LEGE
Nr. 362 din 8 septembrie 2004
pentru aderarea Romaniei la Acordul dintre statele parti la Tratatul
Atlanticului de Nord cu privire la statutul fortelor lor, semnat la Londra la
19 iunie 1951, si la Protocolul privind statutul comandamentelor militare
internationale, infiintate in temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat
la Paris la 28 august 1952
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 845 din 15 septembrie 2004
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Romania adera la Acordul dintre statele parti la Tratatul Atlanticului de
Nord cu privire la statutul fortelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951,
intrat in vigoare la 23 august 1953.
Art. 2
Romania adera la Protocolul privind statutul comandamentelor militare
internationale, infiintate in temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat
la Paris la 28 august 1952, intrat in vigoare la 10 aprilie 1954.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
p. PRESEDINTELE SENATUI,
DORU IOAN TARACILA
ACORD
intre statele parti la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul
fortelor lor*)
- Londra, 19 iunie 1951 -
*) Traducere.
Statele parti la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4
aprilie 1949,
considerand ca fortele unei parti pot fi trimise, pe baza de acord, in
misiune pe teritoriul unei alte parti,
tinand seama ca decizia de a le trimite si conditiile in care ele vor fi
trimise, in masura in care astfel de conditii nu sunt stipulate prin prezentul
acord, vor continua sa faca obiectul unor intelegeri speciale intre statele
parti interesate,
dorind totusi sa stabileasca statutul unor astfel de forte atunci cand se
afla pe teritoriul unei alte parti,
au convenit urmatoarele:
Art. 1
1. In prezentul acord expresiile de mai jos au urmatoarele intelesuri:
a) forta - personalul care apartine trupelor de uscat, de marina si de
aviatie ale uneia dintre partile contractante aflate pe teritoriul unei alte
parti contractante din zona Tratatului Atlanticului de Nord in legatura cu
indatoririle lor oficiale, cu conditia ca cele doua parti contractante
interesate sa poata conveni ca anumite persoane, unitati si formatiuni sa nu
fie considerate ca intrand in categoria de forta sau ca facand parte din
aceasta, potrivit prevederilor prezentului acord;
b) componenta civila - personalul civil care insoteste personalul militar
al unei parti contractante, fiind angajat al fortelor armate ale acestei parti
contractante si nefiind nici persoane fara cetatenie, nici cetateni ai oricarui
alt stat care nu este parte la Tratatul Atlanticului de Nord si nici cetateni
sau rezidenti permanenti ai statului in care forta este dislocata;
c) membru de familie - sotia sau sotul unui membru al fortei ori al
componentei civile sau un copil aflat in intretinerea unuia dintre parinti;
d) stat trimitator - partea contractanta careia ii apartine forta;
e) stat primitor - partea contractanta pe teritoriul careia este dislocata
forta sau componenta civila, indiferent ca stationeaza acolo sau ca se afla in
tranzit;
f) autoritati militare ale statului trimitator - acele autoritati ale
statului trimitator care sunt imputernicite prin lege sa aplice legea militara
a acestui stat cu privire la membrii fortelor sale sau ai componentei civile;
g) Consiliul Atlanticului de Nord - consiliul stabilit prin art. 9 din
Tratatul Atlanticului de Nord sau orice alte organe subordonate ale acestuia
autorizate sa actioneze in numele sau.
2. Prezentul acord se va aplica autoritatilor din subdiviziunile politice
ale partilor contractante, in cadrul teritoriilor lor, cu privire la care
acordul se aplica si se extinde in conformitate cu art. XX, in acelasi fel si
autoritatilor centrale ale acestor parti contractante, cu rezerva ca totusi
proprietatile detinute de subdiviziunile politice nu vor fi considerate ca
proprietati detinute de o parte contractanta, in intelesul art. VIII.
Art. 2
Este de datoria unei forte si a componentei sale civile, a membrilor
acestora, precum si a membrilor de familie ai acestora sa respecte legile
statului primitor si sa se abtina de la orice activitate neconforma cu spiritul
prezentului acord si, in special, de la orice activitate politica in statul
primitor. Este, de asemenea, de datoria statului trimitator sa ia masurile
necesare in acest scop.
Art. 3
1. Respectand prevederile paragrafului 2 al acestui articol si conformandu-se
formalitatilor stabilite de statul primitor in ceea ce priveste intrarea si
plecarea fortei militare sau a membrilor acesteia, acesti membri vor fi scutiti
de indeplinirea cerintelor referitoare la inspectia efectuata de catre
autoritatile de frontiera, vize, la intrarea ori iesirea in si de pe teritoriul
statului primitor. Ei vor fi, de asemenea, scutiti de la aplicarea
reglementarilor statului primitor referitoare la inregistrarea si controlul
strainilor, dar fara ca prin aceasta sa se considere ca acestia au obtinut
vreun drept de resedinta permanenta sau de domiciliu pe teritoriul statului
primitor.
2. Numai urmatoarele documente vor fi cerute in ceea ce ii priveste pe
membrii unei forte; ele trebuie sa fie prezentate la cerere:
a) act de identitate personal emis de statul trimitator, prevazut cu o
fotografie si care sa mentioneze numele si prenumele, data nasterii, gradul,
numarul (daca exista) si arma;
b) ordinul de deplasare, individual sau colectiv, redactat in limba
statului trimitator si in limbile engleza si franceza, emis de institutia
competenta a statului trimitator sau de Organizatia Tratatului Atlanticului de
Nord si care sa certifice statutul persoanei sau al grupului ca membru sau
membri ai fortei militare, precum deplasarea ordonata. Statul primitor poate
pretinde ca ordinul de deplasare sa fie contrasemnat de catre reprezentantii
sau autorizati.
3. Pasapoartele membrilor unei componente civile si cele ale membrilor de
familie vor preciza calitatea acestora.
4. Daca un membru al unei forte sau al unei componente civile paraseste
serviciul statului trimitator si nu este repatriat, autoritatile statului
trimitator vor informa imediat autoritatile statului primitor, carora le va da
toate informatiile ce pot fi cerute. Autoritatile statului trimitator vor
informa, in mod similar, autoritatile statului primitor despre orice asemenea
membru care a absentat nemotivat mai mult de 21 de zile.
5. Daca statul primitor a cerut parasirea teritoriului sau de catre un membru
al unei forte sau al unei componente civile ori a emis un ordin de expulzare
impotriva unui fost membru al unei forte sau al unei componente civile ori
impotriva unui membru de familie, unui membru sau fost membru, autoritatile
statului trimitator au obligatia sa primeasca persoana in cauza pe propriul sau
teritoriu ori sa o determine sa paraseasca teritoriul statului primitor. Acest
paragraf se va aplica numai persoanelor care nu sunt cetateni ai statului
primitor si care au intrat in statul primitor ca membri ai unei forte ori ai
unei componente civile sau in scopul de a dobandi aceasta calitate si membrilor
de familie ai unor asemenea persoane.
Art. 4
Statul primitor:
a) fie accepta ca valabil, fara examen de conducere si taxa, permisul de conducere
sau permisul militar de conducere eliberat de statul trimitator ori de catre o
unitate administrativa a acestuia unui membru al unei forte sau al unei
componente civile;
b) fie emite propriile permise de conducere oricarui membru al unei forte
sau al unei componente civile care detine un permis de conducere ori un permis
militar de conducere eliberat de statul trimitator sau de catre unitatea
administrativa a acestuia, cu conditia de a nu se cere examen de conducere.
Art. 5
1. Membrii unei forte vor purta, de regula, uniforma, cu exceptia unor
aranjamente diferite intre autoritatile statului trimitator si ale statului
primitor; tinuta civila va fi purtata in aceleasi conditii ca si pentru membrii
fortelor statului primitor. Unitatile si formatiunile unei forte reglementar
constituite vor purta uniforma la trecerea frontierei.
2. Vehiculele de serviciu ale unei forte sau ale unei componente civile vor
purta, in plus fata de numarul lor de inmatriculare, un semn distinctiv al
apartenentei statale.
Art. 6
Membrii unei forte pot poseda si purta arme, cu conditia ca ei sa fi fost
autorizati prin ordinul primit. Autoritatile statului trimitator vor examina cu
bunavointa cererile statului primitor in aceasta problema.
Art. 7
1. In conditiile stabilite de acest articol:
a) autoritatile militare ale statului trimitator vor avea dreptul sa
exercite in cadrul statului primitor jurisdictia penala si disciplinara care le
este conferita de legea statului trimitator in privinta persoanelor supuse
legilor militare ale acestui stat;
b) autoritatile statului primitor vor exercita jurisdictia asupra membrilor
unei forte sau ai unei componente civile si asupra membrilor de familie in ceea
ce priveste infractiunile comise pe teritoriul statului primitor si incriminate
de legea acestui stat.
2. a) Autoritatile militare ale statului trimitator vor avea dreptul de a
exercita jurisdictia exclusiva asupra persoanelor supuse legilor militare ale
acestui stat in ceea ce priveste inclusiv infractiunile referitoare la
securitatea sa, incriminate de legea statului trimitator, dar nu si de legea
statului primitor;
b) autoritatile statului primitor vor avea dreptul sa isi exercite
jurisdictia exclusiva asupra membrilor unei forte sau ai unei componente civile
si asupra membrilor lor de familie in ceea ce priveste infractiunile, inclusiv
cele referitoare la securitatea acestui stat, pedepsite de legea sa, dar nu si
de legea statului trimitator;
c) pentru scopurile acestui paragraf si ale paragrafului 3 al acestui
articol, o infractiune impotriva securitatii statului va include:
(i) tradarea de patrie;
(ii) sabotajul, spionajul sau incalcarea oricarei legi referitoare la
secretele oficiale ale acestui stat ori la secretele privind apararea nationala
a acestui stat.
3. In cazul in care dreptul de a exercita jurisdictia este concurent, se
vor aplica urmatoarele reguli:
a) autoritatile militare ale statului trimitator vor avea dreptul de
exercitare, cu prioritate, a jurisdictiei asupra unui membru al unei forte sau
al unei componente civile in ceea ce priveste:
(i) infractiunile indreptate numai impotriva proprietatii sau securitatii
acestui stat ori infractiunile indreptate numai impotriva persoanei sau
proprietatii unui alt membru al fortei ori componentei civile a acestui stat
sau unui membru de familie;
(ii) infractiunile care decurg din orice fapta sau omisiune produsa in
indeplinirea indatoririlor oficiale;
b) in cazul oricarei alte infractiuni, autoritatile statului primitor vor
avea dreptul de a exercita, cu prioritate, jurisdictia;
c) daca statul care are dreptul prioritar decide sa nu isi exercite
jurisdictia, acesta va informa autoritatile celuilalt stat de indata ce va fi
posibil. Autoritatile statului care are dreptul prioritar de jurisdictie vor
lua in considerare, cu bunavointa, cererea de renuntare la acest drept,
formulata de autoritatile celuilalt stat, in cazul in care acest alt stat
considera ca o astfel de renuntare este de importanta deosebita.
4. Prevederile precedente ale acestui articol nu vor implica nici un drept
pentru autoritatile militare ale statului trimitator de a-si exercita
jurisdictia asupra persoanelor care sunt cetateni ai statului primitor sau
rezidenti permanenti ai acestui stat, in afara cazului in care acestia sunt
membri ai fortei statului trimitator.
5. a) Autoritatile statului trimitator si ale statului primitor isi vor
acorda sprijin reciproc pentru arestarea membrilor unei forte sau ai unei
componente civile ori a membrilor de familie aflati pe teritoriul statului
primitor si pentru predarea lor autoritatii care urmeaza sa isi exercite
jurisdictia in conformitate cu prevederile de mai sus;
b) autoritatile statului primitor vor notifica prompt autoritatilor militare
ale statului trimitator despre arestarea oricarui membru al unei forte ori al
componentei civile sau a unui membru de familie;
c) in cazul in care statul primitor urmeaza sa isi exercite jurisdictia
asupra unui membru al unei forte sau al unei componente civile, acuzat de
comiterea unei infractiuni, acesta va ramane in custodia statului trimitator,
daca se afla pe teritoriul acestuia, pana in momentul in care va fi pus sub
acuzatie de statul primitor.
6. a) Autoritatile statului trimitator si ale statului primitor isi vor
acorda sprijin reciproc pentru efectuarea tuturor investigatiilor necesare cu
privire la infractiuni, precum si in strangerea si administrarea probelor,
inclusiv in sechestrarea si, atunci cand este cazul, in predarea obiectelor
avand legatura cu infractiunea. Predarea unor astfel de obiecte poate fi facuta
cu conditia inapoierii lor intr-un termen stabilit de autoritatea care le
preda;
b) autoritatile partilor contractante isi vor notifica reciproc decizia
luata in toate cazurile in care exista drepturi concurente de a exercita
jurisdictia.
7. a) O sentinta de condamnare la moarte nu va fi executata in statul
primitor de autoritatile statului trimitator, daca legislatia statului primitor
nu prevede o astfel de pedeapsa intr-un caz similar;
b) autoritatile statului primitor vor examina cu bunavointa o cerere de
sprijin din partea autoritatilor statului trimitator pentru executarea unei
pedepse cu inchisoarea, decisa de autoritatile statului trimitator in
conformitate cu prevederile acestui articol, pe teritoriul statului primitor.
8. Atunci cand un acuzat a fost judecat in conformitate cu prevederile
acestui articol de catre autoritatile uneia dintre partile contractante si a
fost achitat sau a fost condamnat si isi executa sau si-a executat pedeapsa ori
a fost gratiat, acesta nu va putea fi judecat din nou de catre autoritatile
unei alte parti contractante pentru aceeasi infractiune pe acelasi teritoriu.
Cu toate acestea, nici o prevedere a acestui paragraf nu va impiedica
autoritatile militare ale statului trimitator sa judece un membru al fortei
sale pentru orice incalcare a regulilor de disciplina, decurgand dintr-o
actiune sau omisiune care a constituit o infractiune pentru care el a fost
judecat de catre autoritatile unei alte parti contractante.
9. Ori de cate ori un membru al fortei sau al componentei civile ori un
membru al familiei este pus sub urmarire penala sub jurisdictia statului
primitor, el va avea dreptul:
a) la o judecata prompta si rapida;
b) de a fi informat, inaintea procesului, de acuzatia sau de acuzatiile
concrete care i se aduc;
c) de a fi confruntat cu martorii care il acuza;
d) ca martorii care pot depune in favoarea sa sa fie constransi sa se
prezinte in instanta, daca acestia se afla sub jurisdictia statului primitor;
e) sa aiba un aparator desemnat de el sau un aparator care sa ii acorde
asistenta gratuita, in conditiile legale existente la acea data in statul
primitor;
f) daca el considera necesar, sa beneficieze de serviciile unui interpret
competent; si
g) sa comunice cu reprezentantul guvernului statului trimitator si, cand
regulile de procedura permit aceasta, sa poata fi prezent la proces.
10. a) Unitatile sau formatiunile militare ale fortei, reglementar
constituite, trebuie sa asigure paza si ordinea in toate taberele, asezarile
sau alte instalatii pe care le ocupa in conformitate cu acordurile incheiate cu
statul primitor. Politia militara a fortei poate lua toate masurile pe care le
considera necesare pentru mentinerea ordinii si a securitatii in astfel de
locuri;
b) in afara acestor locuri, o astfel de politie militara trebuie folosita
doar pe baza intelegerilor cu autoritatile statului primitor si in colaborare
cu acele autoritati si in masura in care o asemenea interventie este necesara
pentru a mentine disciplina si ordinea in randul membrilor fortei.
11. Fiecare parte contractanta va initia masurile legislative pe care le
considera necesare pentru a asigura securitatea si protectia adecvata pe
teritoriul sau a instalatiilor, echipamentului, proprietatii, a documentelor si
informatiilor oficiale ale celorlalte parti contractante, precum si pentru
pedepsirea persoanelor care pot contraveni legilor adoptate in acest scop.
Art. 8
1. Fiecare parte contractanta renunta la orice pretentii impotriva oricarei
alte parti contractante pentru pagube produse asupra oricarei proprietati care
ii apartine si care este folosita de fortele sale terestre, maritime sau
aeriene, daca paguba:
(i) a fost produsa de un membru sau un angajat al fortelor armate ale
celeilalte parti contractante in timpul executarii indatoririlor sale decurgand
din punerea in aplicare a Tratatului Atlanticului de Nord;
(ii) a fost produsa in urma utilizarii oricarui vehicul, nava sau aeronava
apartinand celeilalte parti contractante si folosita de fortele sale armate, cu
conditia ca vehiculul, nava sau aeronava care a produs paguba sa fi fost
utilizata in actiuni de punere in aplicare a Tratatului Atlanticului de Nord
sau ca paguba sa fi fost provocata unei proprietati utilizate in acelasi scop.
Se va renunta la pretentii decurgand din operatiuni de salvare maritima ale
unei parti contractante fata de o alta parte contractanta, cu conditia ca vasul
sau incarcatura salvata sa fi fost proprietatea uneia dintre partile
contractante si sa fi fost utilizata de fortele sale armate in cadrul punerii
in aplicare a Tratatului Atlanticului de Nord.
2.a) In cazul unei pagube cauzate sau aduse, asa cum s-a prevazut in paragraful
1, unei alte proprietati detinute de o parte contractanta si situata pe
teritoriul sau, problema raspunderii celeilalte parti contractante va fi
stabilita, iar marimea pagubei va fi evaluata de catre un arbitru unic stabilit
potrivit subparagrafului b) al acestui paragraf, in afara de cazul cand partile
contractante interesate nu vor hotari altfel. Arbitrul va decide si in privinta
oricaror alte contrapretentii izvorand din acelasi incident;
b) arbitrul la care se face referire in subparagraful a) de mai sus va fi
ales, pe baza acordului dintre partile contractante interesate, dintre
cetatenii statului primitor care au detinut sau detin o inalta functie
judiciara. Daca partile contractante interesate nu reusesc, in termen de doua
luni, sa cada de acord asupra arbitrului, oricare dintre ele poate cere
presedintelui supleantilor in Consiliul Atlanticului de Nord sa desemneze o
persoana care sa aiba calificarile mentionate mai sus;
c) orice decizie luata de arbitru va fi obligatorie si definitiva pentru
partile contractante;
d) suma oricarei despagubiri acordate de catre arbitru va fi impartita
potrivit prevederilor paragrafului 5 subparagraful e) pct. (i), (ii) si (iii)
din acest articol;
e) remunerarea arbitrului va fi stabilita prin intelegere intre partile
contractante interesate si va fi suportata impreuna cu cheltuielile
neprevazute, necesare indeplinirii obligatiilor sale, in proportii egale de
catre aceste parti;
f) cu toate acestea, fiecare parte contractanta va renunta la pretentiile
sale in cazul in care paguba este mai mica de:
Belgia - 70.000 franci belgieni;
Canada - 1.460 dolari canadieni;
Danemarca - 9.670 coroane;
Franta - 490.000 franci francezi;
Islanda - 22.800 coroane;
Italia - 850.000 lire;
Luxemburg - 70.000 franci luxemburghezi;
Olanda - 5.320 florini;
Norvegia - 10.000 coroane;
Portugalia - 40.250 scuzi;
Marea Britanie - 500 lire sterline;
S.U.A. - 1.400 dolari S.U.A.
Orice alta parte contractanta, a carei proprietate a suferit daune in
acelasi incident, va renunta si ea la pretentiile sale care nu depasesc aceste
sume. In cazul unor fluctuatii mari ale ratelor de schimb dintre aceste valute,
partile contractante vor cadea de acord asupra unor modificari adecvate ale
acestor sume.
3. Pentru scopurile paragrafelor 1 si 2 ale acestui articol, expresia ce
apartine unei parti contractante, in cazul unei nave, include o nava de
transport inchiriata in regim "bare-boat" de aceeasi parte
contractanta sau rechizitionata de aceasta in conditiile regimului
"bare-boat" sau preluata drept captura de razboi (in afara de cazul
in care riscul pierderii sau raspunderea pentru daune este in sarcina unei alte
persoane decat o astfel de parte contractanta).
4. Fiecare parte contractanta renunta la toate pretentiile sale fata de
orice alta parte contractanta pentru ranirea sau decesul oricarui membru al
fortelor sale armate pe timpul cand un astfel de membru a actionat in
executarea indatoririlor sale oficiale.
5. Pretentiile (altele decat pretentiile izvorate din contracte si cele
carora le sunt aplicabile paragrafele 6 si 7 ale acestui articol) decurgand din
fapte sau omisiuni ale membrilor unei forte ori ai componentei civile, produse
in indeplinirea obligatiilor oficiale sau din orice alta fapta, omisiune ori
imprejurare, pentru care este raspunzatoare o forta sau o componenta civila si
care cauzeaza pagube pe teritoriul statului primitor unor terte parti, altele
decat vreuna dintre partile contractante, vor fi solutionate de statul primitor
in conformitate cu urmatoarele prevederi:
a) pretentiile vor fi depuse, inregistrate si solutionate sau judecate in
conformitate cu legile si cu reglementarile statului primitor, aplicabile
pretentiilor decurgand din activitatile propriilor lor forte armate;
b) statul primitor poate solutiona orice asemenea pretentii, iar plata
sumelor convenite sau stabilite prin decizie judecatoreasca se va face de catre
statul primitor in propria sa moneda;
c) o astfel de plata, fie ca este facuta in conformitate cu o intelegere,
fie ca este stabilita prin decizia tribunalului competent al statului primitor
ori prin decizia definitiva a unui astfel de tribunal prin care se respinge
cererea de plata, va fi obligatorie si definitiva pentru partile contractante;
d) orice pretentie solutionata de catre statul primitor va fi comunicata
statelor trimitatoare interesate, impreuna cu informatii complete si o
propunere de impartire a sumelor, in conformitate cu subparagraful e) pct. (i),
(ii) si (iii) de mai jos. In lipsa unui raspuns in termen de doua luni, se va
considera ca impartirea propusa a fost acceptata;
e) sumele necesare pentru solutionarea pretentiilor in conformitate cu
precedentele subparagrafe si cu paragraful 2 al acestui articol vor fi
impartite intre partile contractante, dupa cum urmeaza:
(i) cand intreaga responsabilitate revine unui singur stat, suma atribuita
sau hotarata de catre instanta judiciara va fi suportata in proportie de 25% in
sarcina statului primitor si in proportie de 75% in sarcina statului
trimitator;
(ii) cand sunt raspunzatoare mai multe state pentru paguba, suma atribuita
sau hotarata de catre instanta judiciara va fi suportata in mod egal de aceste
state; totusi, daca statul primitor nu este unul dintre statele responsabile,
partea acestuia va fi jumatate din contributia fiecarui stat trimitator;
(iii) cand paguba a fost cauzata de fortele armate ale partilor
contractante si nu este posibil sa fie imputata in mod precis uneia sau mai
multora dintre aceste forte armate, suma atribuita sau hotarata de instanta
judiciara va fi impartita in mod egal intre partile contractante in cauza;
totusi, daca statul primitor nu este unul dintre statele ale caror forte armate
au cauzat paguba, partea acestuia va fi jumatate din contributia fiecarui stat
trimitator;
(iv) semestrial, statul primitor va transmite statelor trimitatoare
interesate o situatie a sumelor pe care le-a achitat in cursul semestrului
precedent pentru fiecare caz in care a fost acceptata impartirea procentuala
propusa; situatia va fi insotita de o cerere de rambursare. Rambursarea se va
face in cel mai scurt termen, in moneda statului primitor;
f) in cazurile in care, ca urmare a aplicarii dispozitiilor subparagrafelor
b) si e) de mai sus, o parte contractanta ar intampina greutati deosebite,
aceasta poate cere Consiliului Atlanticului de Nord sa procedeze la o
solutionare a pretentiilor pe o baza diferita;
g) un membru al fortei sau al componentei civile nu va face obiectul nici
unor masuri de executare silita a vreunei hotarari judecatoresti pronuntate
impotriva lui in statul primitor intr-o problema decurgand din indeplinirea
indatoririlor sale oficiale;
h) cu exceptia cazului in care subparagraful e) al prezentului paragraf se
aplica pretentiilor la care se refera paragraful 2 al prezentului articol,
dispozitiile prezentului paragraf nu se aplica nici unei pretentii decurgand
sau in legatura cu navigatia, cu exploatarea unei nave ori cu incarcarea,
transportul sau descarcarea marfurilor de pe nave, cu exceptia pretentiilor
decurgand din decesul ori ranirea unei persoane in privinta careia paragraful 4
al acestui articol nu este aplicabil.
6. Pretentiile impotriva unor membri ai unei forte sau ai unei componente
civile, decurgand din fapte si omisiuni care antreneaza raspunderea autorului
in statul primitor si care nu au fost comise in timpul exercitarii
indatoririlor oficiale, vor fi solutionate in modul urmator:
a) autoritatile statului primitor vor examina cererea de despagubire si vor
stabili intr-un mod just si echitabil despagubirea datorata solicitantului,
tinand seama de toate circumstantele cauzei, inclusiv de comportamentul
persoanei lezate, si vor intocmi un raport in legatura cu cauza respectiva;
b) raportul va fi transmis autoritatilor statului trimitator, care vor
decide apoi, fara intarziere, daca vor proceda la o despagubire cu titlu de
favoare si, in acest caz, vor stabili cuantumul;
c) daca o oferta de despagubire cu titlu de favoare este facuta si
acceptata de catre reclamant ca fiind o despagubire integrala, autoritatile
statului trimitator vor face ele insele aceasta plata si vor informa
autoritatile statului primitor despre decizia lor si despre suma platita;
d) nici o prevedere a prezentului paragraf nu va fi interpretata ca
afectand competenta instantelor judiciare ale statului primitor de a solutiona
o actiune intentata impotriva unui membru ale unei forte sau al unei componente
civile, daca si cat timp nu s-a efectuat o plata prin care pretentia sa fi fost
complet satisfacuta.
7. Pretentiile decurgand din folosirea neautorizata a oricarui vehicul al
fortelor armate ale unui stat trimitator vor fi solutionate in conformitate cu
dispozitiile paragrafului 6 al prezentului articol, in afara de cazul in care
forta sau componenta civila insasi poarta raspunderea legala.
8. Daca exista un diferend asupra chestiunii de a se sti daca fapta ce
antreneaza raspunderea sau daca omisiunea imputabila unui membru al fortei ori
al componentei civile s-a produs in exercitarea indatoririlor oficiale sau daca
utilizarea unui vehicul apartinand fortelor armate ale unui stat trimitator nu
a fost autorizata, diferendul va fi supus unui arbitru desemnat in conformitate
cu paragraful 2 al prezentului articol, decizia acestuia fiind definitiva si
obligatorie.
9. In afara de situatia prevazuta la paragraful 5 subparagraful g) al
prezentului articol, statul trimitator nu va invoca imunitatea fata de
jurisdictia tribunalelor statului primitor pentru membrii unei forte sau ai
unei componente civile in ceea ce priveste jurisdictia civila a tribunalelor
statului primitor.
10. Autoritatile statului trimitator si ale statului primitor vor coopera
in obtinerea probelor necesare unei judecati si solutionari echitabile a
pretentiilor care intereseaza partile contractante.
Art. 9
1. Membrii unei forte sau ai unei componente civile si membrii lor de
familie pot cumpara marfuri pe plan local, care sunt necesare pentru consumul
propriu, si pot apela la serviciile de care au nevoie, in aceleasi conditii ca
si cetatenii statului primitor.
2. Bunurile de pe piata locala necesare subzistentei unei forte sau unei
componente civile vor fi, in mod normal, cumparate prin intermediul serviciilor
competente care achizitioneaza astfel de bunuri pentru fortele armate ale
statului primitor. Pentru a se evita ca aceste achizitii sa aiba efecte
negative asupra economiei statului primitor, autoritatile competente ale
acestui stat vor stabili, in caz necesar, marfurile a caror cumparare trebuie
restransa sau interzisa.
3. Sub rezerva aplicarii acordurilor deja in vigoare sau care ar putea fi
incheiate intre reprezentantii autorizati ai statului trimitator si ai statului
primitor, autoritatile statului primitor poarta singure raspunderea pentru
luarea masurilor necesare in vederea punerii la dispozitia unei forte sau a
unei componente civile a imobilelor, a terenurilor si a serviciilor aferente de
care acestea au nevoie. Aceste acorduri si aranjamente vor fi, in masura
posibilului, conforme cu reglementarile aplicabile incartiruirii personalului
similar al statului primitor. In absenta unui contract care sa dispuna altfel,
drepturile si obligatiile decurgand din ocuparea sau din folosirea unui imobil,
a terenului, precum si a serviciilor aferente vor fi determinate in
conformitate cu legile statului primitor.
4. Necesitatile de mana de lucru civila locala pentru o forta sau pentru o
componenta civila vor fi satisfacute in acelasi mod cu modul de satisfacere a
necesitatilor similare ale statului primitor, cu sprijinul autoritatilor
acestui stat si prin intermediul oficiilor fortei de munca.
Conditiile de angajare si de munca, si anume salariile si drepturile conexe
in conditiile de protectie a muncii, vor fi stabilite in conformitate cu
legislatia in vigoare in statul primitor. Acesti angajati civili in serviciul
unei forte sau al unei componente civile nu vor fi considerati in nici un caz
membri ai acestei forte sau ai acestei componente civile.
5. Daca serviciile medicale si dentare detasate pe langa o forta sau o
componenta civila sunt inadecvate, membrii fortei sau ai componentei civile,
precum si membrii lor de familie pot obtine ingrijiri medicale si dentare,
inclusiv spitalizarea, in aceleasi conditii ca si personalul similar al
statului primitor.
6. Statul primitor va examina cu cea mai mare bunavointa cererile de a se
acorda facilitati de calatorie si reduceri de tarife membrilor unei forte sau
ai unei componente civile. Aceste facilitati si reduceri vor face obiectul unor
aranjamente speciale intre guvernele interesate.
7. Sub rezerva oricarui acord financiar general sau special intre partile
contractante, platile in moneda locala pentru marfuri, cazare si serviciile
prevazute la paragrafele 2, 3, 4 si, in caz necesar, cele prevazute la
paragrafele 5 si 6 ale prezentului articol vor fi efectuate fara intarziere de
catre autoritatile fortei.
8. Nici o forta, componenta civila si nici membrii lor sau membrii de
familie ai acestora nu pot invoca prezentul articol pentru a pretinde exonerari
de impozite si de taxe aplicabile achizitionarilor de bunuri sau prestarilor de
servicii, potrivit reglementarilor fiscale ale statului primitor.
Art. 10
1. In cazul in care stabilirea oricarui fel de impozite in statul primitor
depinde de resedinta sau de domiciliul contribuabilului, perioada de timp in
cursul careia un membru al fortei sau al unei componente civile se afla pe
teritoriul acelui stat, datorita faptului ca acesta este membru al unei
asemenea forte sau componente civile, nu va fi considerata, pentru stabilirea
impozitului mentionat, ca perioada de resedinta sau ca antrenand o schimbare a
resedintei sau a domiciliului. Membrii unei forte sau ai unei componente civile
vor fi exonerati in statul primitor de orice impozite asupra salariilor si
indemnizatiilor care le sunt platite in aceasta calitate de catre statul trimitator,
precum si asupra oricaror bunuri mobile corporale ce le apartin si a caror
prezenta in statul primitor se datoreaza exclusiv stationarii lor temporare in
acest stat.
2. Nici o prevedere a prezentului articol nu poate fi invocata pentru a
exonera un membru al unei forte sau componente civile de impozitare in privinta
oricaror activitati generatoare de profit, altele decat cele exercitate ca
membru al fortei ori al componentei civile in care acesta s-ar putea angaja in
statul primitor si, cu exceptia salariului, a indemnizatiilor, precum si a
bunurilor mobile corporale la care se refera paragraful 1, nici o prevedere a
prezentului articol nu poate fi invocata pentru a se opune platii impozitului
pe care membrul fortei sau al componentei civile, chiar daca este considerat ca
avand resedinta sa ori domiciliul sau in afara teritoriului statului primitor,
il datoreaza in conformitate cu legile acestui stat.
3. Prevederile prezentului articol nu sunt aplicabile taxelor astfel cum
acestea sunt definite la paragraful 12 al art. XI.
4. In scopurile prezentului articol, expresia membru al unei forte nu
include nici o persoana avand cetatenia statului primitor.
Art. 11
1. Sub rezerva derogarilor exprese prevazute prin prezentul acord, membrii
unei forte sau ai unei componente civile, precum si membrii lor de familie sunt
supusi legilor si reglementarilor aplicate de catre administratia vamilor
statului primitor. Autoritatile vamale ale statului primitor au indeosebi
dreptul de a proceda, in cadrul conditiilor generale prevazute de legile si
regulamentele in vigoare in statul primitor, la controlul corporal al membrilor
unei forte sau ai unei componente civile si al membrilor lor de familie, la
controlul bagajelor si vehiculelor lor si de a confisca bunuri in conformitate
cu aceste legi si regulamente.
2.a) Importul temporar si reexportarea autovehiculelor din dotarea unei
forte sau a unei componente civile vor fi autorizate cu scutire de taxe vamale,
pe baza prezentarii unui formular in triplu exemplar, potrivit modelului din
anexa la prezentul acord;
b) importul temporar al vehiculelor din dotarea fortei sau a componentei
civile, care nu circula prin mijloace proprii, se va face in conformitate cu
paragraful 4 al prezentului articol, iar reexportarea acestora, potrivit
paragrafului 8 al prezentului articol;
c) vehiculele din dotarea unei forte sau a unei componente civile
beneficiaza, de asemenea, de scutire de orice taxe care ar fi datorate pentru
folosirea soselelor de catre vehicule.
3. Documentele oficiale continute in plicuri sigilate nu sunt supuse
controlului vamal. Curierii, indiferent de statutul lor, care transporta
asemenea documente trebuie sa posede un ordin individual de deplasare, eliberat
in conditiile prevazute la art. III paragraful 2.
Acest ordin de deplasare va mentiona numarul plicurilor transportate si va
trebui sa certifice ca acestea contin numai documente oficiale.
4. O forta poate importa, cu scutire de taxe vamale, echipamentul sau si
cantitati rezonabile de provizii, materiale sau alte bunuri destinate uzului
exclusiv al acestei forte si, in cazul in care acest lucru este permis de catre
statul primitor, pentru uzul componentei civile si al membrilor de familie ai
acestora. Acest import cu scutire de taxe vamale este conditionat de depunerea
la biroul vamal al locului de intrare, impreuna cu documentele vamale care au
fost convenite, a unui certificat al carui continut va fi pus de acord intre
statul primitor si statul trimitator, semnat de o persoana autorizata in acest
scop de catre statul trimitator.
Desemnarea persoanei autorizate sa semneze certificatele, precum
specimenele de semnatura si de stampile care vor fi utilizate, vor fi adresate
administratiei vamale a statului primitor.
5. Un membru al unei forte sau al unei componente civile, cu ocazia primei
sale sosiri in scopul preluarii misiunii in statul primitor sau cu ocazia
primei sosiri a oricarui membru de familie al sau, poate importa efectele sale
si mobilierul personal cu scutire de taxe vamale pentru durata misiunii.
6. Membrii unei forte sau ai unei componente civile pot importa temporar,
cu scutire de taxe vamale, autovehicule pentru folosinta personala sau a
membrilor de familie ai acestora. Acest articol nu contine obligatia de a se
acorda scutiri de taxe datorate pentru folosirea soselelor de catre vehiculele
particulare.
7. Importurile facute de catre autoritatile unei forte pentru alte scopuri
decat pentru folosinta exclusiva a acestei forte sau a unei componente civile,
precum si importurile, altele decat cele vizate la paragrafele 5 si 6 ale
prezentului articol, efectuate de catre membrii unei forte sau ai unei
componente civile, nu sunt indreptatite la nici un fel de scutire de taxe sau
la alte facilitati.
8. Bunurile importate, cu scutire de taxe vamale, in aplicarea
dispozitiilor paragrafelor 2 b), 4, 5 sau 6 de mai sus:
a) pot fi reexportate in mod liber, cu conditia ca, in ceea ce priveste
bunurile importate potrivit paragrafului 4, sa fie remis biroului vamal un
certificat eliberat in conformitate cu acel paragraf. Serviciul vamal isi
mentine totusi dreptul de a verifica daca aceste bunuri reexportate sunt cele
descrise in certificat si daca acestea au fost intr-adevar importate in
conditiile prevazute, dupa caz, la paragrafele 2 b), 4, 5 sau 6;
b) nu pot fi, in mod normal, instrainate in statul primitor, fie prin
vanzare, fie prin donatie. Totusi, in cazuri autorizate, o asemenea instrainare
poate fi autorizata in conditiile stabilite de autoritatile competente ale
statului primitor (de exemplu, plata taxelor vamale si a impozitelor,
indeplinirea cerintelor inerente controlului comertului exterior si al
schimbului valutar).
9. Bunurile cumparate in statul primitor vor fi exportate numai in conformitate
cu reglementarile in vigoare in statul primitor.
10. Autoritatile vamale vor acorda facilitati speciale pentru trecerea
frontierei de catre unitati sau formatiuni constituite in mod regulamentar, cu
conditia ca autoritatile vamale respective sa fi fost incunostintate in
prealabil, in mod corespunzator.
11. Statul primitor va adopta dispozitii speciale, astfel incat carburantii
si lubrifiantii destinati uzului autovehiculelor, aeronavelor si navelor unei
forte sau ale unei componente civile sa poata fi livrati cu scutire de impozite
si de taxe.
12. Pentru aplicarea paragrafelor 1 - 10 ale prezentului articol, cuvantul
taxe inseamna taxele vamale si orice taxe si impozite platibile, dupa caz, la
import sau la export, cu exceptia sumelor care nu constituie decat plata pentru
serviciile prestate. Cuvantul import inseamna ridicarea bunurilor aflate
intr-un antrepozit al vamilor sau in custodie vamala neintrerupta, cu conditia
ca asemenea bunuri sa nu fi fost cultivate, fabricate sau manufacturate in
statul primitor.
13. Dispozitiile prezentului articol se aplica bunurilor respective numai
cand ele sunt importate in statul primitor sau exportate din acest stat si cand
acestea se afla in tranzit pe teritoriul unei parti contractante. In acest caz,
expresia stat primitor inseamna, in prezentul articol, orice parte contractanta
pe al carei teritoriu sunt tranzitate bunurile.
Art. 12
1. Autoritatile vamale sau fiscale ale statului primitor pot conditiona
acordarea oricaror scutiri sau facilitati vamale si fiscale, prevazute in acest
acord, de respectarea unor cerinte pe care le considera necesare in prevenirea
abuzurilor.
2. Aceleasi autoritati pot refuza orice scutire prevazuta in acest acord in
privinta importului in statul primitor de bunuri cultivate, fabricate sau
manufacturate in acest stat, care au fost exportate din statul respectiv fara
plata taxelor vamale sau cu restituirea celor care ar fi datorate pentru un
asemenea export. Bunurile ridicate dintr-un antrepozit vamal vor fi considerate
ca au fost importate daca depozitarea lor in acest antrepozit a fost
considerata ca un export.
Art. 13
1. In scopul prevenirii infractiunilor la legile si regulamentele vamale si
fiscale, autoritatile statului primitor si ale statului trimitator isi vor
acorda reciproc asistenta in efectuarea anchetelor si in strangerea probelor.
2. Autoritatile unei forte vor acorda tot sprijinul posibil pentru a
asigura ca bunurile susceptibile de a fi confiscate de catre autoritatile
vamale sau fiscale ale statului primitor sau in numele acestor autoritati sa
fie remise autoritatilor respective.
3. Autoritatile unei forte vor acorda tot sprijinul posibil pentru a
asigura plata taxelor vamale, a impozitelor si a penalitatilor datorate de
catre membrii fortei sau ai componentei civile sau de catre membrii lor de
familie.
4. Vehiculele oficiale si obiectele apartinand unei forte sau componentei
sale civile, dar nu unui membru al unei asemenea forte sau componente civile,
retinute de catre autoritatile statului primitor in legatura cu o incalcare a
legilor sau a reglementarilor vamale sau fiscale, vor fi remise autoritatilor
corespunzatoare ale fortei respective.
Art. 14
1. O forta, o componenta civila si membrii acestora, precum si membrii lor
de familie vor trebui sa respecte regulamentele privind schimbul valutar ale
statului trimitator, precum si regulamentele, in acest domeniu, ale statului
primitor.
2. Autoritatile de schimb valutar ale statului trimitator si ale statului
primitor pot emite reglementari speciale aplicabile unei forte sau unei
componente civile ori membrilor acestora, precum si membrilor lor de familie.
Art. 15
1. Sub rezerva paragrafului 2 al prezentului articol, acest acord va ramane
in vigoare in cazul unor ostilitati care impun aplicarea Tratatului
Atlanticului de Nord, intelegandu-se ca prevederile referitoare la solutionarea
pretentiilor in baza paragrafelor 2 si 5 ale art. VIII nu se vor aplica la
pagubele de razboi si ca prevederile acordului, indeosebi cele ale art. III si
IV, vor fi imediat revizuite de catre partile contractante interesate, care pot
conveni asupra unor asemenea modificari pe care ele le-ar putea considera
necesare in ceea ce priveste aplicarea acordului dintre ele.
2. In cazul unor astfel de ostilitati, fiecare parte contractanta va avea
dreptul, printr-o notificare adresata cu 60 de zile inainte celorlalte parti
contractante, sa suspende aplicarea oricaror prevederi ale acestui acord, in
masura in care o priveste. Daca se exercita acest drept, partile contractante
se vor consulta imediat in vederea convenirii unor prevederi corespunzatoare
care sa inlocuiasca prevederile suspendate.
Art. 16
Toate diferendele dintre partile contractante, referitoare la interpretarea
sau la aplicarea acestui acord, vor fi solutionate prin negocieri intre ele,
fara a se recurge la o jurisdictie exterioara.
Cu exceptia cazurilor unor prevederi contrare, exprese in acest acord,
diferendele care nu pot fi solutionate prin negocieri directe vor fi supuse
spre solutionare Consiliului Atlanticului de Nord.
Art. 17
Orice parte contractanta poate solicita oricand revizuirea oricarui articol
al prezentului acord. Cererea va fi adresata Consiliului Atlanticului de Nord.
Art. 18
1. Prezentul acord va fi ratificat, iar instrumentele de ratificare vor fi
depuse cat mai curand posibil la Guvernul Statelor Unite ale Americii, care va
notifica fiecarui stat semnatar data depunerii acestora.
2. La 30 de zile dupa depunerea instrumentelor de ratificare de catre patru
state semnatare, prezentul acord va intra in vigoare pentru acestea. Acordul va
intra in vigoare, pentru fiecare alt stat semnatar, la 30 de zile dupa
depunerea instrumentului sau de ratificare.
3. Dupa intrarea sa in vigoare, prezentul acord va fi deschis aderarii
oricarui stat care va adera la Tratatul Atlanticului de Nord pe baza aprobarii
Consiliului Atlanticului de Nord si cu indeplinirea conditiilor pe care acestea
ar putea sa le stabileasca. Aderarea va deveni efectiva prin depunerea unui
instrument de aderare la Guvernul Statelor Unite ale Americii, care va informa
fiecare stat semnatar si statul care a aderat asupra datei de depunere a
acestuia. Pentru orice stat in numele caruia este depus un instrument de
aderare prezentul acord va intra in vigoare la 30 de zile dupa data depunerii
unui astfel de instrument.
Art. 19
1. Prezentul acord poate fi denuntat de catre oricare dintre partile
contractante, dupa expirarea unei perioade de 4 ani de la data intrarii in vigoare
a acestuia.
2. Denuntarea acordului de catre oricare parte contractanta va deveni
efectiva printr-o notificare scrisa, adresata de catre acea parte contractanta
Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va informa toate celelalte parti
contractante despre fiecare asemenea notificare si despre data primirii
acesteia.
3. Denuntarea va deveni efectiva la un an dupa primirea notificarii de
catre Guvernul Statelor Unite ale Americii. Dupa expirarea acestei perioade de
un an, acordul isi va inceta valabilitatea in privinta partii contractante care
l-a denuntat, dar va continua sa fie in vigoare pentru celelalte parti
contractante.
Art. 20
1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 3 ale acestui articol, prezentul acord se
va aplica numai teritoriului metropolitan al fiecarei parti contractante.
2. Orice stat poate totusi in momentul depunerii instrumentului sau de
ratificare ori de aderare sau oricand dupa aceasta data sa declare ca prezentul
acord se extinde la oricare dintre teritoriile pentru ale caror relatii
internationale este raspunzator in zona Atlanticului de Nord (sub rezerva
incheierii unui acord special intre acest stat si fiecare stat trimitator
interesat, daca statul care face aceasta declaratie considera necesar un
asemenea acord). Prezentul acord se va extinde apoi asupra teritoriului sau
teritoriilor mentionate in declaratie dupa 30 de zile de la primirea
notificarii de catre Guvernul Statelor Unite ale Americii ori la 30 de zile
dupa incheierea acordurilor speciale, daca sunt solicitate, sau cand acordul a
intrat in vigoare conform art. XVIII la oricare dintre aceste doua termene care
vor surveni ulterior.
3. Un stat care a facut o declaratie in conformitate cu paragraful 2 al
acestui articol pentru a se extinde prezentul acord la oricare teritoriu,
pentru ale carui relatii internationale este responsabil, poate denunta
acordul, separat, in ceea ce priveste acel teritoriu, in conformitate cu
prevederile art. XIX.
Drept care, plenipotentiarii mai jos desemnati au semnat prezentul acord.
Incheiat la Londra la 19 iunie 1951, in limbile engleza si franceza, ambele
texte fiind in mod egal autentice, intr-un singur exemplar original, care va fi
depozitat in arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii.
Guvernul Statelor Unite ale Americii va transmite copii certificate de pe
acord tuturor statelor semnatare si care au aderat la acesta.
ANEXA 1
Statul Ministerul sau Serviciul
FORMULAR IN TRIPLU EXEMPLAR*)
Valabil de la ............................ la .............................
pentru importul temporar in ...............................................
al urmatorului autovehicul:
Tipul
________________________________________________________________________________
Numar de inmatriculare Seria motorului
________________________________________________________________________________
Cauciucuri de rezerva
Echipament de comunicatii fix
________________________________________________________________________________
Numele si semnatura detinatorului formularului ............................
Data eliberarii ....................
Din ordinul ....................
IESIRI SI INTRARI TEMPORARE
Numele biroului vamal Data .................. Semnatura si stampila
..................... functionarului vamal
.......................
________________________________________________________________________________
Iesire
________________________________________________________________________________
Intrare
________________________________________________________________________________
Iesire
________________________________________________________________________________
Intrare
________________________________________________________________________________
Iesire
________________________________________________________________________________
Intrare
________________________________________________________________________________
Iesire
________________________________________________________________________________
Intrare
________________________________________________________________________________
*) Acest document va fi redactat in limba statului trimitator si in limbile
engleza si franceza.
NOTA:
Ca urmare a reorganizarii structurii Organizatiei Tratatului Atlanticului
de Nord, prin Decizia adoptata la data de 4 aprilie 1952 s-a convenit ca,
incepand cu aceasta data, atributiile care revin presedintelui Consiliului
Supleantilor, potrivit Acordului privind statutul Organizatiei Tratatului
Atlanticului de Nord, al reprezentantilor nationali si al personalului
international, semnat la Ottawa la 20 septembrie 1951, sa fie exercitate de
secretarul general al NATO, de inlocuitorul acestuia sau de orice alta persoana
desemnata de Consiliul Atlanticului de Nord.
PROTOCOL
privind statutul comandamentelor militare internationale, infiintate in temeiul
Tratatului Atlanticului de Nord*)
- Paris, 28 august 1952 -
*) Traducere.
Statele parti la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4
aprilie 1949,
considerand ca se pot infiinta comandamente militare internationale pe
teritoriile lor prin acorduri separate incheiate in temeiul Tratatului
Atlanticului de Nord,
dorind sa defineasca statutul acestor comandamente si al personalului
acestora, care se gasesc in spatiul Tratatului Atlanticului de Nord,
au convenit asupra prezentului protocol la Acordul privind statutul
fortelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951.
Art. 1
In prezentul protocol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele
intelesuri:
a) acord - Acordul dintre statele parti la Tratatul Atlanticului de Nord cu
privire la statutul fortelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951;
b) Comandament Suprem - Comandamentul Suprem al Fortelor Aliate din Europa,
Comandamentul Suprem al Fortelor Aliate din Atlantic si orice alt comandament
echivalent infiintat in temeiul Tratatului Atlanticului de Nord;
c) Comandament al Fortelor Aliate - orice Comandament Suprem si orice
comandament militar international infiintat in temeiul Tratatului Atlanticului
de Nord si subordonat direct unui Comandament Suprem;
d) Consiliul Atlanticului de Nord - consiliul infiintat in temeiul art. 9
din Tratatul Atlanticului de Nord sau oricare dintre organismele subsidiare
autorizate sa actioneze in numele sau.
Art. 2
Cu respectarea dispozitiilor urmatoare din prezentul protocol, acordul se
va aplica Comandamentelor Fortelor Aliate situate pe teritoriul unui stat parte
la prezentul protocol, in zona Tratatului Atlanticului de Nord, precum si
personalului militar si civil al acestor comandamente si membrilor de familie
ai acestui personal, inclusi in definitiile de la subparagrafele a), b) si c)
ale paragrafului 1 al art. 3 din prezentul protocol, atunci cand acest personal
se afla pe unul dintre teritoriile mentionate mai sus in legatura cu
indatoririle sale oficiale sau, in cazul membrilor de familie, in legatura cu
indatoririle oficiale ale sotului/sotiei sau ale parintelui.
Art. 3
1. In scopul aplicarii acordului unui Comandament al Fortelor Aliate,
termenii si expresiile forta, componenta civila si membru de familie, de
fiecare data cand apar in acord, au semnificatia urmatoare:
a) forta - personalul atasat unui Comandament al Fortelor Aliate si care
apartine trupelor de uscat, de marina sau de aviatie ale oricarui stat parte la
Tratatul Atlanticului de Nord;
b) componenta civila - personalul civil care nu este nici apatrid, nici
cetatean al unui stat care nu este parte la Tratatul Atlanticului de Nord, nici
cetatean al statului primitor, nici o persoana care are resedinta sa obisnuita
in acest stat si (i) care este atasat unui Comandament al Fortelor Aliate si
angajat al fortelor armate ale unuia dintre statele parti la Tratatul Atlanticului
de Nord sau (ii) apartine anumitor categorii de personal civil angajat de
Comandamentul Fortelor Aliate sau de Consiliul Atlanticului de Nord;
c) membru de familie - sotul sau sotia unui membru al unei forte sau al
unei componente civile, astfel cum au fost definite la subparagrafele a) si b)
ale prezentului paragraf, sau copiii care se afla in intretinerea acestora.
2. Un Comandament al Fortelor Aliate este considerat ca fiind o forta
pentru aplicarea art. II, paragrafului 2 al art. V, paragrafului 10 al art.
VII, paragrafelor 2, 3, 4, 7 si 8 ale art. IX, precum si art. XIII din acord.
Art. 4
Drepturile si obligatiile pe care acordul le confera sau le impune unui
stat trimitator ori autoritatilor acestuia cu privire la fortele sale,
componentele sale civile sau membrii de familie ai acestora vor fi, in ceea ce
priveste Comandamentele Fortelor Aliate, personalul acestora si membrii de
familie ai acestui personal, carora li se aplica acordul in temeiul art. 2 din
prezentul protocol, acordate sau transmise Comandamentului Suprem corespunzator
si autoritatilor care depind de acesta, cu exceptiile de mai jos:
a) dreptul acordat de art. VII din acord autoritatilor militare ale
statului trimitator de a exercita jurisdictia penala si disciplinara va fi
conferit autoritatilor militare ale acelui stat, in cazul in care exista, ale
carui legi militare se aplica persoanei in cauza;
b) obligatiile impuse statului trimitator sau autoritatilor sale de art.
II, de paragraful 4 al art. III, de paragrafele 5 a) si 6 a) ale art. VII, de
paragrafele 9 si 10 ale art. VIII si de art. XIII din acord revin atat
Comandamentului Fortelor Aliate, cat si statului a carui forta armata sau
membru ori angajat al acestei forte armate ori membru de familie al acestui
membru sau angajat este in cauza;
c) pentru aplicarea paragrafelor 2 a) si 5 ale art. III si a art. XIV din
acord, statul trimitator este, in cazul membrilor unei forte sau membrilor lor
de familie, statul de ale carui forte armate apartine acest membru sau, in
cazul membrilor unei componente civile ori al membrilor lor de familie, statul
ale carui forte armate au angajat acest membru;
d) obligatiile impuse statului trimitator in virtutea paragrafelor 6 si 7
ale art. VIII din acord revin statului de ale carui forte armate apartine
persoana a carei actiune ori omisiune a fost la originea cererii de despagubire
sau, in cazul membrului unei componente civile, aceste obligatii revin statului
ale carui forte armate au angajat respectivul membru sau, in cazul in care nu
exista un asemenea stat, acestea revin Comandamentului Fortelor Aliate de care
apartine persoana in cauza.
Pentru desemnarea unui arbitru conform paragrafului 8 al art. VIII,
drepturile statului trimitator sunt exercitate atat de Comandamentul Fortelor
Aliate interesat, cat si, daca este cazul, de statul caruia ii revin
obligatiile definite prin prezentul paragraf.
Art. 5
Orice membru al unui Comandament al Fortelor Aliate trebuie sa detina o
carte de identitate personala, eliberata de acest comandament, prevazuta cu o
fotografie si care sa mentioneze numele si prenumele, data si locul nasterii,
nationalitatea, gradul sau arma, numarul, daca exista, si perioada de
valabilitate a cartii. Aceasta carte de identitate trebuie prezentata la
cerere.
Art. 6
1. Obligatia de a renunta la orice cerere de despagubire, impusa partilor
contractante in temeiul art. VIII din acord, revine atat Comandamentului
Fortelor Aliate, cat si oricarui stat interesat, parte la prezentul protocol.
2. Pentru aplicarea paragrafelor 1 si 2 ale art. VIII din acord:
a) orice bunuri care apartin unui Comandament al Fortelor Aliate sau orice
bunuri ale unui stat parte la prezentul protocol si care sunt utilizate de un
Comandament al Fortelor Aliate sunt considerate ca bunuri apartinand partii
contractante si folosite de fortele sale armate;
b) orice paguba cauzata de un membru al unei forte sau al unei componente
civile, astfel cum sunt acestea definite in paragraful 1 al art. 3 din prezentul
protocol, sau de orice angajat al unui Comandament al Fortelor Aliate este
considerata ca paguba cauzata de un membru al fortelor armate ale partii
contractante ori de un angajat al acestor forte;
c) dispozitiile paragrafului 3 al art. VIII se aplica si unui Comandament
al Fortelor Aliate considerat parte contractanta in sensul acestui paragraf.
3. Cererile de despagubire carora li se aplica paragraful 5 al art. VIII
din acord vor include cererile de despagubire (altele decat cele rezultand
dintr-un contract si cele carora le sunt aplicabile prevederile paragrafelor 6
si 7 ale acestui articol) decurgand din actiuni sau omisiuni ale unui angajat
al unui Comandament al Fortelor Aliate sau din orice alta actiune, omisiune ori
imprejurare pentru care raspunde juridic un Comandament al Fortelor Aliate si
care au cauzat, pe teritoriul statului primitor, pagube unei terte parti, alta
decat vreuna dintre partile la prezentul protocol.
Art. 7
1. Scutirea de impozite, acordata in temeiul art. X din acord membrilor
unei forte sau unei componente civile in ceea ce priveste salariile si
indemnizatiile lor, se aplica, in cazul personalului unui Comandament al
Fortelor Aliate, care corespunde definitiilor din paragrafele 1 a) si b) (i)
ale art. 3 din prezentul protocol, in ceea ce priveste salariile si
indemnizatiile care le sunt platite in aceasta calitate de catre fortele armate
carora le apartin sau ai caror angajati sunt, fara ca scutirea acordata in
temeiul acestui paragraf membrilor sau angajatilor in cauza sa se aplice
impozitelor impuse de statul ai carui cetateni sunt.
2. Angajatii unui Comandament al Fortelor Aliate din categoriile convenite
de Consiliul Atlanticului de Nord sunt scutiti de impozit pentru salariile si
indemnizatiile care le sunt platite in aceasta calitate de catre un Comandament
al Fortelor Aliate. Totusi, o parte la prezentul protocol va putea incheia cu
Comandamentul Fortelor Aliate interesat intelegeri care sa permita acestei
parti sa angajeze si sa desemneze in cadrul comandamentului interesat pe
propriii sai cetateni (exceptand, daca partea in cauza doreste astfel, pe orice
cetatean care nu are resedinta obisnuita pe teritoriul sau), cetateni care
trebuie sa faca parte din personalul comandamentului. Ea va plati, in acest caz,
salariile si indemnizatiile acestor persoane din fondurile sale, la un nivel
determinat de aceasta. Aceste salarii si indemnizatii vor putea face obiectul
unei impozitari de catre partea in cauza, dar nu vor putea fi impozitate de o
alta parte. Daca o asemenea intelegere incheiata de una dintre partile la
prezentul protocol este ulterior modificata sau denuntata, partile la prezentul
protocol nu vor mai fi obligate, in temeiul primei teze a prezentului paragraf,
sa scuteasca de impozit salariile si indemnizatiile platite cetatenilor sai.
Art. 8
1. In vederea facilitarii infiintarii, construirii, intretinerii si
functionarii Comandamentelor Fortelor Aliate, aceste comandamente vor fi
scutite, in masura posibilului, de impozitele si taxele aferente cheltuielilor
efectuate de acestea in interesul apararii comune si pentru beneficiul lor
oficial si exclusiv, iar fiecare parte la prezentul protocol va initia
negocieri cu comandamentele stabilite pe teritoriul sau, in vederea incheierii
unui acord in acest sens.
2. Fiecare Comandament al Fortelor Aliate beneficiaza de drepturile
acordate unei forte in temeiul art. XI din acord, in aceleasi conditii.
3. Dispozitiile paragrafelor 5 si 6 ale art. XI din acord nu se aplica
cetatenilor statului primitor, cu exceptia cazului in care acesti cetateni
apartin fortelor armate ale unei parti la prezentul protocol, alta decat statul
primitor.
4. Expresia impozite si taxe, utilizata in prezentul articol, nu include
taxele percepute pentru plata serviciilor prestate.
Art. 9
Cu exceptia cazului in care Consiliul Atlanticului de Nord decide altfel:
a) bunurile achizitionate din fondurile internationale ale unui Comandament
al Fortelor Aliate din bugetul sau de investitii, care nu mai sunt necesare acestui
comandament, vor fi lichidate in conformitate cu aranjamentele aprobate de
Consiliul Atlanticului de Nord si rezultatul acestei lichidari va fi impartit
intre partile la Tratatul Atlanticului de Nord sau va fi creditat in contul
acestora, proportional cu contributiile lor la cheltuielile de capital ale
acestui comandament. Statul primitor va avea drept de preemtiune pentru
achizitionarea oricaror bunuri imobile de pe teritoriul sau, astfel lichidate,
cu conditia sa nu ofere conditii mai putin avantajoase decat cele propuse de un
tert;
b) terenurile, cladirile sau instalatiile fixe puse la dispozitie de catre
statul primitor unui Comandament al Fortelor Aliate, in mod gratuit (cu
exceptia costurilor nominale), si care nu mai sunt necesare respectivului
comandament vor fi inapoiate statului primitor, iar orice crestere sau
diminuare a valorii bunurilor imobile asigurate de catre statul primitor,
rezultand din utilizarea lor de catre acest comandament, va fi determinata de
catre Consiliul Atlanticului de Nord (luand in considerare legislatia
aplicabila a statului primitor) si va fi distribuita intre statele parti la
Tratatul Atlanticului de Nord sau va fi creditata ori debitata in contul
acestora, proportional cu contributiile lor la cheltuielile de capital ale
acestui comandament.
Art. 10
Fiecare Comandament Suprem are personalitate juridica. El are capacitatea
de a contracta, de a dobandi si de a instraina bunuri. Totusi, statul primitor
poate supune exercitarea acestei capacitati unor acorduri speciale intre acesta
si Comandamentul Suprem sau orice comandament subordonat care actioneaza in
numele Comandamentului Suprem.
Art. 11
1. Cu respectarea dispozitiilor art. VIII din acord, un Comandament Suprem
poate sta in justitie atat ca reclamant, cat si ca parat. Totusi, Comandamentul
Suprem sau orice alt Comandament al Fortelor Aliate subordonat, autorizat de
acesta, pe de o parte, si statul primitor, pe de alta parte, pot conveni ca
acesta din urma sa reprezinte Comandamentul Suprem in fata tribunalelor acestui
stat in procedurile judiciare la care acest comandament va fi parte.
2. Nici o masura de executare sau care tinde la sechestrul ori la
confiscarea bunurilor sau fondurilor nu poate fi luata impotriva unui
Comandament al Fortelor Aliate, daca aceasta nu urmareste scopurile definite de
paragraful 6 a) al art. VII si de art. XIII din acord.
Art. 12
1. Pentru operarea bugetului sau international, un Comandament al Fortelor
Aliate poate detine valuta de orice fel si poate opera conturi in orice valuta.
2. Partile la prezentul protocol, la cererea unui Comandament al Fortelor
Aliate, vor facilita transferurile fondurilor acestor comandamente dintr-o tara
in alta si convertirea oricarei valute detinute de un Comandament al Fortelor
Aliate in orice alta valuta, daca aceste operatiuni sunt necesare pentru a
raspunde nevoilor unui Comandament al Fortelor Aliate.
Art. 13
Arhivele si alte documente oficiale ale unui Comandament al Fortelor
Aliate, pastrate in localurile utilizate de acest comandament sau detinute de
orice membru al acestui comandament, autorizat corespunzator, sunt inviolabile,
cu exceptia cazului in care comandamentul a renuntat la aceasta imunitate. La
cererea statului primitor si in prezenta unui reprezentant al acestui stat,
comandamentul va verifica natura oricaror documente pentru a constata daca
acestea beneficiaza de imunitatea prevazuta de prezentul articol.
Art. 14
1. Prin decizia Consiliului Atlanticului de Nord prezentul protocol sau
acordul poate fi aplicat, in intregime ori partial, oricarui comandament
militar international sau oricarei organizatii militare internationale
[neincluse in definitiile de la paragrafele b) si c) ale art. 1 din prezentul
protocol], infiintate in temeiul Tratatului Atlanticului de Nord.
2. La momentul in care va fi infiintata Comunitatea Europeana pentru
Aparare, prezentul protocol va putea fi aplicat membrilor personalului Fortelor
Europene de Aparare, atasati unui Comandament al Fortelor Aliate, cat si membrilor
de familie ai acestora, la momentul si in conditiile stabilite de Consiliul
Atlanticului de Nord.
Art. 15
Orice divergenta intre partile la acest protocol sau intre acestea si un
Comandament al Fortelor Aliate, referitoare la interpretarea sau la aplicarea
prezentului protocol, este solutionata prin negocieri intre partile interesate,
fara a se recurge la o jurisdictie exterioara. Cu exceptia cazului in care
prezentul protocol sau acordul contin dispozitii contrare, divergentele care nu
pot fi solutionate prin negocieri directe vor fi supuse spre solutionare
Consiliului Atlanticului de Nord.
Art. 16
1. Art. XV si XVII - XX din acord sunt aplicabile in cazul prezentului
protocol ca si cum ar face parte integranta din acesta, dar astfel incat
prezentul protocol sa poata fi modificat, suspendat, ratificat, semnat,
denuntat sau extins in conformitate cu aceste dispozitii, independent de acord.
2. Prezentul protocol va putea fi completat prin acorduri bilaterale intre
statul primitor si un Comandament Suprem; autoritatile statului primitor si un
Comandament Suprem pot conveni sa aplice prin masuri administrative, inainte de
ratificare, orice prevedere din prezentul protocol sau din acord, pe care
statul primitor va decide sa o aplice.
Drept care subsemnatii plenipotentiari au semnat prezentul protocol.
Incheiat la Paris la 28 august 1952, in limbile engleza si franceza, ambele
texte fiind egal autentice, intr un singur exemplar original, care va fi
depozitat in arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii. Guvernul Statelor
Unite ale Americii va transmite copii certificate tuturor statelor semnatare
sau care au aderat la prezentul protocol.