Legea Nr.458 din 08.07.2002

_____*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 182/2011 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 19 octombrie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002 şi, ulterior, a mai fost modificată şi completată prin:– Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004;

– Ordonanţa Guvernului nr. 11/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 29 ianuarie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 6 iulie 2010;

– Ordonanţa Guvernului nr. 1/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 26 ianuarie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 19 octombrie 2011.**) În perioada 2002-2011, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fostul Minister al Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a fost reorganizat de mai multe ori. În acest sens, a se vedea: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, cu modificările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 228/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă. Articolul 2În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: 1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează: a)orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente; b)toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale**) aprobă folosirea apei şi este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea produsului alimentar în forma lui finită; c)apa provenind din surse locale, precum fântâni, izvoare etc., folosită pentru băut, gătit sau în alte scopuri casnice; în funcţie de condiţiile locale specifice, autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pot face excepţie de la valorile parametrilor de calitate, dar fără să fie pusă în pericol sănătatea consumatorilor.2. Prin sistem de distribuţie sau instalaţie interioară se înţelege totalitatea conductelor, garniturilor şi dispozitivelor instalate între robinete de apă utilizată în mod normal pentru consumul uman şi reţeaua de distribuţie exterioară, dar numai atunci când acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător şi/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 3(1) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică următoarelor tipuri de ape:a)apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare; b)apelor care au proprietăţi terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice. (2) Se exceptează de la prevederile prezentei legi:a)apa destinată exclusiv utilizărilor în condiţii speciale, pentru care Ministerul Sănătăţii se declară satisfăcut de calitatea acesteia, şi care nu influenţează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată; b)apa potabilă provenind de la producător de apă individual, care furnizează mai puţin de 10 m³ în medie/zi sau care deserveşte mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazului în care apa este produsă ca parte a unei activităţi comerciale sau publice. (3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, va informa populaţia în cauză asupra acestor exceptări şi asupra oricărei măsuri ce poate fi luată în vederea protejării sănătăţii de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situaţia în care se evidenţiază că prin calitatea ei o astfel de apă ar putea constitui un potenţial pericol pentru sănătate, populaţiei afectate i se vor face de îndată recomandările de rigoare, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. Capitolul IICondiţii de calitate Articolul 4(1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:a)să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană; b)să întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1; c)să respecte prevederile art. 5-8 şi 12. (2) Măsurile de aplicare a prezentei legi nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calităţii reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la creşterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obţinerea apei potabile. Articolul 5(1) Calitatea apei potabile trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1. În privinţa parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 8.(2) Ministerul Sănătăţii aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt incluşi în anexa nr. 1, la propunerea autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, acolo unde măsurile de protecţie a sănătăţii publice pe teritoriul unui judeţ sau al municipiului Bucureşti ori pe o parte din teritoriul acestora o impun. Valorile stabilite trebuie să respecte condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a). Articolul 6(1) Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru parametrii de calitate sunt în conformitate cu prevederile art. 5, în următoarele puncte de prelevare a probelor:a)la robinetul consumatorului şi la punctul de intrare în clădire, în cazul apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie; b)la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod; c)în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate; d)în punctul din care apa este preluată în procesul de producţie, în cazul apei utilizate în industria alimentară. (2) Dacă în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr. 1, din cauza sistemului de distribuţie interioară sau a modului de întreţinere a acestuia se consideră că au fost îndeplinite obligaţiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, cu excepţia situaţiei în care apa este furnizată direct publicului, precum: unităţi de învăţământ, unităţi de asistenţă medicală, instituţii socioculturale şi cantine.(3) În cazul constatării situaţiei prevăzute la alin. (2), se va proceda astfel:a)producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, notifică proprietarii cu privire la măsurile adecvate de remediere şi întreţinere a reţelei sau a tehnicilor adecvate de tratare, ce trebuie luate în scopul de a reduce sau de a elimina riscul de neconformare la parametrii de calitate a apei potabile, simultan cu informarea autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; b)autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, notifică consumatorii în cauză cu privire la măsurile suplimentare ce trebuie adoptate, dacă acestea se impun, pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Capitolul IIIMonitorizare Articolul 7(1) Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.(2) Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit şi de control a calităţii apei potabile.(3) Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.(4) Ministerul Sănătăţii va elabora, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile*), conform cerinţelor minime din anexa nr. 2.____*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 26 iulie 2004, cu modificările ulterioare.(5) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau alte recipiente, pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel puţin controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei, şi al calităţii apei potabile produse, distribuite şi utilizate.(6) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (5) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.(7) Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile vor respecta specificaţiile prevăzute în anexa nr. 3, referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliţi.(8) Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calităţii apei, se face publică de către Ministerul Sănătăţii.(9) Se pot utiliza şi alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr. 3, dacă se probează că rezultatele obţinute sunt comparabile. Laboratoarele care au recurs la metode alternative vor prezenta toate informaţiile de validare a acestora, conform anexei nr. 3.(10) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme, care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 şi care pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanţă sau microorganism în cauză. Capitolul IVMăsuri de remediere şi restricţii în utilizare Articolul 8(1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1 este analizată imediat de către autoritatea de sănătate publică ce efectuează inspecţia şi controlul calităţii apei potabile, precum şi de către producătorii, distribuitorii şi utilizatorii implicaţi, în scopul identificării cauzei.(2) Dacă prin toate măsurile luate pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întruneşte valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu anexa nr. 1, se aplică prevederile art. 6 alin. (2), iar autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune luarea de urgenţă a măsurilor de remediere necesare restabilirii calităţii apei. Se acordă prioritate acţiunilor corective pentru parametrii a căror depăşire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.(3) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune interzicerea sau restricţionarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformităţi faţă de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană şi verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătăţii umane. În astfel de cazuri consumatorii trebuie să fie informaţi de îndată şi primesc toate recomandările ce se impun.(4) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu alte instituţii şi servicii publice competente vor decide ce tip de măsură dintre cele prevăzute la alin. (3) se aplică, ţinând seama de riscurile pentru sănătatea populaţiei generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restricţii în utilizarea acesteia.(5) În cazul neconformităţii cu valorile parametrilor sau cu specificaţiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr. 1, autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, analizează dacă această neconformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei şi va dispune măsurile de remediere necesare pentru restabilirea calităţii apei în scopul protejării sănătăţii. (6) În orice situaţie în care sunt luate măsuri de remediere autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti dispune informarea consumatorilor, cu excepţia cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu are însemnătate pentru sănătatea acestora. Capitolul VDerogări Articolul 9(1) La cererea producătorului sau distribuitorului de apă potabilă, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate aproba pe o perioadă determinată o primă derogare de la parametrii valorici stabiliţi în tabelul 2 din anexa nr. 1 sau în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2), cu condiţia ca o astfel de derogare să nu constituie un pericol potenţial pentru sănătatea publică şi numai în cazul în care nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei.(2) Aceste derogări pot fi acordate prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:a)pentru o perioadă de timp cât mai scurtă şi care nu va depăşi 3 ani; b)numai până la o valoare maximă determinată pentru parametrii valorici menţionaţi la alin. (1), ce va fi propusă de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti şi aprobată de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Valoarea maximă propusă va fi cea care implică cel mai mic risc pentru sănătatea populaţiei rezidente. (3) Cu 3 luni înainte de sfârşitul perioadei de derogare, producătorul, respectiv distribuitorul de apă potabilă întocmeşte un raport privind progresul înregistrat şi, după caz, cererea de acordare a celei de-a doua derogări, însoţită de argumentarea detaliată a cauzelor care au condus la nerespectarea condiţiilor prevăzute de derogarea anterioară; această documentaţie este înaintată direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.(4) În baza documentaţiei primite, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti elaborează un referat tehnic pe care îl înaintează centrului regional de sănătate publică la care este arondată, împreună cu motivele ce justifică solicitarea de acordare a celei de-a doua derogări.(5) La propunerea centrului regional de sănătate publică, Institutul Naţional de Sănătate Publică înaintează Ministerului Sănătăţii decizia de acordare a celei de-a doua derogări, însoţită de referatul de evaluare care cuprinde şi motivele solicitării de acordare a acestei derogări.(6) Ministerul Sănătăţii face cunoscută Comisiei Europene, în cel mai scurt termen, decizia sa de acordare a celei de-a doua derogări, transmiţându-i şi referatul de evaluare cu motivele care justifică această decizie.(7) A doua perioadă de derogare nu poate depăşi termenul de 3 ani.(8) În cazuri excepţionale, producătorul, respectiv distribuitorul de apă potabilă, după caz, poate formula o solicitare de acordare a unei a treia derogări direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, cu cel puţin 3 luni înainte de finalizarea perioadei celei de-a doua derogări.(9) Ministerul Sănătăţii poate solicita Comisiei Europene aprobarea unei a treia derogări pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pe baza documentaţiei întocmite de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti sau de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, după caz. Articolul 10(1) Orice derogare acordată potrivit prevederilor art. 9 trebuie să cuprindă următoarele informaţii:a)motivele derogării; b)parametrul în cauză, rezultatele controalelor anterioare şi valoarea maximă permisă în temeiul derogării; c)zona geografică, cantitatea de apă distribuită în fiecare zi, populaţia vizată şi existenţa unor eventuale repercusiuni asupra întreprinderilor de producţie alimentară în cauză; d)un program de control corespunzător, care să prevadă, dacă este cazul, controale mai frecvente; e)un rezumat al planului de acţiuni de remediere necesare, care să cuprindă un calendar al lucrărilor şi o estimare a costurilor, precum şi dispoziţii în materie de bilanţ; f)durata necesară derogării. (2) Dacă direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă şi dacă acţiunile întreprinse potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) permit remedierea situaţiei în termen de cel mult 30 de zile, dispoziţiile prevăzute la art. 9 nu se aplică. În acest caz, Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române“ sau, după caz, prin autorităţile bazinale în domeniul gospodăririi apelor, stabilesc numai valoarea concentraţiei maxime admise a parametrilor pentru care se solicită derogarea şi intervalul de timp acordat pentru remedierea situaţiei.(3) Dacă parametrul valoric în cauză, aplicabil unei zone de aprovizionare cu apă, nu a fost conform pentru o perioadă mai mare de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni, se vor aplica prevederile art. 9.(4) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sunt obligate să informeze în mod rapid şi corespunzător populaţia rezidentă în zona de aprovizionare cu apă pentru care se acordă derogarea, cu privire la derogare şi la condiţiile care o reglementează şi să ofere consiliere, dacă este cazul, grupurilor de populaţie vulnerabile pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Aceste obligaţii nu se aplică în situaţiile prevăzute la alin. (2), cu excepţia cazului în care autorităţile teritoriale ale Ministerului Sănătăţii decid altfel.(5) Ministerul Sănătăţii, cu excepţia derogării prevăzute la alin. (2), informează în termen de 60 de zile Comisia Europeană asupra oricărei derogări referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 m³ în medie/zi/apă destinată consumului uman sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la informaţiile prevăzute la alin. (1). Articolul 11Prevederile art. 9 şi 10 nu se aplică apei destinate consumului uman oferite spre vânzare în sticle sau în recipiente. Capitolul VIAsigurarea calităţii tehnologiilor de tratare, echipamentelor, substanţelor şi materialelor care vin în contact cu apa potabilă Articolul 12(1) Nicio substanţă sau material utilizat în instalaţiile de producere, distribuţie, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile nu trebuie să se regăsească în concentraţii mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost utilizat şi nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compuşi ori impurităţi care să diminueze protecţia sănătăţii.(2) Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri*) vor elabora, în termen de 180 de zile de la data publicării**) prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme privind testarea materialelor şi substanţelor care vin în contact cu apa potabilă.(3) Ministerul Sănătăţii va elabora în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, procedura de autorizare sanitară a instalaţiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau în alte recipiente***).(4) Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare. Capitolul VIIInformarea şi raportarea Articolul 13(1) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată.(2) În scopul informării consumatorilor Ministerul Sănătăţii, prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile, care va cuprinde cel puţin:a)sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 m³/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane; b)situaţia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuându-se la sfârşitul celui de-al treilea an; c)informaţiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puţin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 şi art. 9 alin. (6) şi (7). (3) Informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile vor fi raportate Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.(4) Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor furniza autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, informaţiile necesare întocmirii Raportului naţional asupra calităţii apei potabile.(5) Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor înregistra şi vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită şi utilizată conform prevederilor Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.(6) Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine date despre calitatea apei potabile produse şi distribuite.(7) Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile.(8) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică anual Raportul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:a)sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 m³/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane; b)informaţiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puţin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 şi art. 9 alin. (6) şi (7); c)situaţia pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se la sfârşitul anului respectiv. (9) Raportul naţional privind calitatea apei potabile va fi notificat Comisiei Europene în termen de două luni de la publicare. Capitolul VIIIContravenţii şi sancţiuni Articolul 14(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz.(2) În perioada de implementare a prevederilor prezentei legi neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sancţionează conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare****), decât în situaţia în care nu au fost respectate planul şi calendarul activităţilor de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor.____*) În perioada 2002-2011, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, fostul Minister al Industriei şi Resurselor, a fost reorganizat de mai multe ori. În acest sens, a se vedea: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, cu modificările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 98/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. **) Legea nr. 458/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002. ***) A se vedea Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 341/2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 1 martie 2007. ****) Abrogată de la data de 1 iunie 2011 prin Legea nr. 254/2010 pentru abrogarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2010. Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice se fac prin Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 1 septembrie 2011. Capitolul IXDispoziţii finale Articolul 15(1) Autorităţile administraţiei publice locale vor coordona elaborarea planurilor de conformare, incluzând calendarul şi costul măsurilor necesare pentru asigurarea conformării producătorilor şi distribuitorilor de apă potabilă la cerinţele prevederilor prezentei legi.(2) Ministerul Sănătăţii va lua toate măsurile pentru asigurarea capacităţilor de realizare a monitorizării de audit a calităţii apei potabile, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătatea publică, până la data de 31 decembrie 2005.(3) Ministerul Sănătăţii va întocmi planul, calendarul şi costurile activităţilor de monitorizare de audit al calităţii apei potabile în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Producătorii, respectiv distribuitorii de apă vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea conformării la prevederile prezentei legi, fără a aduce prejudicii notelor 2, 4 şi 10 la tabelul 2 din anexa nr. 1, până la data aderării României la Uniunea Europeană, cu excepţia celor care vor obţine perioada de tranziţie.(5) Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi de lege, în termen de un an de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.(6) Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi în prezenta lege, în termen de 2 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.(7) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va întocmi şi va centraliza planul şi calendarul activităţilor de conformare la prevederile prezentei legi a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 16(1) Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de apă şi analize de laborator.(2) Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuţă aplicată la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă.(3) În cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii. Articolul 17Deţinătorii şi utilizatorii surselor de apă prevăzute la art. 16 au obligaţia să asigure accesul la sursa de apă a organelor de control pentru prelevarea de probe şi să ia toate măsurile pentru a asigura protejarea acesteia împotriva contaminărilor de orice fel. Articolul 18Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă prelevate sunt suportate de către proprietarul sursei de apă. Articolul 19Anexele nr. 1-3 se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului. Articolul 20Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul 21(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziţii contrare. ANEXA Nr. 1Parametrii de calitate ai apei potabile 1. Parametrii de calitate ai apei potabile Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici şi indicatori. 2. Valorile şi concentraţiile maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt conform tabelelor 1 A, 1 B, 2 şi 3. TABEL 1 A Parametrii microbiologici

TABEL 1 B Parametrii microbiologici pentru apa comercializată în sticle sau în alte recipiente

TABEL 2 Parametrii chimici

NOTE: ¹⁾ Valoarea se referă la concentraţia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificaţiilor privind concentraţia maximă eliberată de către polimer în contact cu apa. Staţiile de tratare vor notifica autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti utilizarea compusului în procesul de tratare a apei. ²⁾ Unde este posibil, valoarea concentraţiei trebuie să fie cât mai joasă, fără a compromite eficienţa dezinfecţiei. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se pentru bromaţi o valoare de 25 µg/l. ³⁾ Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului, printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încât să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămânală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să ţină seama şi de frecvenţa concentraţiilor maxime care pot cauza efecte asupra sănătăţii. ⁴⁾ Pentru cupru se acceptă valoarea 2,0 mg/l, dacă reţeaua de distribuţie are componente din cupru, cu respectarea celor menţionate la pct. 3. ⁵⁾ Compuşii specificaţi sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno (1,2,3-cd) piren. ⁶⁾ Se vor respecta următoarele condiţii: formulă în care concentraţiile de nitraţi şi nitriţi sunt exprimate în mg/l; b)valoarea de 0,1 mg/l pentru nitriţi la ieşirea apei din staţia de tratare.⁷⁾ Prin pesticide se înţelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compuşi înrudiţi (de exemplu, regulatori de creştere) şi metaboliţii relevanţi, produşii de degradare şi de reacţie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente în sursa de apă. ⁸⁾ Concentraţia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor şi heptaclor epoxid, concentraţia maximă este 0,030 µg/l. ⁹⁾ Prin Pesticide-Total se înţelege suma tuturor compuşilor individuali detectaţi şi cuantificaţi în urma procedurii de monitorizare. ¹⁰⁾ Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 µg/l. ¹¹⁾ Concentraţia totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfecţia. Compuşii individuali specificaţi sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 150 µg/l pentru concentraţia totală a THM. TABEL 3 Parametrii indicatori

NOTE: ¹⁾ Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr/250 ml. ²⁾ Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 m3 pe zi. ³⁾ Apa nu trebuie să fie agresivă. ⁴⁾ Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar în situaţia în care este decelat trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, de exemplu, criptosporidium. ⁵⁾ Acest parametru se va analiza când nu se poate sau nu este prevăzută determinarea carbonului organic total. ⁶⁾ Pentru apa potabilă îmbuteliată în sticle sau alte recipiente, valoarea minimă poate fi redusă până la 4,5 unităţi de pH. Pentru apa îmbuteliată care conţine în mod natural sau este îmbogăţită cu dioxid de carbon, valoarea pH-ului poate fi mai mică. ⁷⁾ Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafaţă nu se va depăşi 1,0 UNT (unităţi nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecţie. ⁸⁾ Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3. ⁹⁾ Doza efectivă totală de referinţă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului şi a radioactivităţii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În situaţia în care este demonstrat, pe baza unor monitorizări efectuate anterior, că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referinţă sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunţa la monitorizarea tritiului. ¹⁰⁾ Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon şi descendenţii radonului. Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3. ¹¹⁾ Caracterizarea calităţii apei din punct de vedere al conţinutului radioactiv se face prin măsurarea activităţii alfa şi beta globală. În cazul în care valoarea de referinţă este depăşită, este necesară determinarea activităţii specifice a radionuclizilor, conform Normelor de inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. ¹²⁾ Sau orice alt parametru considerat reprezentativ pentru procedeul de dezinfecţie. ¹³⁾ Intervalul valoric al CMA trebuie respectat în reţeaua de distribuţie (branşament, capăt de reţea). ANEXA Nr. 2MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT 1. Monitorizarea de control 1.1. Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin prezenta lege. 1.2. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri: Aluminiu¹⁾ Amoniu Bacterii coliforme Culoare Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) Conductivitate Clorul rezidual liber²⁾ Clostridium perfringens³⁾ Escherichia coli Fier^{1), 4)} Gust Miros Nitriţi⁵⁾ Oxidabilitate⁶⁾ Pseudomonas aeruginosa⁷⁾ Sulfuri şi hidrogen sulfurat⁸⁾ Turbiditate Număr de colonii dezvoltate⁷⁾ (22°C şi 37°C) NOTE: ¹⁾ Numai acolo unde este folosit cu rol de coagulant. ²⁾ Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total. Acest parametru este obligatoriu numai acolo unde este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie. ³⁾ Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar în situaţia în care este decelat trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, ca de exemplu criptosporidium. ⁴⁾ Se vor determina ferobacteriile la staţiile de tratare unde se practică deferizarea apei. ⁵⁾ Se va determina numai acolo unde este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie. ⁶⁾ Se va determina în situaţia în care dotarea tehnică nu permite determinarea COT. ⁷⁾ Se va determina numai pentru apa îmbuteliată. ⁸⁾ Se va determina numai în situaţia în care se practică desulfurizarea apei. 1.3. Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului şi Pădurilor vor decide în termen de 180 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, frecvenţa, metodele şi localizările cele mai relevante pentru punctele de monitorizare din anexa nr. 2, luând în considerare prevederile importante existente în legislaţia din acest domeniu sau rezultatele obţinute din programele corespunzătoare de monitorizare. 1.4. Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, poate completa lista de la pct. 1.2 cu alţi parametri relevanţi pentru condiţiile locale şi/sau pentru tehnologiile de tratare. 2. Monitorizarea de audit 2.1. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme. 2.2. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la art. 5, cu excepţia cazurilor în care autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti au stabilit pe baze documentate că, pentru o perioadă determinată de către ele, un anumit parametru dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu apă potabilă nu ar putea fi prezent în asemenea concentraţii încât să conducă la modificarea valorii lui stabilite. Prezentul punct nu se aplică parametrilor de radioactivitate. 2.3. Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile. 3. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză a apei potabile, distribuită prin sistem public, rezervor mobil sau folosită ca sursă în industria alimentară se face conform tabelului 1A. 3.1. Probele trebuie prelevate din punctele de conformare definite la art. 6 alin. (1) pentru a se asigura că apa potabilă îndeplineşte cerinţele prezentei legi. Prelevarea probelor din reţeaua de distribuţie dintr-o zonă de aprovizionare sau de la staţia de tratare, pentru determinarea unui anumit parametru, se face numai dacă se poate demonstra că prin prelevare nu are loc nicio modificare adversă a valorii măsurate pentru parametrul în cauză. TABEL 1A

NOTE: ¹⁾ Prin zonă de aprovizionare se înţelege o suprafaţă geografic delimitată în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse şi în care calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproximativ uniformă. ²⁾ Volumele de apă sunt calculate ca medii pe perioada unui an. Pentru determinarea numărului minim de probe de apă ce trebuie prelevate dintr-o zonă de distribuţie poate fi utilizat numărul locuitorilor în locul volumului de apă produs sau distribuit, luându-se în considerare un consum de 200 l/cap de locuitor/zi. ³⁾ În situaţii de distribuţie intermitentă de scurtă durată şi în cazul apei distribuite din cisterne numărul de probe va fi stabilit de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. ⁴⁾ Numărul de probe şi parametrii stabiliţi în anexa nr. 1 pot fi reduşi de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă: a)rezultatele analizelor efectuate pe probele prelevate pe o perioadă de cel puţin 2 ani succesivi sunt constante şi semnificativ mai bune decât cele prevăzute în anexa nr. 1; b)nu există probabilitatea ca vreun factor să provoace deteriorarea calităţii apei.Frecvenţa de prelevare şi analiză nu poate fi redusă atât cât să conducă la prelevarea a mai puţin de 50% din numărul total de probe prevăzute în tabel, cu excepţia situaţiei de la pct. 6. ⁵⁾ Punctele şi frecvenţa de prelevare, atât cât este posibil, vor fi alese şi distribuite uniform în timp şi spaţiu. ⁶⁾ Frecvenţa de prelevare şi numărul de probe vor fi decise de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. 4. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză pentru apa potabilă îmbuteliată se face conform tabelului 1B. TABEL 1B

ANEXA Nr. 3SPECIFICAŢII pentru analiza parametrilor Laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să aibă asigurat controlul calităţii analitice şi să fie supuse periodic unui control efectuat de un laborator aprobat de Ministerul Sănătăţii pentru acest domeniu. 1. Parametrii pentru care metodele de analiză sunt specificate: Bacterii coliforme şi [Escherichia coli (E. coli) ] (ISO 9308-1) Enterococi (ISO 7899-2) Pseudomonas aeruginosa (EN ISO 12780) Numărul de colonii la 22°C (EN ISO 6222) Numărul de colonii la 37°C (EN ISO 6222) Clostridium perfringens (inclusiv sporii) Filtrarea prin membrană, urmată de incubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 44 ± 1°C pentru 21 ± 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă care virează în roz sau roşu după expunerea la vaporii de hidroxid de amoniu timp de 20-30 de secunde. NOTĂ: Compoziţia mediului de agar m-PC este:

Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează pH-ul la 7,6 şi se autoclavează la 121°C timp de 15 minute. Se răceşte şi se adaugă:

2. Parametrii pentru care sunt specificate caracteristicile de performanţă: 2.1. Metoda de analiză folosită în cazul următorilor parametri trebuie să fie capabilă să măsoare cel puţin o concentraţie egală cu valoarea parametrului (CMA) cu exactitatea, precizia şi limita de detecţie specificate. Indiferent de sensibilitatea metodei de analiză utilizate, rezultatul trebuie exprimat folosind cel puţin acelaşi număr de zecimale ca şi în cazul parametrului valoric prevăzut în tabelele 2 şi 3 din anexa nr. 1.

a)Condiţii: controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie.NOTE: ¹⁾ Acurateţea este eroarea sistematică şi este exprimată ca diferenţa dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate şi valoarea adevărată (conform definiţiei standardului ISO 5725). ²⁾ Precizia este eroarea aleatoare şi este exprimată ca deviaţia standard a dispersiei rezultatelor faţă de o valoare medie (conform definiţiei standardului ISO 5725). ³⁾ Limita de detecţie este considerată a fi: a)o valoare de 3 ori mai mare decât deviaţia standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă conţinând o concentraţie mică a parametrului; sau b)o valoare de 5 ori mai mare decât deviaţia standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe.⁴⁾ Metoda va determina cianurile totale sub toate formele. ⁵⁾ Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 25% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1. ⁶⁾ Oxidarea va fi efectuată timp de 10 minute la 100°C în mediu acid, folosind permanganat de potasiu. ⁷⁾ Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru fiecare pesticid şi depind de pesticidul respectiv. În prezent, această limită de detecţie nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat. ⁸⁾ Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 50% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1. 2.2. Pentru concentraţia ionilor de hidrogen metoda de analiză trebuie să poată măsura o concentraţie egală cu CMA, cu o acurateţe şi o precizie de 0,2 unităţi de pH. 3. Parametrii pentru care nu se specifică nicio metodă de analiză:– Carbon organic total– Culoare– Gust– Miros– Turbiditate*)*) Pentru monitorizarea turbidităţii în apa de suprafaţă tratată, metoda de analiză trebuie să măsoare cel puţin concentraţii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acurateţe, o precizie şi o limită de detecţie de 25%. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr. 11/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 458/2002 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator: Articolul IIMetodologia de acordare a derogărilor prevăzute la art. 9 din Legea nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului şi pădurilor**), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Articolul IIILa data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă cap. VI «Derogarea» din Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 26 iulie 2004. Prezenta ordonanţă transpune prevederile art. 9 «Derogări», art. 13 alin. (3) şi art. 15 «Situaţii excepţionale» din Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 330 din 5 decembrie 1998. **) A se vedea Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 299/638/2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 4 mai 2010.