LEGE    din 2/14 iulie 1864

Legea electorala

ACT EMIS DE: ALEXANDRU IOAN CUZA, DOMNUL PRINCIPATELOR UNITE ROMANE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 145 din 3/15 iulie 1864

    Art. 1
    Alegerea deputatilor la Adunarea Electiva a Romaniei se face cu doua grade. Alegatorii sunt sau primari sau directi.
    Art. 2
    Sunt alegatori primari toti Romanii, care prin Legea comunala sunt alegatorii Consiliilor Comunale, cu exceptia de la art. 22, lit b. din acea lege.
    Acei ce platesc o dare catre Stat de lei 48 sunt alegatori in comunele rurale.
    Acei ce platesc o dare de lei 80 sau de lei 110, precum si patentarii pina la a cincea clasa inclusiv, intrucat au rezidenta lor in orase, sunt alegatori in comunele urbane.
    Art. 3
    Pot fi alegatori directi, fie in orase fie in sate, toti Romanii nascuti sau avand naturalizatiunea cea mare, care vor avea un venit de una suta galbeni si de orice natura. Acest venit se va putea dovedi prin biletele de plata impozitului, (patru galbeni) si prin orice alt chip indestulator. Numai salariul privat sau platit de catre Stat pentru functiuni publice, nu va fi cuprins in estimatiunea venitului.
    Pe langa plata contributiilor aratate mai sus, alegatorii de ambele grade vor trebui a avea varsta de 25 ani impliniti.
    Au dreptul de a fi alesi ca alegatori directi si fara a justifica venitul de una suta galbeni sau contributia de patru galbeni, (daca vor intruni celelalte conditii cerute) preotii parohiilor, profesorii academiilor si ai colegiilor, doctorii si licentiatii diferitelor facultati, avocatii, inginerii si arhitectii, toti acestia avand diplome liberate sau recunoscute de Guvern, institutorii primari ai scolilor publice, precum si capii institutiilor private de instructiune recunoscute de Guvern.
    Pot asemenea fi alesi alegatori directi si functionarii civili si militari, retrasi din serviciu, care vor justifica ca primesc o pensiune anuala de 3000 lei cel putin.
    Nimeni nu poate fi ales alegator direct decat in orasul si plasa unde isi are domiciliul real.
    Art. 4
    Nu vor putea fi alegatori primari nici directi:
    I. Persoanele supuse vreunei protectiuni straine.
    II. Servitorii care primesc simbrie.
    III. Interdictii.
    IV. Falitii nereabilitati.
    V. Acei ce vor fi fost osinditi la pedepse aflictive si infamante sau numai infamante.
    Art. 5
    Listele alegatorilor primari se pregatesc pe fiecare an prin ingrijirea autoritatilor comunale, pe baza ultimelor roluri de contributii. Aceste liste provizorii se afiseaza in cea dintai duminica a lunii ianuarie in fiecare comuna.
    Art. 6
    Reclamatiile se vor adresa Prefectului in cele dintai trei saptamani de la data afisarii.
    Dupa ce Prefectul va fi hotarat asupra tuturor reclamatiilor ivite, el incheie listele definitive si le publica negresit pina la cea dintai duminica a lunii februarie.
    Art. 7
    In cele trei saptamani ce urmeaza, nemultumitii vor putea apela in contra hotararilor Prefectului la Tribunalul districtului, iar in contra hotararilor Tribunalului la Curtea de Casatie, pina in 30 zile dupa primirea hotararii Tribunalului.
    Tribunalul si Curtea de Casatie statueaza de urgenta.
    Orice persoana admisa in listele electorale poate reclama inscrierea sau stergerea oricarui individ omis sau nedrept inscris in lista colegiului din care el insusi face parte.
    Art. 8
    Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea generala, fara deosebire in toata Romania, trebuie:
    I. A fi Roman nascut sau a fi dobandit naturalizatiunea cea mare.
    II. A avea varsta de 30 ani impliniti.
    III. A fi alegator si a avea un cens de eligibilitate. Un venit de doua sute galbeni formeaza provizoriu acest cens. Acest venit poate fi de orice natura; el se poate constata prin biletele de plata contributiilor, sau si prin orice alt chip.
    Pot fi alesi deputati, si fara a justifica vreun cens, toti Romanii care au exercitat functiuni mari in serviciul Statului, ofiterii superiori ai armatei ce nu sunt in serviciul activ, profesoratul si profesiunile liberale corespunzatoare.
    Art. 9
    Fiecare comuna, numarand pina la 50 alegatori primari, numeste cate un alegator direct; comunele de la 50 pina la 100 de alegatori, numesc cate doi asemenea alegatori si asa mai departe, cate unul mai mult pentru fiecare cincizeci de alegatori primari.
    Comunele care au mai putin de 50 alegatori primari, se intrunesc pentru alegere cu comuna cea mai apropiata, spre a forma cu ea un singur colegiu.
    Dupa proportia de mai sus administratia va imparti comunele mai impoporate in circumscriptii electorale, care vor alege cate un alegator direct de fiecare 50 alegatori primari.
    Art. 10
    Domiciliul politic al fiecarui Roman, este in circumscriptia electorala unde isi are domiciliul real; cu toate acestea, el il va putea transfera in oricare alta circumscriptie unde ar plati o contributie directa, sub conditiune numai a-si face declaratia sa, cu sase luni inaintea formarii listelor electorale, atat la Prefectura districtului in care se afla al sau domiciliu politic actual, cat si la aceea unde voieste a-l muta.
    Persoanele chemate la functiuni inamovibile vor putea exercita dreptul lor de alegatori in circumscriptiile electorale unde-si indeplinesc functiunile.
    Art. 11
    Listele alegatorilor primari sunt permanente in tot cursul anului.
    Alegatorii directi se aleg din nou de cate ori se vor convoca colegiile pentru alegerile generale sau partiale ale deputatilor.
    Art. 12
    Deosebirea colegiilor este desfiintata, cu singura deosebire a impartirii lor in colegii de orase si colegii de judete. Cele dintai se formeaza de acei ce au drepturi de alegatori in comunele urbane; cele de al doilea se formeaza de acei ce au drepturi de alegatori, in comunele rurale (Art. 2 din aceasta lege).
    In orasele unde nu vor fi o suta alegatori directi, se vor adauga alegatori directi din comunele rurale cele mai apropiate si care asa se vor dezlipi din colegiul de judet.
    Toti alegatorii directi de judete se intrunesc intr-un singur colegiu la rezidenta Prefecturii. Colegiile acestor alegatori, ce ar trece peste trei sute alegatori, se vor subimparti de catre prefect in sectiuni, din care fiecare nu poate cuprinde mai putin de 100 alegatori, si se formeaza de catre trimisii comunelor celor mai vecine una de alta. Se va insemna fiecarei sectiuni un local deosebit si fiecareia un numar de ordine. Cea dintai este pururea asezata in casa Prefecturii.
    Fiecare sectiune conlucreaza de-a dreptul la numirea deputatilor pe care colegiul intreg urmeaza a-i alege.
    In judetele (de exemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va gasi numarul de una suta alegatori directi, colegiul se va putea indeplini prin alegatori directi alesi dintre membrii autoritatilor comunale.
    Art. 13
    Numarul deputatilor ce urmeaza a se alege, se calculeaza dupa populatia oraselor si a judetelor. Provizoriu alaturata tabela arata numarul deputatilor ce urmeaza a se alege in fiecare oras si judet.
    Art. 14
    Colegiile alegatorilor se vor convoca de catre puterea executiva cu trei saptamani cel putin inaintea zilei hotarate pentru alegerea deputatilor.
    Art. 15
    Alegerea alegatorilor directi se face prin vot pe fata; alegerea deputatilor se face prin scrutin secret.
    Art. 16
    Presedintii, Secretarii si Scrutatorii colegiilor se aleg de catre alegatori si din sanul lor. Colegiul nu se poate ocupa de alta decat numai de alegerile pentru care este convocata. Orice cuvant, orice discutie sau deliberatiune politica, sunt cu totul oprite.
    Presedintele are singur politia Adunarii alegatorilor. Nimeni nu poate intra in armata. Nici o putere armata nu poate fi pusa in localul alegerilor sau in jurul sau.
    In caz de neoranduiala presedintele poate cere ajutorul puterii armate. Autoritatile civile si militare, cele mai apropiate, sunt datoare a urma cererilor sale in ceea ce priveste alegerile.
    Daca in localul alegerilor, unul sau mai multi asistenti ar da semne publice de descuviintare sau ar starni tulburari in orice mod, presedintele ii va chema la ordine; daca ei vor persista, se va face mentiune in procesul-verbal, si pe infatisarea acestei dovezi, vinovatii se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 pina la 20 galbeni sau cu inchisoare de la 3 zile pina la o luna.
    In caz de neoranduiala grava, presedintele ridica sedinta pe o ora; daca la redeschidere neoranduiala tot ar predomina, el o amana pe a doua zi.
    Art. 17
    Presedintele face cunoscut Adunarii numarul persoanelor de ales.
    Art. 18
    Fiecare alegator, chemat la randul sau, depune biletul sau scris pe hartie alba si inchis intr-o cutie cu doua incuietori ale caror chei se pastreaza una de catre presedinte si alta de catre cel mai batran dintre secretari.
    Alegatorii ce nu vor putea scrie singuri biletul lor, pot chema in ajutor pe oricare din alegatorii prezenti.
    Art. 19
    Dupa ce au fost chemati toti alegatorii succesiv, dupa ordinea alfabetica, se mai face o ultima chemare acelor care poate au lipsit din sala, iar scrutinul ramane deschis pina la 4 ore seara. Pentru asigurarea voturilor se vor pune pecetile mai multor dintre alegatori si vor putea chiar ramane in sala pentru paza urnei.
    Art. 20
    La redeschiderea urnei, fiecare bilet se desface inaintea publicului; numele iesit se scrie de catre fiecare secretar pe o lista, si rezultatul general se proclama de catre presedinte.
    Art. 21
    Biletele care cuprind nume neintelese, sau semne de orice natura, care ar presupune o prealabila intelegere, sunt nule.
    Art. 22
    Nimeni nu este ales la intaiul scrutin, daca nu intruneste cel putin jumatate si unul din voturile exprimate si valabile (majoritate absoluta).
    Pentru candidatii care n-ar fi dobandit majoritate absoluta a voturilor, se va proceda la un al doilea scrutin, si acei care la acesta vor avea cele mai multe voturi, fie chiar mai putin decat jumatate si unul a sumei voturilor (majoritate relativa), sunt alesi.
    In caz de paritate a voturilor, soarta decide.
    Art. 23
    Operatiunile alegerilor se verifica de catre Adunarea electiva, care singura hotaraste asupra validitatii lor.
    Cat pentru contestatiile privitoare la capacitatea electorala, ele sunt de competenta exclusiva a tribunalului respectiv, si in caz de casare a hotararii, de competenta tribunalului insemnat de Curtea de Casatie.
    Art. 24
    Deputatul ales in mai multe colegii, este dator a declara optiunea sa Adunarii generale pina in 8 zile dupa verificarea titlurilor. De nu va fi declarat optiunea in acelasi termen, Adunarea decide prin sorti, pe care colegiu reprezinta deputatul in chestiune.
    Art. 25
    In caz de vacante prin optiune, moarte, demisie sau altminterea, colegiul electoral care urmeaza a indeplini vacanta, se va intruni in termen de o luna.
    Art. 26
    Mandatul de deputat este necompatibil cu functiunile de ministri, de membri ai Curtii de Casatie, de procuror pe langa curti si tribunale, de directori si sefi de sectiune la diferite ministere si prefecturi; de prefect si de subprefect, de sef si de comisar de politie precum si de militari in serviciul activ.
    Presedintele si membrii tribunalelor nu pot fi alesi deputati in districtul jurisdictiei lor.
    Deputatul care ar primi o functiune publica salariata sau o inaintare, se socoteste demisionat si supus realegerii mai inainte de a mai putea exersa mandatul sau.
    Deputatul care, in cursul mandatului sau, ar pierde una sau mai multe din insusirile prescrise pentru eligibilitate, inceteaza indata de a mai face parte din Adunarea generala.
    Art. 27
    In timpul intrunirii Adunarii elective, ea singura are dreptul de a primi demisia membrilor sai. Iar in intervalul sesiunilor si in timpul vacantelor, demisiile se notifica Ministerului din Intru.
    Art. 28
    Oricine a mijlocit inscrierea sa in listele alegatorilor sub un nume, sau pe temeiul unor insusiri false, sau a tainuit, cerand inscrierea sa, vreo necapacitate, prevazuta de lege, sau a reclamat si a dobandit inscrierea sa pe doua sau mai multe liste, se va pedepsi cu inchisoare de la 15 zile pina la 3 luni, sau cu o globire de la 15 pina la 100 galbeni; daca va fi si luat parte la vot, inchisoarea va fi de la o luna pina la sase luni, sau globirea de la 30 pina la 200 galbeni.
    Art. 29
    Oricine, fiind insarcinat la un scrutin cu primirea, numararea sau desfacerea biletelor cuprinzand sufragiile alegatorilor, se va dovedi ca a falsificat, sustras, adaugat sau prefacut biletele, se va pedepsi cu inchisoare de la sase luni pina la 2 ani, sau cu o globire de la 100 la 300 galbeni.
    Art. 30
    Daca prin vuiete sau demonstratii amenintatoare in localul alegerilor sau in jurul sau, s-ar fi atins sau s-ar fi incercat a se atinge exercitiul dreptului electoral si libertatea votului, vinovatii se vor pedepsi cu inchisoare de la o luna pina la un an, sau cu globire de la 30 pina la 200 galbeni.
    Daca vinovatii vor fi purtat arme, sau daca scrutinul s-ar fi violat, pedeapsa va fi inchisoarea de la un an pina la cinci. Inchisoarea va fi de la cinci ani pina la zece, daca crima s-a comis in urmarea unui plan complotat pentru a se executa ori in toata tara, ori intr-una sau mai multe circumscriptii electorale.
    Art. 31
    Osindirile hotarate in puterea articolelor precedente 28, 29 si 30, trag dupa sine interdictia dreptului de alegator si de eligibil. Aceasta interdictie se va pronunta tot prin acea sentinta, pe timp de cinci ani cel putin si pina la 10 ani cel mult.
    Art. 32
    Oricine se va dovedi ca a cumparat sau a vandut un sufragiu, cu orice pret ar fi, se va pedepsi cu interdictia dreptului de a vota si de a fi eligibil, precum si cu aceea a dreptului de a putea ocupa o functiune sau serviciu public, pe timp de 5 ani cel putin pina la 10 ani cel mult.
    Vanzatorul si cumparatorul sufragiului, se vor osindi totodata, fiecare la o globire indoita a valorii lucrurilor primite sau fagaduite.
    Art. 33
    In lipsa initiativei Ministerului Public, zece alegatori intruniti au dreptul de a intenta un proces oricarei persoane acuzate de delictele mentionate in art. 28, 29, 30 si 32.
    Art. 34
    In cat priveste aceste delicte, atat prigonirea civila cat si aceea a Ministerului Public, sunt prescrise (paragrafisite) in doua luni dupa proclamarea rezultatului alegerii.
    Art. 35
    Osindirea ce s-ar pronunta nu poate in nici un caz sa aiba de efect anularea unei alegeri a carei validitate s-ar fi recunoscut de Adunarea generala.
    Art. 36
    Nici un membru al Adunarii elective, pe cat va tine sesiunea, nu va putea fi arestat nici tras in judecata penala, afara numai in caz de vina veghiata, decat dupa ce Adunarea va fi autorizat prigonirea.

    Dispozitii tranzitorii

    Pentru prima aplicare a legii de fata, se va putea deroga datelor fixate in ea, observandu-se insa nestramutat termenele succesive, statornicite pentru publicatiune, apel, notificari si convocari.
    Facem cunoscut si ordonam ca cele de fata, investite cu sigiliul Statului si trecute in Monitorul Oficial, sa fie adresate Curtilor, Tribunalelor si autoritatilor administrative ca sa le inscrie in registrele lor, sa le observe si sa faca a se observa, si Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justitiei este insarcinat a priveghea publicarea lor.
    Dat in Bucuresti, la 2/14 iulie anul 1864.

                              ALECSANDRU IOAN

    NOTA:
    Prin Decretul nr. 514 din 2 mai 1864, publicat in "Monitorul-Jurnal Oficial al Principatelor-Unite-Romane" nr. 99 din 4/16 mai 1864, Alexandru Ioan I, Domnul Principatelor Unite Romane, a dizolvat Adunarea Electiva.
    In acelasi numar al publicatiei oficiale respective sunt publicate:
    a) Proclamatia Mariei Sale Domnul Alexandru Ioan I catre romani, din 2 mai 1864, prin care acesta arata ca supune primirii poporului noua lege electorala, respinsa de Adunarea Electiva, si un proiect dezvoltator al Conventiei de la Paris;
    b) Decretul nr. 517 din 2 mai 1864, prin care Alexandru Ioan I dizolva Adunarea Electiva si supune aprobarii poporului Statutul dezvoltator al Conventiei din 7/19 august 1858 si reforma Legii electorale;
    c) Textul proiectului propus ca "Statut dezvoltatoriu Conventiunei din 7/19 August 1858", cuprinzand 18 articole, datat 2 mai 1864, semnat de Alexandru Ioan I si contrasemnat de presedintele Consiliului de Ministri, Mihail Kogalniceanu, si de alti patru membri ai guvernului;
    d) Textul proiectului propus ca "Asezamint electoral", care cuprinde 36 de articole si dispozitii tranzitorii, semnat si contrasemnat de aceleasi persoane.
    Alexandru Ioan I convoaca astfel, prin Decretul nr. 517/1864, poporul roman in zilele de 10 - 14 mai 1864 pentru a se pronunta, printr-un plebiscit, asupra Statutului dezvoltator al Conventiei de la Paris si Legii electorale, ambele publicate in continuarea respectivului decret.
    Au avut drept de vot toti cetatenii romani care implinisera varsta de 25 de ani, care se bucurau de drepturile civile si politice si care indeplineau conditiile cerute de Legea comunala (promulgata prin Decretul nr. 394 din 31 martie 1864 si publicata in "Monitorul-Jurnal Oficial" nr. 75 din 1/13 aprilie 1864) pentru a fi alegatori comunali, inscrisi ca atare in listele electorale comunale, cu exceptia strainilor care dobandisera impamantenirea mica. Votul a avut caracter deschis, alegatorii exprimandu-si optiunea prin inscrierea numelui si a prenumelui in unul din cele doua registre separate deschise de toate autoritatile comunale (urbane si rurale), unul de aprobare, iar altul de respingere a celor doua acte.
    Prin Decretul nr. 565 din 14 mai 1864, publicat in "Monitorul-Jurnal Oficial" nr. 108 din 14/26 mai 1864, Alexandru Ioan I stabileste componenta Comisiei pentru constatarea rezultatelor voturilor date de poporul roman pentru adoptarea sau respingerea actelor normative supuse plebiscitului propus prin Proclamatia din 2 mai 1864, din care faceau parte 15 persoane (functionari civili si militari, magistrati, cadre universitare) sub presedintia P.S. Mitropolit al Munteniei.
    In "Monitorul-Jurnal Oficial" nr. 110 din 16/28 mai 1864 Comisia publica un Comunicat privind rezultatele nedefinitive; in nr. 111 din 18/30 mai 1864 este publicat Programul zilei de 21 mai 1864, in care Comisia ad-hoc va depune in mainile Inaltimii Sale Domnului Romaniei rezultatul plebiscitului, format din 12 puncte; in nr. 113 din 20 mai/1 iunie 1864, Comisia da publicitatii Procesul-verbal privind rezultatul definitiv al plebiscitului.
    Din 754.148 de cetateni cu drept de vot, au participat la vot 683.928 de cetateni. Din acestia, 682.621 de cetateni au spus "DA" actelor normative propuse de Domn, iar 1.307 cetateni au spus "NU".
    In "Monitorul-Jurnal Oficial" nr. 114 din 22 mai/3 iunie 1864 sunt publicate:
    a) O relatare asupra activitatilor din ziua de 21 mai 1864, cand Domnul a primit rezultatele plebiscitului;
    b) Cuvantarile rostite de presedintele Comisiei ad-hoc si de alti demnitari;
    c) Raspunsurile Domnului Alexandru Ioan I;
    d) Actul de constatare a rezultatelor plebiscitului, purtand data de 21 mai/2 iunie 1864.
    In "Monitorul-Jurnal Oficial" nr. 146 din 3/15 iulie 1864 sunt publicate:
    a) Proclamatia Inaltimii Sale Domnului catre romani, prin care acesta anunta ca Sultanul si Puterile garante au recunoscut noile institutii ale Romaniei, create prin plebiscit; in text, dupa ce mentionase ca se mentin principiile fundamentale ale Conventiei din 7/19 august 1858, Domnul Alexandru Ioan I vorbea de "Constitutiunea din launtru a Romaniei";
    b) Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris (format din 18 articole), Modificarile de completare a Statutului (care vizeaza preambulul si 6 articole) si Legea electorala (cuprinzand 36 articole, dispozitii tranzitorii si o anexa), toate promulgate prin Decret semnat de Alexandru Ioan I si contrasemnat de Presedintele Consiliului de Ministri, Mihail Kogalniceanu, si de alti 4 membri ai guvernului si purtand data de 2/14 iulie 1864.