LEGE   Nr. 244 din 29 aprilie 2002

Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 333 din 20 mai 2002

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Domeniul de aplicare

    Art. 1
    (1) Organizarea comuna a pietei vitivinicole contine reguli privind:
    a) potentialul de productie vitivinicola;
    b) mecanismele de piata;
    c) organizatiile de producatori si organismele de filiera;
    d) practicile si tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia produselor vitivinicole;
    e) vinurile si alte produse vitivinicole de calitate obtinute in areale viticole delimitate;
    f) regimul schimburilor cu tari terte.
    (2) Principiile de organizare comuna a pietei vitivinicole se refera la:
    a) mentinerea pe piata comunitara a celui mai bun echilibru intre cerere si oferta;
    b) posibilitatea producatorilor de a exploata pietele in expansiune;
    c) permisivitatea sistemului de a deveni, in mod durabil, mai competitiv;
    d) eliminarea utilizarii interventiei statului in cazul productiei de vin excedentare;
    e) sustinerea pietei vitivinicole si favorizarea continua a aprovizionarii segmentelor din sectorul alcoolului alimentar cu produse de la distilarea vinului;
    f) recunoasterea diversitatii regionale si oficializarea rolului potential al grupurilor de producatori si organismelor de filiera.
    (3) Produsele care sunt obtinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor si subproduselor vitivinicole sunt prevazute in anexa nr. 1.
    (4) Definitiile produselor mentionate in anexa nr. 1 si termenii utilizati pentru desemnarea acestora sunt prevazuti in anexa nr. 2.
    (5) Campania de productie vitivinicola incepe la data de 1 august a fiecarui an si se incheie la data de 31 iulie a anului urmator.

    CAP. 2
    Potentialul de productie vitivinicola

    A. Productia viticola

    SECTIUNEA 1
    Arealele de cultura

    Art. 2
    In Romania vita de vie se cultiva, cu precadere, in arealele consacrate traditional acestei activitati, situate mai ales in zona colinara, pe nisipuri, precum si pe alte terenuri cu conditii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitarii teritoriale.
    Art. 3
    (1) Plantatiile de vita de vie se grupeaza, teritorial, in zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole. Definitiile acestora sunt prevazute in anexa nr. 3.
    (2) Plantatiile de vita de vie situate in afara perimetrului delimitat al podgoriilor si centrelor viticole sunt considerate vii razlete.
    (3) Incadrarea zonelor viticole, a podgoriilor si centrelor viticole romanesti in zonele viticole ale Uniunii Europene se realizeaza pe baza studiilor intreprinse de institutiile autorizate ale statului roman.
    Art. 4
    (1) Din patrimoniul viticol national fac parte urmatoarele categorii de plantatii si terenuri:
    a) plantatiile de vita de vie roditoare, plantatiile de portaltoi, plantatiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butasi pentru inradacinare si scolile de vite;
    b) terenurile din arealele viticole rezultate in urma defrisarii viilor, aflate in perioada de pregatire pentru plantare;
    c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeaza sau unesc masivele viticole existente si care prezinta conditii pentru a fi cultivate cu vita de vie.
    (2) Terenurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c) reprezinta rezerva pentru cultivare cu vita de vie.
    Art. 5
    (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor asigura efectuarea si actualizarea lucrarilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
    (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe baza de must si vin si a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind terenurile situate intr-o podgorie sau intr-un centru viticol care, datorita conditiilor naturale, soiurilor de vita de vie cultivate si tehnologiilor de cultura aplicate, permit obtinerea unor produse de inalta calitate, caracterizate prin originalitatea insusirilor de calitate care le recomanda sa poarte denumirea locului in care au fost produse.
    Art. 6
    (1) Lucrarile de delimitare teritoriala a arealelor viticole se evidentiaza distinct in Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastrul viticol, si urmaresc:
    a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, in care se includ categoriile de plantatii viticole si de terenuri prevazute la art. 4;
    b) identificarea si delimitarea arealelor de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
    c) evidenta plantatiilor viticole si a terenurilor apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe detinatori si parcele.
    (2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor impreuna cu Ministerul Administratiei Publice stabilesc normele metodologice de realizare si de tinere a Cadastrului viticol, ca o componenta a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

    SECTIUNEA a 2-a
    Producerea materialului saditor viticol

    Art. 7
    (1) In viticultura se admite folosirea urmatoarelor categorii de material saditor:
    a) vite altoite;
    b) vite nealtoite din soiuri roditoare;
    c) vite portaltoi.
    (2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.
    (3) Pentru producerea vitelor sunt admise urmatoarele categorii de material de inmultire:
    a) coarde-altoi;
    b) butasi din soiuri roditoare pentru inradacinare;
    c) butasi portaltoi pentru altoire sau inradacinare.
    (4) Materialul de inmultire prevazut la alin. (3) trebuie sa provina din plantatii-mama specializate sau din plantatii viticole recunoscute si autorizate pentru inmultire.
    Art. 8
    (1) Producerea, controlul calitatii si comercializarea materialului saditor viticol si de inmultire se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante agricole, republicata.
    (2) Baza materiala aferenta sectorului de producere a materialului saditor viticol, respectiv complexuri de altoire si fortare, terenuri pentru asolamente, plantatii-mama de portaltoi si coarde-altoi, este protejata prin lege in sensul respectarii destinatiei initiale, indiferent de detinatorii actuali sau viitori.

    SECTIUNEA a 3-a
    Infiintarea, intretinerea si defrisarea plantatiilor viticole

    Art. 9
    (1) Soiurile de vita de vie aflate in cultura se clasifica in urmatoarele grupe:
    a) recomandate;
    b) autorizate;
    c) autorizate temporar;
    d) interzise.
    (2) Definitiile grupelor de soiuri sunt prevazute in anexa nr. 3.
    (3) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor organizeaza elaborarea lucrarii de zonare a soiurilor de vita de vie recomandate si autorizate pentru cultura in cadrul fiecarui areal si actualizarea periodica a acestei lucrari.
    (4) Suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct producatori, situate in arealele viticole si in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole, se supun defrisarii intr-un interval de 15 ani de la data publicarii prezentei legi, pe baza unor programe de sprijin de reinfiintare a plantatiilor, aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    (5) Pentru suprafetele plantate cu hibrizi producatori directi situate in arealele viticole delimitate, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va pune gratuit la dispozitie producatorilor viticoli materialul saditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare.
    Art. 10
    Infiintarea plantatiilor de vita de vie se face, cu precadere, in arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afara arealelor viticole pot fi infiintate plantatii destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafete de preferinta comasate in apropierea localitatilor amplasate, in special, pe terenuri in panta, pe terasele raurilor sau pe alte terenuri mai putin favorabile altor culturi agricole.
    Art. 11
    (1) In arealele viticole sau in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole infiintarea de plantatii de vita de vie pe o suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie si extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai in baza autorizatiei de plantare, eliberata de directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obtinerea autorizatiei de plantare pe suprafete mai mari de 3 ha este necesara prezentarea de catre solicitant a unui proiect de infiintare a plantatiei viticole, avizat de unitatea de cercetari vitivinicole din zona.
    (2) Autorizatia de plantare se elibereaza, dupa caz, pe baza unui drept de plantatie noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva de teren. Definitiile termenilor utilizati in prezentul alineat sunt prevazute in anexa nr. 4.
    (3) Prin familie, in sensul prezentei legi, se intelege sotii si copiii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.
    (4) Directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti vor instiinta autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizatia de plantare.
    Art. 12
    (1) Infiintarea plantatiilor de vita de vie in suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum si extinderea celor existente peste aceasta suprafata se fac numai cu soiuri recomandate si autorizate. Modificarea sortimentului unor plantatii existente, prin supraaltoiri, se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii.
    (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producatori in arealele viticole si in extravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole, precum si folosirea materialului saditor provenit din vite de hibrizi direct producatori, pentru plantare in golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele mentionate.
    (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativa la boli, care sunt obtinuti prin incrucisari complexe intre soiuri de Vitis vinifera si soiuri apartinand altor specii ale genului Vitis, pe suprafata de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi facuta numai in intravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole, in scop ornamental si pentru asigurarea consumului familial. Lista cuprinzand acesti hibrizi interspecifici se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    (4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) si (3) are drept consecinta, pe langa sanctionarea cu amenda contraventionala, potrivit prezentei legi, si defrisarea plantatiei. In cazul in care faptuitorul nu aduce la indeplinire masura de defrisare in termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, directia generala pentru agricultura si industrie alimentara judeteana si a municipiului Bucuresti procedeaza la defrisarea plantatiei si il obliga pe cel in cauza la plata tuturor cheltuielilor aferente.
    (5) Prin plantare se intelege fixarea la loc definitiv a vitelor altoite, inradacinate sau a portiunilor de vita de vie, in scopul producerii de struguri, de coarde-altoi si coarde-portaltoi.
    Art. 13
    In scopul adaptarii productiei vitivinicole la cerintele pietei si in vederea asigurarii calitatii produselor vitivinicole se instituie regimul de concentrare, specializare si reconversiune al plantatiilor viticole:
    a) in arealele viticole delimitate;
    b) in afara arealelor viticole, pentru inlocuirea viilor hibride din extravilanul localitatilor cu soiuri nobile recomandate si autorizate si limitarea acestora la cerintele satisfacerii consumului local.
    Art. 14
    (1) Detinatorii de plantatii viticole au obligatia sa execute lucrarile de intretinere a viilor, in mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor, in conditii tehnice corespunzatoare si in perioade optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
    (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea conditiilor de cultura, stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.), in baza ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine.
    (3) Prin lucrarile executate in plantatii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajarile pedo- si hidroameliorative.
    Art. 15
    (1) Defrisarea plantatiilor de vita de vie in suprafata mai mare de 0,1 ha de agent economic sau de familie se face numai pe baza autorizatiei de defrisare a viilor, eliberata de directia generala pentru agricultura si industrie alimentara judeteana si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    (2) Prin defrisare se intelege eliminarea completa a butucilor care se gasesc pe un teren cultivat cu vita de vie.
    Art. 16
    Pentru abandonul definitiv al suprafetelor cu hibrizi direct producatori interzisi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acorda prime de abandon in conditiile prevazute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    SECTIUNEA a 4-a
    Productia de struguri

    Art. 17
    (1) In functie de insusirile lor tehnologice, strugurii pot avea urmatoarele destinatii:
    a) consum in stare proaspata;
    b) vinificatie;
    c) industrializare: producere de sucuri, musturi concentrate, dulceturi, compoturi si stafide.
    (2) Strugurii de masa destinati comercializarii in stare proaspata trebuie sa corespunda normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului in stare proaspata, pot fi vinificati, cu conditia ca vinurile sa fie destinate numai consumului familial, distilarii sau producerii otetului.
    (3) Strugurii de masa obtinuti din anumite soiuri cultivate in arealele cu conditii favorabile, recunoscute pentru vocatia lor, caracterizati prin insusiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pot fi valorificati cu denumire de origine.
    (4) Strugurii obtinuti din soiurile de masa admise ca avand functii mixte pot fi valorificati pentru consum in stare proaspata, in conditiile respectarii normelor de calitate stabilite prin standarde, sau la vinificatie, in vederea producerii vinului de masa sau a distilatului de vin.
    (5) Lista cuprinzand soiurile cu functii mixte este aprobata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

    B. Productia vinicola

    SECTIUNEA 1
    Vinurile si produsele pe baza de must si de vin

    Art. 18
    In functie de caracteristicile lor calitative si de compozitie, precum si de tehnologia de producere, vinurile sunt clasificate in: vinuri de masa, vinuri de calitate si vinuri speciale, astfel:
    a) vinurile de masa se obtin din soiuri de mare productie, cultivate in arealele viticole specializate in acest scop. De asemenea, ele pot fi obtinute si din soiuri de masa cu functii mixte, precum si din soiuri pentru vinuri de calitate, ai caror struguri nu indeplinesc conditiile prevazute pentru aceasta categorie. Din categoria vinurilor de masa fac parte si cele din viile razlete. Vinurile de masa trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volume. Sub aceasta tarie alcoolica produsele nu pot fi puse in vanzare pentru consum sub denumirea de vin.
    Definirea notiunilor de tarie alcoolica este prevazuta in anexa nr. 2;
    b) vinurile de calitate se obtin din soiurile cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in arealele viticole consacrate acestei destinatii, dupa o tehnologie proprie. Taria alcoolica dobandita, fara adaos, a vinurilor de calitate trebuie sa fie de cel putin 10,5% in volume.
    Vinurile de calitate sunt clasificate in:
    1. vinuri de calitate cu indicatie geografica recunoscuta;
    2. vinuri de calitate cu denumire de origine controlata.
    Vinurile de calitate, care se disting prin originalitatea insusirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura si de tehnologia de vinificatie folosita, pot fi incadrate in categoria vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine controlata. Taria alcoolica dobandita a acestora trebuie sa fie de minimum 11% in volume.
    Punerea in consum a vinurilor de calitate superioara cu denumire de origine controlata se face sub numele arealului de producere delimitat, in mod obisnuit al centrului viticol, eventual al plaiului viticol, precum si al soiului sau al sortimentului de soiuri.
    Vinurile de calitate fara denumire de origine controlata sunt comercializate prin indicarea provenientei lor geografice recunoscute, cu sau fara mentiunea soiului sau a sortimentului de soiuri;
    c) vinurile speciale sunt obtinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate si caracteristici determinate de insusirile tehnologice ale materiei prime si de tehnologia folosita pentru producerea lor.
    Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase si alte asemenea vinuri autorizate in conditiile legii.
    Pentru producerea unor vinuri speciale se admite folosirea de substante aromatizante naturale extrase din plante, autorizate in conditiile legii.
    Art. 19
    Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisa. Singura aromatizare acceptata este cea datorata contactului vinului cu lemnul de stejar.
    Art. 20
    (1) Din mustul de struguri se pot obtine, in afara de vin: suc de struguri, must taiat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum si alte produse autorizate.
    (2) Prin prelucrarea vinului pot fi obtinute urmatoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticola, otet din vin, iar din distilatul de vin pot fi obtinute romaniacul si rachiul de vin.
    (3) Principalele produse secundare obtinute din vinificatie sunt tescovina de struguri si drojdia de vin. Prin prelucrarea obligatorie a acestora in distilerii care detin licente de fabricatie se obtin rachiuri, alcool de origine viticola, precum si alte produse.
    (4) Se interzice folosirea oricarui produs secundar si a sucului de struguri pentru obtinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite.
    (5) Conditiile de obtinere a produselor derivate din must, vin si subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
    Art. 21
    (1) Vinul de hibrizi direct producatori sau de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativa la boli, asa cum sunt definiti la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obtinerii alcoolului de origine vinicola, precum si a otetului.
    (2) Vinul rezultat in urma unui amestec intre vin de hibrizi direct producatori si vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producatori si va fi valorificat in conditiile prevazute la alin. (1).

    SECTIUNEA a 2-a
    Vinurile si produsele pe baza de must si de vin cu denumire de origine controlata si cu indicatie geografica recunoscuta

    Art. 22
    (1) Un vin poate purta o denumire de origine controlata, cu conditia ca aceasta sa fie consacrata prin traditie si printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali si umani.
    (2) Vinurile cu denumire de origine controlata pot fi obtinute numai prin respectarea unor conditii speciale, referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, recomandate si autorizate, continutul in zahar al strugurilor la cules, taria alcoolica naturala si cea dobandita a vinului, productia maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic si organoleptic, ambalarea, etichetarea si efectuarea controlului.
    (3) Denumirile de origine pot fi acordate si unor vinuri speciale, romaniacuri, in conditiile prevazute de lege.
    Art. 23
    (1) Vinurile cu denumire de origine controlata sunt cele obtinute din struguri produsi in cadrul podgoriei sau centrului viticol independent, delimitate pentru denumirea aprobata prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu conditia ca vinificarea, depozitarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea lor sa se faca in interiorul arealului respectiv.
    (2) In cazuri speciale si sub control strict, conditionarea si imbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlata pot fi facute in unitati specializate, in afara podgoriei sau centrului viticol independent in care au fost produsi strugurii. In aceste cazuri se vor mentiona in mod obligatoriu pe eticheta imbuteliatorul si locul imbutelierii.
    (3) In conditii de forta majora se admite ca producerea vinurilor cu denumire de origine controlata sa se faca in unitati specializate, situate intr-un areal alaturat celui in care au fost produsi strugurii.
    Art. 24
    (1) Protectia indicatiei geografice recunoscute este realizata in cazul in care vinul este obtinut intr-o regiune viticola sau intr-o zona de productie recunoscuta, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenienta.
    (2) Pentru vinurile cu indicatie geografica recunoscuta producerea strugurilor si a vinului este legata de locul de provenienta, iar celelalte activitati privind depozitarea, conditionarea si pregatirea vinurilor pentru comercializare pot fi efectuate in afara acestuia.

    SECTIUNEA a 3-a
    Conditiile de calitate si de producere a vinurilor si a produselor pe baza de must, vin si subproduse vinicole

    Art. 25
    Vinurile si celelalte produse obtinute din must, vin si subproduse vinicole trebuie sa corespunda, in momentul punerii lor in consum, caracteristicilor calitative si de compozitie stabilite prin normele metodologie de aplicare a prezentei legi si prin standardele in vigoare.
    Art. 26
    (1) Practicile si tratamentele utilizate in obtinerea vinurilor si a bauturilor pe baza de must, vin si subproduse vinicole trebuie sa asigure o buna elaborare, conservare si evolutie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie sa conduca la modificari ale compozitiei acestor bauturi in afara unor limite normale, asigurandu-se pastrarea insusirilor lor de naturalete si autenticitate.
    (2) Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate in producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse derivate din must, vin si subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, ele urmand sa fie permanent puse de acord cu progresele realizate in acest domeniu.
    (3) In anii cu conditii nefavorabile pentru acumularea zaharurilor in mustul de struguri, se poate autoriza in mod exceptional de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Oficiul National al Viei si Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potentialului alcoolic al vinurilor, in echivalenta a cel mult 2% alcool in volume, cu conditia ca taria alcoolica totala a vinurilor sa nu o depaseasca pe cea obtinuta in anii normali, ea neputand fi mai mare de 12,5% in volume.
    (4) Este interzisa si se pedepseste, potrivit legii, falsificarea sau substituirea vinurilor ori a bauturilor pe baza de must, vin si subproduse vinicole. Se considera ca fiind falsificari: diluarea vinului cu apa; mascarea unor defecte sau alterari ale vinurilor prin adaosuri care determina modificari ale gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora; prepararea de bauturi din drojdie si tescovina cu adaos de zahar, precum si folosirea oricaror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Prin substituire se intelege producerea si comercializarea vinurilor, a bauturilor pe baza de must si vin si a subproduselor vitivinicole, precum si prezentarea acestora sub o identitate falsa.
    Art. 27
    (1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor realizate din alte materii prime decat struguri este interzisa.
    (2) Bauturile obtinute pe baza de must si vin, care nu indeplinesc conditiile prevazute in prezenta lege, precum si in normele metodologice de aplicare a acestei legi, vor purta denumiri in care nu va fi utilizat termenul vin, singur sau prin asociere cu alti termeni.
    Art. 28
    Vinurile si produsele pe baza de must, vin si subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie sa corespunda criteriilor calitative si de compozitie stabilite prin normele interne de productie si de consum, precum si prin normele internationale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi si alte practici si tratamente oenologice, precum si alte limite de compozitie, autorizate in tara importatoare.
    Art. 29
    (1) Producatorii, depozitarii si comerciantii de vinuri cu ridicata trebuie sa faca o declaratie de stocuri, care se depune si se inregistreaza in 3 exemplare la autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala sunt depozitate produsele, inainte de data de 15 august a fiecarui an. Un exemplar se pastreaza de catre deponent, un exemplar se depune la primarie si un alt exemplar se transmite la directia generala pentru agricultura si industrie alimentara judeteana sau a municipiului Bucuresti.
    (2) In termen de 15 zile de la terminarea fermentarii mustului, dar nu mai tarziu de data de 15 decembrie a anului de recolta, producatorii de vin au obligatia de a intocmi o declaratie de recolta, care se inregistreaza si se depune in 3 exemplare la autoritatile administratiei publice locale in a caror raza teritoriala este depozitat vinul. Producatorii de vin sunt obligati sa pastreze un exemplar si sa transmita cate un exemplar la primarie si la directia generala pentru agricultura si industrie alimentara judeteana sau a municipiului Bucuresti.
    (3) In cazul solicitarii dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar al declaratiei de recolta va fi depus si la oficiul teritorial al Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole.
    (4) Producatorii care detin o suprafata totala de vie de pana la 0,5 ha de familie sunt scutiti de a face declaratii de stocuri si de recolta.
    Art. 30
    (1) Dreptul de producere a vinului si a altor produse pe baza de must si de vin cu denumire de origine, in cadrul unui anumit areal, se acorda prin autorizatii eliberate de organele imputernicite in acest scop.
    (2) Dreptul folosirii de catre producatori a unor denumiri de origine, pentru anumite loturi de vin si distilate din vin produse, se acorda anual, prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de catre organele autorizate in acest scop, in baza verificarilor efectuate de specialisti imputerniciti de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in legatura cu respectarea conditiilor impuse pentru cultura vitei de vie si producerea vinurilor si in baza controlului efectuat de laboratoare autorizate asupra caracteristicilor chimice si organoleptice ale vinurilor.
    (3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage in mod obligatoriu de organele de control abilitate in acest scop ori de cate ori se constata, la producator sau la comerciant, ca vinul in cauza, indiferent de faza sa de evolutie, nu mai corespunde conditiilor de calitate prevazute pentru denumirea respectiva.
    (4) Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine este tinuta de producator, care este obligat sa inscrie intr-un registru special toate livrarile de vin, pana la limita cantitatii certificate.
    Art. 31
    Producerea in vederea comercializarii a vinurilor, a vinurilor speciale, a romaniacurilor, a altor bauturi pe baza de must si vin, precum si a otetului din vin poate fi facuta numai de agenti economici si de producatori particulari, pe baza licentei de fabricatie eliberate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei.

    SECTIUNEA a 4-a
    Valorificarea vinurilor si a celorlalte produse vinicole

    Art. 32
    Comercializarea vinurilor si a produselor pe baza de must si vin se face de catre agentii economici si producatorii particulari, prin comertul cu ridicata si comertul cu amanuntul, in conditiile legii.
    Art. 33
    Producatorii si comerciantii de produse in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Sunt scutiti de a tine aceste evidente producatorii care detin o suprafata de vie de pana la 0,5 ha.
    Art. 34
    (1) Importul si exportul de vinuri si de alte produse pe baza de must si vin se fac in conformitate cu acordurile comerciale bazate pe contingente, taxe vamale si certificate de origine.
    (2) Calitatea vinurilor si a celorlalte bauturi provenite din must, vin si distilate importate trebuie dovedita prin declaratii de conformitate, certificate de calitate si buletine de analiza, eliberate de laboratoarele recunoscute in tara de origine, prin care producatorul confirma ca produsul indeplineste nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificarii din tarile de origine a produselor si a continutului etichetelor se face prin grija importatorilor. Certificatele vor contine, in masura in care conventia dintre state nu prevede altfel, informatii de recunoastere-identificare, cum ar fi: marca producatorului, denumirea produsului, principalele caracteristici calitative de referinta, data fabricatiei, termenul de valabilitate. Verificarea respectarii conditiilor calitative se va face prin testarea acestor produse in laboratoare autorizate sau in baza recunoasterii reciproce cu organismele similare din alte tari, in conditiile prevazute de normele internationale recunoscute si aplicate in Romania.
    (3) Vinurile si celelalte bauturi provenite din must si vin, importate in vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate.
    (4) Produsele vinicole livrate la export vor fi insotite de documentele prevazute in reglementarile in vigoare si in contractul partilor.
    (5) Statul asigura protejarea productiei interne vitivinicole, prin stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt, bauturi spirtoase si melasa, pana la nivelul maxim permis de acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
    Art. 35
    Vinurile si celelalte bauturi pe baza de must si vin pot fi puse in consum sub forma imbuteliata sau neimbuteliata. Imbutelierea este obligatorie in cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor cu indicatie geografica, romaniacurilor, vinurilor speciale, cu exceptia pelinului.
    Art. 36
    (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile si bauturile pe baza de must si vin, puse in consumatie sub forma imbuteliata.
    (2) In sistemul de etichetare se folosesc indicatiile obligatorii sau, dupa caz, cele facultative, potrivit precizarilor stabilite prin reglementarile in vigoare.
    (3) Inscrierea pe etichete a indicatiilor, insemnelor sau ilustratiei, susceptibile de a crea confuzii cu privire la originea, natura ori categoria produsului, este interzisa, potrivit reglementarilor in vigoare.

    CAP. 3
    Mecanismele de piata

    Art. 37
    (1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masa, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat si mustul de struguri concentrat rectificat si la utilizarea de catre producatori a mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat.
    (2) Statul sprijina producatorii pentru stocajul privat al produselor mentionate anterior si pentru utilizarea mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat, prin subventii acordate din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin organele sale teritoriale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
    (3) Sursele de finantare pentru aceste ajutoare sunt stabilite prin hotarare a Guvernului.
    (4) Se acorda ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat pentru:
    a) obtinerea sucului de struguri si a sucului concentrat de struguri;
    b) efectuarea unor practici oenologice.
    Art. 38
    (1) Statul poate interveni prin adoptarea de masuri privind distilarea vinului, in cazul unor situatii de criza susceptibile de a provoca perturbari ale pietei datorita unor importante excedente si/sau unor probleme de calitate.
    (2) Masurile au drept scop:
    a) absorbtia cantitatilor excedentare de vin;
    b) asigurarea continuitatii aprovizionarii pietei de la o recolta la alta.
    (3) Masurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse in arealele viticole delimitate decat la cererea producatorilor.
    Art. 39
    Modalitatile de acordare a ajutoarelor catre producatori pentru stocajul privat al produselor mentionate si pentru utilizarea mustului de struguri concentrat si a mustului de struguri concentrat rectificat, precum si sistemul de plati pentru distilare sunt prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

    CAP. 4
    Organizatiile de producatori si organismele de filiera

    Art. 40
    (1) Statul sprijina infiintarea organizatiilor de producatori si a filierelor pe produs prin legi speciale.
    (2) Prin constituirea organizatiilor de producatori, realizata pe baza initiativei libere a acestora, se urmaresc:
    a) orientarea productiei si adaptarea acesteia la cerintele pietei, sub aspectul calitatii si cantitatii;
    b) promovarea concentrarii ofertei si valorificarea productiei pe piata;
    c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de productie si de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protectiei mediului ambiant, protectia calitatii apei, a solului si a peisajului, asigurandu-se totodata conservarea si/sau favorizarea biodiversitatii;
    d) reducerea costurilor de productie si regularizarea preturilor de productie.
    (3) Notiunea filiera se refera la un produs sau la o grupa de produse si comporta doua aspecte principale:
    a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea si a organismelor de filiera, reprezentate prin agenti economici si operatori existenti de-a lungul filierei;
    b) analiza mecanismelor si a politicilor de reglare a filierei produselor, structuri si functionarea pietei, interventiile statului prin subventii, credite, fiscalitate, politici comerciale si altele asemenea.
    Art. 41
    (1) In vederea ameliorarii functionarii pietei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlata si a celor de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, Guvernul analizeaza propunerile organismelor de filiera, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), in acest domeniu si stabileste regulile de comercializare si de reglare a ofertei in raport cu cererea pe piata.
    (2) Actiunile intreprinse de organismele de filiera vizeaza:
    a) intensificarea punerii in valoare a potentialului de productie;
    b) orientarea productiei spre produse mai adaptate la cerintele pietei si la gusturile si aspiratiile consumatorilor, indeosebi pentru calitatea produselor si protectia mediului;
    c) ameliorarea calitatii produselor in toate stadiile de productie, vinificare si comercializare;
    d) limitarea folosirii substantelor fitosanitare si a altor substante care afecteaza calitatea produselor, protectia solului si a apei;
    e) valorificarea vinurilor si a altor bauturi pe baza de must si vin de calitate cu denumire de origine controlata, a vinurilor de calitate cu indicatie geografica recunoscuta, a etichetarii corespunzatoare produselor de calitate;
    f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor masuri alternative de productie, cu asigurarea protectiei mediului ambiant;
    g) ameliorarea cunoasterii si transparentei productiei si pietei;
    h) coordonarea valorificarii pe piata a produselor, prin studii de piata;
    i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementarile comunitare.

    CAP. 5
    Indrumarea si coordonarea realizarii productiei vitivinicole

    Art. 42
    In vederea indeplinirii atributiilor legate de orientarea activitatilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru indrumarea si controlul tehnic de specialitate in realizarea productiei vitivinicole se infiinteaza si functioneaza:
    a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
    b) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole;
    c) Oficiul National al Viei si Vinului.
    Art. 43
    (1) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumita in continuare I.S.C.T.V., functioneaza ca directie in cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    (2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice in cadrul directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 44
    Personalul incadrat la I.S.C.T.V. este salarizat conform acelorasi norme si criterii ca si restul personalului incadrat in minister sau la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti.
    Art. 45
    Cheltuielile curente si de capital ale I.S.C.T.V. se finanteaza din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    Art. 46
    I.S.C.T.V. asigura supravegherea aplicarii legii in realizarea productiei de struguri, de vinuri si a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlata, avand urmatoarele atributii:
    a) respectarea legislatiei privind infiintarea si defrisarea plantatiilor viticole, modul de intretinere a acestora si de conservare a amenajarilor de combatere a eroziunii solului la producatorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;
    b) avizarea cererilor intocmite pentru infiintarea si defrisarea plantatiilor viticole pe suprafete mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, in vederea acordarii autorizatiilor de plantare, respectiv de defrisare, de catre directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
    c) colaborarea cu specialistii Inspectiei de Stat pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in scopul aplicarii normelor de producere si comercializare a materialului saditor viticol;
    d) verificarea si controlul modului de aplicare a prevederilor legale privind producerea, in vederea comercializarii, a strugurilor, vinurilor si a celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producator;
    e) respectarea practicilor si a tratamentelor admise in producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor si bauturilor alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta, in vederea comercializarii lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
    f) exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii vinurilor si a celorlalte produse cu denumire de origine, precum si asupra eliberarii documentelor necesare pentru atestarea calitatii produselor respective, inclusiv la comercializare;
    g) executarea de expertize tehnice si analize in domeniul realizarii productiei de struguri, vinuri si alte produse vitivinicole;
    h) exercitarea controlului tehnic in toate fazele producerii bauturilor alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta si asupra eliberarii documentelor necesare pentru atestarea calitatii produselor respective, inclusiv la comercializare;
    i) verificarea activitatii laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in vederea efectuarii de analize si expertize la vinuri si alte bauturi obtinute din must si subproduse vitivinicole pentru consumul intern si pentru export;
    j) executarea in colaborare cu Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole a unor actiuni de control tehnic in legatura cu producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, pentru piata interna si pentru export;
    k) verificarea respectarii prevederilor prezentei legi, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor sau ale altor acte normative in vigoare;
    l) interzicerea, pana la remedierea abaterilor constatate, a functionarii unitatilor care produc, prelucreaza, depoziteaza, transporta sau comercializeaza vinuri, alte produse vitivinicole si bauturi alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta si care nu corespund cerintelor de calitate prevazute de reglementarile in vigoare, precum si folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje si substante de decontaminare necorespunzatoare calitativ;
    m) constatarea vinurilor, a altor produse vitivinicole si bauturilor alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta ca fiind improprii consumului ori necorespunzatoare calitativ; limitarea sau interzicerea utilizarii si comercializarii in alte scopuri ori dispunerea distrugerii lor, in conformitate cu reglementarile in vigoare;
    n) aplicarea sechestrului pe loturile de vinuri, de alte produse vitivinicole si de bauturi alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta, ca fiind necorespunzatoare sub aspect calitativ, pana la clarificarea situatiei lor. Detinatorii produselor sechestrate trebuie sa asigure conditii de pastrare si conservare adecvate, pana la finalizarea situatiei create;
    o) prelevarea probelor din produsele controlate si din alte materiale auxiliare necesare procesului de productie, pentru analizele efectuate in laboratoarele autorizate. Contravaloarea acestor analize se stabileste conform tarifelor de plata folosite de acestea si care se suporta de agentul economic controlat;
    p) pastrarea secretului profesional, pentru a nu divulga unei terte parti datele confidentiale de care a luat cunostinta in timpul controlului;
    r) verificarea, prin sondaj, a corectitudinii intocmirii declaratiilor de stocuri si de recolta, scriptic si faptic, indiferent de declarant, persoana fizica sau juridica;
    s) verificarea licentelor de fabricatie solicitate de persoane fizice sau juridice care produc vin, produse pe baza de must, vin si bauturi alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta, destinate comercializarii;
    s) propunerea retragerii licentei de fabricatie a unitatilor producatoare si de comercializare a produselor mentionate, necorespunzatoare calitativ si contrare legii;
    t) indeplinirea altor atributii stabilite de actele normative in vigoare.
    Art. 47
    Sumele incasate de I.S.C.T.V. din amenzi si din prestari de servicii se varsa in fondul special "Dezvoltarea agriculturii romanesti", constituit potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri proprietate publica si privata a statului cu destinatie agricola si infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, la dispozitia Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, urmand sa fie utilizate pentru actiuni de sprijinire a dezvoltarii si modernizarii productiei vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 48
    (1) Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole, denumit in continuare O.N.D.O.V., se organizeaza si functioneaza ca institutie publica, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu finantare din bugetul de stat aprobat pentru minister si din venituri extrabugetare.
    (2) Modul de organizare si functionare a O.N.D.O.V., precum si structurile sale organizatorice, centrale si teritoriale, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 49
    O.N.D.O.V. indeplineste urmatoarele atributii:
    a) elaborarea normelor tehnice pentru producerea vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, cu consultarea I.S.C.T.V. si a Oficiului National al Viei si Vinului;
    b) intocmirea, impreuna cu Oficiul National al Viei si Vinului, a unor proiecte de ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea denumirilor de origine controlata la vinuri si alte produse vitivinicole;
    c) eliberarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata;
    d) eliberarea autorizatiilor de producator de vinuri si de alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, in baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatiti sa produca astfel de bauturi sau de producatorii de vinuri care realizeaza vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vita de vie care detin astfel de plantatii;
    e) eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata, in baza verificarilor efectuate in legatura cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum si a controlului analitic si organoleptic executat asupra celor pregatite in vederea comercializarii;
    f) analizarea contestatiilor depuse in legatura cu deciziile de retragere a certificatelor mentionate la lit. e);
    g) controlul, impreuna cu I.S.C.T.V., privind modul de respectare si aplicare a prevederilor legale in legatura cu regimul denumirilor de origine controlata pentru produsele mentionate;
    h) retragerea temporara sau definitiva a documentelor de atestare, in cazul in care se constata nerespectarea de catre producatori a prevederilor deciziilor de producere a vinurilor si a altor bauturi cu denumire de origine controlata, sesizand totodata I.S.C.T.V. in vederea constatarii infractiunilor sau a contraventiilor prevazute de lege;
    i) asigurarea, prin intermediul specialistilor imputerniciti, numiti prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, a semnarii documentelor de atestare a calitatii vinurilor si a celorlalte produse vitivinicole cu denumire de origine controlata si a bauturilor alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta;
    j) indeplinirea altor atributii stabilite de actele normative in vigoare.
    Art. 50
    Taxele pentru eliberarea autorizatiei de producator de struguri, vinuri si alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlata si a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de catre detinatorii de plantatii viticole, precum si de producatorii de vinuri din aceasta categorie, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 51
    Sumele incasate de O.N.D.O.V. din amenzi si din prestari de servicii se varsa in fondul special "Dezvoltarea agriculturii romanesti", constituit potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001, la dispozitia Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, urmand sa fie utilizate pentru actiuni de sprijinire a dezvoltarii si modernizarii productiei vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 52
    (1) Oficiul National al Viei si Vinului, denumit in continuare O.N.V.V., functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor ca organism specializat cu caracter tehnico-stiintific, cu personalitate juridica.
    (2) Modul de organizare si functionare a O.N.V.V. se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
    Art. 53
    (1) O.N.V.V. este finantat din venituri extrabugetare si din alocatii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    (2) Veniturile extrabugetare ale O.N.V.V. se realizeaza prin:
    a) cotizatii ale membrilor sai;
    b) sponsorizari;
    c) donatii;
    d) prestari de servicii.
    (3) Veniturile extrabugetare, completate cu alocatiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru O.N.V.V., se utilizeaza pentru sustinerea activitatii secretariatului permanent, achitarea cotizatiei Romaniei de membru al Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, denumita in continuare O.I.V., pentru abonamente la publicatiile straine de specialitate, participarea specialistilor romani la manifestarile organizate de O.I.V., organizarea de actiuni cu caracter tehnico-stiintific si alte actiuni de interes national in domeniu, aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    Art. 54
    (1) O.N.V.V. este constituit din cei mai reputati specialisti din domeniul vitivinicol, din cercetare, invatamant si productie, alesi in adunarea generala.
    (2) Adunarea generala alege comitetul executiv, secretariatul permanent si adopta statutul acestui organism. Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor se aproba statutul si componenta O.N.V.V., ale comitetului executiv si ale secretariatului permanent.
    Art. 55
    O.N.V.V. indeplineste urmatoarele atributii:
    a) fundamentarea, pe baza de studii si analize, a strategiei pe care Romania o dezvolta in domeniul viticulturii si vinificatiei si participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfasurare a activitatii din acest sector, in concordanta cu interesele economiei si ale producatorilor, precum si cu reglementarile internationale;
    b) avizarea lucrarilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de vita de vie, stabilirea tipurilor de vin si a altor produse pe baza de must si vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine controlata, precum si a altor lucrari privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;
    c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea conditiilor de cultura a vitei de vie si de producere a vinurilor si a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlata;
    d) initierea si sprijinirea unor actiuni de propaganda vitivinicola, a unor manifestari nationale si internationale de profil, precum si asigurarea legaturii Romaniei cu organismele internationale de specialitate.

    CAP. 6
    Sanctiuni

    Art. 56
    Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
    Art. 57
    Constituie infractiuni urmatoarele fapte:
    a) defrisarea viilor nobile in suprafata mai mare de 0,1 ha de agent economic sau de familie, fara autorizatie, se pedepseste potrivit art. 217 din Codul penal;
    b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a bauturilor pe baza de must, vin, distilat si subproduse vinicole, conform art. 19 si art. 26 alin. (4), precum si vanzarea acestora, cunoscand ca sunt falsificate sau substituite, se pedepsesc potrivit art. 297 si 313 din Codul penal.
    Art. 58
    (1) Pentru prejudicii cauzate prin savarsirea faptelor prevazute la art. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despagubiri, potrivit dreptului comun.
    (2) In cazul savarsirii faptelor prevazute la art. 57 lit. b) se aplica si masura confiscarii intregii cantitati fraudate.
    Art. 59
    Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
    a) infiintarea de plantatii de vii in suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fara autorizatie de plantare eliberata de directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) si (2);
    b) infiintarea de plantatii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceasta limita a celor existente cu alte soiuri decat cele recomandate si autorizate, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);
    c) incalcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct producatori in arealele viticole sau in extravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole;
    d) producerea vinurilor cu denumire de origine in afara arealului delimitat, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 23 alin. (2) si (3);
    e) punerea in consum si comercializarea unor vinuri si a altor produse obtinute din must, vin si distilat de vin, care nu corespund caracteristicilor calitative si de compozitie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi si prin standardele in vigoare, potrivit art. 25 si art. 26 alin. (1) si (2);
    f) folosirea unor denumiri de origine in comercializarea vinurilor si a altor produse vinicole, fara indeplinirea conditiilor stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) - (3);
    g) producerea, in vederea comercializarii, a vinurilor, a vinurilor speciale, a romaniacurilor, a altor bauturi pe baza de must si vin, precum si a otetului din vin, fara licenta de fabricatie, eliberata potrivit prevederilor art. 31;
    h) nerespectarea de catre producatorii si comerciantii de produse in vrac a normelor de evidenta a acestora, potrivit art. 33;
    i) importul si exportul de vinuri si de alte produse vinicole in alte conditii decat cele prevazute la art. 34 alin. (1) - (4);
    j) punerea in consum a vinurilor si bauturilor pe baza de must, vin si distilat de vin sub forma imbuteliata, fara respectarea prevederilor art. 36;
    k) producerea, in vederea comercializarii, a bauturilor alcoolice distilate cu indicatie geografica recunoscuta, care nu corespund normelor tehnice in vigoare;
    l) folosirea de substante aromatizante naturale pentru producerea vinurilor speciale, altele decat cele enuntate la art. 18 lit. c). In caz de recidiva se retrage licenta de fabricatie;
    m) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativa la boli, obtinuti prin incrucisari complexe intre soiuri Vitis vinifera si soiuri apartinand altor specii ale genului Vitis, in alte conditii decat cele prevazute la art. 12 alin. (3).
    Art. 60
    (1) Contraventiile prevazute la art. 59 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) cu amenda de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei, cele prevazute la lit. b) si h);
    b) cu amenda de la 20.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele prevazute la lit. a), f), g), i), j) si m);
    c) cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevazute la lit. c);
    d) cu amenda de la 200.000.000 lei la 250.000.000 lei, cele prevazute la lit. d), e), k) si l), precum si confiscarea cantitatii fraudate.
    (2) Amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice.
    Art. 61
    Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege se fac prin proces-verbal incheiat de persoane special imputernicite de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, fiecare in raport cu atributiile ce le revin prin actul propriu de organizare si functionare.
    Art. 62
    Contraventiilor prevazute la art. 59 le sunt aplicabile si dispozitiile legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

    CAP. 7
    Dispozitii finale

    Art. 63
    (1) Conditiile de delimitare teritoriala a arealelor viticole, cele privind normele de infiintare, intretinere si defrisare a plantatiilor viticole, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile si produsele pe baza de must, vin si distilat de vin si subproduse vinicole proprii consumului uman direct, conditiile de atribuire a denumirii de origine controlata si cele privind obtinerea vinurilor din aceasta categorie, practicile si tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenta si atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum si alte masuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sanatatii si Familiei si al Ministerului Integrarii Europene.
    (2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va emite in termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.
    Art. 64
    Efectuarea recensamantului patrimoniului viticol se aproba prin hotarare a Guvernului.
    Art. 65
    Se excepteaza de la prevederile art. 11, 12, 17, 25 si 26 suprafetele de vii si loturile de struguri, precum si bauturile folosite in interes experimental sau didactic de catre unitatile de cercetare, invatamant, de incercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
    Art. 66
    Obiectiunile, contestatiile si plangerile formulate la actele de control se solutioneaza conform dispozitiilor legale privind solutionarea obiectiunilor, contestatiilor si plangerilor asupra sumelor constatate si aplicate prin actele de control ale organelor Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    Art. 67
    (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea viei si vinului nr. 67/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 34/2000, precum si orice alte dispozitii contrare.
    Art. 68
    Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezenta lege.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

                        p. PRESEDINTELE SENATUI,
                               PAUL PACURARU

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 9 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

                     PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                               VALER DORNEANU

    ANEXA 1

                                 PRODUSELE
obtinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor si subproduselor vitivinicole

    1. Strugurii proaspeti
    2. Mustul de struguri
    3. Mustul taiat
    4. Mustul de struguri concentrat
    5. Mustul de struguri concentrat rectificat
    6. Sucul de struguri
    7. Sucul de struguri concentrat
    8. Mistelul
    9. Mustul de struguri partial fermentat
   10. Tulburelul
   11. Vinul
   12. Vinul brut
   13. Vinul spumant
   14. Vinul spumos
   15. Vinul Muscat spumant
   16. Vinul petiant
   17. Vinul perlant
   18. Bautura spumanta slab alcoolica din struguri
   19. Vinul special aromatizat
   20. Vinul pelin
   21. Vinul licoros
   22. Vinul alcoolizat
   23. Alcoolul etilic de origine viticola
   24. Distilatul de vin
   25. Romaniacul
   26. Rachiul de vin
   27. Tescovina de struguri
   28. Distilatul de tescovina
   29. Rachiul de tescovina
   30. Drojdia de vin
   31. Distilatul de drojdie
   32. Rachiul de drojdie
   33. Spuma de drojdie
   34. Otetul din vin
   35. Pichetul.

    ANEXA 2

                             DEFINITIILE
produselor obtinute din struguri, musturi, vinuri si subproduse vitivinicole si termenii utilizati pentru desemnarea lor

    1. Strugurii proaspeti sunt fructele vitei de vie, folosite ca atare ori ca materie prima in vinificatie, recoltate la maturitatea tehnologica, sau de consum ori intr-un anumit stadiu de supramaturare, care dupa zdrobire sau presare cu mijloace obisnuite pot intra spontan in fermentatie alcoolica.
    2. Mustul de struguri este produsul lichid obtinut, prin scurgere libera sau prin procedee fizice, din struguri proaspeti. Se admite ca mustul sa aiba un continut in alcool dobandit de cel mult 1% in volume.
    3. Mustul taiat este mustul oprit sa intre in fermentatie alcoolica, prin aplicarea unui procedeu autorizat; continutul sau in alcool nu depaseste 1% in volume.
    4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obtinut prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct. El se obtine din struguri de vin cu o concentratie in zahar de cel putin 145 g/l, are un continut in zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20 grade C de minimum 50,9% si poate avea un continut in alcool dobandit de maximum 1% in volume.
    5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obtinut prin deshidratarea partiala a mustului proaspat sau a mustului taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare si de eliminare a altor compusi decat zaharul. El se obtine din struguri de vin cu o concentratie in zahar de cel putin 145 g/l, are un continut in zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20 grade C de minimum 61,7% si poate avea un continut in alcool dobandit de maximum 1% in volume.
    6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, obtinut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri sa aiba un continut in alcool dobandit de cel mult 1% in volume.
    7. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obtinut prin deshidratarea partiala a sucului de struguri prin folosirea unei metode autorizate, alta decat cea de incalzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20 grade C sa nu fie mai mic de 50,9% . Se admite ca sucul de struguri concentrat sa aiba un continut in alcool dobandit de cel mult 1% in volume.
    8. Mistelul este produsul obtinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat in fermentatie. El poate avea o tarie alcoolica dobandita cuprinsa intre 12% si 15% in volume, iar mustul folosit pentru obtinerea sa trebuie sa aiba un continut in zahar de cel putin 145 g/l. Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticola, cu taria alcoolica de cel putin 95% in volume, sau cu distilat de vin cu tarie alcoolica cuprinsa intre 52% si 86% in volume. Mistelul este utilizat, in principal, ca materie prima pentru prepararea de vinuri speciale.
    9. Mustul de struguri partial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, avand o tarie alcoolica dobandita mai mare de 1% in volume, dar mai mica de trei cincimi din taria sa alcoolica totala. Totodata, in cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a caror tarie alcoolica dobandita este mai mica de trei cincimi din taria lor alcoolica totala, dar nu mai putin de 5,5% in volume, nu sunt considerate musturi partial fermentate.
    10. Tulburelul este vinul in curs de desavarsire a fermentatiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tarie alcoolica totala de minimum 8,5% in volume. El poate fi pus in consum pana la sfarsitul anului de recolta.
    11. Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri. Taria alcoolica dobandita a vinului nu poate fi mai mica de 8,5% in volume.
    12. Vinul brut este vinul cu fermentatia alcoolica incheiata inaintea separarii sale de drojdie.
    13. Vinul spumant este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine exclusiv endogena, obtinut prin fermentarea secundara a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeti care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 grade C.
    14. Vinul spumos este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine total sau partial exogena, obtinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 grade C.
    15. Vinul Muscat spumant este bautura efervescenta provenita din must de struguri cu aroma de tip Muscat, al carui continut in zahar este de minimum 180 g/l. El are un continut in dioxid de carbon de origine endogena, rezultat in urma fermentarii mustului in rezervoare, dezvoltand in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 grade C. Vinul Muscat spumant are o tarie alcoolica dobandita de minimum 6% in volume.
    16. Vinul petiant este produsul cu continut in dioxid de carbon de origine endogena, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari la temperatura de 20 grade C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% in volume si tarie alcoolica totala de minimum 9% in volume.
    17. Vinul perlant este produsul cu un continut in dioxid de carbon de origine total sau partial exogena, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa intre 1 si 2,5 bari la temperatura de 20 grade C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% in volume si tarie alcoolica totala de minimum 9% in volume.
    18. Bautura spumanta slab alcoolica din struguri este produsul cu tarie alcoolica dobandita de maximum 3% in volume si continut in zahar de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogena, rezultat in urma fermentarii mustului in rezervoare, care dezvolta in sticlele in care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20 grade C.
    19. Vinul aromatizat este produsul obtinut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri partial fermentat si/sau mistel, must concentrat, zaharoza, substante aromatizante extrase din plante admise de legislatia in vigoare, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proportia vinului utilizat trebuie sa fie de cel putin 75% din produsul finit. Taria alcoolica dobandita este de 14,5% - 22% in volume, iar taria alcoolica totala este de cel putin 17,5% in volume.
    20. Vinul pelin este produsul obtinut din mustul fermentat in prezenta pelinului sau a unor plante in randul carora predomina pelinul, eventual si a unor fructe, precum si din vin in care s-a adaugat extract alcoolic din aceleasi plante si fructe, cu sau fara folosirea indulcitorilor autorizati: must taiat, must concentrat sau zaharoza.
    21. Vinul licoros este produsul ce poate fi obtinut din must sau vin, precum si din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu taria alcoolica cuprinsa intre 52% si 86% in volume, alcool de origine viticola sau alcool alimentar rectificat, cu taria alcoolica de minimum 96% in volume, mistel, folosite separat sau in amestec. Strugurii folositi ca materie prima pentru producerea vinurilor licoroase trebuie sa aiba, la cules, un continut in zahar de minimum 204 g/l. Taria alcoolica dobandita a vinurilor licoroase este cuprinsa intre 15% si 22% in volume, iar continutul lor in zaharuri este de minimum 80 g/l. O parte a tariei alcoolice dobandite a produsului finit, care nu poate fi mai mica de 4% in volume, trebuie sa provina din fermentarea partiala sau totala a zaharului initial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate.
    22. Vinul alcoolizat este produsul obtinut din vin sec cu adaos de distilat de vin cu o tarie alcoolica dobandita de maximum 86% in volume. El prezinta o tarie alcoolica dobandita cuprinsa intre 18% si 24% in volume si o aciditate volatila de maximum 1,5 g/l exprimata in acid acetic.
    23. Alcoolul etilic de origine viticola este produsul obtinut exclusiv prin distilare si rectificare, pornind de la vin, pichet, distilat de vin, tescovina de struguri, distilat de tescovina si drojdie de vin. Concentratia alcoolica minima este de 95,5% in volume.
    24. Distilatul de vin este produsul obtinut exclusiv prin distilare la maximum 86% in volume a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin redistilare la maximum 86% in volume a distilatului de vin.
    25. Romaniacul este bautura alcoolica distilata obtinuta exclusiv din distilatul de vin, invechit minimum 12 luni in contact cu lemnul de stejar, in producerea caruia s-au folosit tratamente si practici autorizate si la care taria alcoolica minima de comercializare este de 36% in volume. Categoriile de calitate sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
    26. Rachiul de vin este bautura alcoolica obtinuta din distilat de vin, invechit prin punerea in contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni si cu adaos de bonificatori autorizati sau neinvechit, cu sau fara adaos de bonificatori. Diluarea distilatului de vin se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentratia alcoolica minima este de 37,5% in volume.
    27. Tescovina de struguri reprezinta totalitatea partilor vegetale componente ale strugurilor folositi la obtinerea mustului sau a vinului prin procesul de presare. Aceasta poate fi nefermentata sau in diferite stadii de fermentatie alcoolica.
    28. Distilatul de tescovina este produsul obtinut prin distilarea tescovinei fermentate, utilizandu-se antrenarea directa cu vapori, sau prin adaosul de apa peste tescovina, precum si prin redistilarea unui distilat de tescovina cu concentratia alcoolica mai scazuta, care in urma redistilarii trebuie sa aiba concentratia alcoolica de maximum 86% in volume.
    29. Rachiul de tescovina este bautura alcoolica obtinuta din distilat de tescovina neinvechit sau invechit in vase de lemn de stejar minimum 6 luni. La punerea in consum diluarea se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentratia alcoolica minima a produsului este de 37,5% in volume.
    30. Drojdia de vin este depozitul format in recipiente in urma fermentarii mustului, stocarii vinului sau a mustului si a aplicarii de tratamente autorizate asupra musturilor si vinurilor, precum si cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.
    31. Distilatul de drojdie este produsul obtinut prin distilarea drojdiei de vin sau redistilarea unui distilat de drojdie la maximum 86% in volume.
    32. Rachiul de drojdie este bautura alcoolica obtinuta din distilatul de drojdie, neinvechit sau invechit in contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni, la care se permite utilizarea de bonificatori autorizati, iar taria alcoolica minima este de 37,5% in volume.
    33. Spuma de drojdie este bautura alcoolica distilata obtinuta din drojdia de vin care a fost supusa unui proces de distilare si redistilare la maximum 86% in volume cu ajutorul unor instalatii speciale care permit separarea fractiilor "frunte" si "coada", iar concentratia alcoolica minima a produsului finit rezultat in urma diluarii cu apa dedurizata, cu duritatea totala de maximum 3 grade germane, este de 37,5% in volume. Maturarea distilatului pentru obtinerea spumei de drojdie se face in vase de lemn de stejar pe durata a minimum 3 luni.
    34. Otetul de vin este produsul obtinut prin fermentarea acetica a vinului sau a amestecului fermentabil, in care vinul intervine in proportie de minimum 70% in volume. Aciditatea totala a otetului din vin este de minimum 60 g/l, exprimata in acid acetic.
    35. Pichetul este produsul obtinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fara adaos de zahar. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticola sau poate intra in amestecul fermentabil folosit la prepararea otetului, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman.
    36. Taria alcoolica dobandita, in volume, reprezinta numarul de volume in alcool pur continut in 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20 grade C.
    37. Taria alcoolica potentiala, in volume, reprezinta numarul de volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totala a zaharurilor prezente in produs, continut in 100 de volume din produsul considerat, determinat la temperatura de 20 grade C.
    38. Taria alcoolica totala este suma tariei alcoolice dobandite si potentiale.
    39. Taria alcoolica naturala este taria alcoolica totala a produsului considerat inaintea oricarei imbogatiri.
    40. Gradul de duritate german (grad dH) este egal cu 10 miligrame oxid de calciu la un litru de apa.

    ANEXA 3

                              DEFINITII
            ale arealului viticol si ale grupelor de soluri

    1. Arealul viticol reprezinta aria geografica a culturii vitei de vie, in care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole si plaiurile viticole.
    2. Zona viticola este arealul de mare intindere care grupeaza mai multe podgorii facand parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin conditiile sale climatice determinate pentru potentialul calitativ al strugurilor si vinurilor.
    3. Regiunea viticola cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin conditii naturale de clima si de relief relativ asemanatoare, precum si prin directii de productie si sortimente apropiate.
    4. Podgoria este o unitate teritoriala naturala si traditionala, caracterizata prin conditii specifice de clima, sol si relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultura si procedeele de vinificare folosite, care, in ansamblu, conduc la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri specifice.
    5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantatiile viticole din una sau mai multe localitati, care face sau nu face parte integranta dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritoriala caracterizata prin factori specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol cuprinde o suprafata mai mica decat podgoria.
    6. Plaiul viticol este teritoriul restrans din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile de vita de vie situate pe aceeasi forma de relief. Factorii naturali, precum si conditiile de cultura si de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemanatoare pe intreaga suprafata cultivata cu vita de vie, determinand obtinerea unor produse cu insusiri de calitate specifice.
    7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifica cel mai bine conditiile de mediu si isi pun in valoare, in cel mai inalt grad, potentialul calitativ si productiv in arealele in care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precadere la extinderea in plantatii.
    8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin insusirile lor biologice si tehnologice, isi pun in valoare potentialul calitativ si cantitativ, sub potentialul soiurilor recomandate, in conditiile arealului lor de cultura. Soiurile autorizate pot fi extinse in mod complementar, alaturi de cele recomandate.
    9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate in cultura, dar care se comporta mai putin satisfacator sau nesatisfacator in conditiile arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate in noile plantatii din podgoria sau centrul viticol in care au o comportare mediocra sau slaba. Din aceasta categorie fac parte atat soiurile care apartin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cat si hibrizii interspecifici.
    10. Soiurile interzise sunt cele care, prin insusirile lor biologice sau tehnologice, influenteaza in mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Din aceasta categorie fac parte hibrizii direct producatori, denumiti HDP. Lista cuprinzand soiurile interzise se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.

    ANEXA 4

                            DEFINITIILE
dreptului de plantare, dreptului de plantatie noua, dreptului de replantare si dreptului de plantare pe o rezerva de teren

    1. Prin drept de plantare se intelege dreptul de infiintare a unei plantatii viticole in cadrul urmatoarelor 3 situatii:
    a) dreptul de plantatie noua;
    b) dreptul de replantare;
    c) dreptul de plantare pe o rezerva de teren.
    2. Dreptul de plantatie noua este dreptul de a infiinta o plantatie viticola, care se acorda in cadrul masurilor de comasare sau de expropriere pentru utilitati publice, pentru experimentari viticole, pentru plantatii-mama furnizoare de coarde-altoi sau portaltoi ori pentru suprafetele destinate exclusiv consumului familial.
    3. Dreptul de replantare reprezinta dreptul de reinfiintare a unei plantatii viticole pe o suprafata echivalenta in cultura pura cu cea a vitelor care au fost sau trebuie sa fie defrisate.
    4. Dreptul de plantare pe o rezerva de teren este dreptul de infiintare a unei plantatii viticole care se obtine in cazul neutilizarii in perioada admisa a drepturilor de plantatie noua sau de replantare.
    5. Supraaltoirea reprezinta altoirea unei vite de vie care a facut deja obiectul unei altoiri, in scopul reconversiunii sau reintregirii plantatiei viticole. Soiul altoi folosit trebuie sa fie din aceeasi directie de productie cu cel pe care se face supraaltoirea.