prevederile alineatului precedent se aplica si in cazul terenurilor
proprietatea persoanelor care au parasit definitiv Republica Socialista Romania
inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, precum si in cazul terenurilor
mostenite de persoanele care nu au domiciliul in Republica Socialista Romania.
Art. 14
Pentru sporirea suprafetei agricole, indeosebi a celei arabile, detinatorii
de terenuri sunt obligati sa cultive toate terenurile proprii, nefolosite inca,
cum sunt: tufarisurile, pilcurile de arborete care nu au rol de protectie sau
productie forestiera, drumurile agricole si potecile inutile, capetele
parcelelor si tarlalelor de pe langa drumuri, terenurile libere din curti, ca
si cele dintre constructii de orice fel, terenurile virane din perimetrul
construibil al localitatilor, cele din jurul stalpilor de telecomunicatii, de
transport si distribuire a energiei electrice, cele situate de-a lungul cailor
de comunicatii, precum si alte terenuri asemanatoare.
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv
birourile executive ale consiliilor populare vor stabili, prin planuri anuale,
pe comune si unitati agricole sursele de terenuri ce urmeaza a fi transformate
in arabil, pentru asigurarea suprafetei planificate a fi cultivate.
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele executive
ale consiliilor populare judetene sunt obligate sa ia masurile necesare pentru
ca toate suprafetele libere din perimetrele construibile ale localitatilor sa
fie cultivate pe baza planurilor intocmite in acest scop de comitetele,
respectiv birourile executive ale consiliilor populare.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare au, de
asemenea, obligatia sa ia masuri pentru cultivarea in parcuri si spatii verzi a
arborilor si arbustilor, care sa valorifice economic spatiile respective.
Art. 15
Amplasarea obiectivelor industriale agrozootehnice si social-culturale se
face in perimetrul construibil al localitatilor, cu respectarea prevederilor de
sistematizare si a altor conditii stabilite de lege.
Amplasarea acestor obiective se va face in primul rand pe terenuri
neproductive sau improprii productiei agricole, care vor fi indicate de
unitatile si organele agricole.
Este interzisa amplasarea obiectivelor, de orice fel, pe terenuri amenajate
pentru irigatii, precum si pe cele plantate cu pomi fructiferi si vita de vie.
Amplasarea obiectivelor, de orice fel, nu trebuie sa afecteze, sub nici o
forma, desfasurarea normala a activitatii pe terenurile agricole si forestiere
invecinate cu acestea.
Art. 16
In mod exceptional, terenurile destinate productiei vegetale, agricole si
forestiere sau alte terenuri situate in afara perimetrului construibil al
localitatilor, precum si atunci cand pentru acelasi obiectiv sunt necesare
terenuri situate atat in perimetrul construibil, cat si in afara acestuia
ocuparea sau folosirea acestora, definitiv sau temporar, in alte scopuri decat
productia vegetala, agricola sau forestiera, se va putea face numai pe baza
aprobarii prealabile obtinute prin decret prezidential.
Terenurile agricole sau forestiere din perimetrul construibil al
localitatilor, aprobat conform legii, vor putea fi ocupate sau folosite,
definitiv sau temporar, in alte scopuri decat productia agricola vegetala sau
forestiera numai pe baza aprobarilor prealabile date, dupa caz, prin ordin al
ministrului agriculturii si industriei alimentare sau, respectiv, al
ministrului economiei forestiere si materialelor de constructii *).
Art. 17
Beneficiarii care au obtinut aprobarea de amplasare a unor obiective de
investitii sau de productie pe terenuri agricole vor recupera, prin unitati
proprii sau unitati specializate, o suprafata echivalenta cu cea ocupata
definitiv, prin transformarea unor terenuri neagricole sau neproductive. In
aceste cazuri, adunarea generala a cooperativelor agricole de productie,
conducerile unitatilor agricole de stat, precum si organul agricol judetean sau
al municipiului Bucuresti, au obligatia sa prevada in acordurile si, respectiv,
avizele pe care le emit, terenurile ce urmeaza a fi recuperate, raspunzand
impreuna cu beneficiarii de investitii de realizarea actiunii de recuperare.
------------------------
*) Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 320/1982, publicat in B. Of. nr.
80 din 14 septembrie 1982, a fost infiintat Ministerul Silviculturii.
Potrivit art. 54 din decretul sus-mentionat prevederile din legi, decrete
si alte acte normative, referitoare la Ministerul Economiei Forestiere si
materialelor de constructii, se aplica in mod corespunzator Ministerului
Silviculturii, potrivit obiectului sau de activitate.
Recuperarea terenurilor se face anticipat sau cel mai tarziu pana la data
stabilita in actul prin care se da aprobarea privind scoaterea definitiva din
productia agricola a acestor suprafete, astfel ca sa nu scada suprafata
agricola si indeosebi cea arabila.
Art. 18
In aprobarile pentru scoaterea din productia agricola a terenurilor
necesare lucrarilor de imbunatatiri funciare se vor preciza atat terenurile ce
se recupereaza, potrivit prevederilor art. 17, cat si cele care se pun in
valoare la categorii superioare de folosinta sau care se redau productiei
agricole in cadrul perimetrelor ce fac obiectul acestor lucrari, precum si
termenul de realizare a lor.
In actiunea de valorificare a terenurilor pentru agricultura si
silvicultura se vor include si suprafetele din albiile cursurilor de ape
abandonate sau devenite disponibile ca urmare a lucrarilor de regularizare.
Art. 19
Beneficiarii obiectivelor de investitii sau de productie amplasate pe
terenuri agricole sunt obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei
obiectivelor, de decopertare a stratului fertil si a altor straturi de
profunzime bogate in elemente fertilizante de pe suprafetele amplasamentelor
aprobate, pe care sa le depoziteze si a le niveleze pe terenuri]e neproductive
sau slab productive, indicate de organele agricole, in vederea punerii in
valoare si ameliorarii acestora.
Art. 20
Terenurile agricole si forestiere, carora urmeaza sa le fie schimbata
destinatia, in mod temporar, pentru a fi folosite pentru executarea lucrarilor
de prospectiuni si explorari geologice, geofizice si hidrotehnice, foraje de
orice fel, precum si la lucrarile legate de acestea, se aproba estimativ, pe
zone si judete, la inceputul anului, de organele prevazute la art. 16. In
limita suprafetelor aprobate, delimitarea acestora si a termenului de folosirea
lor temporara, se face, dupa caz, de organele agricole sau silvice judetene sau
al municipiului Bucuresti.
Art. 21
Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei
electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apa, canalizare,
produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si
sistematiza de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii, a
digurilor si canalelor de irigatii si de desecari, in asa fel incat sa nu se
degradeze culturile si sa nu se stanjeneasca executia lucrarilor agricole.
Ocuparea terenurilor in astfel de cazuri se face cu aprobarea organelor
agricole judetene sau al municipiului Bucuresti, precum si cu acordul
posesorilor de teren. Amplasarea in alte conditii decat cele de la alin. 1 se
face cu aprobarile prevazute la art. 16.
Art. 22
Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii
si executarea unor lucrari de intretinere la obiectivele prevazute in art. 21,
care au un caracter urgent si care se executa intr-o perioada de timp de pana
la 30 de zile, se vor face numai pe baza acordului prealabil al posesorilor de
terenuri.
In cazul in care nu s-a realizat un astfel de acord se va cere aprobarea
comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti.
Art. 23
Beneficiarii obiectivelor de investitii sau da productie sunt obligati sa
ia masuri, inca din faza de elaborare a documentatiei tehnice, pentru a
restrange terenurile la strictul necesar, incadrandu-se in indicii sintetici
privind gradul de ocupare a terenurilor prevazute in anexa nr. 1, care
constituie limite minime.
Pe baza rezultatelor si a cercetarilor tehnologice si a criteriilor
stabilite prin anexa nr. 1, ministerele si celelalte organe centrale si locale,
titulare ale planului de investitii, periodic, vor lua masuri pentru cresterea
gradului de ocupare a terenului si imbunatatirea normativelor privind
terenurile necesare amplasarii obiectivelor economice si sociale, in sensul
ocuparii de catre acestea a unor suprafete din ce in ce mai mici.
Art. 24
Beneficiarii lucrarilor de investitii sau de productie, care detin terenuri
pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sunt cele ramase in
urma excavarii de materii prime - argila, caolin, carbuni, pietris -, sonde
parasite si altele, sunt obligati sa ia masurile necesare de nivelare si de
amenajare a lor, dandu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este
posibil, o folosinta piscicola sau silvica.
Beneficiarilor lucrarilor prevazute in alin. 1 nu li se va aproba scoaterea
din productia agricola sau silvica a altor terenuri, daca nu s-au conformat
dispozitiilor din acel alineat.
Art. 25
Daca prin amplasarea lucrarilor de investitii sau de productie se afecteaza
folosinta sau procesul de productie si la alte terenuri agricole decat cele
pentru care s-a obtinut aprobarea scoaterii din productia agricola vegetala,
beneficiarii acestor lucrari sunt obligati sa execute cu mijloace proprii
lucrarile de refacere si amenajare necesare continuarii, in aceleasi conditii,
a procesului de productie agricola pe terenurile afectate.
Art. 26
Unitatile socialiste care beneficiaza de terenuri scoase temporar din
productia agricola vegetala sunt obligate sa redea cu mijloace proprii aceste
terenuri productiei agricole, in termenul aprobat si in conditii de productie
care sa asigure randamente la nivelul celor avute initial la preluare.
Neredarea terenurilor in productia agricola vegetala, in termenul aprobat
si in conditii corespunzatoare de exploatare, atrage, pe langa aplicarea
sanctiunilor legale, si pierderea dreptului de a obtine noi aprobari de
amplasare sau extindere a altor obiective pe terenuri agricole.
Art. 27
Schimbarea folosintei terenurilor arabile in alta categorie de folosinta agricola
este interzisa. In cazuri deosebite, folosirea terenurilor arabile pentru
completarea masivelor viticole si pomicole, din zonele consacrate, se aproba
prin decret prezidential, cu conditia recuperarii anticipate a unei suprafete
arabile echivalente.
Schimbarea celorlalte categorii de folosinta a terenurilor agricole in alta
categorie de folosinta agricola se face in baza aprobarii prealabile date de
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, pentru terenurile aflate in
posesia unitatilor socialiste si a altor persoane juridice, si de organele
agricole judetene sau al municipiului Bucuresti pentru terenurile proprietatea
persoanelor fizice.
CAP. 4
Sistematizarea si organizarea teritoriului agricol
Art. 28
Pentru asigurarea folosirii rationale a fondului funciar si a cresterii
productiei agricole in concordanta cu nevoile economiei nationale si tinand
seama de conditiile naturale si economico-sociale, se vor elabora studii de
sistematizare si proiecte de organizare a teritoriului agricol.
Art. 29
Studiile de sistematizare a teritoriului agricol se intocmesc pe judete, pe
zone naturale sau economice, in corelare cu actiunile de sistematizare generala
a teritoriului, si vor rezolva urmatoarele probleme de ansamblu:
a) corelarea dezvoltarii agriculturii cu celelalte ramuri ale economiei din
teritoriu si cu programul de dezvoltare a localitatilor rurale si urbane;
b) gruparea terenurilor pe destinatii si detinatori, precum si schimbul
intre acestea, in vederea folosirii cu eficienta ridicata a fondului funciar;
c) realizarea unei legaturi directe dintre zonele teritoriale si zonele de
productie agricola, precum si concretizarea posibilitatilor de cooperare si
asociere intre unitatile agricole, pentru valorificarea superioara a tuturor
suprafetelor de teren cuprinse in lucrarile de sistematizare si de organizare a
teritoriului;
d) stabilirea necesitatilor de dotare si echipare tehnica a teritoriului
pentru folosirea acestuia cu economicitate ridicata.
Art. 30
Proiectele de organizare a teritoriului se intocmesc pe unitati agricole si
vor asigura gruparea terenurilor acestora, in cadrul unor perimetre economice
si in trupuri compacte, mecanizabile, comasate in jurul centrelor de productie
si in jurul localitatilor, asigurandu-se astfel folosirea cu eficienta maxima,
in productia agricola, a intregii suprafete de terenuri, inclusiv a celor
dintre constructii, precum si restrangerea la strictul necesar a retelei
drumurilor de exploatare agricola.
Art. 31
Studiile de sistematizare a teritoriului agricol si proiectele de
organizare a teritoriului unitatilor agricole socialiste se elaboreaza de catre
organizatiile de proiectare ale Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare sau ale organelor agricole judetene.
Art. 32
In scopul exploatarii agricole eficiente a terenurilor se pot efectua
comasari si schimburi de terenuri intre diferiti detinatori, care se aproba,
dupa cum urmeaza:
a) de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti, cand schimbul de terenuri se face intre cooperativele
agricole de productie si persoanele fizice, precum si intre persoane fizice;
b) de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare in toate celelalte
cazuri, cu exceptia terenurilor proprietate de stat situate in perimetrul
construibil al localitatilor, aflate in administrarea unitatilor administrativ
- teritoriale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare
judetene si al municipiului Bucuresti.
In toate cazurile, la aprobarea schimbului de terenuri se va lua acordul
detinatorilor, precum si avizul organului ierarhic superior al unitatilor
detinatoare de terenuri.
Daca partile nu cad de acord asupra schimbului de terenuri, organele prevazute
la lit. a) si b) vor decide, tinand seama de interesele statului si cele
obstesti.
In cadrul actiunii de comasare, schimbarea destinatiei si a categoriei de
folosinta a terenurilor se face potrivit prevederilor legale.
Art. 33
Schimbul de terenuri agricole se face in suprafete egale sau prin
echivalenta, atunci cand terenurile supuse schimbului difera in privinta
fertilitatii sau a categoriei de folosinta.
In cazul in care pe terenurile ce se schimba in vederea comasarii si
sistematizarii unitatilor agricole, se gasesc obiective de investitii, acestea
se evalueaza la valoarea lor reala, iar beneficiarul care preia bunurile
evaluate va compensa celeilalte parti diferenta de valoare primita fata de
bunurile date in schimb.
Art. 34
Prin schimbul efectuat in cadrul lucrarilor de comasare sau de schimb,
fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului pe care il inlocuieste,
cu respectarea drepturilor reale.
Actele de schimb incheiate in cadrul lucrarilor de comasare si schimb,
precum si toate operatiile in legatura cu acestea, sunt scutite de orice taxa.
Art. 35
Punerea in posesie a noilor posesori se face numai dupa aprobarea
schimbului de terenuri in termen de cel mult 30 de zile de la data aprobarii,
daca partile nu au convenit alte termene.
Punerea in posesie se face de catre delegatul oficiului judetean de
cadastru si organizarea teritoriului, in prezenta partilor interesate.
Art. 36
Cand schimburile de terenuri intre unitatile administrativ-teritoriale
determina modificari ale hotarelor dintre acestea, aprobarea de modificare a
hotarelor unitatilor in cauza se da de comitetul executiv al consiliului
popular judetean sau al municipiului Bucuresti pe al carui teritoriu au loc
schimburile.
Daca rectificarea afecteaza hotarele judetelor sau al municipiului
Bucuresti, fara sa afecteze insa apartenenta localitatilor la judetele in
cauza, aprobarea de modificare se da de Consiliul de Ministri.
CAP. 5
Cadastrul funciar
Art. 37
Cadastrul funciar general constituie sistemul de evidenta generala si
obligatorie a intregului fond funciar din Republica Socialista Romania,
indiferent de posesori si destinatia terenurilor; se intocmeste si se tine de
oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului, pe comune, orase si
municipii.
Art. 38
Prin cadastru funciar general se realizeaza:
a) masurarea terenurilor, a suprafetelor ocupate de constructii si
intocmirea hartilor, planurilor si registrelor cadastrale;
b) stabilirea destinatiei si inscrierea categoriei de folosinta a
terenurilor, aprecierea potentialului de productie al acestora si punerea in
evidenta a tuturor resurselor funciare ale tarii;
c) inscrierea posesorilor si a titlului pe baza caruia poseda, precum si a
actelor juridice privind drepturile reale constituite asupra terenurilor sau
constructiilor, in vederea asigurarii publicitatii si opozabilitatii acestora
fata de terti.
Art. 39
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare organizeaza, indruma si controleaza
introducerea si tinerea la zi a cadastrului funciar general pe intreaga tara,
pe baza caruia intocmeste anual balanta fondului funciar general si
coordoneaza, potrivit legii, activitatea geodezica-topografica din intreaga
tara.
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti - prin oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului -
raspund de organizarea, indrumarea si executia lucrarilor de cadastru funciar
general si tinerea la zi a evidentelor cadastrale, pentru terenurile si
constructiile situate in perimetrul unitatilor administrativ-teritoriale
respective.
In acest scop, posesorii de terenuri si constructii sunt obligati sa
comunice oficiului judetean de cadastru si organizarea teritoriului, orice
schimbare efectuata, fata de ultimele date inscrise in documentele cadastrale,
in termen de cel mult 60 de zile de la producerea lor.
Art. 40
In documentele cadastrului funciar general se inscriu, potrivit cu normele
legale privind drepturile de proprietate, terenurile si constructiile care
constituie: proprietate de stat, proprietate cooperatista sau a altor
organizatii obstesti, proprietate personala si proprietate particulara.
Identificarea posesorilor si a drepturilor reale asupra terenurilor si
constructiilor aflate pe acestea, se face prin grija comitetelor, respectiv
birourilor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si
municipale.
Art. 41
Dupa intocmirea lucrarilor de cadastru funciar general pe teritoriul unei
comune, oras sau municipiu, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului
popular va afisa la sediul sau, pe timp de 30 de zile, lista posesorilor
identificati, punind totodata la dispozitia acestora si a celorlalte persoane
interesate, documentatia cadastrala intocmita, pentru consultare.
Contestatiile cu privire la exactitatea datelor inscrise in registrele si
planurile cadastrale pot fi prezentate in scris in termen de 60 de zile de la
afisarea listelor.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor
analiza si rezolva contestatiile in termen de 30 de zile de la depunerea
acestora.
Cei nemultumiti de modul cum au fost solutionate contestatiile pot face
plangeri la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla situat terenul sau
constructia in cauza.
In urma definitivarii tuturor documentelor cadastrului funciar general,
referitoare la teritoriul unei comune, oras sau municipiu, comitetul executiv
al consiliului popular judetean respectiv, sau al municipiului Bucuresti, vor
emite decizia de punere in aplicare a cadastrului funciar general pe acel
teritoriu.
Art. 42
Documentele principale ce se elaboreaza prin lucrarile de cadastru funciar
general sunt: dosarul lucrarilor de hotarnicie, hartile si planurile
cadastrale, precum si registrele si fisele cadastrale.
Ca date cu privire la posesor, destinatie, categoria de folosinta,
suprafata si caracteristicile calitative ale terenurilor, se vor folosi numai
cele inscrise in cadastrul funciar general.
Art. 43
In functie de interesele generale ale statului si de nevoile specifice
anumitor ramuri ale economiei nationale, care detin terenuri sau constructii,
ministerele sau alte organe centrale isi pot organiza evidente speciale,
folosind ca date de baza numai pe cele trecute in cadastrul funciar general.
CAP. 6
Circulatia terenurilor agricole
Art. 44
Dobandirea de terenuri agricole se poate face numai prin mostenire legala,
fiind interzisa instrainarea sau dobandirea prin acte juridice a acestor
terenuri.
Art. 45
In scopul asigurarii cultivarii rationale a pamantului, cei care dobandesc
terenuri agricole, prin mostenire legala, sunt obligati sa asigure continuarea
muncii agricole pe acele terenuri si sa aiba sau sa-si insuseasca cunostinte
agricole corespunzatoare.
In cazul in care nici unul dintre mostenitori nu intruneste cerintele
alineatului precedent, terenurile trec in folosinta organizatiilor socialiste
desemnate de comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al
municipiului Bucuresti. Folosinta terenurilor poate fi restituita
mostenitorilor la cererea acestora, in timp de 2 ani, de aceleasi organe, daca
acestea constata ca ei indeplinesc conditiile prevazute la alin. 1. Pentru
mostenitorii minori, termenul de 2 ani se calculeaza de la data cand ei devin
majori.
La implinirea termenului de 2 ani terenul trece in proprietatea statului.
Art. 46
Preluarea terenului agricol mostenit, precum si imparteala intre
mostenitori, se autoriza de catre:
a) comitetul executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului
Bucuresti, pentru terenurile situate in afara perimetrului construibil al
localitatilor, pe baza avizelor organelor agricole judetene sau al municipiului
Bucuresti, dupa caz;
b) comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare
comunale, orasenesti si municipale, pentru terenurile situate in perimetrul
construibil al localitatilor.
Imparteala terenurilor agricole convenita intre mostenitori se face numai
prin inscris autentic.
Art. 47
Orice instrainare, dobandire sau imparteala facuta cu incalcarea
dispozitiilor prevazute la art. 44-46 este nula de drept.
Nulitatea poate fi invocata de procuror, Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare, comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului
popular, precum si de orice persoana interesata si se constata prin hotarare
judecatoreasca.
Art. 48
Modul si conditiile de eliberare a autorizatiilor de preluare sau
imparteala a terenurilor agricole se stabilesc de Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare urmarindu-se ca, prin imparteala, terenurile agricole sa
nu fie parcelate excesiv si sa nu se creeze posibilitati de exploatare a fortei
de munca in agricultura.
Art. 49
Organele competente nu vor autentifica actele de imparteala daca partile nu
prezinta autorizatia prevazuta de lege.
Art. 50
Autorizatia de preluare sau imparteala, eliberata in conditiile art. 46,
este valabila timp de 6 luni de la data eliberarii, cu posibilitatea
prelungirii ei de catre emitent, cu inca 6 luni.
CAP. 7
Masuri financiare pentru protejarea fondului funciar
A. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
Art. 51
Unitatile economice de stat, cooperatiste si ale celorlalte organizatii
obstesti, sunt obligate sa plateasca o taxa anuala pentru terenurile
proprietate de stat folosite de ele in alte scopuri decat productia agricola
vegetala sau silvica, conform anexei nr. 2.
In categoria terenurilor prevazute in prezentul articol se cuprind
suprafetele construite si neconstruite, aflate in administrarea directa sau in
folosinta unitatilor economice destinate activitatii lor economice, inclusiv
cele utilizate pentru drumuri si cai ferate, precum si suprafetele folosite
pentru sedii administrative, cluburi, crese, camine, cantine, locuinte,
stranduri, terenuri si sali de sport, parcuri si alte terenuri cu destinatii
asemanatoare.
Art. 52
Plata taxei pentru folosirea terenurilor se efectueaza de catre unitatile
economice care functioneaza pe principiul gestiunii economice si folosesc
terenuri proprietate de stat supuse platii acestei taxe.
Art. 53
Consiliul de Ministri poate acorda, in cazuri justificate, reduceri sau
scutiri de la plata taxei pentru folosirea terenurilor, reglementata prin
prezenta lege.
B. Tarifele de deviz pentru folosirea terenurilor agricole si forestiere in
alte scopuri decat productia agricola vegetala sau forestiera
Art. 54
Pentru folosirea terenurilor agricole, in mod definitiv sau temporar, in
alte scopuri decat productia agricola vegetala, unitatile socialiste
beneficiare vor include in valoarea de deviz a lucrarilor de investitii sau de
productie, ce urmeaza a se executa, sumele rezultate din aplicarea tarifelor de
deviz prevazute in anexa nr. 3.
Tarifele de deviz sunt diferentiate in functie de categoria de folosinta si
calitatea terenului agricol. Clasificarea terenurilor agricole este cea
prevazuta in anexa nr. 4.
Art. 55
Unitatile socialiste beneficiare ale lucrarilor de investitii sau de
productie, efectuate in alte scopuri decat cele forestiere, pentru a caror
executare sunt necesare terenuri ce se scot din productia forestiera, definitiv
sau temporar, vor include in valoarea de deviz a acestor lucrari sumele
rezultate din aplicarea tarifelor de deviz prevazute in anexa nr. 5.
Art. 56
Tarifele de deviz reprezinta taxele de protectie, precum si sumele cuvenite
detinatorilor de terenuri agricole sau forestiere, cu titlu de despagubire.
C. Modul de utilizare a mijloacelor banesti realizate prin aplicarea unor
masuri financiare pentru protejarea fondului funciar
Art. 57
In vederea recuperarii prin compensare a suprafetelor de teren ce se scot
definitiv din productia agricola vegetala, cat si pentru amenajarea si
ameliorarea unor terenuri agricole cu productivitate redusa, se constituie un
fond special din sumele reprezentand taxele de protectie ce se platesc pentru
folosirea, definitiv sau temporar, a terenurilor agricole in alte scopuri decat
productia agricola vegetala, calculate in conditiile anexei nr. 3.
Taxele de protectie se vireaza, de cei care le datoreaza, la Banca pentru
Agricultura si Industrie Alimentara intr-un cont special denumit: "Fondul
de dezvoltare si ameliorare a fondului funciar" deschis la dispozitia
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.
In caz de necesitate, prin bugetul de stat se poate aproba ca fondul
special sa fie completat cu o parte din sumele provenite din taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, corespunzator nevoilor de realizare
a programelor aprobate de Consiliul de Ministri privind recuperarea,
ameliorarea si amenajarea unor terenuri pentru agricultura.
Art. 58
Pentru punerea in productia agricola de noi terenuri si pentru ameliorarea
celor slab productive, se autoriza Comitetul de Stat al Planificarii,
Ministerul Finantelor si Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si
Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, sa avizeze in cursul anului, pe
masura constituirii fondului special, introducerea in planul de investitii al
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, ca pozitie distincta,
lucrarile si baza tehnico-materiala necesara.
Art. 59
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare va defalca anual, pe
judete, volumele de lucrari ce urmeaza a fi executate potrivit prevederilor
art. 57, asigurand din contul special fondurile necesare. Comitetele executive
ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor repartiza
aceste fonduri si volumele de lucrari pe unitati agricole de stat si
cooperatiste, detinatoare de terenuri neproductive si slab productive ce
urmeaza a fi ameliorate in regie sau prin unitati specializate.
In situatii deosebite, pentru lucrari mari, de interes general, statul va
putea asigura gratuit executarea mecanizata a lucrarilor terasiere, materialele
de constructii, materialul saditor, semintele, precum si proiectarea si
asistenta tehnica, la executia lucrarilor pe terenuri degradate detinute de
persoanele fizice in perimetrele de ameliorare, care se vor finanta din fondul
constituit potrivit art. 57.
Art. 60
Sumele ramase neutilizate la finele anului, din fondul special, se
reporteaza si raman la dispozitia Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare.
Art. 61*)
Beneficiarii de investitii sau de productie care recupereaza terenuri
pentru productia agricola in compensarea celor dezafectate vor vira in contul
special "Fondul de dezvoltare si ameliorare a fondului funciar",
deschis la Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, diferenta intre
tarifele de deviz si sumele aprobate prin devizul lucrarii de recuperare in
circuitul agricol al terenurilor.
Daca cheltuielile de recuperare sunt mai mari decat taxele de protectie,
diferenta va fi suportata de catre beneficiarul lucrarilor de investitii sau de
productie; sumele necesare in acest scop se vor prevedea in devizul general al
lucrarii.
Art. 62
Unitatile cooperatiste din agricultura nu datoreaza, pentru lucrarile de pe
terenurile proprii, taxele de protectie prevazute in prezenta lege.
Cooperativele agricole de productie vor folosi sumele obtinute din
exproprierea sau darea in folosinta temporara a terenurilor proprietatea lor,
pentru a recupera aceste terenuri, dupa caz, prin compensare, prin atragerea in
cultura, a altor suprafete de terenuri neproductive, cat si pentru ameliorarea
celor slab productive.
Art. 63
Sumele rezultate din aplicarea tarifelor prevazute in anexa nr. 5, pentru
folosirea terenurilor forestiere in alte scopuri decat productia forestiera si
pentru defrisarea de paduri, se varsa de catre unitatea socialista beneficiara
a lucrarii de investitii sau de productie, la bugetul de stat.
-----------------------
*) Art. 61 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul
Consiliului de Stat nr. 258/1982, publicat in B. Of. nr. 64 din 12 iulie 1982.
CAP. 8
Indrumarea si controlul activitatii privind fondul funciar
Art. 64
Coordonarea si controlul cu privire la folosirea potrivit destinatiei, a
tuturor terenurilor ce alcatuiesc fondul funciar unic al Republicii Socialiste
Romania, se exercita de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.
Administrarea si folosirea terenurilor se fac de catre detinatorii acestora,
potrivit destinatiei lor, in conformitate cu legile speciale, ale caror
prevederi se intregesc cu cele din prezenta lege.
Art. 65
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti exercita, pe plan local, atributiile prevazute la articolul
precedent, prin oficiile judetene de cadastru si organizarea teritoriului.
Aceste oficii raspund si fata de Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare de modul in care isi indeplinesc aceste atributii.
Art. 66
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si comitetele, respectiv
birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa controleze si sa
asigure luarea masurilor necesare de catre unitatile agricole de productie, de
toti lucratorii din agricultura, membrii cooperatori si taranii cu gospodarii
personale si individuale, pentru punerea in valoare in totalitate si cu
randament sporit a terenurilor ce le detin.
Conducatorii de unitati agricole, precum si specialistii din agricultura,
raspund de folosirea rationala, protectia si ameliorarea intregii suprafete de
teren a unitatilor in care acestia isi desfasoara activitatea.
Art. 67
In cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare se va infiinta
Consiliul fondului funciar, ca organ colectiv de lucru. Din acest organ vor
face parte specialisti de inalta calificare si cu indelungata activitate in
domeniul gospodaririi pamantului, din unitati de productie, proiectare,
cercetare, invatamant, precum si din organe centrale detinatoare de teren.
CAP. 9
Sanctiuni
Art. 68
Incalcarea prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala,
civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 69
Degradarea terenurilor agricole, distrugerea sau degradarea lucrarilor de
imbunatatiri funciare, a culturilor, a viilor, livezilor, pasunilor si
finetelor, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, ori impiedicarea
luarii masurilor de conservare sau de salvare a unor astfel de bunuri, precum
si inlaturarea acestor masuri, constituie infractiuni si se pedepsesc potrivit
art. 217, 218 si 231 din Codul penal, dupa caz.
Ocuparea terenurilor agricole, micsorarea suprafetei agricole si schimbarea
categoriei de folosinta a terenurilor agricole, fara aprobare, primita in
conditiile legii, savarsita in mod repetat, constituie infractiune, cand prima
abatere a fost sanctionata contraventional si se pedepseste cu inchisoare de la
o luna la un an, sau cu amenda penala.
Art. 70
Contraventiile la normele privind evidenta, folosirea, protectia si
ameliorarea terenurilor agricole, precum si persoanele competente sa le
constate si sa aplice sanctiuni contraventionale, se stabilesc prin hotarare a
Consiliului de Ministri. Sanctiunile contraventionale se aplica si persoanelor
juridice.
Amenzile aplicate unitatilor socialiste vor fi imputate persoanelor fizice
vinovate de savarsirea contraventiei.
Art. 71
In cazul in care posesorul unui teren agricol incalca prevederile art. 13
alin. 1 si a fost sanctionat contraventional si continua sa contravina
acelorasi dispozitii si in anul urmator, comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti, la propunerea comitetelor,
respectiv birourilor executive ale consiliilor populare ale localitatilor unde
se afla terenurile, vor atribui, in folosinta, aceste terenuri unitatilor
agricole socialiste care pot asigura punerea lor in productie, fara despagubiri
pentru posesori.
La cererea fostilor posesori li se vor putea restitui aceste terenuri de
organele care au dispus preluarea, daca acestea constata ca sunt asigurate
conditiile necesare pentru cultivarea lor, conform legii.
Art. 72
Nerespectarea normelor legale privind calculul si plata taxei de folosire a
terenurilor proprietate de stat se sanctioneaza contraventional potrivit
prevederilor legale privind disciplina financiara, impozitele, taxele si
primele de asigurare.
CAP. 10
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 73
Regimul juridic al terenurilor, altele decat cele agricole, ce alcatuiesc
diferite parti ale fondului funciar, este cel prevazut in legi speciale, ale
caror prevederi se intregesc cu dispozitiile cuprinse in prezenta lege.
Regimul circulatiei terenurilor proprietatea unitatilor socialiste este reglementat
prin prevederile legale speciale.
Art. 74
Anexele mentionate in prezenta lege fac parte integranta din aceasta.
Art. 75
Organizarea sistemului de publicitate imobiliara prin cadastrul funciar,
potrivit art. 38 lit. c), precum si procedura de inscriere a posesorilor de
terenuri si constructii si a drepturilor reale constituite asupra acestora in
vederea evidentei si opozabilitatii drepturilor fata de terti, se va stabili
prin lege speciala.
Art. 76
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare impreuna cu comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, in
termen de 6 luni de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste
Romania a prezentei legi, vor lua urmatoarele masuri:
a) identificarea terenurilor neproductive sau degradate care urmeaza a fi
puse la dispozitie, la cerere, de organele agricole, ca amplasamente pentru
diferite obiective de investitii sau de productie, precum si a celor care pot
fi recuperate pentru agricultura;
b) inventarierea tuturor terenurilor din incintele unitatilor industriale,
agrozootehnice, social-culturale si alte unitati, in vederea stabilirii
suprafetelor care urmeaza a fi folosite in productia agricola.
Art. 77
Prevederile privind plata taxei de folosire pentru terenurile proprietate
de stat intra in vigoare odata cu reasezarea preturilor de productie si de
livrare, in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/1971 cu privire la regimul
preturilor si tarifelor.
In sectoarele de activitati in care preturile de productie si de livrare
reasezate au intrat in vigoare inainte de 31 decembrie 1974, prevederile
prezentei legi privind plata taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de
stat se aplica de la 1 ianuarie 1975.
Pentru unitatile economice care desfasoara activitati ce nu fac obiectul
reasezarilor preturilor de productie si de livrare, termenele de intrare in
vigoare a prevederilor referitoare la plata taxei se stabilesc de Consiliul de
Ministri.
Art. 78
De la data intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentei legi cu privire la
plata taxei de folosirea terenurilor pentru unitatile care au obligatia platii
acestora, nu li se mai aplica prevederile referitoare la impozitul pe
terenurile situate in orase, cuprinse in Decretul nr. 18/1952*) privind
stabilirea impozitelor si taxelor locale.
Art. 79
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 151
din 10 iunie 1950 pentru comasarea si circulatia bunurilor agricole; Decretul
nr. 281 din 15 iulie 1955 privind instituirea regimului de evidenta funciara;
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1240 din 2 iulie 1955 privind organizarea
evidentei funciare pe detinatori si mod de folosinta a terenurilor; Hotararea
Consiliului de Ministri nr. 625 din 26 aprilie 1956 privind unele masuri de
atribuire si folosire a terenurilor agricole pentru lucrari de constructii;
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1318 din 31 octombrie 1956 privind
reglementarea categoriilor de folosinta a terenurilor agricole; art. 2 alin. 1
din Legea nr. 3 din 28 decembrie 1962, republicata in temeiul art. III din
Decretul nr. 45/1969; Legea nr. 12 din 14 mai 1968 privind apararea,
conservarea si folosirea terenurilor agricole; Hotararea Consiliului de
Ministri nr. 1539 din 17 iulie 1968 privind stabilirea tarifelor de deviz
pentru folosirea terenurilor agricole in alte scopuri decat productia agricola
vegetala; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 853 din 24 aprilie 1969 privind
stabilirea tarifelor de deviz pentru terenurile ce se scot din fondul forestier
si pentru defrisarea de paduri in vederea executarii unor lucrari de investitii
sau de productie; Hotararea Consiliului de Ministri nr. 220 din 15 martie 1973
pentru aprobarea normelor sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor
agricole cu obiective de investitii productive si neproductive, precum si de
productie, cat si orice alte dispozitii contrare.
----------------------------
*) Decretul nr 18/1952 a fost abrogat prin Decretul Consiliului de Stat nr.
425/1981, publicat in B. Of. nr. 118 din 31 decembrie 1981.
ANEXA 1
INDICI SINTETICI
cuprinzand gradul de ocupare a terenurilor cu obiective de investitii si de
productie
-----------------------------------------------------------------------------
Gradul
de ocupare
Nr. Ministerul Denumirea categoriei de obiective a terenului
crt. - % -
-----------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3
-----------------------------------------------------------------------------
1. Ministerul Economiei Forestiere a) Fabrici pentru industria
si Materialelor de Constructii *) lemnului:
- fabrici de cherestea 84-89
- fabrici de placaje 85-89
- fabrici de P.F.L. 83-92
- fabrici de P.A.L. 87-89
- fabrici de mobila 85-90
- fabrici de hartie, celuloza
sau confectii 86-90
- fabrici de panel 85-87
b) Industria materialelor de
constructii:
- fabrici de ciment si var 85-87
- fabrici de azbociment 87
- fabrici de ceramica bruta 93
- fabrici de materiale izolatoare 83-87
- fabrici de prelucrare a maselor
plastice pentru constructii 83-87
- fabrici de beton celular
autoclavizat 88
- fabrici de prefabricate 82-88
- fabrici de tuburi din b.p. 94
-----------------------
*) Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 340/1982, publicat in B. Of. nr.
84 din 20 septembrie 1982, a fost organizat Ministerul Industrializarii Lemnului
si Materialelor de Constructii.
Potrivit art. 67 din decretul sus mentionat prevederile din legi, decrete
si alte acte normative referitoare la Ministerul Economiei Forestiere si
Materialelor de Constructii se aplica in mod corespunzator acestui minister,
potrivit obiectului sau de activitate.
- industria produselor de
balastiera 88
- uzine de utilaje si piese de
schimb 93
- fabrici de ceramica fina 91
2. Ministerul Industriei - Utilaje tehnologice 83-85
Constructiilor de Masini si - constructii de agregate si
Ministerul Industriei utilaje mecanice 87-88
de Masini-unelte, Electrotehnica
si Electronica - constructii navale 88
- constructii metalice si
cazangerie 84-85
- mecanica fina 89-90
- autovehicule-masini agricole 89-90
- produse metalice 89-90
- material rulant si accesorii 89-90
- electrotehnice 90-91
- electronica 90-91
- baze de aprovizionare si
desfacere 80-90
3. Ministerul Constructiilor - Baze de productie 90
Industriale - ateliere de prefabricate 85
- statii de sortare 87
- ateliere de utilaje, piese de
schimb de confectii si
tamplarie metalica 90
- statii de intretinere si reparatii 90
- tabere de cazare 78-82
4. Ministerul Industriei - Uzine siderurgice 78
Metalurgice - fabrici de produse refractare 80
- baze de prelucrare a deseurilor
metalice 85
- baze de aprovizionare si desfacere 85
- uzine metalurgice extractive si
de prelucrare a metalelor
neferoase 80
5. Ministerul Transporturilor si - Statii de intretinere auto 92
Telecomunicatiilor - autogari 92
- statii intermediare de c.f. 86
- statii tehnice de c.f. 86
- triaje de cale ferata 95
- depouri de locomotive 70
- puncte de echipare locomotive,
ateliere, ST, L, MAC, SUC 77
- grupa tehnica de vagoane calatori,
reviziile de vagoane 75
- statii de spalare vagoane,
ateliere de zona 77
- dezvoltarea uzinelor mecanice de
material rulant si a uzinelor de
impregnat existente 84
6. Ministerul Minelor - incinte miniere pentru carbuni,
neferoase si metalifere 72-80
- incinte preparare 77-85
- halda, iaz de decantare, statii
de captare, tratare a apei,
epurare, rezervoare etc. 90-100
- depozite de suprafata,
funiculare, trasee de benzi
transportoare, cariere 100
7. Ministerul Petrolului - Instalatii pentru forajul
sondelor 77-93
- instalatii pentru punerea in
productie a sondelor de mare
adancime 80-87
- parcuri de separatoare pentru
titei, gaze si apa 66-72
- depozite de titei si statii de
tratare 58-63
- instalatii de degazolinare 64-72
- statii de uscare a gazelor 50-58
- statii de compresoare 60-70
- instalatii pentru epurarea
apelor reziduale 70-77
- statii pentru injectarea apei
in zacamant 80-83
- distribuitoare de injectii 75-81
- baterii de cazane 57-77
- posturi de transformare 82-90
8. Ministerul Geologiei - Lucrari de seismometrie 100
- lucrari de electrometrie 100
- foraje cu sondeze 85-89
- foraje cu sonde 85-90
- galerii 70-80
- puturi 73-87
- incinte de acces 33-41
- depozite de materiale explozive 17
- conducte de transport 100
- grupuri social-administrative 68-70
9. Ministerul Industriei Chimice - Instalatii de fibre polinitril
acrilice, de fire si fibre
poliesterice si poliamide 84-87
- fabrici de medicamente 80-81
- uzine de lacuri, vopsele,
rasini, cerneluri, anvelope si
prelucrarea maselor plastice 84-90
- fabrici de sinteze organice 78-90
- industria chimiei anorganice
si a ingrasamintelor (uzine si
combinate de ingrasaminte de
azot, fosfor, potasiu,
soda etc.) 75-98
- industria chimica, organica de
baza si petrochimica (piroliza,
acrilonitril, grup CIAN,
polietilena, oxid de etilena si
glicoli, etil, benzen, stirex,
polimeri si copolimeri,
prometrin, complex cauciuc
poliizoprenic, produse
clorosodice, electroliza,
instalatie tiocoli etc.) 80-87
- rafinarii carburanti 80-95
- carburanti si prelucrare 80-95
- depozite 85-89
- statii de imbuteliere gaze 70-83
- statii PECO 89
- constructii metalice 75-85
10. Ministerul Energiei Electrice - Centrale termoelectrice si
termoficare 80-85
- centrale hidroelectrice 82-86
- organizare de santier 80-85
11. Ministerul Industriei Usoare - Fabrici de tricotaje si
confectii 87
- fabrici de sticla si
ceramica fina 90
- tabacarii 83
- fabrici de incaltaminte si
marochinarie, inclusiv cauciuc 87
- filaturi, tesatorii si finisaje 92
- fabrici de articole casnice si
bunuri de consum 92
- sectii mase plastice 85
12. Ministerul Agriculturii si a) Industria alimentara:
Industriei Alimentare - fabrici de zahar 4.000 tone
sfecla/24 ha 88
- fabrici de ulei 400 tone
seminte floarea-soarelui 90
- fabrici de ulei prelucrare
boabe soia 180 tone/24 ha 90
- fabrici de bere 200.000-400.000 hl
bere/an cu sau fara sectie malt 90
- fabrici de amidon din cartofi
cu sectie glucoza 92
- fabrici de amidon din porumb cu
sectie glucoza 94
- fabrici de drojdie de panificatie 92
- fabrici de produse zaharoase
4.000 tone/an 99
- abatoare 9.000-25.000 tone/an
cu sectie de preparate din carne 94
- abatoare pasari 3.500-7.000
tone/an in 2 schimburi 94
- antrepozite frigorifere
10.000-30.000 m.c raciti 90
- fabrici de conserve si
semiconserve de peste 95
- fabrici de produse lactate
50.000 l lapte/zi 92
- fabrici de produse lactate
100.000 l lapte/zi 90
- fabrici de produse lactate
160.000 l lapte/zi 94
- fabrici de branzeturi 1.000
tone/an 90
- uscatorii de tutun 125-230 tone/an 90
- fabrici de lapte praf 3.000
tone/an 92
- complexe de morarit si panificatie
(moara, fabrica de paine, fabrica
de paste si biscuiti etc.) 90
- mori de grau 120-240 tone/24 h 90
- mori de porumb 35 tone/24 h 90
- fabrici de paine 40-80 tone/24 h 90
- fabrici de paine 20 tone/24 h 92
- fabrici de biscuiti 10-30
tone/24 h 90
- fabrici de paste fainoase
10-30 tone/24 h 90
b) Unitati agricole si zootehnice:
- silozuri pentru cereale 90
- fabrici de nutreturi combinate 96
- ferme vaci lapte 518 locuri si
904 locuri in stabulatie libera 96
- ferme vitele 1.644 locuri 96
- ferme testare tauri 96
- ingrasatorii tineret taurin
8.256 locuri si 9.132 locuri 96
- ferme 3.048.000 pui carne,
structuri din beton si ferme
din lemn cu tirant 95
- ferme 3.048.000 pui carne,
structuri din lemn 95
- ferme 3.048.000 pui carne,
structuri din beton armat 95
- ferme 139.500 gaini ouatoare,
structuri din beton si ferme din
lemn cu tirant 98
- ferme 139.500 gaini ouatoare,
structuri din lemn 98
- ferme 121.000 gaini ouatoare,
structuri din beton armat 98
- ferme avicole 108.000 gaini
reproductie rase grele, structuri
din beton si ferme din lemn cu
tirant 95
- ferme avicole 108.000 gaini
reproductie rase grele, structuri
din beton armat 95
- intreprinderi pentru prelucrare
in - canepa 2.200 tone/an 95
c) Unitati hortiviticole:
- complexe sere 10 ha 95
- statii sortare (depozit tampon)
fructe si fabrici de gheata 15
tone/24 h 95
- depozite universale de 5.000 tone
legume-fructe 95
- depozite specializate (fructe,
cartofi etc.) 3.000 tone 95
- centre de depozitare, conditionat
si imbuteliat rachiuri, 200-500
vagoane 95
- complexe vinificare 500-1.000
vagoane 95
- ciupercarii tip industrial de
1 ha - 500 tone/an in 5 cicluri a
100 tone/ciclu 95
- fabrici de conserve pentru
legume-fructe de 2.500-23.000 tone 95
d) Imbunatatiri funciare
- sedii de sisteme 90
- cantoane 92
13. Ucecom - Ateliere mixte 85
- ateliere mixte + auto 85
- ateliere tamplarie, tapiterie 85
- ateliere tabacarie 85
- ateliere auto 85
14. Uniunea Centrala a - Magazine universale cu alimentatie
Cooperativelor de Productie, publica, cu sau fara prestari de
Achizitii si Desfacere a servicii 85
Marfurilor - complexe (unitati) pentru
alimentatie publica si cazare 80
- spatii de depozitare marfuri 85
- brutarii 85
--------------------------------------------------------------------------------
Pentru celelalte ministere si organe centrale, precum si pentru alte
obiective decat cele prevazute in prezenta anexa, ministerele si celelalte
organe centrale interesate vor elabora norme specifice de ocupare a
terenurilor, care se vor aproba prin ordin comun de Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare si Inspectoratul
General de Stat pentru Investitii - Constructii, pana la data de 30 iunie 1982.
In toate cazurile, in vederea restrangerii folosirii terenurilor in alte
scopuri decat productia agricola vegetala si folosirii lor cat mai eficiente,
ministerele, celelalte organe centrale si locale, beneficiarii lucrarilor de
investitii de orice fel, organizatiile de proiectari, institutele de studii si
cercetari, precum si comisia centrala si comisiile locale de sistematizare, vor
lua urmatoarele masuri:
a) alegerea terenurilor pentru variantele de amplasare a obiectivelor de
investitii si de productie sa se faca de beneficiarii de investitii in faza
preliminara de studii, impreuna cu organele agricole judetene sau al
municipiului Bucuresti;
b) reducerea continua a suprafetelor de teren necesare pentru amplasarea
obiectivelor de investitii si de productie prin:
- comasarea si concentrarea lucrarilor de constructii de toate tipurile,
cautarea mijloacelor si metodelor de edificare a constructiilor pe mai multe
niveluri si alte cai de reducere a spatiilor construite si utilizarea mai
intensiva a spatiilor tehnologice si a incintelor existente sau propuse in
viitor;
- comasarea retelelor de instalatii si restrangerea drumurilor,
platformelor si a tuturor constructiilor auxiliare;
- reducerea platformelor si suprafetelor de depozitare prin restrangerea
indicilor de imobilizare a materiei prime si utilajelor;
- amplasarea lucrarilor de organizare de santier, de regula pe terenurile
libere din interiorul localitatilor, pe terenuri neproductive si pe baza
studiilor de sistematizare de zona, si folosirea cu prioritate a unor lucrari
definitive sau a utilitatilor investitiei de baza, ca lucrari de organizare,
pentru reducerea la strictul necesar a terenurilor ocupate de organizarea de
santier, cat si pentru evitarea ocuparii de terenuri de cultura;
- prevederea racordurilor de cale ferata numai pe baza unei analize
temeinice tehnico-economice care sa justifice oportunitatea lor;
- extragerea integrala a materiei prime din carierele existente de argila,
nisip si altele asemenea, interzicindu-se a se face solicitari de noi terenuri
inainte de epuizarea tuturor rezervelor din carierele existente.
ANEXA 2
TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT
1. Taxa pentru terenurile situate in incinta unitatilor economice
A. Pentru terenurile situate in perimetrul construibil al localitatilor se
percepe o taxa anuala diferentiata pe categorii de localitati si pe zone in cadrul
localitatilor, dupa cum urmeaza:
- lei/metru patrat -
-----------------------------------------------------------------------------
Localitati urbane
Zona in -------------------------------------------- Localitati
cadrul Categoria rurale
localitatii --------------------------------------------
I II III IV
-----------------------------------------------------------------------------
A 15,00 10,00 4,00 2,00 2,00
B 8,00 5,50 2,25 1,50 1,50
C 4,50 3,00 1,50 - -
D 3,00 2,00 - - -
-----------------------------------------------------------------------------
Pentru terenurile situate in localitatile componente ale municipiilor si
oraselor, in comunele suburbane si satele componente ale acestora, precum si in
satele ce apartin oraselor, se aplica taxa minima corespunzatoare categoriei
din care face parte acea localitate urbana.
Incadrarea localitatilor urbane in categoriile de mai sus se face in
functie de importanta lor economica si sociala, dupa cum urmeaza:
1. municipiul Bucuresti se incadreaza in categoria I de localitati;
2. municipiile resedinta de judet, precum si municipiul Hunedoara, se
incadreaza in categoria II de localitati, cu exceptia municipiilor Alba Iulia,
Botosani, Deva, Focsani, Piatra-neamt, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Drobeta-Turnu
Severin si Tulcea, care se incadreaza in categoria III de localitati;
3. restul localitatilor urbane fac parte din categoriile a III-a sau a
IV-a. Incadrarea acestora in categoriile a III-a si a IV-a de localitati se
face de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene.
Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de
comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare comunale,
orasenesti si municipale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul
localitatilor, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona
industriala), apropierea sau departarea de caile de comunicatie si alte
elemente care sa asigure aplicarea unei taxe mai ridicate pentru folosirea
terenurilor situate in zonele centrale de locuit ale localitatilor.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare vor
efectua incadrarea localitatilor urbane in categoriile a III-a sau a IV-a si,
respectiv, a terenurilor pe zone in cadrul localitatilor, in termen de 90 de
zile de la data prezentei legi.
Pe masura dezvoltarii economice si sociale a localitatilor, comitetele
executive ale consiliilor populare judetene vor reexamina incadrarea
localitatilor din categoriile a III-a si a IV-a, in vederea trecerii lor intr-o
categorie superioara.
Trecerea localitatilor din categoria a IV-a la categoria a III-a se face de
catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene.
Modificarea incadrarii terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face
de catre comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare
comunale, orasenesti si municipale.
Modificarile prevazute la cele doua alineate precedente se pot face anual
pana la 1 august, cu aplicare de la 1 ianuarie al anului urmator.
Schimbarea incadrarii localitatilor de la categoriile a III-a sau a IV-a la
categoria a II-a se aproba prin decret prezidential.
In cazul in care o localitate rurala trece in categoria celor urbane, taxa
pentru folosirea terenurilor corespunzatoare noii incadrari se aplica incepand
cu data de 1 ianuarie al anului urmator celui in care a survenit aceasta
modificare.
B. Pentru terenurile situate in afara perimetrului construibil al
localitatilor se percepe o taxa anuala, prin aplicarea taxei minime prevazute
la lit. A, corespunzatoare categoriei de localitati de care apartin aceste
terenuri, majorate in functie de zona de fertilitate, duca cum urmeaza:
Zona de fertilitate
-----------------------------------------------------------------------------
I II III IV V
-----------------------------------------------------------------------------
250% 200% 150% 100% 50%
------------------------------------------------------------------------------
Incadrarea localitatilor in zonele de fertilitate este cea prevazuta de
normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activitati agricole.
II. Taxa pentru terenurile situate in afara incintei unitatilor economice
Pentru terenurile situate in afara incintei unitatilor economice se percepe
o taxa anuala diferentiata pe obiective, dupa cum urmeaza:
-----------------------------------------------------------------------------
Obiectivul Taxa
-----------------------------------------------------------------------------
1 2
-----------------------------------------------------------------------------
A. Pentru linii ferate, statii de cale ferata,
depouri, rampe, triaje, precum si alte asemenea
obiective de exploatare feroviara, se datoreaza
o taxa forfetara, astfel:
- linii ferate normale ................... 2000 lei/km
- linii ferate inguste ................... 1000 lei/km
Aceasta taxa se datoreaza pentru toate
terenurile ocupate de obiectivele prevazute
la lit. A, indiferent daca sunt situate in
incinta sau in afara incintei unitatilor de
transport.
B. Drumuri ................................ 1000 lei/km
C. Aeroporturi, porturi maritime si fluviale 0,50 lei/mp
D. Birouri, locuinte, crese, camine, cantine,
cluburi, spitale, parcuri, terenuri de sport si
alte obiective social-culturale .............. 0,50-1 leu/mp
In cadrul acestor limite taxa se stabileste
de comitetele executive ale consiliilor populare
judetene si al municipiului Bucuresti pe
localitati; in caz de necesitate, taxa poate
fi diferentiata in functie de caracterul
obiectivelor amplasate pe terenurile respective.
-----------------------------------------------------------------------------
III. Situatii speciale
Unitatile agricole de stat - de productie si de cercetare -, statiunile
pentru mecanizarea agriculturii, unitatile silvice, intreprinderile de
exploatare si intretinere a lucrarilor de imbunatatiri funciare si gospodarirea
apelor datoreaza numai taxa prevazuta pentru obiectivele de la pct. II lit. D
si taxa prevazuta la pct. I lit. A si B, pentru suprafetele aferente
obiectivelor industriale de prelucrare a materiilor prime agricole sau silvice.
------------------------
*) Unitatile economice care nu valorifica pentru productia agricola
terenurile libere situate in incinta lor sau in afara acesteia vor plati,
pentru suprafata acestor terenuri, taxa anuala stabilita potrivit prezentei
anexe, majorata cu 500% . Sumele reprezentand majorarea taxei vor fi recuperate
de la persoanele din vina carora terenurile nu au fost valorificate pentru
productia agricola.
IV. Scutiri
Taxa anuala pentru folosirea terenurilor de stat nu se datoreaza pentru:
A. terenurile proprietate de stat date in folosinta gratuita cooperativelor
agricole de productie si asociatiilor cooperatiste agricole;
B. terenurile improprii pentru agricultura sau silvicultura, inclusiv cele
ocupate de iazuri, balti sau lacuri de acumulare, precum si terenurile
utilizate pentru exploatarile din subsol, in masura in care nu afecteaza
folosirea suprafetei solului.
Incadrarea terenurilor in categoriile prevazute la alineatul precedent se
face potrivit normelor ce se vor elabora de Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare si de Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de
Constructii *).
V. Plata taxei
Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se determina pe baza
situatiei existente la 1 ianuarie al fiecarui an.
---------------------------
*) Anexa nr. 2 punctul III "Situatii speciale" este reprodusa
astfel cum a fost completata prin Decretul Consiliului de Stat nr. 258/1982,
publicat in B. Of. nr. 64 din 12 iulie 1982.
*) Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 320/1982, publicat in B. Of. nr.
80 din 14 septembrie 1982, a fost infiintat si organizat Ministerul
Silviculturii.
Potrivit art. 54 din decretul sus-mentionat, prevederile din legi, decrete
si alte acte normative, referitoare la Ministerul Economiei Forestiere si
Materialelor de Constructii se aplica in mod corespunzator Ministerului
Silviculturii, potrivit obiectului sau de activitate.
Plata taxei se face la bugetele locale, in patru rate trimestriale egale,
pana in ziua de 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru.
ANEXA 3
TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea terenurilor agricole, definitiv sau temporar, in alte scopuri
decat productia agricola vegetala
A. Tarife de deviz
pentru folosirea definitiva a terenurilor agricole in alte scopuri
Terenuri arabile si pajisti naturale
Clasa I 300.000 lei/ha
Clasa a II-a 250.000 lei/ha
Clasa a III-a 150.000 lei/ha
Clasa a IV-a 75.000 lei/ha
Clasa a V-a 50.000 lei/ha
Terenuri pentru legume 400.000 lei/ha
Vii nobile si indigene
Clasa A 400.000 lei/ha
Clasa B 300.000 lei/ha
Clasa C 250.000 lei/ha
Vii hibride
Clasa A 300.000 lei/ha
Clasa B 250.000 lei/ha
Clasa C 150.000 lei/ha
Livezi de pomi, arbusti fructiferi
Clasa A 400.000 lei/ha
Clasa B 300.000 lei/ha
Clasa C 200.000 lei/ha
Tarifele de mai sus reprezinta taxa de protectie a terenurilor agricole in
cazul terenurilor obtinute de la unitatile de stat, iar in cazul terenurilor
obtinute prin expropriere, aceste tarife reprezinta atat taxa de protectie, cat
si despagubirile pentru exproprierea terenurilor respective.
B. Tarife de deviz
pentru folosirea temporara a terenurilor agricole in alte scopuri
1. Terenuri arabile si pajisti naturale
Clasa de calitate lei/ha anual
--------------
Clasa I 30.000
Clasa a II-a 25.000
Clasa a III-a 15.000
Clasa a IV-a 8.000
Clasa a V-a 4.000
2. In cazul pajistilor naturale, la tarifele de deviz se adauga valoarea
materialelor si a celorlalte cheltuieli necesare regenerarii pajistilor dupa
expirarea termenului de folosire a lor temporara.
3. Din valorile prevazute la pct. 1, proprietarului de teren i se platesc
urmatoarele sume:
Clasa de calitate lei/ha anual
--------------
Clasa I 4.500
Clasa a II-a 3.750
Clasa a III-a 3.000
Clasa a IV-a 1.750
Clasa a V-a 1.000
C. Tarife de deviz
privind valoarea de inlocuire a plantatiilor vitipomicole
I. Plantatii de vii altoite si indigene
-----------------------------------------------------------------------------
Numarul de butuci la hectar
Varsta plantatiei ----------------------------------------------------
si tipul de sustinere pana la 4.500 5.000 6.000 peste 6.000
-----------------------------------------------------------------------------
Vie anul I lei 36 000 39.000 44.000 49.000
Vie anul II
- fara sustinere lei 45.000 49 000 55.000 61.000
- cu araci lei 58.000 64.000 73.000 81.000
- cu spalier lemn lei 70.000 75 000 83.000 89 000
- cu spalier beton lei 75.000 80.000 88.000 94.000
Vie anul III
- cu araci lei 70.000 77.000 87.000 95.000
- cu spalier lemn lei 85.000 92.000 102.000 109.000
- cu spalier beton lei 90.000 97.000 107.000 114.000
Vie pe rod
- cu araci lei 83.000 90.000 101.000 109.000
- cu spalier lemn lei 95.000 102.000 113.000 120.000
- cu spalier beton lei 100.000 107.000 118.000 125.000
-----------------------------------------------------------------------------
II. Plantatii de vie hibrida
-----------------------------------------------------------------------------
Numarul de butuci la hectar
-----------------------------------------------------------------------------
pana la
4.000 5.000 6.000 peste 6.000
-----------------------------------------------------------------------------
Lei 9.750 12.000 12.750 15.000
-----------------------------------------------------------------------------
III. Plantatii de pomi
-----------------------------------------------------------------------------
Varsta Numarul de pomi la hectar
Specie plan- ------------------------------------------------------------
tatiei 200 300 400 500 650 850 1.250 1.600 2.000 4.000-
6.000
--------------------------------------------------------------------------------
Mar An I lei 38.000 40.000 45.000 50.000 55.000
85.000
Par II lei 50.000 52.000 60.000 68.000 75.000
107.000
III lei 63.000 65.000 75.000 88.000 95.000
132.000
--------------------------------------------------------------------------------
pe rod lei
34.000 36.000 42.000 50.000 67.000 70.000 80.000 95.000 100.000
140.000
--------------------------------------------------------------------------------
Piersic An I lei 25.000 28.000 31.000 33.000 36.000
II lei 33.000 37.000 41.000 43.000 47.000
III lei 40.000 45.000 50.000 53.000 58.000
--------------------------------------------------------------------------------
pe rod lei 42.000 48.000 52.000 55.000 60.000
--------------------------------------------------------------------------------
Sistem din
de su- beton lei 15.000 15.000 18.000 18.000
20.000
tinere din lei 12.000 12.000 15.000 15.000
17.000
lemn
--------------------------------------------------------------------------------
Prun An I lei 25.000 26.000 27.000 28.000
Visin II lei 32.000 34.000 35.000 36.000
Cires III lei 39.000 42.000 43.000 45.000
Cais IV lei 46.000 50.000 53.000 55.000
V lei 53.000 58.000 60.000 63.000
--------------------------------------------------------------------------------
pe rod lei 55.000 60.000 63.000 65.000
--------------------------------------------------------------------------------
Coacaz An I lei 85.000
Zmeur II lei
97.000
--------------------------------------------------------------------------------
pe rod lei 110.000
--------------------------------------------------------------------------------
Din sumele rezultate din calculul de mai sus se va scadea valoarea
materialelor care se pot recupera (araci, sarma, spalieri etc.).
---------------------------
NOTA:
1. In cazul terenurilor agricole expropriate, despagubirile cuvenite
proprietarilor sunt cele stabilite potrivit normelor legale privind evaluarea
terenurilor si plantatiilor ce se preiau cu plata in proprietatea statului prin
expropriere.
2. Pentru terenurile ce se ocupa definitiv sau temporar cu lucrari de
imbunatatiri funciare, indiguiri, regularizarea cursurilor de apa si
obiectivele meteorologice nu se datoreaza taxele de protectie, ci numai
despagubirile ce se cuvin detinatorilor potrivit legii.
Tarifele de deviz vor fi avute in vedere numai la stabilirea variantei
optime si la compararea lucrarii cu altele similare.
3. Proiectarea lucrarilor de recuperare se face de catre unitatile
specializate ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, la comanda
beneficiarului de investitii.
4. Unitatile socialiste beneficiare care nu fac recuperarea terenurilor vor
varsa in contul "Fondul de dezvoltare si ameliorare a fondului
funciar" sumele calculate potrivit tarifelor de deviz, dupa cum urmeaza:
- pentru terenurile apartinand cooperativelor agricole de productie, altor
organizatii obstesti si persoanelor fizice, care se ocupa definitiv sau
temporar, vor varsa diferenta dintre tarifele de deviz si valoarea de
expropriere, respectiv de folosire temporara a terenurilor ce se cuvin
detinatorilor;
- pentru terenurile proprietate de stat, care se ocupa definitiv sau
temporar, vor varsa integral tariful de deviz.
5. Unitatile socialiste beneficiare vor mai plati - dupa caz -
detinatorilor de terenuri:
- valoarea productiei calculata pe baza productiei medii planificate la
hectar in unitatea respectiva in acel an, pentru unitatile agricole socialiste,
sau a productiei medii planificate, pe comuna, in anul respectiv, pentru
terenurile detinute de persoanele fizice, in cazul cand ocuparea terenului se
face inainte de recoltarea productiei;
- valoarea de inlocuire a investitiilor, altele decat plantatiile
vitipomicole si arbustii fructiferi;
- valoarea de inlocuire a plantatiilor pomiviticole si a arbustilor
fructiferi pentru unitatile agricole de stat;
- valoarea de inlocuire a plantatiilor vitipomicole si a arbustilor
fructiferi pentru folosirea temporara a terenurilor apartinand unitatilor
agricole cooperatiste.
6. Plantatiile vitipomicole in anul I-III nu se defriseaza decat in mod
exceptional, in situatii cu totul deosebite, cand amplasarea obiectivelor de
investitii nu se poate realiza pe alte terenuri.
ANEXA 4
Incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate si de productie
1. Terenurile arabile si pajistile, in functie de insusirea esentiala pe
care o au, se clasifica in cinci clase de calitate, dupa cum urmeaza:
Clasa I terenuri de calitate foarte buna
Clasa a II-a terenuri de calitate buna
Clasa a III-a terenuri de calitate mijlocie
Clasa a IV-a terenuri de calitate slaba
Clasa a V-a terenuri de calitate foarte slaba.
Terenurile total neproductive situate in perimetre agricole, reprezentate
prin: stincarii, grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri zburatoare,
ripe, ravene, torenti, saraturi cu crusta, mocirle si smircuri, gropi de
imprumut, deponii, steril etc., se incadreaza intr-o clasa aparte:
Clasa a VI-a: terenuri neproductive.
2. Viile si livezile se clasifica in trei clase de productie:
Clasa A productii bune si foarte bune
Clasa B productii satisfacatoare
Clasa C productii slabe si foarte slabe.
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este autorizat sa
elaboreze criterii de incadrare a terenurilor in clasele de calitate si de
productie prevazute mai sus, tinandu-se seama de natura si proprietatile
solului, gradul de fertilitate, relief si expozitie, posibilitati de mecanizare
a lucrarilor agricole, nivelul pinzei de apa freatica, conditii climatice,
gradul de intensificare a exploatarii agricole, procesele de degradare si alte
asemenea criterii care sa reflecte cat mai temeinic incadrarea terenurilor in
aceste clase de calitate. Stabilirea categoriei de folosinta, a clasei de
calitate, a tipului si starii de productie a plantatiei de vie, pomi si arbusti
fructiferi si a valorii productiei agricole nerecoltate se face de organul
judetean sau al municipiului Bucuresti.
ANEXA 5
TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitiva sau temporara a terenurilor forestiere in alte
scopuri decat productia forestiera si pentru defrisarea de paduri *)
A. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere
I. Teren forestier din zona padurilor de quercinee, sleauri de campie si de
deal, precum si in arborete, de diverse esente tari si diverse esente moi,
tratate in regimul de codru sau cring:
Clasa de productie I 45.000 lei/ha
" " II 40.000 lei/ha
" " III 35.000 lei/ha
" " IV 25.000 lei/ha
" " V 15.000 lei/ha
II. Teren forestier din zona padurilor de fag si amestec de gorun cu fag,
fag cu rasinoase si rasinoase:
Clasa de productie I 40.000 lei/ha
" " II 35.000 lei/ha
" " III 30.000 lei/ha
" " IV 20.000 lei/ha
" " V 15.000 lei/ha
Clasa de productie este cea indicata in amenajament, cu exceptia
arboretelor degradate la care aceasta se stabileste in functie de clasa de
productie a unui arboret de productivitate normala, situat in conditii
stationale identice.
-----------------------
*) A se vedea si precizarile din nota de la sfarsitul prezentei anexe.
B. TARIFE DE DEVIZ
pentru folosirea temporara a terenurilor forestiere
--------------------------------------------------------------------------------
Clasa de productie lei/ha/an
--------------------------------------------------------------------------------
Clasa I 15.000
Clasa a II-a 12.500
Clasa a III-a 10.000
Clasa a IV-a 5 000
Clasa a V-a 2.500
C. TARIFE DE DEVIZ
pentru defrisari din paduri inainte de a ajunge la varsta normala de taiere
1. Arboretele de quercinee, sleauri de campie si deal, arborete de diverse
esente tari si de diverse esente moi, tratate in regimul de codru sau cring:
Varsta (ani) Valoarea (lei/ha)
---------------------------------------------
pana la 5 15.000
6- 20 20.000
21- 40 36.000
41- 60 32.500
61- 80 28.000
81-100 24.000
peste 100 10.000
2. Arborele de fag, amestec de gorun cu fag, fag cu rasinoase si rasinoase
pure:
Varsta (ani) Valoarea (lei/ha)
------------------------------------------------
pana la 5 9 000
6- 20 12.000
21- 40 32.000
41- 60 28.000
61- 80 26.000
81-100 22.000
peste 100 10.000
-----------------------------
NOTA:
1. La tarifele de deviz de la lit. A si B se adauga, dupa caz:
- valoarea despagubirilor pentru defrisarea arboretelor de pe terenul
forestier ce se transmite definitiv sau temporar, inainte de a ajunge la varsta
normala de taiere, precum si cheltuielile determinate de exploatarea in conditii
speciale a unor arborete din aceste paduri;
- valoarea de inlocuire a investitiilor existente pe terenul respectiv,
daca aceste vor fi dezafectate;
- valoarea productiei din alte culturi decat cele forestiere, calculata pe
baza productiei medii planificate in acel an pentru unitatea respectiva;
- cheltuielile necesare continuarii normale a procesului de productie
forestier, pe terenurile forestiere, altele decat cele pentru care s-a obtinut
aprobarea defrisarii sau scoaterea din productia forestiera, in cazul cand prin
amplasarea obiectivelor de investitii se afecteaza procesul de productie pe
astfel de terenuri. Din sumele calculate potrivit tarifelor de deviz prevazute
la lit. A, B si C nu se varsa la bugetul de stat;
- valoarea productiei nerecoltate din culturi in pepiniere si a altor
culturi decat cele forestiere pe terenurile ce se scot din productia
forestiera, care se plateste de beneficiarii investitiei unitatii in
administrarea careia se afla terenul;
- cheltuielile suplimentare determinate de exploatarea in conditii speciale
a unor arboreti din padurile ce se defriseaza, ce se platesc unitatii
socialiste care va executa exploatarea;
- sumele reprezentand valoarea cu care defrisarile sau terenurile din
productia forestiera, proprietatea consiliilor populare, cooperativelor
agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste, au fost incluse in
valoarea de deviz a lucrarilor proprii de investitii.
2. Sunt scutite de taxele si tarifele de deviz:
- unitatile silvice detinatoare de terenuri ocupate de constructii si
instalatii ce se executa in silvicultura in vederea cresterii productiei si
valorii padurilor, precum si pentru recoltarea si valorificarea produselor
acestora;
terenurile ce se ocupa cu lucrari de imbunatatiri funciare care au
influenta favorabila si asupra terenurilor forestiere, sau cand se transfera in
compensatie terenuri din productia agricola in cea forestiera. Fac exceptie
cazurile cand aceste terenuri sunt ocupate cu paduri neajunse la varsta normala
de taiere, care se defriseaza si pentru care se calculeaza tarifele de deviz
respective.