LEGE   Nr. 296 din  7 iunie 2001

privind extradarea

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 326 din 18 iunie 2001

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii preliminare

    Art. 1
    Obligatia de a extrada
    (1) Romania accepta sa predea, la cererea de extradare a unui alt stat, in conditiile prevazute de prezenta lege, persoanele aflate pe teritoriul sau si care sunt urmarite penal sau trimise in judecata pentru o infractiune ori sunt cautate in vederea executarii unei pedepse de catre autoritatile judiciare ale statului solicitant.
    (2) Prevederile prezentei legi se aplica deopotriva in cazul masurilor de siguranta. In sensul prezentei legi, expresia masuri de siguranta desemneaza orice masura privativa de libertate care a fost dispusa pentru completarea sau pentru inlocuirea unei pedepse printr-o hotarare penala.
    Art. 2
    Preeminenta dreptului international
    (1) Prezenta lege se aplica numai in baza si pentru executarea normelor interesand extradarea, cuprinse in conventiile internationale la care Romania este parte, pe care le completeaza in situatiile nereglementate.
    (2) In absenta unei conventii internationale, prezenta lege reprezinta dreptul comun in materie, aplicabil de statul roman in virtutea curtoaziei internationale, sub garantia reciprocitatii. Daca vreunul dintre statele solicitante invoca aplicarea unor reglementari diferite de cele din prezenta lege, acestea pot fi avute in vedere numai in limitele stabilite prin declaratie de reciprocitate.
    Art. 3
    Declaratia de reciprocitate
    (1) Declaratia de reciprocitate data de statul solicitant, in lipsa unei conventii internationale, in vederea obtinerii extradarii, poate produce efecte in Romania numai dupa ratificarea prin lege a intelegerii negociate intre cele doua state, in conformitate cu normele general admise ale dreptului international in materie.
    (2) Proiectul de intelegere se negociaza, din partea statului roman, de Ministerul Justitiei si de Ministerul Afacerilor Externe.

    CAP. 2
    Conditii pentru extradare

    SECTIUNEA 1
    Conditii privitoare la persoana

    Art. 4
    Persoane supuse extradarii
    Sunt supuse extradarii persoanele a caror predare este solicitata de un alt stat in care sunt urmarite penal sau sunt trimise in judecata pentru savarsirea unei infractiuni ori sunt cautate in vederea executarii unei pedepse penale.
    Art. 5
    Persoane exceptate
    (1) Nu pot fi extradati de catre Romania:
    a) cetatenii romani;
    b) persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil in Romania;
    c) persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate de jurisdictie, in conditiile si in limitele conferite prin conventii sau prin alte intelegeri internationale;
    d) persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca parti, martori sau experti in fata unei autoritati judiciare romane solicitante, in limitele imunitatilor conferite prin conventie internationala.
    (2) Extradarea oricarei alte persoane straine poate fi refuzata sau amanata, daca predarea acesteia este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea, in special din cauza varstei sau a starii sale de sanatate. In caz de refuz al extradarii, prevederile art. 7 alin. (1) se aplica in mod corespunzator, iar in caz de amanare a extradarii, prescriptia actiunii penale sau a executarii pedepsei se suspenda.
    Art. 6
    Data imunitatii extradarii
    (1) Calitatea de cetatean roman sau de refugiat politic in Romania se apreciaza la data hotararii asupra extradarii. Daca aceasta calitate este recunoscuta intre data hotararii asupra extradarii si data avuta in vedere pentru predare, se va pronunta o noua hotarare in cauza.
    (2) Dispozitiile art. 461 lit. d) din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator.
    Art. 7
    Obligatii in cazul neextradarii
    (1) Refuzul extradarii propriului cetatean ori a refugiatului politic obliga statul roman ca la cererea statului solicitant sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, astfel incat sa se poata exercita urmarirea penala si judecata, daca este cazul. In acest scop statul solicitant ar urma sa transmita gratuit Ministerului Justitiei din Romania dosarele, informatiile si obiectele privind infractiunea. Statul solicitant va fi informat despre rezultatul cererii sale.
    (2) In cazul in care Romania opteaza pentru solutia refuzului extradarii unui strain, invinuit sau condamnat in alt stat pentru infractiuni grave sau pentru cele incriminate prin conventii internationale care nu impun un alt mod de represiune, examinarea propriei competente si exercitarea, daca este cazul, a actiunii penale se fac din oficiu, fara exceptie si fara intarziere. Autoritatile romane solicitate hotarasc in aceleasi conditii ca si pentru orice infractiune cu caracter grav prevazuta si pedepsita de legea romana.

    SECTIUNEA a 2-a
    Conditii privitoare la fapte

    Art. 8
    Dubla incriminare
    (1) Extradarea poate fi admisa numai daca fapta pentru care este invinuita sau a fost condamnata persoana a carei extradare se cere este prevazuta ca infractiune atat de legea statului solicitant, cat si de legea statului solicitat.
    (2) Diferentele existente intre calificarea juridica si denumirea date aceleiasi infractiuni de legile celor doua state nu prezinta relevanta, daca prin conventie internationala sau, in lipsa acesteia, prin declaratie de reciprocitate nu se prevede altfel.
    Art. 9
    Infractiuni politice
    (1) Extradarea nu se acorda daca infractiunea pentru care este ceruta este considerata de statul solicitat ca infractiune politica sau ca fapta conexa unei asemenea infractiuni.
    (2) Aceeasi regula se aplica daca statul solicitat are motive temeinice de a crede ca cererea de extradare motivata printr-o infractiune de drept comun a fost prezentata in vederea urmaririi sau pedepsirii unei persoane din considerente de rasa, de religie, de nationalitate sau de opinii politice, ori ca situatia acestei persoane risca sa fie agravata pentru unul sau altul dintre aceste motive.
    (3) In aplicarea prezentei legi, atentatul la viata unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale nu va fi considerat infractiune politica.
    (4) Tot astfel, nu sunt considerate infractiuni politice:
    a) crimele impotriva umanitatii prevazute de Conventia pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid, adoptata la 9 decembrie 1948 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite;
    b) infractiunile prevazute la art. 50 din Conventia de la Geneva din 1949 pentru imbunatatirea soartei ranitilor si bolnavilor din fortele armate in campanie, la art. 51 din Conventia de la Geneva din 1949 pentru imbunatatirea soartei ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor fortelor armate maritime, la art. 130 din Conventia de la Geneva din 1949 cu privire la tratamentul prizonierilor de razboi si la art. 147 din Conventia de la Geneva din 1949 cu privire la protectia persoanelor civile in timp de razboi;
    c) orice violari similare ale legilor razboiului, aplicabile la data intrarii in vigoare a Protocolului aditional la Conventia europeana de extradare, si ale cutumelor razboiului existente in acel moment, care nu sunt prevazute de dispozitiile din conventiile de la Geneva mentionate la lit. b).
    (5) De asemenea, in legatura cu cerintele extradarii intre statele parti la Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, infractiunile mentionate la art. 1 si 2 din conventie pot sa nu fie considerate, de la caz la caz, ca infractiuni politice sau ca infractiuni conexe la asemenea infractiuni ori ca infractiuni inspirate de mobiluri politice. In cazul in care opteaza, in asemenea situatii, pentru solutia de refuz al extradarii, Romania va supune cauza, fara nici o exceptie si fara intarziere nejustificata, autoritatilor sale competente sa exercite actiunea penala, daca:
    a) a creat un pericol colectiv pentru viata, integritatea corporala sau libertatea persoanelor;
    b) a adus atingere unor persoane straine de mobilurile care au determinat-o;
    c) s-au folosit mijloace crude sau perfide pentru comiterea ei.
    (6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod corespunzator in situatia faptelor de conspiratie sau asociere in vederea savarsirii de infractiuni, daca asemenea forme de asociere constituie una ori mai multe infractiuni mentionate la art. 1 sau 2 din Conventia europeana pentru reprimarea terorismului ori daca asocierea de tip terorist se refera la infractiuni din domeniul traficului de droguri sau al altor forme de crima organizata.
    (7) Dispozitiile alin. (2) raman aplicabile pentru situatiile la care se refera alin. (5) si (6).
    (8) Aplicarea prezentului articol nu afecteaza obligatiile pe care statul roman si le-a asumat sau si le va asuma potrivit oricarei alte conventii internationale cu caracter multilateral.
    Art. 10
    Infractiuni militare
    Extradarea motivata de infractiuni militare care nu constituie infractiuni de drept comun este exclusa din campul de aplicare a prezentei legi.
    Art. 11
    Infractiuni fiscale
    (1) In materie de taxe si impozite, de vama si de schimb valutar, extradarea va fi acordata intre statele parti la Conventia europeana de extradare si la protocoalele sale, potrivit dispozitiilor acestor intelegeri internationale, pentru fapte carora le corespund, conform legii statului solicitat, infractiuni de aceeasi natura.
    (2) Extradarea nu poate fi refuzata pentru motivul ca legislatia statului solicitat nu impune acelasi tip de taxe sau de impozite ori nu cuprinde acelasi tip de reglementare in materie de taxe si impozite, de vama sau de schimb valutar ca legislatia statului solicitant.

    SECTIUNEA a 3-a
    Conditii privitoare la pedeapsa

    Art. 12
    Gravitatea pedepsei
    Extradarea este ceruta si, respectiv, acordata de Romania, in vederea urmaririi sau judecarii, numai pentru fapte a caror savarsire atrage, potrivit legislatiei statului solicitant si celei a statului solicitat, o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 2 ani, iar in vederea executarii unei sanctiuni penale, numai daca aceasta este mai mare de un an.
    Art. 13
    Pedeapsa capitala
    Daca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre legea statului solicitant, extradarea nu va putea fi acordata decat cu conditia ca statul respectiv sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se va executa, urmand sa fie comutata.
    Art. 14
    Pedeapsa cu suspendarea executarii
    Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea conditionata a executarii poate fi extradata in caz de suspendare partiala, daca fractiunea de pedeapsa ramasa de executat raspunde exigentelor de gravitate prevazute la art. 12 si nu exista alte impedimente legale la extradare.

    SECTIUNEA a 4-a
    Conditii privitoare la competenta

    Art. 15
    Locul savarsirii infractiunii
    (1) Romania poate refuza sa extradeze persoana reclamata pentru o infractiune care, potrivit legislatiei romane, a fost savarsita in totul sau in parte pe teritoriul sau. La luarea deciziei se vor examina si cazurile in care urmarirea si judecata pe teritoriul statului solicitant sunt justificate fie de aflarea adevarului, fie de posibilitatea de a aplica o sanctiune potrivita sau de a asigura reintegrarea sociala a persoanei extradabile.
    (2) Cand infractiunea, motivand cererea de extradare, a fost savarsita in afara teritoriului statului solicitant, extradarea va putea fi refuzata numai daca legislatia statului roman nu autorizeaza urmarirea unei infractiuni de acelasi fel, savarsita in afara teritoriului sau, ori nu autorizeaza extradarea pentru infractiunea care face obiectul cererii.
    (3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), daca statul roman opteaza pentru solutia de refuz al extradarii, dispozitiile art. 7 devin aplicabile.

    SECTIUNEA a 5-a
    Conditii privitoare la procedura

    Art. 16
    Urmariri in paralel
    (1) Statul roman poate refuza sa extradeze o persoana reclamata, daca aceasta se afla si sub urmarirea autoritatilor judiciare romane pentru fapta sau faptele in legatura cu care se cere extradarea, ori pentru orice alte fapte.
    (2) Statul solicitant va fi instiintat la timpul potrivit despre modul in care autoritatile romane au solutionat cauza, in situatia in care extradarea a fost refuzata.
    Art. 17
    Lipsa plangerii prealabile
    Extradarea nu se acorda in cazul in care, potrivit legislatiei ambelor state, actiunea penala poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar aceasta persoana se opune extradarii.
    Art. 18
    Dreptul la aparare
    Romania nu va acorda extradarea in cazurile in care persoana reclamata ar fi judecata in statul solicitant de un tribunal care nu asigura garantiile fundamentale de procedura si de protectie a drepturilor la aparare sau de un tribunal national instituit anume pentru cazul respectiv, ori daca extradarea este ceruta in vederea executarii unei pedepse pronuntate de acel tribunal.
    Art. 19
    Judecarea in lipsa
    (1) In cazul in care se solicita extradarea unei persoane in vederea executarii unei pedepse pronuntate printr-o hotarare data in lipsa impotriva sa, statul roman poate refuza extradarea in acest scop, daca apreciaza ca procedura de judecata nu a satisfacut minimul de drepturi la aparare recunoscute oricarei persoane invinuite de o infractiune. Totusi, extradarea se va acorda daca statul solicitant da asigurari apreciate ca suficiente pentru a garanta persoanei a carei extradare este ceruta dreptul la o noua procedura de judecata care sa ii salvgardeze drepturile la aparare. Aceasta hotarare indreptateste statul solicitant fie sa treaca la o noua judecata in cauza, in prezenta condamnatului, daca acesta nu se impotriveste, fie sa il urmareasca pe extradat, in caz contrar.
    (2) Cand statul roman comunica persoanei a carei extradare este ceruta hotararea data in lipsa impotriva sa, statul solicitant nu va considera aceasta comunicare ca o notificare care atrage efecte fata de procedura penala in acest stat.
    Art. 20
    Non bis in idem
    (1) Extradarea nu se va acorda cand persoana reclamata a fost judecata definitiv de autoritatile competente ale statului roman pentru fapta sau faptele pentru care extradarea este ceruta.
    (2) Extradarea va putea fi refuzata daca autoritatile competente ale statului roman au hotarat sa nu intreprinda urmariri penale sau sa puna capat urmaririlor pe care le-au exercitat pentru aceeasi fapta sau aceleasi fapte.
    (3) Extradarea unei persoane care a format subiectul unei judecati definitive intr-un stat tert, parte contractanta la Conventia europeana de extradare, pentru fapta sau faptele care motiveaza cererea prezentata, nu se va acorda cand:
    a) prin hotararea respectiva s-a pronuntat achitarea acelei persoane;
    b) pedeapsa privativa de libertate a fost executata integral sau a facut obiectul unei gratieri ori amnistii, in totalitatea ei sau asupra partii neexecutate;
    c) judecatorul a constatat vinovatia autorului infractiunii fara sa pronunte vreo sanctiune.
    (4) Totusi, in cazurile prevazute la alin. (3) extradarea va putea fi acordata daca:
    a) fapta care a format obiectul judecatii a fost savarsita impotriva unei persoane, unei institutii sau unui bun avand caracter public in statul solicitant;
    b) persoana care a fost subiectul judecatii avea ea insasi un caracter public in statul solicitant;
    c) fapta care a dat loc judecatii a fost savarsita, in totul sau in parte, pe teritoriul statului solicitant.
    (5) Dispozitiile alin. (3) si (4) nu impiedica aplicarea normelor mai largi, din dreptul intern, cu privire la efectul non bis in idem recunoscut hotararilor judecatoresti pronuntate in strainatate.
    Art. 21
    Prescriptia
    (1) Extradarea nu se acorda in cazul in care prescriptia actiunii penale sau prescriptia pedepsei este implinita potrivit legislatiei, fie a statului solicitant, fie a statului solicitat.
    (2) Potrivit legii romane, implinirea prescriptiei se calculeaza in conformitate cu prevederile art. 122 - 124 din Codul penal.
    (3) Depunerea cererii de extradare intrerupe prescriptia neimplinita anterior.
    Art. 22
    Amnistia
    Extradarea nu se admite pentru o infractiune acoperita de amnistie in statul solicitat, daca acesta avea competenta sa urmareasca aceasta infractiune, potrivit propriei sale legi penale.
    Art. 23
    Gratierea
    Actul de gratiere adoptat de statul solicitant face inoperanta cererea de extradare, chiar daca celelalte conditii ale extradarii sunt indeplinite.

    CAP. 3
    Procedura extradarii

    SECTIUNEA 1
    Extradarea pasiva

    Art. 24
    Cererea si actele ajutatoare
    (1) Cererea de extradare, formulata in scris de autoritatea competenta a statului solicitant, se adreseaza Ministerului Justitiei din Romania. Daca cererea se adreseaza pe cale diplomatica, ea se transmite Ministerului Justitiei. O alta cale va putea fi convenita prin intelegere directa intre statul solicitant si statul roman solicitat.
    (2) In sprijinul cererii se vor prezenta:
    a) originalul sau copia autentica fie de pe o hotarare de condamnare executorie, fie de pe un mandat de arestare sau de pe orice alt act avand putere egala, eliberat in formele prescrise de legea statului solicitant. Autentificarea copiilor de pe aceste acte se face gratuit de instanta sau parchetul competent, dupa caz;
    b) o expunere a faptelor pentru care se cere extradarea. Data si locul savarsirii lor, calificarea lor juridica si referirile la dispozitiile legale care le sunt aplicabile se vor indica in modul cel mai exact posibil;
    c) o copie de pe dispozitiile legale aplicabile sau, daca aceasta nu este cu putinta, o declaratie asupra dreptului aplicabil, precum si semnalmentele cele mai precise ale persoanei reclamate si orice alte informatii de natura sa determine identitatea si nationalitatea acesteia;
    d) date privind durata pedepsei neexecutate, in cazul cererii de extradare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa.
    Art. 25
    Informatii suplimentare
    Daca informatiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului roman sa pronunte o hotarare in aplicarea prezentei legi, se va cere complinirea informatiilor necesare si se va putea fixa un termen de evidenta pentru obtinerea acestor informatii. In aceasta situatie, daca instanta va institui o masura procesuala de natura sa previna disparitia persoanei reclamate, aceasta va putea fi pusa in libertate.
    Art. 26
    Concurs de cereri
    (1) Daca extradarea este ceruta de mai multe state fie pentru aceeasi fapta, fie pentru fapte diferite, partea romana hotaraste, tinand seama de toate imprejurarile si, in mod deosebit, de gravitatea si de locul savarsirii infractiunilor, de datele depunerii cererilor respective, de nationalitatea persoanei reclamate, de existenta reciprocitatii de extradare in raport cu statul roman si de posibilitatea unei extradari ulterioare catre alt stat solicitant.
    (2) Despre existenta concursului de cereri Ministerul Justitiei va instiinta de urgenta autoritatile competente ale statelor in relatie.
    Art. 27
    Limbile folosite
    Cererea si documentele de prezentat vor fi redactate in limba statului solicitant si vor fi insotite, pe cat posibil, de traduceri in limba romana sau in limba franceza ori engleza. Prin intelegere directa intre cele doua state se poate conveni si asupra traducerii intr-o alta limba.
    Art. 28
    Cheltuieli
    (1) Cheltuielile de extradare se suporta de statul roman solicitat, daca s-au efectuat pe teritoriul sau si daca exista reciprocitate.
    (2) Cheltuielile de tranzit se suporta de statul solicitant.
    Art. 29
    Legea statului solicitat
    In afara unor dispozitii contrare prevazute in conventii internationale, legea statului roman este singura aplicabila procedurii de extradare, precum si celei a arestarii provizorii.
    Art. 30
    Primirea cererii
    (1) Cererea de extradare si actele anexe, adresate de autoritatea competenta a statului solicitant pe oricare dintre caile mentionate la art. 24 alin. (1), se transmit Ministerului Justitiei. Acesta va face de urgenta un examen sumar de regularitate internationala a cererii, spre a constata indeosebi daca:
    a) intre Romania si statul solicitant exista norme conventionale ori o intelegere privind declaratia de reciprocitate pentru extradare;
    b) exista vreun alt impediment dirimant in angajarea procedurii, cum ar fi inexistenta in Romania a persoanei reclamate sau decesul acesteia;
    c) cererea si actele privitoare la extradare in vederea judecatii sau pentru executarea pedepsei sunt insotite de traduceri conform prevederilor art. 27.
    (2) In cazurile mentionate la alin. (1) lit. a) si b) Ministerul Justitiei restituie cererea si actele autoritatii straine solicitante, explicand motivele. In situatia in care cererea de extradare si documentele anexe nu sunt insotite de traduceri in limba romana Ministerul Justitiei dispune ca instanta sau parchetul competent sa ia masuri pentru efectuarea unei traduceri cat mai urgente.
    Art. 31
    Sesizarea Ministerului Public
    Cu exceptia cazurilor de restituire prevazute la art. 30 alin. (2), cererea de extradare si actele anexe se transmit de Ministerul Justitiei, in cel mult 5 zile, procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carei raza teritoriala locuieste ori a fost semnalata prezenta persoanei reclamate sau, in cazul cand nu se cunoaste locul unde se afla persoana, procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel a Municipiului Bucuresti.
    Art. 32
    Sesizarea instantei
    Procurorul general competent procedeaza, in 24 de ore de la primirea cererii de extradare si a actelor anexe, la identificarea si arestarea in vederea extradarii a persoanei reclamate, careia ii inmaneaza mandatul de arestare, precum si celelalte acte transmise de autoritatile statului solicitant. Cel reclamat este depus apoi la penitenciar, dupa care procurorul general sesizeaza de indata curtea de apel competenta. Curtea de apel, in complet format din doi judecatori, examineaza si se pronunta asupra starii de arest in scop de extradare.
    Art. 33
    Arestarea provizorie
    (1) In caz de urgenta, autoritatile competente ale statului solicitant pot cere arestarea provizorie a persoanei urmarite, chiar inainte de formularea cererii de extradare. Autoritatile romane competente solutioneaza cererea in conditiile art. 29.
    (2) Cererea de arestare provizorie trebuie sa indice existenta unui mandat de arestare sau de executare a unei pedepse si face cunoscuta intentia de a transmite cererea de extradare. Cererea de arestare va cuprinde informatii despre infractiunea pentru care se va cere extradarea, timpul si locul unde a fost savarsita, precum si, pe cat posibil, semnalmentele persoanei cautate.
    (3) Cererea de arestare provizorie se va transmite Ministerului Justitiei, direct prin posta, telegraf, telex sau fax, fie pe cale diplomatica, fie prin Organizatia Internationala de Politie Criminala (Interpol), putandu-se folosi orice alt mijloc care lasa o urma scrisa ori care este incuviintat de statul solicitat. Cererea se transmite procurorului general competent, care dispune de indata identificarea si arestarea in vederea extradarii a urmaritului, iar apoi va sesiza curtea de apel pentru instrumentarea in continuare a cererii. Autoritatea straina solicitanta va fi informata neintarziat, prin intermediul Ministerului Justitiei, despre urmarea data cererii.
    (4) Arestarea provizorie va putea inceta daca, in termen de 18 zile de la arestarea persoanei urmarite, statul roman nu a fost sesizat prin cererea de extradare si documentele mentionate la art. 24 alin. (2). Arestarea provizorie va inceta oricum dupa 40 de zile, daca in acest interval de timp nu se primesc cererea de extradare si inscrisurile necesare. De asemenea, curtea de apel poate dispune oricand punerea in libertate provizorie, luand insa masurile legale necesare spre a se evita fuga persoanei reclamate.
    (5) Punerea in libertate provizorie nu exclude o noua arestare in vederea extradarii si nici extradarea, daca cererea de extradare este primita ulterior.
    (6) Durata arestului va fi computata.
    Art. 34
    Procedura la curtea de apel
    (1) Persoana extradabila va fi adusa in fata curtii de apel in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de 8 zile de la data cand procurorul general i-a notificat cererea de extradare si celelalte acte. Citarea persoanei extradabile poate fi facuta prin orice mijloc de instiintare rapida sau va fi adusa cu mandat.
    (2) La primul termen instanta procedeaza la luarea interogatoriului persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un avocat din oficiu, daca nu exista un avocat ales. Prezenta procurorului este obligatorie. Procedura este publica, daca persoana reclamata sau procurorul nu se opune, orala si contradictorie.
    (3) Persoana reclamata sau procurorul de sedinta poate cere instantei un termen suplimentar de inca 8 zile, pentru motive suficient justificate. Parchetul este obligat sa contribuie la procurarea datelor si actelor necesare pentru a se stabili daca sunt indeplinite conditiile extradarii si sa dispuna ridicarea si depunerea la instanta a obiectelor la care se refera art. 48.
    (4) Dupa interogatoriu persoana extradabila poate sa opteze fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare.
    Art. 35
    Extradarea voluntara
    Persoana reclamata are dreptul sa declare in fata instantei ca renunta la beneficiile pe care i le poate conferi legea, de a se apara impotriva cererii de extradare, si ca isi da consimtamantul sa fie extradata si predata autoritatilor competente ale statului solicitant. Declaratia sa este consemnata intr-un proces-verbal, semnat de presedintele completului de judecata, grefier, persoana extradabila, avocatul ei si de interpret. Dupa ce instanta constata ca persoana extradabila este pe deplin constienta de consecintele optiunii sale, instanta, luand si concluziile procurorului, examineaza daca nu exista vreun impediment care exclude extradarea. Daca extradarea voluntara se constata ca este admisibila, instanta ia act despre aceasta prin sentinta si dispune totodata asupra masurii preventive necesare sa fie luata pana la predarea persoanei extradabile. Sentinta se redacteaza in 24 de ore si se transmite de indata, in copie legalizata, Ministerului Justitiei, pentru a proceda conform legii.
    Art. 36
    Opozitia la extradare a persoanei reclamante
    Daca persoana reclamata se opune la cererea de extradare, ea isi va putea formula apararile oral si in scris; totodata va putea propune probe. Prevederile art. 34 alin. (2) sunt aplicabile.
    Art. 37
    Solutiile curtii de apel
    (1) Dupa examinarea cererii de extradare, a ansamblului probator si a concluziilor prezentate de partea reclamata si de procuror curtea de apel poate:
    a) sa dispuna, in cazul concursului de cereri prevazut la art. 26, conexarea dosarelor, chiar daca se refera la fapte diferite sau sunt inregistrate la curti de apel diferite, competenta teritoriala apartinand curtii de apel cea dintai sesizata;
    b) sa dispuna, in cazul necesitatii de a primi informatii suplimentare de la statul solicitant potrivit art. 25, amanarea solutionarii cererii de extradare pentru un termen de doua luni, cu posibilitatea reiterarii cererii si acordarea unui ultim termen de inca doua luni;
    c) sa constate, prin sentinta, daca sunt sau nu sunt intrunite conditiile extradarii.
    (2) Curtea de apel nu este competenta sa se pronunte asupra temeiniciei urmaririi sau condamnarii pentru care autoritatea straina cere extradarea, nici asupra oportunitatii extradarii.
    (3) In cazul in care curtea de apel constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru extradare, hotaraste respingerea cererii de extradare si punerea in libertate a persoanei reclamate. Sentinta se motiveaza in 24 de ore si este transmisa Ministerului Justitiei. Impotriva sentintei poate sa declare recurs, in termen de 5 zile, procurorul general de pe langa curtea de apel, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. Recursul se introduce la Sectia penala a Curtii Supreme de Justitie si este suspensiv de executare. Decizia Curtii Supreme de Justitie este definitiva si se comunica de catre Ministerul Justitiei autoritatii competente din statul solicitant.
    (4) In cazul in care curtea de apel constata ca sunt indeplinite conditiile de extradare, hotaraste admiterea cererii de extradare. Sentinta se motiveaza in termen de 5 zile de la data pronuntarii. Sentinta poate fi atacata cu recurs. Titulari ai recursului sunt procurorul general de pe langa curtea de apel si partea reclamata. Recursul este suspensiv de executare. Judecarea recursului se face intr-un termen de cel mult 10 zile si este de competenta Sectiei penale a Curtii Supreme de Justitie. Hotararea de extradare ramasa definitiva prin nerecurare sau prin respingerea recursului de catre Curtea Suprema de Justitie este definitiva si se inainteaza ministrului justitiei, care in termen de 5 zile emite un ordin prin care pune in executare hotararea de extradare. Impotriva ordinului ministrului justitiei nu se mai poate exercita nici o cale de atac si nici o actiune in fata instantelor judecatoresti.
    (5) Dispozitiile referitoare la calea de atac a recursului, prevazute la alin. (3), se aplica in mod corespunzator si in cazurile in care curtea de apel se pronunta in legatura cu amanarea extradarii, admiterea sub conditie a extradarii, consimtamantul extinderii obiectului extradarii si reextradarea catre un stat tert.
    (6) In cazul extradarilor sub conditie, prevazute la art. 13 si 19, curtea de apel va mentiona in dispozitivul sentintelor conditiile prevazute in acele articole.
    (7) In cazurile prevazute la art. 7, art. 9 alin. (5), art. 15 si 20, privitoare la refuzul extradarii pentru anumite categorii de persoane sau genuri de infractiuni, curtea de apel notifica Ministerului Public obligatia legala de a supune cauzele respective spre examinare autoritatilor judiciare romane competente. In cazul prevazut la art. 16 alin. (2) instiintarea se transmite la Ministerul Justitiei, care o va comunica statului strain.
    (8) In cazul admiterii extradarii, daca se remit si obiecte conform art. 48, se face mentiune despre aceasta in cuprinsul sentintei, anexandu-se eventual si un inventar.
    (9) In cazul prevazut la alin. (1) lit. b), daca persoana extradabila se afla in stare de arest, instanta, din oficiu, va reexamina la fiecare 30 de zile necesitatea mentinerii masurii arestarii.
    Art. 38
    Normele privind urmarirea si judecata
    Normele de procedura penala privind urmarirea, judecata si punerea in executare sunt aplicabile si in procedura de extradare, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

    SECTIUNEA a 2-a
    Extradarea activa

    Art. 39
    Cadrul juridic
    Dispozitiile cap. I si II se aplica in mod corespunzator in cazul in care Romania formuleaza o cerere de extradare catre alt stat.
    Art. 40
    Cererea de extradare
    (1) Solicitarea extradarii se face de catre statul roman unui stat strain, la propunerea motivata a procurorului competent in faza de urmarire penala, iar in faza de judecata sau de punere in executare a hotararii, la propunerea motivata a presedintelui instantei competente. Initierea acestei proceduri este obligatorie in toate cazurile in care solicitarea se impune. Dispozitiile cuprinse in prezenta lege se aplica in mod corespunzator.
    (2) Ordonanta procurorului ori incheierea presedintelui instantei, prin care se propune sa se ceara extradarea, insotita de actele mentionate la art. 24 alin. (2), precum si de orice alte inscrisuri necesare pentru obtinerea extradarii este inaintata, dupa caz, procurorului general competent sau Ministerului Justitiei.
    (3) Procurorul general competent sau seful compartimentului de specialitate din Ministerul Justitiei, dupa caz, examineaza regularitatea internationala a actelor primite si, dupa ce indruma autoritatea judiciara initiatoare sa faca eventualele corecturi necesare, intocmeste si prezinta ministrului justitiei fie proiectul cererii de extradare, fie un act prin care solicita motivat clasarea propunerii de extradare.
    (4) Ministrul justitiei, daca socoteste ca extradarea propusa sa fie solicitata este fondata, definitiveaza si semneaza cererea de extradare.
    (5) Cererea de extradare si actele anexe se transmit statului solicitat pe una dintre caile mentionate la art. 24 alin. (1).
    (6) Daca statul solicitat cere un supliment de acte, acestea vor fi transmise pe aceeasi cale.
    (7) Traducerea cererii de extradare si a actelor se asigura, dupa caz, de Ministerul Public sau de Ministerul Justitiei. Prevederile art. 27 se aplica in mod corespunzator.
    (8) Procedura mentionata in acest articol are caracter confidential.
    Art. 41
    Arestarea provizorie
    In cazul in care curtea de apel competenta, pe baza mandatului de arestare sau de executare dat in urmarire generala, considera ca extradarea se impune in conditii de urgenta, solicita, prin Biroul roman pentru Interpol sau pe alta cale legala, arestarea provizorie a urmaritului, instiintand de indata despre aceasta Ministerul Justitiei. Prevederile art. 33 se aplica in mod corespunzator.
    Art. 42
    Reciprocitatea
    In absenta conventiei internationale, ministrul justitiei, luand si avizul ministrului afacerilor externe, este abilitat sa dea statului solicitat asigurari de reciprocitate in numele statului roman. Daca statul strain conditioneaza admiterea extradarii de indeplinirea unor reglementari diferite de cele din dreptul intern roman, prevederile art. 3 se aplica, in mod corespunzator, in cazul in care se accepta negocierea intelegerii.
    Art. 43
    Rejudecarea extradatului
    Asigurarea rejudecarii cauzei in prezenta persoanei extradate, in conditiile prevazute la art. 19 alin. (1), va fi data de ministrul justitiei prin cererea de extradare.
    Art. 44
    Primirea extradatului
    Dispozitiile referitoare la predarea-preluarea persoanei extradate prevazute la art. 45 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 4
    Efectele extradarii

    SECTIUNEA 1
    Obligatiile statului roman solicitat

    Art. 45
    Predarea extradatului
    (1) Partea romana va face cunoscuta de urgenta partii solicitante, pe calea prevazuta la art. 24 alin. (1), solutia adoptata asupra extradarii, comunicandu-i totodata un extras de pe decizia definitiva.
    (2) Orice solutie de respingere totala sau partiala va fi motivata.
    (3) In caz de acordare a extradarii, statul solicitant va fi informat despre locul si data predarii, precum si asupra duratei arestului in vederea extradarii, executat de persoana reclamata.
    (4) Locul predarii va fi, de regula, un punct de frontiera al statului roman. Ministerul de Interne al Romaniei va asigura predarea, comunicand apoi despre aceasta Ministerului Justitiei. Persoana extradata este predata si preluata sub escorta.
    (5) Sub rezerva cazului prevazut la alin. (6), daca persoana reclamata nu va fi preluata la data stabilita, ea va putea fi pusa in libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la aceasta data; acest termen nu va putea fi prelungit decat cel mult cu inca 15 zile.
    (6) In caz de forta majora care impiedica predarea sau primirea persoanei supuse extradarii, statul interesat va informa despre aceasta celalalt stat. Ambele state se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispozitiile alin. (4) fiind aplicabile.
    Art. 46
    Reextradarea
    Daca persoana extradata se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata ori de la executarea pedepsei si se intoarce pe teritoriul statului roman, ea va putea fi din nou extradata. In acest caz, la cererea de extradare nu se mai anexeaza actele prevazute la art. 24 alin. (2), dar se dau asigurari pentru caz de reciprocitate.
    Art. 47
    Predarea amanata sau conditionata
    (1) Statul roman va putea, dupa ce va fi acceptat extradarea, sa amane predarea extradatului, daca acesta este invinuit sau inculpat in fata autoritatilor judiciare romane, ori are de executat in Romania o pedeapsa pentru o alta infractiune decat cea pentru care s-a cerut si s-a acordat extradarea.
    (2) In caz de amanare, extradarea poate deveni efectiva numai dupa ce procesul penal a luat sfarsit, iar cand s-a pronuntat o hotarare de condamnare privativa de libertate, numai dupa ce pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata.
    (3) In cazul in care amanarea extradarii ar putea atrage implinirea termenului de prescriptie a actiunii penale in statul solicitant sau ar crea in acel stat mari dificultati pentru stabilirea faptelor, se poate admite extradarea temporara, sub conditia expresa ca persoana extradata sa fie retrimisa statului roman de indata dupa efectuarea actelor procesuale pentru care s-a admis extradarea temporara.
    Art. 48
    Remiterea de obiecte
    (1) La cererea statului solicitant statul roman va retine si va remite, in masura permisa de legea romana, obiectele care:
    a) pot fi folosite ca elemente doveditoare;
    b) provenind din infractiune, au fost gasite in momentul arestarii in posesia persoanei reclamate a fi extradate ori au fost descoperite ulterior.
    (2) Remiterea obiectelor la care se refera alin. (1) se va efectua chiar si in cazul in care extradarea, care a fost deja admisa, nu ar putea avea loc ca urmare a mortii sau evadarii persoanei reclamate.
    (3) Cand obiectele prevazute la alin. (1) sunt susceptibile sa fie sechestrate sau confiscate pe teritoriul statului roman solicitat, acesta va putea, in vederea unei proceduri penale in curs la autoritatile sale judiciare, sa le pastreze temporar sau sa le remita sub conditia restituirii. Se va lua in considerare si dreptul victimei infractiunii de a obtine restituirea rapida a obiectelor indisponibilizate.
    (4) Raman totusi rezervate drepturile pe care statul roman sau tertii le-ar fi dobandit asupra acestor obiecte. Daca asemenea drepturi exista, obiectele se vor restitui, la terminarea procesului, cat mai curand cu putinta si fara cheltuieli, statului solicitat.
    Art. 49
    Tranzitul
    (1) Tranzitul prin teritoriul statului roman solicitat se va incuviinta la cerere, adresata pe calea prevazuta la art. 24 alin. (1), cu conditia sa nu fie vorba despre o infractiune considerata de Romania ca avand un caracter politic ori militar, tinandu-se seama de prevederile art. 9 si 10.
    (2) Tranzitul unui resortisant roman, in intelesul art. 5 alin. (1) lit. a) si b), va fi refuzat.
    (3) Sub rezerva dispozitiilor alin. (4), prezentarea documentelor prevazute la art. 24 alin. (2) este necesara.
    (4) In cazul in care va fi folosita calea aeriana, se vor aplica urmatoarele dispozitii:
    a) cand nu este prevazuta o aterizare, statul solicitant va instiinta statul roman despre survolul teritoriului Romaniei si ii va atesta existenta unuia dintre documentele prevazute la art. 24 alin. (2) lit. a). In caz de aterizare fortata, aceasta notificare va produce efectele cererii de arestare provizorie prevazute de art. 33, iar statul solicitant va adresa de indata o cerere formala de tranzit;
    b) cand este prevazuta o aterizare, statul solicitant va adresa o cerere formala de tranzit.
    (5) Tranzitul persoanei extradate nu se va efectua prin traversarea unui teritoriu unde ar fi motive sa se creada ca viata sau libertatea sa ar putea fi amenintata pentru motive legate de rasa, religia, nationalitatea sau opiniile sale politice.

    SECTIUNEA a 2-a
    Obligatiile statului roman solicitant

    Art. 50
    Primirea extradatului
    Persoana extradata, adusa in Romania, va fi de urgenta predata, dupa caz, administratiei penitenciare sau autoritatii judiciare competente, in raport cu genul mandatului de incarcerare. Daca extradatul urmeaza sa execute o pedeapsa definitiva, el va fi depus la penitenciar. Daca extradatul a fost condamnat in lipsa, el va fi rejudecat la cerere, dupa procedura prevazuta la art. 19 alin. (1). In caz de urmarire sau de judecata, procedura de drept intern devine aplicabila. In ceea ce priveste arestul preventiv, hotararea va fi luata de instanta competenta, in raport cu urmarirea sau judecata.
    Art. 51
    Regula specialitatii
    (1) Persoana care va fi predata ca efect al extradarii nu va fi nici urmarita, nici judecata, nici detinuta in vederea executarii unei pedepse, nici supusa oricarei alte restrictii a libertatii sale individuale, pentru orice fapt anterior predarii, altul decat cel care a motivat extradarea, in afara de cazurile cand:
    a) statul roman care a predat-o consimte; statul solicitant va prezenta in acest scop o cerere, insotita de actele prevazute la art. 24 alin. (2) si de un proces-verbal judiciar in care se consemneaza declaratiile extradatului; acest consimtamant va putea fi dat atunci cand infractiunea pentru care este cerut atrage ea insasi obligatia de extradare potrivit prezentei legi;
    b) avand posibilitatea sa o faca, persoana extradata nu a parasit, in termen de 45 de zile de la liberarea sa definitiva, teritoriul statului caruia i-a fost predata, ori daca s-a inapoiat acolo dupa ce l-a parasit.
    (2) Statul solicitant va putea lua totusi masurile necesare in vederea, pe de o parte, a unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul sau, iar pe de alta parte, a intreruperii prescriptiei potrivit legislatiei sale, inclusiv recurgerea la o procedura in lipsa.
    (3) Cand calificarea data faptei incriminate va fi modificata in cursul procedurii, persoana extradata nu va fi urmarita sau judecata decat in masura in care elementele constitutive ale infractiunii recalificate ar ingadui extradarea.
    Art. 52
    Reextradarea catre un al treilea stat
    In afara cazului prevazut la art. 51 alin. (1) lit. b), consimtamantul statului roman este necesar pentru a ingadui statului solicitant sa predea unui alt stat persoana care i-a fost predata si care ar fi cautata de catre statul tert pentru infractiuni anterioare predarii. Partea romana va putea cere prezentarea actelor prevazute la art. 24 alin. (2).

    CAP. 5
    Extradarea aparenta

    Art. 53
    Crime internationale grave
    Cand, in mod exceptional, cererea de predare ar putea sa rezulte din acte internationale speciale, cum sunt statutele tribunalelor penale internationale, remiterea pentru urmarire si judecata a persoanelor invinuite de savarsirea unor crime grave se examineaza printr-o procedura legala distincta.
    Art. 54
    Frauda la extradare
    Predarea unei persoane prin expulzare, readmisie, reconducere la frontiera sau alta masura de acelasi fel este interzisa ori de cate ori ascunde vointa de a se eluda regulile de extradare.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 55
    La articolul 28^1 din Codul de procedura penala, punctul 1 se completeaza cu litera e) cu urmatorul cuprins: "e) cauzele privind extradarea."
    Art. 56
    Prezenta lege intra in vigoare dupa 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 4/1971 privind extradarea, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1971, precum si orice alte dispozitii contrare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 mai 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                        p. PRESEDINTELE SENATUI,
                            ALEXANDRU ATHANASIU

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 10 mai 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                   p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
                          OVIDIU CAMELIU PETRESCU