LEGE Nr. 321
din 15 octombrie 2009
privind comercializarea
produselor alimentare
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 705 din 20 octombrie 2009
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prin prezenta lege se reglementează
condiţiile de exercitare a activităţii contractuale de comercializare a
produselor alimentare.
Art. 2. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică
tuturor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară relaţii comerciale cu
produse alimentare.
(2) In înţelesul prezentei legi termenii şi expresiile
de mai jos se definesc după cum urmează:
1. produs alimentar - orice substanţă sau
produs, indiferent dacă este prelucrat, parţial prelucrat sau neprelucrat,
destinat sau prevăzut în mod rezonabil a fi ingerat de oameni, conform
prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi
a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii
Europene pentru Siguranţă Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul
siguranţei produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 31 din 1 februarie 2002, cu modificările şi completările
ulterioare;
2. produs alimentar proaspăt - alimentul care nu
este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare;
3. produs alimentar congelat- alimentul care
necesită temperaturi de păstrare sub minus 7 grade Celsius;
4. relaţii comerciale - activitatea de vânzare
şi/sau cumpărare a produselor alimentare;
5. consumator - orice persoană fizică sau
juridică ce cumpără, dobândeşte, utilizează şi consumă produse alimentare în
afara activităţii profesionale;
6. comerciant - persoana fizică sau juridică
autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare directă către consumator
a produselor alimentare;
7. furnizor- persoana fizică sau juridică
autorizată să desfăşoare activităţi de producţie, procesare sau distribuţie a
produselor alimentare, în vederea comercializării acestora;
8. cost de producţie - cheltuielile directe şi
indirecte de producţie repartizate raţional asupra produselor fabricate,
lucrărilor executate şi serviciilor prestate;
9. preţ de listă la furnizor- preţul unitar net
pentru fiecare produs oferit spre vânzare de către furnizor;
10. discount - avantajul financiar direct,
oferit de către furnizor comerciantului, aplicat procentual la preţul de listă
la furnizor;
11. cost de achiziţie la comerciant - preţul
unitar net care apare în factura de achiziţie, obţinut prin scăderea
discountului oferit de furnizor, la care se adaugă cheltuielile directe
specifice revânzării şi costurile serviciilor prestate de comerciant
furnizorului;
12. vânzare în pierdere - orice vânzare la un
preţ inferior costului de achiziţie;
13. preţ de achiziţie la consumator- costul de
achiziţie la comerciant majorat cu adaosul comercial şi TVA;
14. listarea produsului - obligaţia asumată de
comerciant de a pune în vânzare directă către consumator tipurile de produse
oferite de furnizor prin contractul comercial;
15. delistarea - încetarea punerii în vânzare
directă de către comerciant a produselor oferite de furnizor prin contractul
comercial.
(3) Relaţiile comerciale dintre furnizori şi
comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil
de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute
de prezenta lege.
CAPITOLUL II
Protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor Anticoncurenţiale
Art. 3. - Părţile nu se pot obliga reciproc, direct sau
indirect, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terţ.
Art. 4. - (1) Este interzis oricărui comerciant să
solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură
directă cu operaţiunea de vânzare şi care nu sunt cuprinse în costul de
achiziţie.
(2) Este interzis oricărui comerciant să solicite şi să
încaseze de la furnizor plata unor servicii legate de extinderea reţelei de
distribuţie a comerciantului, amenajările spaţiilor de vânzare ale
comerciantului sau de operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii
şi imaginii comerciantului.
Art. 5. - Este interzis oricărui comerciant să ofere
sau să vândă produse în pierdere, cu excepţia situaţiilor prevăzute de
Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi
serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6. - Este interzis oricărui comerciant să solicite
furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un cost de
achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective.
Art. 7. - (1) Cu excepţia situaţiei în care delistarea
se datorează culpei contractuale a furnizorului, delistarea de către comerciant
a unui produs al furnizorului trebuie să se realizeze prin notificare scrisă
prealabilă, cu două luni înaintea datei delistării.
(2) Delistarea unilaterală obligă comerciantul la
restituirea integrală a sumei de bani încasate de acesta de la furnizor pentru
asumarea obligaţiei contractuale privind listarea.
(3) Comerciantul poate refuza recepţia mărfii în
condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de comercializare,
cantităţile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare,
notificând în scris furnizorului motivul refuzului recepţiei produselor, în
termen de maximum 24 de ore, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată.
(4) In cazul în care părţile convin prin contract ca
recepţia cantitativă şi calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării,
documentul de recepţie va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maximum
48 de ore de la momentul punerii la dispoziţia comerciantului a mărfii.
CAPITOLUL III
Obligaţiile de plată între comerciant şi furnizorul de
produse alimentare
Art. 8. - Plata între comerciant şi furnizor se face la
data convenită de părţi în contract, astfel:
a) pentru produsele alimentare proaspete termenul de
plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu
poate fi mai mare de 12 zile;
b) pentru produsele alimentare congelate termenul de
plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate
nu poate fi mai mare de 20 de zile;
c) pentru produsele alimentare, altele decât cele prevăzute
la lit. a) şi b), termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru
produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 35 de zile.
Art. 9. - In cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii
necorespunzătoare a unei obligaţii contractuale de către una dintre părţi,
acestea pot stabili în contract plata unor penalităţi de către partea în culpă,
egale pentru părţi, cuantumul acestora fiind negociat la data încheierii
contractului.
Art. 10. -In cazul în care plata nu se efectuează la
termenul stabilit, debitorul este pus în întârziere fără nicio altă formalitate
şi plăteşte de la acel termen o penalitate zilnică egală cu dublul dobânzii de
referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată la suma datorată.
CAPITOLUL IV
Sancţiuni
Art. 11. - (1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie
infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 3-6 se sancţionează
cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt
aplicabile prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3),
art. 8, 10 şi art. 13 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000
lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996,
republicată.
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunilor
prevăzute la alin. (1) se fac de către:
a) organele de control abilitate ale Ministerului
Finanţelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 5 şi art. 13 alin. (2);
b) organele de control abilitate ale Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, pentru cele prevăzute la art. 3, 4,
6, art. 7 alin. (1) şi (3), art. 8, 10 şi art. 13 alin. (2).
Art. 12. - Prevederile prezentei legi referitoare la
contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 13. - (1) Contractele în desfăşurare ale căror
termene şi condiţii sunt contrare prevederilor prezentei legi vor fi modificate
corespunzător în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(2) Pentru a verifica desfăşurarea relaţiilor
comerciale dintre comerciant şi furnizor, reprezentanţii Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor şi cei ai Ministerului Finanţelor Publice pot
solicita toate documentele care stau la baza desfăşurării acestor relaţii
comerciale.
Art. 14. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
IOAN OLTEAN
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANA