LEGE   Nr. 245 din  9 iunie 2004

privind securitatea generala a produselor

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 565 din 25 iunie 2004

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Domeniu de aplicare si definitii

    Art. 1
    (1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure si se aplica pentru toate produsele definite la art. 2 lit. a) numai in situatia in care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective, care au acelasi obiectiv cu acest act normativ.
    (2) In cazul in care unele produse au reglementari specifice de securitate, prezenta lege se aplica numai pentru aspectele si riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari, dupa cum urmeaza:
    a) art. 2 lit. b) si c) si art. 3 nu se aplica acestor produse in privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice;
    b) art. 4 - 16 se aplica in orice situatie, cu exceptia cazurilor in care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii.
    Art. 2
    In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
    a) produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv in cadrul unei prestari de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, in conditii previzibile, sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat si care este furnizat sau pus la dispozitie in cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie ca este in stare noua, folosit sau reconditionat. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor, numai in cazul in care furnizorul informeaza in mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari;
    b) produs sigur - orice produs care, in conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata si, dupa caz, de punere in functiune, de instalare si de necesitati de intretinere, nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului si considerate ca acceptabile si corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, luandu-se in considerare in special:
    1. caracteristicile produsului, in principal compozitia, ambalarea, conditiile de asamblare si, dupa caz, de montaj si de intretinere;
    2. efectul asupra altor produse, in cazul in care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi in mod rezonabil previzibila;
    3. prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari si instructiuni pentru utilizarea si distrugerea lui, precum si orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs;
    4. categoriile de consumatori expuse riscului in cazul utilizarii produsului, in particular copiii si persoanele in varsta.
    Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos;
    c) produs periculos - orice produs care nu indeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. b);
    d) risc grav - orice risc semnificativ, care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice, inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate;
    e) producator:
    1. fabricantul produsului, in cazul in care este stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene si orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau, a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul;
    2. reprezentantul producatorului, in cazul in care producatorul nu este stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, sau, in absenta unui reprezentant stabilit in Romania ori intr-un stat membru al Uniunii Europene, importatorul produsului;
    3. alti agenti economici din lantul de comercializare, in masura in care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs;
    f) distribuitor - orice agent economic din lantul de comercializare, a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului;
    g) returnare - modalitate referitoare la aducerea inapoi a unui produs periculos de catre consumator, pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa;
    h) retragere - orice masura luata in scopul de a impiedica distributia si expunerea la comercializare, precum si ofertarea unui produs periculos la consumatori.

    CAP. 2
    Obligatia generala de securitate - criterii de evaluare a conformitatii

    Art. 3
    (1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure.
    (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat, stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor si serviciilor de piata si care formuleaza cerintele de sanatate si securitate pe care produsul trebuie sa le indeplineasca pentru a fi comercializat.
    (3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO).
    (4) In alte conditii decat cele avute in vedere la alin. (2), conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se in considerare, daca exista:
    a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante, altele decat cele la care se face referire la alin. (2);
    b) standardele stabilite in statul in care este comercializat produsul;
    c) orientarile in domeniul evaluarii securitatii produselor;
    d) codurile de bune practici in materie de securitate a produselor, in vigoare in sectorul respectiv;
    e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice si/sau tehnice;
    f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor.
    (5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, in special cu prevederile alin. (2) si (3), nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos.

    CAP. 3
    Alte obligatii ale producatorilor si obligatii ale distribuitorilor

    Art. 4
    (1) In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila, atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator, fara un avertisment corespunzator, precum si sa previna astfel de riscuri. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de indeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege.
    (2) In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza, care le permit:
    a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori;
    b) sa poata intreprinde actiunile potrivite, inclusiv, daca este necesar, pentru a evita aceste riscuri, sa poata dispune retragerea de pe piata, avertizarea adecvata si eficienta a consumatorilor, returnarea de la consumatori.
    (3) Masurile prevazute la alin. (2) vor include:
    a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitatii si detaliilor privind producatorul, precum si informarea asupra produsului sau, dupa caz, asupra lotului de produse din care face parte, cu exceptia cazurilor in care omisiunea acestei informatii este justificata.
    Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse, precum si, dupa caz, modul de intrebuintare;
    b) in cazul in care se considera necesar, realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate, analizarea reclamatiilor si, dupa caz, tinerea unui registru de reclamatii, precum si informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse.
    (4) Masurile prevazute la alin. (2) lit. b) vor fi intreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente, in conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. f).
    (5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare, atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate, in cazul in care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. Masura de returnare se poate pune in aplicare in baza codurilor de buna conduita in domeniu, in cazul in care acestea exista.
    Art. 5
    (1) Distribuitorii sunt obligati:
    a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile, in special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere, pe baza informatiilor detinute si in calitate de specialisti, neconforme cu aceste cerinte;
    b) sa participe, in limitele activitatilor lor respective, la monitorizarea securitatii produselor puse pe piata, in special prin:
    1. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor;
    2. pastrarea si furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor;
    3. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori si de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor.
    In limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta.
    (2) In cazul in care producatorii si distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca, pe baza informatiilor pe care le poseda si in calitate de specialisti, ca unele produse, pe care le-au pus pe piata sau care au fost furnizate intr-un alt mod consumatorilor, prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala, ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente, in conditiile stabilite in anexa nr. 1, precizand actiunile intreprinse in scopul de a preveni riscurile pentru consumatori.
    (3) Producatorii si distribuitorii, in limitele activitatilor lor, trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente, la cererea acestora din urma, pentru actiunile intreprinse, in scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat.
    Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare, inclusiv procedurile de dialog cu producatorii si distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor, sunt stabilite de autoritatile competente.

    CAP. 4
    Obligatii specifice si responsabilitati

    Art. 6
    (1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea organelor sale de specialitate.
    (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi.
    (3) In Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor si stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
    (4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora, conform atributiilor stabilite prin legislatia in vigoare, dupa caz, cu alte organe de specialitate cu atributii in supravegherea pietei, pentru a desfasura actiuni in aplicarea prezentei legi.
    (5) Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, aflati in exercitiul functiunii sau, dupa caz, sa ii insoteasca.
    (6) In scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, sarcinile, atributiile, organizarea si modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili, dupa caz, prin protocoale sau in cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor si serviciilor si protectia consumatorilor.
    (7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile, atributiile, organizarea si modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite in scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate.

    CAP. 5
    Sanctiuni

    Art. 7
    Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati.
    Art. 8
    (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) incalcarea dispozitiilor art. 3 alin. (1), cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei;
    b) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (1), cu amenda de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei;
    c) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2), cu amenda de la 7.000.000 lei la 70.000.000 lei.
    (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
    Art. 9
    Contraventiilor prevazute la art. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
    Art. 10
    (1) In sensul prezentei legi, in special al art. 5, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia, dupa caz, una dintre urmatoarele masuri complementare:
    a) pentru orice produs:
    1. sa organizeze, chiar dupa punerea sa pe piata ca fiind sigur, verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate, pe o scara adecvata, pana la stadiul de utilizare sau de consum;
    2. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare;
    3. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate;
    b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri in anumite conditii:
    1. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta, redactate in mod clar, usor de inteles, lizibil si inteligibil, in limba romana, fara a exclude prezentarea si in alte limbi;
    2. sa se asigure la punerea pe piata a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate, astfel incat produsul rezultat sa fie sigur;
    c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane, sa dispuna ca acestea sa fie avertizate in mod expres de acest risc, in timp util si sub o forma corespunzatoare, inclusiv prin publicarea de avertismente speciale;
    d) pentru orice produs care ar putea fi periculos, sa interzica temporar, pe perioada necesara diferitelor controale, verificari sau evaluari ale securitatii, ca acesta sa fie furnizat, propus pentru furnizare sau sa fie expus;
    e) pentru orice produs periculos, sa interzica punerea sa pe piata si sa stabileasca masurile insotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei;
    f) pentru orice produs periculos existent deja pe piata:
    1. sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva si imediata si sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta;
    2. sa dispuna sau sa coordoneze ori, dupa caz, sa organizeze cu producatorii si distribuitorii returnarea de la consumatori si distrugerea sa in conditii corespunzatoare, prin grija si pe cheltuiala agentului economic respectiv.
    (2) In cazul in care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. (1), in special cele mentionate la lit. d) - f), ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor si serviciilor pe piata, astfel incat sa puna in aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului si luand in consideratie principiul precautiei. In cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor si distribuitorilor, in conformitate cu obligatiile care le revin in temeiul prezentei legi, in special al prevederilor cap. III, prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. Daca este necesar, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. (1) lit. f), in cazul in care actiunea intreprinsa de producatori si distribuitori in indeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. 4 alin. (5).
    (3) In mod special, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa intreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare, asa cum sunt cele prevazute la alin. (1) lit. b) - f), in cazul produselor care pun problema unui risc grav. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta, evaluandu-se, de la caz la caz, caracteristicile intrinseci ale produselor, in conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. 11 din anexa nr. 2.
    (4) Masurile care se dispun in temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile, dupa caz:
    a) producatorului;
    b) distribuitorilor, in limitele activitatilor lor, in special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piata nationala;
    c) oricarei alte persoane, in cazul in care aceasta se dovedeste necesar, in vederea colaborarii la actiunile intreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs.
    Art. 11
    (1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei, destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru:
    a) stabilirea, actualizarea periodica si punerea in aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri, monitorizarea activitatilor de supraveghere, a constatarilor si a rezultatelor acestor programe, coordonarea activitatilor de colaborare in Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor si serviciilor si protectia consumatorilor;
    b) monitorizarea si actualizarea cunostintelor stiintifice si tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor;
    c) examinarea si evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control si a eficientei lor si, daca este necesar, revizuirea abordarii si organizarii actiunilor de supraveghere puse in aplicare.
    (2) Reclamatiile consumatorilor si ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor si activitatile corespunzatoare de supraveghere si de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor, precum si in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii si celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop.
    Art. 12
    Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor.

    CAP. 6
    Schimburi de informatii si situatii de interventie rapida

    Art. 13
    (1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii si pentru situatii de interventie rapida privind produsele, asa cum sunt definite la art. 2 lit. a), care prezinta un risc grav pentru sanatatea si securitatea consumatorilor, liniile directoare, continutul si formularul-tip al notificarilor, precum si criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor.
    (2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate si va include prevederi de confidentialitate a informatiei.
    (3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piata sau impun retragerea ori returnarea lor, asa cum se prevede la art. 10 alin. (1) lit. b) - f), trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene, in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica, precizand motivele pentru care le-a adoptat. Romania trebuie, de asemenea, sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip.
    (4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depasi teritoriul sau, trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. (1), in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor, in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou, inca nesemnalat in alte notificari.

    CAP. 7
    Dispozitii finale

    Art. 14
    (1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea si securitatea consumatorilor, de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, trebuie in general sa fie disponibile publicului, in conformitate cu cerintele de transparenta si fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control si investigare.
    (2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului, natura riscului si masurile luate.
    (3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi, care, prin natura lor, intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate.
    (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante, in scopul protectiei sanatatii si securitatii consumatorilor.
    (5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control si supraveghere a pietei. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora.
    Art. 15
    Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect, stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare.
    Art. 16
    (1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi si care implica restrictionarea punerii pe piata a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. Ea trebuie notificata, imediat ce este posibil, partii interesate si trebuie sa indice caile legale de contestare, prevazute de dispozitiile legale in vigoare, si termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse.
    (2) Partile implicate trebuie sa isi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii, ori de cate ori este posibil. Daca, datorita urgentei masurilor ce trebuie luate, nu a avut loc o consultare prealabila, aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil, dupa punerea in aplicare a masurii.
    (3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii, utilizatorii si consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri.
    (4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate si care restrictioneaza punerea pe piata a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti.
    (5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi si care implica restrictionarea punerii pe piata a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata, din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv.
    Art. 17
    (1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte, sa recomande sau sa convina cu producatorii si distribuitorii, pe o baza voluntara ori obligatorie, masuri care au in vedere impiedicarea, limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav, va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. Comisia Europeana trebuie, de asemenea, informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri si actiuni de acest fel.
    (2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau, trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. 13, tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct. 11 din anexa nr. 2.
    (3) Romania, inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni, poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav.
    (4) In cazul unui risc grav, Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. 4 si 5, intreprinse de producatori si distribuitori.
    (5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX si liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. 2.
    (6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate si va include prevederi de confidentialitate a informatiei, corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene.
    Art. 18
    (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001, referitoare la securitatea generala a produselor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE), L11 din 15 ianuarie 2002.
    (2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 13 din Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001, referitoare la securitatea generala a produselor, intr-un termen mai mic de 20 de zile, in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit.
    (3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. 17 si sa dea partilor respective, in termen de o luna, posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, informand Comisia Europeana despre acestea.
    Art. 19
    Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu exceptia art. 6 alin. (6), art. 13 alin. (3) si (4), art. 17, art. 18 alin. (2) si (3), pct. 2 din anexa nr. 1, pct. 1, 2, 4, 6 - 10 si 13 din anexa nr. 2, care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, data la care se abroga prevederile art. 6 alin. (5), art. 13 alin. (1) si (2), pct. 1 din anexa nr. 1 si pct. 3 si 12 din anexa nr. 2.
    Art. 20
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

                       PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                                VALER DORNEANU

                            PRESEDINTELE SENATUI
                               NICOLAE VACAROIU

    ANEXA 1

                         OBLIGATII PRIVIND INFORMATII
despre produsele neconforme cu obligatia generala de securitate, pe care producatorii si distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente

    1. Informatiile despre produsele puse pe piata sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor, prevazute la art. 4 alin. (3) din lege sau, dupa caz, de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv, trebuie comunicate imediat punctului national de contact.
    2. Informatiile prevazute la art. 4 alin. (3) din lege sau, dupa caz, de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piata sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor.
    3. In caz de riscuri grave, aceste informatii contin cel putin:
    a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie;
    b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective;
    c) toate informatiile disponibile, utile pentru a determina produsul;
    d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori.

    ANEXA 2

                                 PROCEDURI
pentru aplicarea sistemului RAPEX si liniile directoare pentru notificari

    1. Sistemul RAPEX acopera produsele, asa cum sunt definite la art. 2 lit. a) din lege, care prezinta un risc grav pentru sanatatea si securitatea consumatorilor. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC si 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX.
    2. RAPEX vizeaza, in principal, realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. Liniile directoare prevazute la pct. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave.
    3. Punctul national de contact, prevazut la art. 12 din lege, trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea si securitatea consumatorilor, in special cele prevazute la art. 10 alin. (1) lit. d) - f) din lege, incluzand cel putin:
    a) date care permit o identificare precisa a produsului;
    b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv, continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize si a concluziilor lor, care permit evaluarea riscului;
    c) natura si durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori, dupa caz, a masurilor sau actiunilor hotarate;
    d) informatiile privind lanturile de comercializare si distributia produsului, in particular privind tarile destinatare.
    4. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. 17 din lege trebuie sa ofere toate informatiile disponibile. In particular, notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. 11 si cel putin:
    a) date care permit o identificare precisa a produsului;
    b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv, continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize si a concluziilor lor, care permit evaluarea riscului;
    c) natura si durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori, dupa caz, a masurilor sau actiunilor hotarate;
    d) informatiile privind lanturile de comercializare si distributia produsului, in particular privind tarile destinatare.
    5. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest scop si in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. 11.
    6. In cazul in care masura notificata conform art. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic, Romania va furniza, in cele mai mici detalii, fie o sinteza, fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat si produsele de inlocuire cunoscute si disponibile, atunci cand asemenea informatii sunt disponibile. Ea comunica, de asemenea, efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor, precum si evaluarea riscului, efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice, prevazute la art. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93, in cazul unei substante existente, sau la art. 3 paragraful 2 din Directiva 67/548/EEC, in cazul unei substante noi. Liniile directoare prevazute la pct. 11 definesc detaliile si procedurile privind informatiile cerute in acest scop.
    7. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav, in conformitate cu art. 17 alin. (3) din lege, inainte de a hotari adoptarea unei masuri, trebuie sa indice Comisiei Europene, in termen de 5 zile, daca se confirma sau se modifica aceste informatii.
    8. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei si apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului, Romania trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute.
    9. In cazul in care primeste o notificare conform art. 17 din lege, Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana, cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. 11, despre elementele urmatoare:
    a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei;
    b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune, eventual cu privire la propria ei situatie, comunicand pentru aceasta motivele, dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei, mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere;
    c) orice informatie complementara, pertinenta, pe care a obtinut-o privind riscul respectiv, inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor.
    10. Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune.
    11. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX, stabilite si actualizate regulat de Comisia Europeana. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national si tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau.
    12. Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date si a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact.
    13. Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene si in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate.