LEGE
Nr. 21 din 6 februarie 1924
pentru persoanele juridice (Asociatiuni si Fondatiuni)
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 27 din 6 februarie 1924
CAP. 1
Dispozitii generale
A. Personalitatea juridica
Art. 1
Persoanele juridice de drept public se creeaza numai prin lege.
Asociatiunile si fondatiunile, fara scop lucrativ sau patrimonial, create
si organizate de particulari, nu pot dobandi personalitatea juridica decat in
conditiunile legii de fata.
Ele sunt considerate persoane juridice de drept privat.
Societatile si asociatiunile prevazute de codurile de comert si alte legi
vor avea acelasi caracter si raman supuse dispozitiilor acelor legi.
Art. 2
Persoanele juridice de drept privat existente la data promulgarii legii de
fata vor continua sa functioneze potrivit dispozitiilor legilor, hotararilor
sau actelor care le-au constituit si care nu vor fi contrare dispozitiunilor de
ordine publica ale acestei legi.
Ele sunt obligate insa, ca in termen de sase luni de la promulgarea acestei
legi, sa comunice grefei tribunalului, in circumscriptia careia functioneaza
administratiunea lor principala, titlurile pe temeiul carora au dobandit
personalitatea juridica, statutele sau actele constitutive, precum si
informatiile ce se vor cere prin regulamentul de aplicatiune al acestei legi.
Grefa tribunalului este obligata a inscrie organizatiunea sau asezamantul
in registrul persoanelor juridice.
Contravenientii la aceasta dispozitiune cad sub prevederile art. 94 din
aceasta lege.
Art. 3
Asociatiunile si asezamintele fara scop lucrativ sau patrimonial nu pot
dobandi personalitatea juridica decat pe temeiul unei deciziuni motivate a
tribunalului civil in circumscriptia caruia s-au constituit.
Aceasta deciziune nu se poate da decat la cererea celor interesati:
a) Dupa ce s-a cerut avizul ministerului in competenta caruia cade scopul
asociatiunii sau asezamantului;
b) Dupa ce s-a ascultat concluziunile ministerului public si s-a constatat
ca statutele sau actele constitutive, compunerea organelor de directiune si
administratiune si celelalte conditiuni, nu contravin la dispozitiunile legii
de fata.
Partile interesate, ministerul competent si reprezentantul ministerului
public au dreptul de apel potrivit art. 90.
Art. 4
Persoana juridica va avea fiinta numai de la data inscrierii deciziei de
recunoastere ramasa definitiva, in registrul special care va fi tinut in acest
scop la grefa fiecarui tribunal civil.
Art. 5
Personalitatea juridica nu se poate recunoaste unei colectivitati de
asociatiuni sau asezaminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea
juridica e individuala si efectul ei nu se poate intinde in afara de asociatia
sau asezamantul pentru care a fost acordata.
Un asezamant creat de o persoana juridica nu poate avea o personalitate
distincta de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decat daca i se
recunoaste formal aceasta, in conditiunile statornicite prin legea de fata.
Art. 6
Nu se poate recunoaste personalitatea juridica a asociatiunilor si
asezamintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor
moravuri, sau care sunt formate in vederea realizarii unui asemenea scop.
Art. 7
Persoanele juridice de drept privat, fara scop lucrativ sau patrimonial,
care isi au sediul in strainatate, pot sa beneficieze de personalitatea lor
juridica si sa functioneze pe teritoriul Statului roman in conformitate cu
legile romane, daca sunt recunoscute dupa legile tarii lor si daca in prealabil
au obtinut autorizarea guvernului roman.
Autorizarile acordate acestor persoane juridice se vor inscrie la cererea
lor, sub sanctiunea unei amenzi de 5.000 - 20.000 lei si in caz de recidiva sub
sanctiunea retragerii autorizatiei, in registrul tribunalului civil al
circumscriptiei in care se va stabili sediul administratiunii, sucursala, sau
domiciliul ales.
Cand nu exista sucursala, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se
face prin act autentic care se publica in Monitorul Oficial si se afiseaza la
primaria si tribunalul domiciliului ales.
Art. 8
Fara distinctiune intre persoanele juridice de drept privat existente si
acele ce se va forma in viitor, de la data promulgarii legii de fata, nici o
modificare de statute sau transformare a caracterului asociatiunii sau
asezamantului, nici o modificare a organelor de control si administratiune,
nici o incetare sau dizolvare, operatiune de lichidare si de atribuire de bunuri,
nu se va putea face decat conform acestei legi.
Aceste persoane sunt obligate a se supune tuturor dispozitiunilor declarate
de ordine publica in legea de fata.
Modificarile statutelor sau actelor constitutive sunt supuse verificarii si
aprobarii puterii judecatoresti in conditiile art. 3.
B. Folosinta drepturilor civile
Art. 9
Persoanele juridice de drept privat, cazand sub prevederile legii de fata,
nu se pot folosi decat de drepturile ce le sunt necesare pentru realizarea
scopului si destinatiunii lor.
Ele nu pot contracta obligatii decat tot in vederea realizarii acestui scop
si acestei destinatii.
Art. 10
Persoanele juridice nu pot primi liberalitati decat daca vor fi autorizate
prin decret regal, pe baza unui jurnal al consiliului de ministri.
C. Exercitiul drepturilor civile
Art. 11
Persoanele juridice nu-si pot exercita drepturile decat daca sunt
inregistrate cu organele de directiune si administratiune prevazute in statute,
actul consultativ sau in legea de fata.
Art. 12
Vointa persoanelor juridice se manifesta prin organele lor.
Actele juridice incheiate de aceste organe, in conformitate cu statutele si
in limita puterilor ce le sunt atribuite, sunt considerate ca incheiate de
insasi persoana juridica pe care o obliga.
Actele prin care organele persoanei juridice ar urmari un vadit scop strain
aceluia pentru care asociatiunea sau fondatiunea a fost constituita sau
recunoscuta, nu vor avea efect fata de persoana juridica.
Persoana juridica raspunde de toate faptele contractuale, delictuale si
quasi-delictuale, savarsite de organele ei in timpul exercitarii functiunii
lor.
Membrii care formeaza organele de directiune si administratiune sunt
personal si solidar raspunzatori pentru daunele provenite din culpa lor, atat
fata de terti, cat si fata de persoana juridica insasi.
D. Sediul
Art. 13
Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administratiunii
sale.
Schimbarea de domiciliu trebuie sa fie declarata prin act autentic la
ambele grefe ale tribunalelor noului si vechiului domiciliu.
Sub sanctiunea prevazuta la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului
vechiului domiciliu va face mentiunea de stramutare, iar grefa tribunalului
noului domiciliu va inscrie persoana juridica in registrul prevazut la art. 4.
Art. 14
Domiciliul persoanei juridice autorizata, potrivit art. 7, pentru toate
actele judiciare si extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau,
in lipsa, la domiciliul ales.
E. Supraveghere
Art. 15
Statul are un drept de supraveghere si control asupra tuturor persoanelor
juridice de drept privat. El va urmari: pe de o parte, ca ele sa se
administreze si sa-si indeplineasca menirea in conformitate cu statutele si cu
actele constitutive, iar pe de alta parte, ca sa nu lucreze impotriva bunelor
moravuri, ordinei publice si sigurantei Statului.
Aceasta actiune de supraveghere si control se va exercita prin inspectorii
si delegatii ministerului, sub autoritatea si controlul caruia cade fondatiunea
sau asociatiunea, precum si prin comisia superioara a persoanelor juridice.
Art. 16
Numirea delegatului ministerului pe langa organele de directiune si de
administratiune, nu poate avea loc decat numai pe langa fondatiunile si
asociatiunile subventionate sau legate de Stat prin conventiuni.
Acelasi drept, la numirea de delegati judeteni sau comunali, il au
autoritatile judetene sau comunale pentru fondatiunile si asociatiunile care se
vor gasi fata de ele in situatiunea de mai sus.
Celelalte persoane juridice nesubventionate sunt supuse controlului general
prin inspectorii ministerelor competente.
Art. 17
Fiecare autoritate interesata nu va putea numi mai mult de un delegat de
fondatiune sau asociatiune. Autoritatile judetene sau comunale pot insarcina cu
aceasta functiune pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din
delegatii judeteni sau comunali. O persoana poate indeplini aceasta functiune
pe langa mai multe fondatiuni sau asociatiuni.
Art. 18
Delegatii ministerului si, in lipsa acestora, delegatii judeteni sau
comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziunilor organelor de
directiune sau administratiune, ce s-ar gasi contrarii actelor de fondatiune,
regulamentelor interioare, conventiunilor cu ministerul, judetul sau comuna,
legilor, bunelor moravuri, ordinei publice si sigurantei Statului.
Despre acest lucru se va incheia un proces-verbal care se va comunica de
urgenta organelor persoanei juridice.
Delegatii vor participa cu vot consultativ la sedintele organelor de
directiune si administratiune. Directorii sau administratorii sunt obligati
sa-i convoace.
In lipsa delegatilor de la sedinte, organele de directiune si
administratiune sunt obligate sa comunice delegatilor deciziunile luate.
Sub sanctiunea retragerii mandatului de directiune si administratiune si a
dizolvarii fondatiunii sau asociatiunii, independent de celelalte sanctiuni
civile si penale de drept comun, persoanele care formeaza organele de
directiune si administratiune sunt personal si solidar raspunzatoare de
executarea deciziunilor contrare actelor de fondatie, regulamentelor
interioare, conventiunilor, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice si
sigurantei Statului, fata de care s-a exercitat sau nu dreptul de suspendare.
Delegatii vor putea aduce la cunostinta publica, prin Monitorul Oficial si
prin publicatiunile mai raspandite din localitate, numarul, data si obiectul
deciziunilor suspendate.
Art. 19
Organele de directiune si administratiune sunt obligate a repune in
discutiune chestiunile care fac obiectul deciziunii suspendate in baza art. 18
pentru a primi solutiunea conforma actelor de fondatiune, regulamentelor,
conventiunilor, Constitutiei si legilor tarii.
In caz de refuz de discutiune din partea organelor de directiune si
administratiune, sau in caz de mentinere a deciziunii suspendate, delegatii
guvernului vor aduce imediat cazul la cunostinta comisiunii persoanelor
juridice de pe langa ministerul justitiei, care va da o deciziune executorie.
In cel mult 3 zile libere de la comunicarea procesului-verbal de
suspendare, organele de directiune si administratiune au drept de apel la
comisiunea superioara a persoanelor juridice, care decide in ultima instanta asupra
dispozitiunilor ce urmeaza a se executa in termen de cel mult 15 zile de la
primirea cererii.
Art. 20
Delegatii isi exercita dreptul lor de supraveghere si de control asupra
tuturor organelor de directiune, administratiune si control, a fondatiunii sau
asociatiunii, sub orice denumire s-ar gasi, comitete sau consilii de directiune
si administratiune, eforii sau epitropii, adunari generale, colegii, etc.
Art. 21
In toate fondatiunile si asociatiunile care nu cad sub prevederea art. 16,
alin. 1 si urmatorii, actiunea de supraveghere si control se va exercita de
inspectorii ministerului, la insarcinarea ministerului sau la cererea organelor
de directiune si administratiune a fondatiunilor sau asociatiunilor.
Cand scopul persoanei juridice cade in competenta a doua sau mai multe
ministere, fiecare din ele au exercitiul actiunii de control si supraveghere.
Persoanele juridice ale caror scopuri sunt insuficient caracterizate, din
punctul de vedere al competentei organelor de control, cad sub supravegherea
ministerului de interne.
Inspectorii vor avea sa cerceteze numai daca fondatiunile si asociatiunile
functioneaza potrivit actelor de fondatiune sau actelor lor constitutive, daca
institutiile create corespund conditiunilor statornicite prin aceste acte si
conditiunilor de ordine publica, din Constitutia si legile tarii.
Inspectorii nu pot face observatiuni si da indicatii direct organelor de
directiune si administratiune ale fondatiunilor sau asociatiunilor.
Constatarile lor se consemneaza in rapoarte scrise asupra carora au a decide
ministrul competent, organele administrative sau judecatoresti, prevazute in
legea de fata.
Controlul Statului nu prejudiciaza controlul instituit de statute sau actul
constitutiv.
Art. 22
Daca organele de directiune sau administratiune nu se conformeaza legilor
tarii, actelor de fondatiune sau de constituire, sau daca se constata ca
averile ce le sunt incredintate se risipesc, se deturneaza, sau se
intrebuinteaza in alte scopuri decat acele prevazute prin actele de fondatiune
sau de constituire, ministerul public sau ministerul sub autoritatea si
controlul caruia functioneaza fondatiunea sau asociatiunea, va trimite pe
administratorii raspunzatori inaintea Curtii de apel in circumscriptiunra
careia cade sediul principal al fondatiunii sau asociatiunii.
Administratorii pot fi condamnati la destituire, in afara de celelalte
penalitati prevazute in legile ordinare dupa dreptul comun.
Art. 23
Administratorii asociatiilor si fondatiilor care cu rea credinta lucreaza
la vatamarea persoanelor sau lucrurilor incredintate directiunii si
administratiunii lor, se vor pedepsi cu inchisoare de la o luna la un an.
Art. 24
Toate organele de directiune si administratiune ale fondatiunilor sunt
datoare sa inainteze ministerului sub autoritatea si controlul caruia
functioneaza, in termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia
autentica de pe actele de fondatiune si un inventar de averea ce poseda,
insotit de bilantul si contul de gestiune al anului precedent.
F. Incetarea personalitatii
Art. 25
Asociatiunile si fondatiunile isi pierd personalitatea juridica, de plin
drept sau prin justitie, in cazurile determinate prin legea de fata.
Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, isi pierd dreptul de a
functiona in Romania si prin retragerea autorizatiunii.
Aceasta retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al
consiliului de ministri.
Art. 26
In cazuri urgente cand s-ar constata ca o persoana juridica isi desfasoara
activitatea impotriva bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei Statului,
consiliul de ministri, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice,
poate interzice functionarea persoanei juridice, pana la intrarea ei in lege,
sau chiar hotari dizolvarea ei. In acest din urma caz, lichidarea persoanei
juridice nu se poate face decat de puterea judecatoreasca in conditiunile art.
29, 54 si urmatorii, 82 si urmatorul. In afara de cazurile urgente, dizolvarea
nu se poate face decat prin justitie.
Comisia superioara a persoanelor juridice apreciaza urgenta la cererea
consiliului de ministri sau la aceea a ministrului de justitie.
G. Destinatiunea bunurilor
Art. 27
Oricare ar fi cauza incetarii personalitatii juridice sau retragerii
autorizatiunii, patrimoniul persoanei juridice va primi destinatia indicata in
actul de fondatiune, in statute sau in actul constitutiv si la asociatiuni, in
caz de tacere, a actelor de constituire sau a statutelor, destinatiunea
indicata de hotararea adunarii generale luata inainte de dizolvare.
Nici intr-un caz insa adunarea generala nu poate atribui bunurile ramase
decat unei alte persoane juridice de drept privat din tara cu scop identic sau
similar, sau persoanei juridice de drept public, reprezentand in Stat
interesele servite de persoana juridica desfiintata.
In lipsa unei indicatiuni statutare, sau a unei hotarari a adunarii
generale, sau in fata unei hotarari a adunarii generale, contrarii
dispozitiunilor de mai sus, bunurile ramase vor trece in patrimoniul
asociatiunii sau fondatiunii de drept privat, ori public cu scop analog sau
similar ce se va hotari de comisiunea persoanelor juridice de pe langa
ministerul justitiei, luandu-se si avizul ministrului, sub autoritatea si
controlul caruia cadea persoana juridica desfiintata.
Art. 28
Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele
aratate la art. 53 (punctul III) alin. a si b si art. 81 (p. II), trece la
fondul de asistenta sociala.
H. Lichidarea si radierea inscrierii
Art. 29
Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face
conform art. 55 si urmatorii, precum si 82 si urmatorul din aceasta lege.
Art. 30
Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face
inscriindu-se integral in registru actul care a constatat, declarat sau hotarat
dizolvarea.
CAP. 2
Despre asociatii
A. Conditiuni de constituire
Art. 31
Asociatiunea este conventiunea prin care mai multe persoane pun in comun,
in mod permanent, contributiunea lor materiala, cunostintele si activitatea
lor, pentru realizarea unui scop care nu urmareste foloase personale sau
patrimoniale.
Scopul asociatiunii poate fi pur ideal, sa corespunda intereselor generale
ale colectivitatii, sau numai a unei categorii sociale din care asociatii fac
parte, sau, in fine, sa corespunda intereselor personale nepatrimoniale ale
asociatilor.
Art. 32
Asociatiunea pentru a putea dobandi personalitatea juridica, trebuie sa fie
compusa din cel putin 20 membri si sa prezinte in statute o organizare din care
sa rezulte o vointa corporativa, independenta de vointa asociatilor ca
indivizi, constituirea unui patrimoniu social, distinct si autonom de
patrimoniul individual al fiecarui asociat.
Patrimoniul social de fondare va trebui sa fie in masura de a realiza cel
putin partial scopul pentru care se constituie asociatiunea.
Nici contributiunile sau dotatiunile initiale, nici cotizatiunile periodice
si nici subventiunile Statului roman, judetelor sau comunelor si in genere a
persoanelor de drept public, nu sunt supuse autorizarii prevazuta la art. 10.
Obligatiunea constituirii initiale a patrimoniului social nu priveste
asociatiunile sau sindicatele profesionale.*)
------------
*) A se vedea legea contra sindicatelor asociatiilor profesionale a
functionarilor din 20 decembrie 1909 si legea asupra sindicatelor profesionale
din 26 mai 1921.
Art. 33
Actul constitutiv si statutele se vor face in forma autentica.
Asociatiunea nu va putea cere recunoasterea calitatii de persoana juridica,
decat dupa adoptarea statutelor de catre asociati si dupa desemnarea sau
alegerea persoanelor care vor avea conform statutelor, raspunderea directiunii
si administratiunii asociatiunii.
Art. 34
Statutele vor cuprinde obligatoriu:
1. Denumirea asociatiunii;
2. Obiectul si scopul;
3. Sediul principal si, eventual, sucursalele sau filialele;
4. Patrimoniul initial, cuantumul si compunerea lui, precum si
cotizatiunile;
5. Organele de directiune, administratiune si de control.
Statutele nu pot deroga la dispozitiunile de ordine publica ale legii de
fata.
In lipsa unor dispozitiuni statutare suficiente pentru organizarea
asociatiunii si reglementarea raporturilor acesteia cu asociatia se vor aplica
dispozitiunile ce urmeaza.
B. Organizarea
Art. 35
Organele principale ale asociatiunii sunt:
a) O adunare generala, si
b) O directiune, un comitet de directiune sau un consiliu de
administratiune.
Art. 36
Adunarea generala este organul suprem al asociatiunii, ea se compune din
asociati, care intrunesc conditiunile prevazute in statute sau in actul
constitutiv.
In lipsa prevederii unor asemenea conditiuni, vor face parte din adunarea
generala toti asociatii, fara nici o distinctiune.
Adunarea generala va fi convocata de persoana careia i se incredinteaza de
organele in drept ale asociatiunii conducerea suprema.
Convocarea va avea loc obligatoriu in cazurile prevazute in statute, ori
cand se va hotari de comitetul de directiune sau administratiune si oricand se
va cere, in scris si motivat, directiunii de cel putin o cincime din numarul
asociatilor.
Convocarea va trebui sa cuprinda locul si data convocarii, precum si
ordinea de zi.
In afara de cazurile urgente constatate de comitetul de directiune, ea
trebuie sa fie comunicata cu cel putin trei zile libere inainte de data
convocarii.
Art. 37
Cand cei insarcinati cu convocarea, sau inlocuitorii lor nu mai au
calitatea, sunt absenti sau impiedicati de a convoca, precum si in cazul cand,
desi avand calitatea, refuza de a convoca, daca statutele si actul constitutiv
nu prevad situatia, prim-presedintele sau presedintele tribunalului, in
circumscriptia careia functioneaza asociatiunea, va putea autoriza pe
asociatii, care i-au adus la cunostinta cazul, sa faca convocarea, sa delege pe
cel mai in varsta dintre ei, sau pe reprezentantul ministrului sub autoritatea
si controlul caruia se gaseste asociatiunea, sa prezideze adunarea generala si
sa constate hotararile ei printr-un proces-verbal. In lipsa unui asemenea
reprezentant, delegatiunea se poate da unuia din reprezentantii ministerului
public.
Art. 38
Adunarea generala decide:
a) Asupra prestatiilor si cotizatiilor la care vor fi supusi asociatii;
b) Asupra admiterii si excluderii membrilor asociatiunii potrivit
statutelor;
c) Asupra formelor de convocare a adunarii generale;
d) Asupra modului de votare;
e) Asupra cvorumului si majoritatii cu care vor lua hotararile;
f) Asupra numirii directiunii sau altor organe de administratiune si
control;
g) De a determina atributiunile organelor de sub lit. f;
h) De a controla activitatea si gestiunea organelor de directiune,
administratiune si control;
i) De a revoca individual sau colectiv mandatele membrilor organelor de
directiune, administratiune si control, cand prin culpa si actele lor ar
periclita interesele asociatiunii.
Toate actele care nu sunt atribuite prin statute sau actul constitutiv
organelor de directiune, administratiune si control, apartin de drept adunarii
generale, care le va exercita conform statutelor.
Art. 39
Toti asociatii au drept de vot egal.
In afara de exceptiunile mai jos statornicite, si in lipsa de alte
dispozitiuni exprese, nu se va putea lua nici o deciziune decat daca vor fi
raspuns convocarii cel putin jumatate plus unul (majoritatea absoluta) din
numarul asociatilor.
La a doua convocare se va putea decide cu majoritatea absoluta a celor
prezenti, oricare ar fi numarul lor.
Deciziunile pentru dizolvarea asociatiunii, sau transformarea scopului
social, trebuie sa intruneasca cel putin 2/3 din numarul total al asociatilor
prezenti si absenti.
Art. 40
In mod accesoriu, asociatiunile vor putea face intreprinderi economice,
intrucat acestea sunt in legatura cu scopul principal al asociatiei.
Asemenea intreprinderi insa nu se pot decide decat de adunarea generala.
Art. 41
Propunerile sau actele facute in scris, fara deliberare, vor avea puterea
de deciziune, daca vor fi semnate de unanimitatea asociatilor.
Art. 42
Asociatul interesat personal, prin sotie, prin descendentii sau ascendentii
directi, prin fratii sau surorile lui, intr-o chestiune supusa deciziunii
adunarii generale, sau deciziunii unuia din organele de directiune sau
administratiune, nu va putea lua parte la vot.
Membrii organelor de directiune si administratiune vor fi cel putin in
majoritate absoluta cetateni romani.
Art. 43
Directiunea, comitetul sau consiliul de administratiune reprezinta
asociatia in toate actele vietii sale juridice, conformandu-se statutelor si
deciziilor adunarii generale. Dupa expirarea mandatului, ea gireaza afacerile
asociatiunii pana la alegerea sau numirea noilor organe.
Art. 44
Organele de directiune si administratiune sunt obligate sa intocmeasca
anual bugetul asociatiunii, pe care il supun aprobarii adunarii generale si,
eventual, organelor superioare, carora sunt subordonate prin legi speciale.
Bugetul se va intocmi pe capitole si articole, distinct sumele pentru
personal, material si cheltuieli diverse.
La aprobarea si ordonantarea cheltuielilor se va tine seama de
destinatiunea alocatiunilor bugetare.
La persoanele juridice subventionate de Stat, judet si comune, autoritatea
care acorda subventia va putea cere, cu prilejul ordonantarii totale sau
partiale a subventiunilor, justificarea intrebuintarii ultimei subventiuni
ordonantate.
Art. 45
Aceste organe sunt de asemenea obligate sa prezinte adunarii generale
bilantul gestiunii la finele fiecarui an social.
Cate un exemplar de pe buget si bilant se va prezenta ministerului sub
autoritatea si controlul caruia se gaseste asociatia.
Art. 46
Cand organele de directiune, administratiune si control, nu pot functiona
din cauza vacantei, absentei, bolii sau orice alte cauze de impiedicare a
vreunuia din membrii sai, prim-presedintele si presedintele tribunalului, de la
sediul asociatiei, din oficiu, sau la cererea celor interesati, pana la
adunarea generala, care se va convoca, conform art. 36 si 37, pentru a decide,
va fi in drept sa completeze locurile, dand delegatiune provizorie, in
conditiunile statutelor, actului constitutiv si legii, asociatilor ce personal
vor crede ca ar putea raspunde mai bine acestei chemari.
C. Despre asociati
Art. 47
Calitatea de asociat este personala si inalienabila, ea nu poate trece la
succesori.
Art. 48
Asociatul este de drept autorizat a iesi oricand din asociatie, cu
conditiunea sa comunice hotararea sa organelor de directiune si
administratiune, cel putin sase luni inainte de finele anului social.
Art. 49
Statutele sau actul vor prevedea cazurile de excludere a asociatilor,
procedura excluderii, si organele care o pronunta. Excluderea pronuntata de un
organ de directiune sau administratiune da de drept interesat un drept de apel
la adunarea generala, care decide in ultima instanta.
Cand statutele nu prevad cazurile, procedura si organele de excludere, pe
temeiul legii de fata, excluderea nu se poate pronunta decat de adunarea
generala cu majoritate de 2/3.
Art. 50
Asociatii, care se retrag sau care sunt exclusi, n-au nici un drept asupra
avutului social.
Ei raman obligati a achita cotizatiunile pe tot timpul cat au fost
asociati.
Art. 51
Drepturile personale castigate ale unui asociat, sociale sau
extra-corporative, obliga asociatia, intrucat titularul lor n-ar fi renuntat la
ele in mod expres prin scris.
Art. 52
In termen de 10 zile de cand deciziunea a devenit publica, asociatul absent
poate cere desolidarizarea sa de acea deciziune, daca o socoteste contrara
statutelor, actului constitutiv sau legii.
In acest scop, el va notifica desolidarizarea sa prin agent judecatoresc
organelor de directiune, precum si ministerului competent.
Deciziunile adunarii generale pot fi atacate de ministerul competent,
ministerul public sau partile interesate, inaintea instantelor judecatoresti de
dizolvare, pentru motive de ordine publica si abatere de la scopul societatii.
D. Dizolvare
Art. 53
Asociatia isi pierde personalitatea juridica in urmatoarele cazuri:
I. Prin deciziunea asociatiunii, atunci cand adunarea generala, potrivit
art. 39, va fi hotarat dizolvarea;
II. De plin drept:
a) Cand a expirat termenul pentru care asociatiunea a fost constituita sau
cand scopul social a fost realizat;
b) Cand scopul asociatiunii nu mai poate fi realizat;
c) Cand asociatiunea din cauza de insolvabilitate, nu-si mai poate continua
activitatea sa, fiind nevoita sa lichideze;
d) Cand organele de directiune si administratiune nu mai pot fi constituite
in conformitate cu statutele;
e) Cand numarul asociatilor va fi scazut sub limita fixata de statute sau limita
fixata de lege;
III. Prin judecata:
a) Cand scopul sau actiunea asociatiunii a devenit ilicit, contrar bunelor
moravuri sau ordinii publice;
b) Cand scopul se urmareste prin mijloace ilicite, contrar bunelor moravuri
si ordinii publice;
c) Cand asociatiunea, fara de a fi autorizata dupa cum se arata in art. 39,
relativ la transformarea scopului, urmareste un alt scop decat acel pentru care
s-a constituit si pe care l-a declarat;
d) Cand deciziunile adunarii generale sunt luate cu violarea
dispozitiunilor statutare, actelor constitutive sau legii.
IV. Prin deciziunea puterii executive in cazurile art. 25 si 26.
E. Lichidare
Art. 54
In cazurile de dizolvare prevazute de art. 53 alin. I, lichidarea
patrimoniului asociatiunii se va face de organele de directiune si
administratiune, sau de persoanele numite de adunarea generala.
Lichidatorii, in caz de dizolvare judiciara, se vor numi prin sentinta care
hotaraste dizolvarea.
In caz de dizolvare de drept, la staruinta ministerului public, sau a
oricarui interesat, lichidatorii se vor numi in camera de consiliu, de
tribunalul civil de la sediul asociatiunii.
Art. 55
Lichidatorii sunt obligati a indeplini toate formalitatile cerute de legea
de fata pentru inscrierea si publicarea lichidarii asociatiunii.
Publicatiile de lichidare vor arata:
a) Numele lichidatorilor si imobilul in care si-au instalat birourile, daca
localul fostei administratiuni nu va putea fi pastrat;
b) Invitatia creditorilor la producerea creantelor lor.
Creditorii cunoscuti trebuie sa fie invitati si prin notificatiuni
individuale.
Publicatiunea va fi socotita indeplinita dupa 5 zile libere de la ultima
insertiune.
Art. 56
Indata dupa intrarea lor in functiune, lichidatorii sunt obligati ca, in
unire cu organele de directiune si administratiune ale asociatiunii, sa faca
inventarul si bilantul averii, din care sa constate exact situatiunea activului
si pasivului.
Atat inventarul cat si bilantul vor fi contrasemnate de lichidatorii si
reprezentantii directiunii si administratiunii in lichidare.
Lichidatorii vor tine un registru-jurnal pentru toate operatiunile relative
la lichidare.
Directiunea si administratiunea va indica si incredinta lichidatorilor registrele
si actele asociatiunii.
Odata cu numirea lichidatorilor inceteaza mandatul organelor de directiune
si administratiune.
Art. 57
Asociatiunea nu inceteaza insa a avea fiinta decat la terminarea
lichidarii.
Art. 58
Lichidatorii sunt obligati sa continue afacerile in curs, sa incaseze
creantele, sa plateasca pe creditori si, daca pentru aceasta numerarul este
insuficient, sa transforme si restul activului in bani, procedand mai intai
prin licitatiune publica la vinzarea averii mobile.
Lichidatorii pot face operatiunile noi necesare lichidarii afacerilor in
curs.
Art. 59
Suma cuvenita creditorului cunoscut care nu produce creanta se va consemna
in contul lui.
Daca plata creantei nu se poate face imediat, sau daca creanta e
contestata, lichidarea nu se va declara terminata inainte ca creditorii sa fie
garantati.
Art. 60
In orice caz, lichidatorii nu pot incheia operatiunile si remite celor in
drept contul gestiunii, decat dupa expirarea unui an de la publicarea dizolvarii
asociatiunii.
Art. 61
Lichidatorii care vor contraveni la obligatiile de mai sus vor fi solidari
responsabili fata de creditori pentru daunele ce le vor fi cauzat prin culpa
lor.
Art. 62
Atat fata de asociatiune cat si fata de asociati, lichidatorii sunt supusi
regulilor mandatului.
Art. 63
Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii sunt obligati sa faca bilantul,
sa-l depuna la grefa tribunalului, la ministerul competent si totodata sa-l
publice in Monitorul Oficial si in ziarele mai raspandite. Afara de aceasta,
afipte anuntand terminarea lichidarii si depunerea bilantului se vor lipi in
sala tribunalului, la primarie si pe usa imobilului administratiunii.
Lichidatorii vor mai depune la grefa tribunalului si la ministerul
competent un memoriu descriind toate operatiunile de lichidare si rezultatul
lor.
Ei vor depune tribunalului si registrul lor jurnal.
Art. 64
Daca in termen de 30 zile libere de la publicarea bilantului in Monitorul
Oficial nu se va ivi nici o contestatie, bilantul se va considera definitiv
aprobat si lichidatorii vor trebui, cu autorizarea tribunalului, sa remita
celor in drept bunurile si sumele ramase de la lichidare, dimpreuna cu toate
registrele si actele asociatiunii si lichidarii.
Numai dupa aceasta lichidatorii vor fi considerati ca descarcati.
Art. 65
Contestatiunile la bilantul lichidatorilor, publicat in conditiunile
articolului precedent, se pot face de orice interesat la tribunalul sediului
lichidarii.
Toate contestatiunile se judeca in prima si ultima instanta de tribunal
printr-una si aceeasi sentinta.
CAP. 3
Despre fondatiuni
A. Conditiuni de constituire
Art. 66
Fondatiunea este actul prin care o persoana fizica sau juridica constituie
un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu, si-l destina, in
genere, in mod permanent realizarii unui scop ideal, de interes obstesc.
Art. 67
fondatia intre vii se constituie prin act autentic, iar fondatia
testamentara printr-una din formele prevazute pentru testamente.
Statutele sau orice alte alcatuiri care vor insoti actul de fondatiune
facut in forma autentica vor avea aceeasi forma ca insasi acest act.
Art. 68
fondatiile dobandesc personalitatea juridica in conditiile stabilite la
art. 3. Cererea de recunoastere nu va putea fi facuta decat dupa instituirea si
numirea organelor de directiune si administratiune.
Art. 69
Mostenitorii si creditorii fondatori au fata de fondatiune aceleasi
drepturi ca si fata de orice alta liberalitate.
Art. 70
Nici fondatorul, nici mostenitorii lui nu pot revoca fondatia dupa
inregistrarea cererii de recunoastere facuta conform art. 84 din prezenta lege.
Art. 71
Daca fondatia intre vii sau testamentara este recunoscuta persoana juridica
dupa moartea fondatorului, efectele liberalitatilor facute anterior
recunoasterii se vor produce pentru fondatiile intre vii de la data actului
autentic de fondatiune; iar pentru fondatiile testamentare de la data mortii
testatorului.
Acelasi efect il vor avea liberalitatile facute in timpul vietii
fondatorului, anterior insa recunoasterii calitatii de persoana juridica.
B. Organizare
Art. 72
Actul de fondare va fi nul de drept si nu va putea da loc la recunoasterea
calitatii de persoana juridica, daca nu determina scopul, nu constituie
patrimoniul sau nu intruneste conditiile esentiale cerute de legea de fata.
Actul de fondare poate determina in cuprinsul lui, sau in alcatuiri
separate, organele de directiune si administratiune, compunerea lor, recrutarea
administratorilor, modul lor de functionare, sau a institutiilor ce urmeaza a
se crea.
Lipsa acestor stipulatii nu anuleaza actul, fondatia urmand a se conduce in
administratiune potrivit dispozitiilor legii de fata.
Art. 73
Fiecare fondatiune trebuie sa aiba organe de directiune, administratiune si
de control, instituite potrivit actului de fondatiune, statutelor sau
alcatuirii fondatorului, sau, in lipsa acestora, potrivit dispozitiilor de mai
jos.
Art. 74
Cand actul de fondatiune n-a determinat organele de directiune si
administratiune, ministerul sub autoritatea si controlul caruia urmeaza a
functiona fondatia, va cere Curtii de apel, in circumscriptia careia isi are
sediul fondatia, sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor
necesari.
Art. 75
Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului
competent, sau la staruinta uneia din partile interesate, va face numirea
administratorilor si in cazul cand directia si administratia instituita de
fondator nu mai poate fi din orice cauza inlocuita, completata si continuata.
Art. 76
Cand fondatia nu se gaseste suficient organizata, Curtea de apel poate
decide inlocuirea regulamentului interior de functionare a fondatiunei pe
bazele dispozitiilor din legea de fata.
Regulamentul se intocmeste de organele de directiune si administratiune, se
aproba de minister si se publica in Monitorul Oficial.
Administratia fondatiunei si numirea personalului se vor face de
directiune.
Cand fondatia nu poate fi organizata asa incat sa corespunda scopului sau,
sau daca patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii
superioare a persoanelor juridice, va dispune, daca actul de fondatiune nu se opune,
ca patrimoniul ei sa fie trecut la o alta fondatiune de drept privat din tara
sau institutiune de drept public, avind acelasi scop sau un scop cat mai
asemanator posibil. Se vor respecta pe cat posibil dispozitiile fondatorului
conciliabile cu noua situatiune.
Art. 77
Organele de directiune si administratiune ale fondatiunei au drepturile si
obligatiile aratate in art. 35 si urmatorii din aceasta lege.
C. Modificare
Art. 78
Curtea de apel, luand si avizul comisiei superioare a persoanelor juridice,
va putea decide, la cererea organelor de directiune si administratiune,
modificarea organizatiunei statornicita de fondator, daca aceasta se constata
indispensabil pentru conservarea bunurilor si realizarea scopului fondatiunei.
In asemenea caz, decizia Curtii va hotari si numele unei organizatii care
va servi organelor de directiune si administratiune la intocmirea
regulamentului de organizare si functionare, care va fi supus si aprobarii
ministrului ce reprezinta interesele generale de fondatiune.
Atat organele de directiune si administratiune cat si ministerul si
autoritatea judecatoreasca, vor da intotdeauna, dispozitiilor nelamurite de
actul de fondatiune, interpretarea care poate asigura realizarea scopului.
Art. 79
Dupa aceeasi procedura, Curtea de apel, luand si avizul comisiei superioare
a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fondatiunei, in parte
realizabil, atunci cand se constata ca el nu mai are caracterul lui primitiv si
fondatia nu mai corespunde nevoilor sale sau pretentiilor ce fondatorul ar
manifesta, in mod normal, daca i-ar sta in putinta.
Art. 80
Modificarea nu poate atinge specialitatea fondatiunei.
Nici intr-un caz insa nu se poate decide schimbarea sau modificarea cand se
constata ca scopul este integral irealizabil.
Tot astfel se va urma cand se va constata necesitatea modificarii sau
suprimarii din actul de fondatiune a conditiilor si sarcinilor care ar putea
compromite realizarea scopului fondatiunei.
In toate aceste cazuri judecata se va face cu citarea fondatorului sau a
erezilor lui in linie directa.
D. Dizolvare
Art. 81
Personalitatea fondatiunei inceteaza in urmatoarele cazuri:
I. De plin drept:
a) Cand scopul ei se gaseste indeplinit;
b) Cand scopul ei nu mai poate fi realizat, si
c) Cand fondatia a devenit insolvabila.
II. Prin judecata si prin decizia puterii executive in cazurile prevazute
de art. 26 si 53.
E. Lichidare
Art. 82
Lichidarea patrimoniului fondatiunei se va face potrivit regulilor de sub
art. 54 - 65.
Art. 83
Cand dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numiti prin
aceeasi sentinta care a hotarat sau declarat dizolvarea.
In cazul cand dizolvarea s-a operat fara a interveni vreo judecata, precum
si in cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numiti de tribunalul
civil de la sediul fondatiunei, in camera de consiliu, la staruinta
ministerului public, sau a oricarui interesat.
CAP. 4
Despre inscrierea persoanelor juridice
Art. 84
Inscrierea persoanelor juridice se va face in registre speciale, tinute la
grefa tribunalului civil de la sediul lor principal.
Vor fi registre deosebite pentru asociatii si pentru fondatii.
Inscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa
tribunalului sediului lor din Romania sau la domiciliul ales.
La fondatii, daca indicatia sediului nu va rezulta din cuprinsul actului de
fondatiune, inscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a
ultimului domiciliu al fondatorului.
Dupa constituirea fondatiunei si a organelor ei de directiune si
administratiune, inscrierile ulterioare prevazute sub art. 93 se vor face la
grefa tribunalului sediului fondatiunei.
Art. 85
Cererea de inscriere va trebui sa cuprinda:
1. Titlul sau denumirea persoanei juridice;
2. Obiectul si scopul;
3. Sediul sau principal si sucursalele ce vor fi;
4. Numele, profesiunea si domiciliul persoanelor care sub orice titlu sunt
insarcinate cu directia sau administratia;
5. Data actelor de constituire si a statutelor.
Art. 86
Cererea pentru asociatii va fi facuta de membrii fondatori, de directiune,
sau de 7 asociati.
Cererea pentru fondatii facuta prin acte intre vii se va face numai de fondator,
iar dupa moartea sa, si pentru fondatiile testamentare, de mostenitori
legatari, executorii testamentari, organele de directiune si administratiune,
si ministerul care reprezinta interesul general ce fondatia urmeaza a servi.
Art. 87
Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alaturand:
a) O copie legalizata de pe actul constitutiv al persoanei juridice;
b) O copie de pe statute si de pe actul de constituire a organelor de
directiune si administratiune, daca aceasta a fost numita ulterior;
c) Daca statutele sau numirea directiunei au fost votate si adoptate intr-o
adunare generala, se va prezenta duplicat original de pe procesul-verbal al
sedintei.
Art. 88
Daca tribunalul constata ca formele si cerintele articolelor de mai sus
sunt indeplinite si fondatia si asociatia merita sa aiba capacitatea juridica,
va decide potrivit art. 89 si va ordona inscrierea.
Art. 89
Tribunalul cerceteaza in camera de consiliu daca actele depuse, pentru
asociatii si pentru fondatii, indeplinesc conditiile si formele prevazute in
legea de fata.
Concluziile ministerului competent si al reprezentantului ministerului
public sunt obligatorii si hotararea se va pronunta in sedinta publica fata cu
acestia.
Neprezentarea concluziilor ministerului competent se considera in favoarea
constituirii persoanei juridice.
Tribunalul va putea cere lamuriri si partilor, daca va crede de cuviinta.
Art. 90
Hotararea se da fara drept de opozitiune, dar cu drept de apel in termen de
10 zile libere de la pronuntare.
Decizia de admitere ramasa definitiva se va inscrie de grefa in registrul
persoanelor juridice. Actele depuse se vor pastra la dosarele respective.
Apelul se declara la grefa tribunalului.
Partile interesate, ministerul public si ministerul respectiv vor putea
declara apel contra deciziei tribunalului.
Asupra apelului, Curtea, in termen de cel mult 15 zile de la declararea
apelului, se va pronunta, urmand procedura aratata mai sus.
Decizia va fi fara opozitiune. Se pot admite memorii scrise.
Recursul se va face in termen de 15 zile de la pronuntare.
Art. 91
Inscrierea va reproduce continutul declaratiilor prevazute la art. 85,
precum si data si numarul incheierii care a admis inscrierea.
Mentiunea despre inscriere se va face pe originalul actelor de constituire
sau al statutelor.
Art. 92
Textul acestei inscrieri va fi publicat fara intirziere, prin ingrijirea
grefierului, la staruinta si in contul celor interesati, in Monitorul Oficial
si ziarele mai raspandite.
In urma inscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligata,
sub sanctiunea prezentata la art. 94, ca o data cu dispozitia de publicare in
Monitor, sa comunice o copie de pe decizie ministerului competent.
Fiecare minister este obligat sa inscrie intr-un registru special
asociatiile sau fondatiile recunoscute subordonate controlului si supravegherii
lor.
Art. 93
Orice modificare in compunerea organelor de directiune si administratiune
si in atributiile lor, schimbarile de domiciliu, orice numire si inlocuire a
unui administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor si in
genere a organizarii sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea,
lichidarea, numirile sau inlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui sa fie
imediat declarate grefei, spre inscriere in registru si spre publicare.
Se vor emite intotdeauna grefierului si actele justificative in sprijinul
cererii de inscriere, actele vor fi atasate la dosarele respective.
Declaratiile de mai sus se vor face de organele de directiune si
administratiune sau de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu
totii vor trebui sa se ingrijeasca si de publicarile necesare.
Declaratiile vor putea fi facute si de orice persoana interesata.
In caz de schimbare de domiciliu toate inscrierile si inregistrarile
ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.
Art. 94
Orice act supus inscrierii si neinscris sau nepublicat nu va fi opozabil
tertilor. Asemenea act ramine insa opozabil tertilor daca se constata ca ei
l-au cunoscut pe alta cale.
Acei supusi la declaratiune si publicatiile de sub art. 86, nu vor fi
eliberati de obligatiile lor decat dupa executarea efectiva a lucrarilor, afara
de cazul cand se va dovedi ca lucrarile n-au fost executate din culpa
grefierului.
Acei ce nu se vor conforma acestor obligatii sunt supusi unei amenzi de 500
- 10.000 lei.
La aceeasi pedeapsa vor fi condamnati si functionarii care au omis sau
intarziat inregistrarile, inscrierile si publicarile vorbite mai sus in afara
de pedeapsa destituirii.
CAP. 5
Competenta si procedura
Art. 95
Curtea de apel, in circumscriptia careia functioneaza asociatia sau fondatia,
va avea in competenta sa:
a) numirile de membrii in directiile si administratiile fondatiilor din
circumscriptia sa, dupa normele si in cazurile de sub art. 75 si 76.
Numirile se vor face in camera de consiliu la staruinta organelor de directiune
si administratiune, ministerului public si ministerului interesat;
b) revocarea organelor de directiune si administratiune a fondatiilor in
cazurile prevazute de aceasta lege.
Revocarile se fac dupa discutiune contradictorie, iar judecata se pronunta
de urgenta fara opozitiune;
c) modificarea organizarii scopului, conditiilor si sarcinilor fondatiunei
in cazurile art. 80.
In toate aceste cazuri, cand modificarea se declara necesara, Curtea, prin
hotarire, va indica si modificarile de introdus.
Procedura va fi in camera de consiliu, la staruinta organelor de directiune
si administratiune, a ministerului public si ministerului interesat.
Curtea va putea dispune ascultarea organelor de directiune si
administratiune, sau oricarei persoane va crede necesar, si va putea uza de
mijloacele de proba si informare prevazute de procedura civila. Dupa
concluziile reprezentantului ministerului public, Curtea se pronunta prin
hotarare motivata, in sedinta publica. Hotarirea se da in prezenta reprezentantului
ministerului public, fara drept de opozitiune.
d) desemnarea asociatiunei sau asezamantului, catre care urmeaza a trece
patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a incetat, in cazul prevazut de
art. 79 si urmatorii.
Procedura va fi si in acest caz de jurisdictiune gratioasa, lucrarea se va
face la staruinta organelor de directiune si administratiune, a ministerului
public si a ministerului interesat.
Art. 96
Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul competent
va fi cel civil de la sediul persoanei.
Acest tribunal este competent si in cazul cand persoana juridica,
pierzandu-si personalitatea de plin drept, nu poate consimti sa puna capat
activitatii sale.
Chemarea in judecata se face la staruinta oricarei persoane interesate.
Procedura va fi de urgenta; termenul de prima infatisare va fi de cel mult
15 zile libere de la data primirii citatiunei. Judecata se va face cu
precadere.
Hotararea va fi fara drept de opozitiune, cu apel in termen de 20 de zile
de la pronuntare.
Curtea se va pronunta de urgenta si cu precadere, fara drept de opozitiune.
Art. 97
Litigiile intre asociatiune si asociati se judeca tot de tribunalul de la
sediul principal al asociatiunei.
Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi in timpul functionarii sau
lichidarii, se vor judeca potrivit dreptului comun, insa pentru toate
instantele cu termenele prescurtate asa cum se arata in art. 901 - 905 din
actualul cod comercial din vechiul regat, care in privinta acestor termene in
materia persoanelor juridice se va aplica pe intreg teritoriul Statului roman.
Art. 98
Ministerul public va pune concluzii ca parte alaturata in toate chestiunile
ce intereseaza o persoana juridica, in afara de cazurile in care i se atribuie
prin legea de fata rolul de o parte principala. In fata comisiei superioare a
persoanelor juridice concluziile sunt puse de procurorul general al Inaltei
Curti de casatiune.
CAP. 6
Comisia superioara a persoanelor juridice
Art. 99
Pe langa ministerul de justitiune va functiona o comisie superioara a
persoanelor juridice care va indeplini atributiile prevazute in art. 19, 26,
27,7 6, 78, 82, 101, 102, 103 din legea de fata si orice alte atributii ce i se
vor mai da prin legi si regulamente.
Secretariatul comisiei va inscrie intr-un registru general toate persoanele
juridice din tara cazand sub prevederile legii de fata. In acest scop, fiecare
departament este obligat sa comunice comisiei superioare tabelul persoanelor juridice
ce cad sub supravegherea si controlul lor, si in fiecare an modificarile ce ar
trebui aduse acestor tabele, fie prin inscrierea noilor persoane juridice
recunoscute, fie prin radierea acelora carora li s-a ridicat aceasta calitate.
Art. 100
Comisia superioara a persoanelor juridice va functiona sub presedintia
I.P.S.S. Mitropolitul Primat, in lipsa sa, a ministrului de justitiune, si va
fi compusa din membrii urmatori:
1. Ministrul justitiunei
2. Ministrul departamentului sau ministrii departamentelor care reprezinta
interesele servite de asociatia sau fondatia interesata in chestiunea depusa
inaintea comisiei;
3. Prim-presedintele Inaltei Curti de Casatiune si justitiune sau, in caz
de impiedicare, de cel mai vechi presedinte de sectiune al aceleiasi Inalte
Curti;
4. Presedintele Inaltei Curti de Conturi si in caz de impiedicare, un
consilier delegat de presedinte;
5. Directorul general sau administratorul institutiunei de Stat, care
serveste interesul similar celui servit de asociatiune sau fondatiune adusa
inaintea comisiei;
6. Presedintele Academiei Romane si in caz de impiedicare, un membru
delegat de presedinte;
7. Un efor delegat de eforii spitalelor civile;
8. Doi efori, epitropi sau administratori al uneia din cele mai importante
persoane juridice din tara, numiti de ministrul justitiunei si prin decret
regal;
9. Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justitiune care
indeplineste si oficiul de secretar al comisiei;
10. Un rector de universitate numit de ministru;
11. Doi din cei mai reputati juristi din tara.
Procurorul general al Curtii de Casatiune face parte din comisie numai cu
vot consultativ. Mandatul membrilor numiti de ministrul justitiunei se da o
perioada de cinci ani.
Art. 101
Comisia lucreaza cu majoritatea membrilor prezenti, dupa regulamentul de
aplicare al legii.*)
Toate deciziile se dau in scris si motivat.
Comisia este tinuta de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei
juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua
chemare.
Pentru pregatirea lucrarilor, comisia poate sa aleaga din sanul sau o
delegatiune permanenta compusa din cel mult trei membrii.
Comisia poate forma din sanul sau o delegatiune permanenta compusa din cel
mult trei membrii in vederea anchetelor sau culegerea informatiilor necesare
hotararilor sale si supravegherea executarii acestor hotarari.
Nici intr-un caz insa aceasta delegatiune permanenta nu poate da decizii
care sunt exclusiv de competenta comisiei plenare.
CAP. 7
Uniunile, federatiile sau gruparile de persoane juridice
Art. 102
Doua sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui in uniuni sau
federatii.
Aceste uniuni sau federatii nu pot dobandi personalitatea juridica decat de
la Curtea de apel in circumscriptia careia urmeaza ca uniunea sau federatia
sa-si aiba sediul principal.
Avizul comisiei superioare a persoanelor juridice se va cere obligator in
toate cazurile.
Personalitatea juridica nu se poate recunoaste decat daca se constata, din
punctul de vedere al realizarii scopului general urmarit, necesitatea uniunii
sau federalizarii.
Art. 103
Procedura pentru dobandirea personalitatii juridice este aceea prevazuta la
art. 3 din aceasta lege.
Reprezentantii uniunii sau federatiunei sunt obligati ca la cererea de
recunoastere si inscriere sa indice numarul, numele si sediul persoanelor
juridice care o formeaza si copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut
fiecareia personalitatea juridica.
Art. 104
Statutele uniunilor, federatiilor sau gruparilor de persoane juridice
trebuie sa cuprinda regulile dupa care aceste persoane juridice aderente vor fi
reprezentate in consiliul de administratiune si in adunarile generale ale
acestor uniuni, federatii sau grupari.
Statutele vor trebui sa cuprinda si conditiile sub care se face aderarea.
Cererea lor de inscriere nu va fi admisa in caz de neobservare a acestor
dispozitii.
CAP. 8
Dispozitii finale
Art. 105
Un regulament va determina in amanunt modul de aplicare al prezentei legi.
Art. 106
Dispozitiile de sub art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15,
16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35,
38, 39, 44, 45, 53, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 86,
87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103 si 104
sunt de ordine publica.
Legile speciale privitoare la asociatii sau sindicate profesionale raman in
vigoare, intrucat nu contravin dispozitiilor de ordine publica din legea de
fata.
Art. 107
Orice dispozitii contrare acestei legi sunt si raman abrogate.
REGULAMENT
de aplicarea dispozitiilor pentru persoanele juridice (Asociatii si fondatii)
din 19 aprilie 1924
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Asociatiile si fondatiile, fara scop lucrativ sau patrimonial, create si
organizate de particulari, vor dobandi personalitatea juridica pe baza legii
promulgata prin decretul regal Nr. 452 din 3 februarie 1924 si in conditiile
stabilite de prezentul regulament. (Legea art. 1).
Art. 2
Persoanele juridice existente la promulgarea legii vor continua sa
functioneze potrivit dispozitiilor legilor, hotararilor sau actelor care le-au
constituit, intrucat nu vor fi contrare dispozitiilor de ordine publica,
prevazuta de legea persoanelor juridice. (Legea art. 2).
Art. 3
De la data promulgarii legii pentru persoanele juridice, orice modificare
de statute ori acte constitutive sau transformare a caracterului asociatiunei
sau asezamantului, orice modificare a organelor de administratiune si de
control, de incetarea sau dizolvarea persoanei juridice, de lichidare si de
atribuire de bunuri atat ale persoanelor juridice de drept privat, existente,
cat si ale celor ce se vor forma in viitor, nu se vor putea face decat in
conformitate cu dispozitiile acelei legi. (Legea art. 8).
Art. 4
Persoanele juridice de drept privat nu pot primi liberalitati decat daca
vor fi autorizate in acest scop prin decret regal, dat pe baza unui jurnal al
consiliului de ministri, in urma raportului ministrului sub controlul caruia
cade scopul institutiunei. (Legea art. 10)
Art. 5
Sunt scutite de autorizare contributiile sau donatiile initiale,
cotizatiile periodice si subventiile Statului roman, ale judetelor, comunelor
si in genere a tuturor persoanelor de drept public, precum si darurile manuale
in bani sau obiecte.
In aceste din urma cazuri, directia persoanei juridice va fi obligata sa
faca sa se emita chitante individuale dintr-un registru cu matca. (Legea art.
32).
Art. 6
In ce priveste contributiile primite in bani, efecte sau articole de orice
natura, pe calea apelului la caritatea publica, se va proceda in conformitate
cu dispozitiile prevazute in legea pentru reglementarea si controlul apelurilor
la contributia benevola a publicului, promulgata in Monitorul Oficial nr. 51
din 8 iunie 1923. (Legea art. 32).
CAP. 2
Dobandirea personalitatii juridice si inscrierea persoanelor juridice
Art. 7
Personalitatea juridica se acorda asociatilor si asezamintelor fara scop
lucrativ sau patrimonial de catre tribunalul civil in circumscriptia caruia
s-au constituit, pe baza cererii celor direct interesati. (Legea art. 86).
Art. 8
Cererea pentru dobandirea personalitatii juridice va fi semnata:
a) Pentru asociatii de catre membrii fondatori, de catre directiune sau de
7 asociati;
b) Pentru fondatii, numai de fondator, cand fondatia este facuta prin acte
intre vii, iar dupa moartea sa si pentru fondatiile testamentare, de organele
de directiune si administratiune, sau de ministerul in competenta caruia cade
scopul asociatiunei sau asezamantului.
Cererea se va prezenta tribunalului de toti semnatarii sau de unul din ei.
(Legea art. 86 si 87).
Art. 9
Cererea de dobandire a personalitatii juridice va trebui sa cuprinda:
1. Titlu sau denumirea persoanei juridice;
2. Obiectul si scopul;
3. Sediul sau principal si sucursalele (filialele), de vor fi;
4. Numele, profesiunea si domiciliul persoanelor care sub orice titlu sunt
insarcinate cu directia sau administratia;
5. Data actelor de constituire a fondatiunei sau asociatiunei. (Lege art.
85).
Art. 10
La cererea de dobandire a personalitatii juridice se vor alatura:
a) Copii legalizate in 3 exemplare de pe actul autentic de constituire si
de pe statute, iar daca scopul persoanei juridice cade in competenta a doua sau
mai multe ministere, se vor alatura inca un numar suficient de exemplare din
aceste acte;
b) Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de directiune si
administratiune, cand acestea au fost desemnate dupa constituire;
c) Copie certificata de pe procesul-verbal al sedintei, cand adoptarea
statutelor sau numirea organelor de administratiune s-a facut intr-o adunare
generala. (Lege art. 87).
Art. 11
Tribunalul constatand ca formele si cerintele articolelor de mai sus sunt
indeplinite, va cere prin adresa avizul ministerului in competenta caruia cade
scopul asociatiunei sau asezamantului, inaintandu-i totodata si un exemplar de
statute si act constitutiv.
In cazul cand scopul persoanei juridice cade in competenta a doua sau mai
multe ministere, se va cere si avizul acestora. (Lege art. 3 si 89).
Art. 12
Ministerul respectiv odata sesizat va proceda la cercetarile necesare,
dandu-se avizul sau in termen de 15 zile libere de la primirea adresei
tribunalului.
Avizul ministerului va cuprinde informatiile necesare asupra unitatii
asociatiunei sau asezamantului, cat si daca actul constitutiv si statutele
contin toate dispozitiile necesare pentru a asigura realizarea scopului si o
buna administratiune a fondurilor.
Daca asociatia sau asezamantul in momentul cand se cere dobandirea
personalitatii juridice e deja in activitate, se va arata si felul activitatii
ei in raport cu scopul si cu dispozitiile statutelor sau regulamentelor, in
baza carora a functionat.
Odata cu avizul, ministerul va restitui tribunalului exemplarul de statut
si act constitutiv ce i s-a trimis. (Legea art. 3 si 89).
Art. 13
Dupa primirea avizului ministerului competent sau dupa expirarea termenului
prevazut la articolul precedent, tribunalul fixeaza ziua de judecata, citand pe
ministerul competent si pe persoanele ce au semnat cererea, la sediul declarat
al asociatiunei sau asezamantului. (Legea art. 3 si 89).
Art. 14
La termen tribunalul va cerceta in camera de consiliu daca actele depuse
pentru dobandirea personalitatii juridice indeplinesc conditiile prevazute de
legea si regulamentul persoanelor juridice si, dupa ascultarea partilor si a
concluziilor delegatului ministerului competent si ale ministerului public, va
pronunta sentinta in sedinta publica.
In caz de admitere a cererii, va ordona si inscrierea persoanei juridice in
registrul respectiv.
Neprezentarea concluziilor orale sau scrise ale ministerului competent se
considera in favoarea constituirii persoanei juridice. (Legea art. 3 si 89).
Art. 15
Sentinta se da fara drept de opozitiune si cu apel in termen de 10 zile de
la pronuntare.
Apelul se declara de partile interesate, de ministerul public sau de
ministerul respectiv la grefa tribunalului si se judeca cu aceeasi procedura ca
si la tribunal, in termen de cel mult 15 zile de la declararea lui.
Decizia Curtii nu este supusa opozitiunei, ci numai recursului in termene
de 15 zile de la pronuntare. (Legea art. 7).
Art. 16
Hotararea judecatoreasca de admitere ramasa definitiva va fi inscrisa in
registrul special al persoanelor juridice prin ingrijirea grefierului.
Numai dupa indeplinirea acestei formalitati persoana juridica va avea
fiinta legala. (Legea art. 4 si 90).
Art. 17
Inscrierea in registru va cuprinde dupa actele din dosar, toate datele
prevazute la art. 9 si 10 din Regulament, precum si data si numarul hotararii
care i-au dat fiinta si ordonat inscrierea.
Mentiune despre aceasta inscriere se va face pe toate cele 3 exemplare de
statute si acte constitutive prevazute la art. 10 litera a. (Lege art. 91).
Art. 18
Dupa inscrierea deciziei definitive in registrul persoanei juridice, grefa
este obligata:
a) A face sa se publice fara intarziere textul acestei inscrieri in
Monitorul Oficial si in 2 - 3 ziare mai raspandite, la staruinta si pe contul
celor interesati;
b) Sa comunice ministerului competent o copie de pe decizia de inscriere,
insotita de un exemplar din statute si din actul constitutiv, cu mentiunea
prevazuta de ultimul alineat din art. precedent.
Un al doilea exemplar de pe statute si de pe actul constitutiv se va
elibera directiunei persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va
pastra la dosarul respectiv. (Legea art. 92).
Art. 19
Organele de directiune sau lichidatorii persoanei juridice si orice
persoana interesata va declara imediat grefei spre inscriere in registrul
persoanelor juridice si spre publicare:
1. Orice modificare a statutelor si in general a organizarii sau scopului
persoanei juridice si incetarea, dizolvarea sau lichidarea ei;
2. Orice modificare privind compunerea, atributiile, schimbarea de
domiciliu, numirea si inlocuirea organelor de directiune, administratiune si
lichidare.
Persoanele desemnate mai sus se vor ingriji totodata si de publicarile
necesare. Odata cu declaratiile de inscriere se vor remite grefierului si toate
actele justificative necesare in sprijinirea cererii. (Lege art. 93).
Art. 20
In caz de schimbare de domiciliu, toate inscrierile si inregistrarile
ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.
In acest caz, directia persoanei juridice va cere tribunalului vechiului
sediu ca, pe baza actului care hotaraste schimbarea domiciliului, sa radieze
inscrierea in registrul sau si in acelasi timp sa se comunice tribunalului
noului sediu, spre inscrierea din nou, copie certificata de pe toate notele
inscrise in registrul de la tribunalul vechiului sediu pana la data mutarii
domiciliului asociatiunei sau asezamantului. (Lege art. 93).
Art. 21
Un asezamant creat de o persoana juridica nu poate avea o personalitate
distincta de aceea a persoanei juridice care l-a creat, decat daca i se
recunoaste formal aceasta, in conditiile statornice de lege.
Nu se poate recunoaste personalitatea juridica asociatiilor si fondatiilor
care au un obiect ilicit, contra ordinei publice sau bunelor moravuri sau care
sunt formate in vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 si 6).
CAP. 3
Constituirea, organizarea, functionarea si incetarea persoanelor juridice
Art. 22
Organizatiile care pot dobandi personalitatea juridica, in baza legii, se
deosebesc in asociatiuni si fondatiuni. (Lege art. 31).
Art. 23
Asociatiunea este conventia prin care mai multe persoane pun in comun, in
mod permanent, contributia lor materiala, cunostintele si activitatea lor
pentru realizarea unui scop care nu urmareste foloase pecuniare sau
patrimoniale.
Scopul acestui fel de asociatii poate fi pur ideal, sa corespunda
intereselor generale ale colectivitatii, sau numai unei categorii sociale din
care asociatii fac parte, sau in fine sa corespunda intereselor personale
nepatrimoniale ale asociatilor. (Lege art. 31).
Art. 24
Fondatiunea este actul prin care o persoana fizica sau juridica constituie
un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu si-l destina, in
genere, in mod permanent realizarii unui scop ideal de interes obstesc. (Lege
art. 66).
A. Constituirea
Art. 25
Constituirea asociatiunilor si fondatiunilor intre vii, in vederea
dobandirii personalitatii juridice, se va face numai pe baza de acte autentice.
De asemenea vor fi facute in forma autentica: statutele ce vor trebui sa
insoteasca actul de constituire al asociatiunei, ca si actele sau orice alte alcatuiri
ar putea insoti actul de fondatiune, precum si orice modificari ulterioare
aduse acestor acte. (Lege art. 33 si 67).
Art. 26
Fondatia testamentara se va constitui printr-una din formele prevazute
pentru testamente. (Lege art. 67).
Art. 27
Actele constitutive vor cuprinde in mod obligatoriu:
Pentru asociatiuni:
a) Denumirea asociatiunei;
b) Sediul principal;
c) Numele si contributiile materiale ale fondatorilor: in numerar, in
efecte sau in orice fel de bunuri, cu evaluarea pe pretul curent, constituind
patrimoniul initial al asociatiunei;
d) Numarul si numele persoanelor care compun asociatiunea, precum si a
acelor care formeaza consiliul de administratiune si comisia de control, cu
mentiunea profesiunii, domiciliului si nationalitatii lor.
Pentru fondatiuni:
1. Scopul.
2. Constituirea patrimoniului. (Lege art. 34 si 72).
Art. 28
Statutele asociatiunilor sau fondatiunilor vor cuprinde in mod obligatoriu:
a) Denumirea asociatiunei sau fondatiunei;
b) Scopul si obiectul;
c) Durata;
d) Sediul principal si al filialelor, daca sunt;
e) Modul de alcatuire si de functionare a organelor de administratiune,
directiune si de control.
In ce priveste asociatiunile, statutele vor specifica si modul de
completare a patrimoniului initial, precum si modalitatea stabilirii
cotizatiilor periodice. (Lege art. 33, 34 si 73).
Art. 29
Asociatiunea pentru a putea dobandi personalitatea juridica, trebuie sa fie
compusa din cel putin 20 de membri si sa prezinte in statute o organizare din
care sa rezulte vointa cooperativa independenta de vointa asociatilor ca
indivizi si constituirea unui patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul
individual al fiecarui asociat.
Patrimoniul social de fondare sa fie in masura de a realiza cel putin
partial scopul pentru care se constituie asociatiunea.
Statutele asociatiunei vor prevedea formalitatile si conditiile de admitere
pentru membrii, ca: etate, sex, profesiune etc.
De asemenea, cazurile de excludere, procedura de urmat si organele in drept
a o pronunta. In lipsa unor asemenea dispozitii statutare, excluderea nu se
poate pronunta decat de adunarea generala cu o majoritate de 2/3 a membrilor
prezenti.
Asociatul se poate retrage oricand din asociatiune cu conditia de a-si
comunica cererea directiunei cu cel putin 6 luni inainte de finele anului
social (Lege art. 32).
Art. 30
Se specifica ca, in ce priveste conditiile de admitere ale membrilor in
asociatiunile cu caracter profesional, statutele vor trebui sa respecte in
totul dispozitiile speciale ale art. 2 alin. I, art. 4 si art. 60 din legea
asupra sindicatelor profesionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 41 din 26
mai 1921 (Lege art. 106).
B. Organizarea
Art. 31
Asociatiunile si fondatiunile sunt conduse de organe de directiune si
administratiune si controlate de organe proprii de verificare, in afara de
controlul exercitat conform legii de catre ministerele respective (Lege art.
35).
Art. 32
Statutele asociatiunei sau actele care vor regula organizarea fondatiunei
vor trebui sa specifice in mod precis alcatuirea si atributiile consiliului de
administratiune, a directiunei si a organelor de control (Lege art. 37 si 72).
Art. 33
Consiliul de administratiune va lucra in marginea drepturilor conferite de
statute sau a puterilor delegate lui de adunarea generala.
Privitor la functionarea consiliului de administratiune, statutele vor
specifica:
a) Numarul membrilor ce urmeaza sa-l compuna, durata numirii sau alegerii
lui, modalitatea si epoca reinnoirii;
b) Data cand urmeaza sa aiba loc sedintele si majoritatea cu care se ia
hotararile;
c) Persoana sau persoanele din sanul consiliului care vor reprezenta
institutia, in toate actele vietii sale juridice, daca acest drept nu este
special rezervat prin statute directiunei;
d) Modul cum se vor completa locurile devenite vacante in sanul consiliului
pana la tinerea adunarii generale (Lege art. 35).
Art. 34
Directia persoanei juridice va putea fi incredintata uneia sau mai multor
persoane, care vor lucra in conformitate cu dispozitiile statutare, sau in
lipsa acestora pe baza hotararii adunarii generale (Lege art. 35).
Art. 35
Organele de control vor functiona numai pe baza dispozitiilor statutare sau
a actelor care organizeaza functionarea fondatiunei, autoritatea ei nefiind
subordonata decat adunarii generale, sau altor organe superioare anume
specificate in aceste acte (Lege art. 35).
Art. 36
Cand vreunul din organele de administratiune si de control ale asociatiunei
nu pot functiona din cauza absentei, vacantei, bolii sau oricarei alte cauze de
impiedicare a vreunuia din membrii lor si cand statutele nu dispun in
consecinta, locurile se vor completa de presedintele tribunalului de la sediul
asociatiunei, din oficiu sau la cererea celor interesati, dand delegatiune
provizorie in conditiile statutelor, actului constitutiv si legii
asociatiunilor ce personal va crede ca ar putea raspunde mai bine acestor
chemari si care vor functiona, pana la convocarea adunarii generale, in
conditiile stabilite de statut si lege (Lege art. 46).
Art. 37
Cand organele de administratiune si de control ale fondatiilor n-au fost
determinate prin actul de constituire sau cand ele nu mai pot fi completate din
orice cauza, atunci numirea lor se va face de Curtea de apel, la cererea
ministerului public, a ministerului competent sau la staruinta uneia din
partile interesate (Lege art. 74).
Art. 38
Cand organizarea fondatiunei se constata insuficienta pentru a asigura
conservarea bunurilor sau realizarea scopului urmarit, ea se poate modifica
prin decizia Curtii de apel.
Decizia Curtii se va da pe baza cererii organelor de administratiune a
fondatiunei sau a ministerului competent, dupa ce se va fi luat si avizul
comisiei superioare a persoanelor juridice.
Decizia Curtii de apel va stabili si bazele noii organizari, care vor servi
la modificarea regulamentului de organizare si functionare a fondatiunei, fie
la intocmirea unui nou regulament.
Regulamentul se modifica sau se intocmeste de organele de directiune si
administratiune ale fondatiunei, se aproba de ministerul care reprezinta
interesele generale servite de fondatiune si se transcrie in extras in
registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalitatile prevazute de
regulamentul de fata.
Atat organele de directiune si de administratiune cat si ministerul si
autoritatea judecatoreasca vor da intotdeauna dispozitiilor nelamurite din
actul de fondatiune interpretarea care poate asigura scopul fondatiunei.
Dupa aceeasi procedura, Curtea de apel luand si avizul comisiei superioare
a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fondatiunei in parte
realizabil, atunci cand se constata ca el nu mai are caracterul lui primitiv si
fondatia nu mai corespunde nevoilor sociale si intentiilor ce fondatorul ar
manifesta in mod normal daca i-ar sta in putinta.
La modificarea sau intocmirea regulamentului fondatiunei se vor avea in
vedere dispozitiile din prezentul regulament privitoare la organizarea si
functionarea persoanelor juridice (Lege art. 78 si 79).
Art. 39
Daca patrimoniul fondatiunei nu este suficient sau daca din orice alte
cauze fondatia nu poate fi astfel organizata incat sa asigure realizarea scopului
pentru care a fost creata, Curtea de apel, cu avizul comisiei superioare a
persoanelor juridice, poate dispune, daca actul de fondatiune nu se opune, ca
patrimoniul ei sa fie trecut la o alta fondatiune de drept privat din tara sau
institutiune de drept public, avand acelasi scop sau un scop cat mai asemanator
posibil.
Se vor respecta pe cat posibil dispozitiile fondatorului, conciliabile cu
noua situatiune.
Hotararea Curtii se va face pe baza cererii, fie a organelor de directiune
sau administratiune ale fondatiunei, fie a ministerului sub controlul caruia
cade fondatia.
In asemenea cazuri se va face si radierea din registrul persoanelor
juridice a fondatiunei dizolvate prin decizia Curtii de apel (Lege art. 76).
Art. 40
Asociatia, in afara de organele de administratiune si de control prevazute
la art. 73 din lege, va avea ca organ superior o adunare generala formata din
asociatiuni care intrunesc conditiile prevazute de statute.
Toti asociatii au drept de vot egal (Lege art. 36 si 39).
Art. 41
Statutele vor stabili:
1. Data tinerii adunarii generale ordinare;
2. Cazurile cand se poate convoca adunarea generala extraordinara;
3. Formalitatile convocarii si organele in drept de a le convoca.
Cand statutele nu dispun, convocarea se va face de directia sau consiliul
de administratiune, din oficiu sau dupa cererea scrisa sau motivata a cel putin
o cincime din numarul asociatilor; de asemenea se va putea face de tribunal in
cazurile prevazute la art. 37 din lege.
Convocarea va trebui sa cuprinda ziua, ora si locul unde urmeaza a se tine
adunarea, precum si ordinea de zi; in afara de cazurile urgente, constatate de
conducere, convocarea va fi comunicata cu cel putin 3 zile libere tuturor
partilor interesate;
4. Modul constituirii biroului adunarii;
5. Numarul de membri ce trebuie sa fie prezenti la prima si a doua
convocare pentru ca adunarile sa fie considerate valabil constituite, cat si
majoritatile cu care se pot lua hotararile.
Daca statutele nu dispun, sedintele adunarii nu vor putea fi considerate ca
valabil constituite decat daca la invitatiile facute au raspuns un numar de
membri care dupa prima convocare sa reprezinte majoritatea absoluta din totalul
asociatilor.
In caz contrar, adunarea se amana pentru o data stabilita de mai inainte
prin ordinea de zi a primei convocari, cand adunarea va putea avea loc cu
oricare va fi numarul asociatilor prezenti.
Hotararile adunarilor generale se iau cu majoritatea absoluta a membrilor
prezenti, in afara de cazurile mai jos specificate:
a) Excluderea asociatilor, cand hotararea se va lua cu o majoritate de 2/3
din numarul membrilor prezenti;
b) Deciziile privitoare la dizolvarea asociatiunei sau la schimbarea
scopului social se iau cu majoritate de 2/3 din numarul total al asociatilor
prezenti si absenti.
6. Modul de votare:
7. Atributiile adunarii generale (Lege art. 36, 39 si 49).
Art. 42
Cad in competenta adunarii generale toate actele care nu sunt rezervate in
mod special prin statute organelor de administratiune si de control.
In mod special insa raman adunarii generale urmatoarele atributii:
1. Verificarea si aprobarea bilantului si a contului de gestiune;
2. Descarcarea de gestiune a consiliului de administratiune;
3. Stabilirea prestatiilor si a cotizatiilor la care vor fi supusi
asociatii;
4. Alegerea si revocarea organelor de administratiune si de control;
5. Aprobarea si modificarea bugetului (Lege art. 38).
Art. 43
Statutele vor stabili carui organ al asociatiunei ii apartine dreptul de a
hotari intemeierea de noi filiale, de asemenea asupra modului de functionare al
acestor filiale si raporturile dintre filiale si centrala lor (Lege art. 34).
Art. 44
Statutele asociatiunei sau actele care dispun organizarea fondatiilor vor
determina data incheierii anului financiar, cand se vor intocmi bilantul si
contul de gestiune (veniturile si cheltuielile).
Cand statutele nu fixeaza data incheierii bilantului, acesta va fi intocmit
pe data de 31 decembrie (Lege art. 45).
Art. 45
Bilantul se va incheia pe baza urmatoarelor acte:
a) Inventarul amanuntit al bunurilor mobile si imobile, cuprinzand felul si
valoarea lor, ce se va intocmi la finele fiecarui an social. Se va nota in
inventar si toate datoriile ce institutia ar avea de plata la aceasta epoca;
b) Registrul-jurnal, in care se va fi notat in tot cursul anului, pe masura
efectuarii lor, toate intrarile si iesirile de bunuri mobile sau imobile care
contribuie la sporirea sau micsorarea patrimoniului persoanei juridice (Lege
art. 45).
Art. 46
Bilantul in cele doua parti distincte (activul si pasivul) va cuprinde:
I. Elementele constituind activul persoanei juridice si anume:
a) Numerarul aflat in casa sau depus la diferite institutii financiare;
b) Valoarea efectelor publice aflate in casa sau depuse, spre pastrare la
alte institutii;
c) Valoarea mobilelor si diverselor instalatii proprii;
d) Valoarea diverselor articole si materiale ce s-ar afla in depozitele
institutiunei la facerea inventarului, de asemenea valoarea mobilierului,
instrumentelor, vehiculelor si altor bunuri asemanatoare etc., care ajuta la
atingerea scopului persoanei juridice etc.
II. Elemente constituind pasivul persoanei juridice si anume;
1. Datoriile ce institutia a contractat;
2. Restul formand patrimoniul net al persoanei juridice va figura in
bilant:
a) Sub forma unui fond global sau a diverse fonduri speciale prevazute de
statute sau actul de fondatiune, si
b) Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).
Art. 47
Contul de gestiune (venituri si cheltuieli) intocmit pe baza dispozitiilor
speciale prevazute de statute va cuprinde:
I. La venituri
a) Excedentul reportat din anul precedent;
b) Veniturile proprii ale persoanei juridice, si anume: cotizatiile
membrilor, taxele cu care contribuie cei ce se folosesc de pe urma operei
intreprinsa de institutiune, dobanzile si cupoanele rezultate din plasarea
sumelor disponibile, veniturile imobilelor precum si ale tuturor
intreprinderilor economice proprii;
c) Valoarea subventiilor periodice acordate de diferite institutii publice
sau private;
d) Sumele provenite din diverse venituri intamplatoare: donatii,
contributii, produsul serbarilor si al apelurilor adresate caritatii publice
etc.;
e) Deficitul eventual al anului.
II. La cheltuieli
1. Deficitul eventual reportat din anul precedent;
2. Sumele ce s-au cheltuit, in special pentru realizarea scopului persoanei
juridice;
3. Sumele cheltuite cu administratia in general (salarii, iluminat,
incalzit, chirii, etc.) si cu intretinerea sau amortizarea mobilelor sau
imobilelor institutiunei;
4. Excedentul eventual al anului (Lege art. 45).
Art. 48
Directia sau administratia persoanei juridice, concomitent cu incheierea
bilantului si a contului de gestiune pe anul expirat, va proceda la intocmirea
bugetului de cheltuieli si venituri pentru anul ce urmeaza (Lege art. 45).
Art. 49
Bugetul se va intocmi pe capitole si articole, deosebindu-se sumele dupa
criteriile prevazute la art. 44 din lege si art. 47 din regulament, privitoare
la intocmirea contului de gestiune.
La inregistrarea incasarilor si platilor in general si la aprobarea si
ordonantarea cheltuielilor in special, se va tine seama de alocatiile bugetare
(Lege art. 45).
Art. 50
Bilantul, contul de gestiuni si bugetul, dupa ce au fost verificate de
organele de control prevazute de statutele persoanei juridice, se vor supune
aprobarii adunarii generale sau altor organe speciale prevazute in actul de
fondatiune sau prin legi speciale (Lege art. 38).
Art. 51
In termen de trei luni dupa inchiderea bilantului, o copie in doua
exemplare dupa conturile prevazute la articolul precedent se va inainta
ministerului sub controlul si autoritatea caruia se gaseste persoana juridica.
Ministerul, dupa ce va verifica conturile primite, va inapoia directiunei
persoanei juridice un exemplar vizat, iar celalalt exemplar se va pastra in
arhiva ministerului (Lege art. 45).
Art. 52
De asemenea, dupa tinerea adunarii generale in care s-a aprobat bilantul si
bugetul asociatiunei, se va inainta ministerului respectiv si o copie
certificata de pe procesul-verbal al sedintei (Lege art. 45).
C. Incetarea personalitatii
Art. 53
Asociatiile si fondatiile isi pierd personalitatea juridica in urmatoarele
cazuri:
I. De plin drept:
a) Cand scopul social este indeplinit;
b) Cand scopul social nu mai poate fi realizat;
c) Cand asociatiunea sau fondatiunea fiind insolvabila este nevoita sa
lichideze.
Pentru persoanele juridice sub forma de asociatiune se mai adauga
urmatoarele cazuri:
1. Cand a expirat termenul pentru care asociatiunea a fost constituita;
2. Cand organele de administratiune si control nu mai pot fi constituite in
conformitate cu statutele;
3. Cand numarul asociatilor va fi scazut sub limita fixata de statute sau
de lege.
II. Prin judecata:
a) Cand mijloacele ce se intrebuinteaza pentru realizarea scopului sau
insusi scopul au devenit ilicite, contrare bunelor moravuri sau ordinii
publice;
b) Cand asociatiunea sau fondatiunea, fara a fi indeplinit formalitatile
legale necesare pentru transformarea scopului social, urmareste un alt scop
decat acela pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat;
c) Cand patrimoniul fondatiunei este insuficient si Curtea de apel va fi
hotarat trecerea la o alta fondatiune;
d) Pentru asociatii si cand adunarea generala ia hotarari contrare
dispozitiilor statutare sau ale legii.
III. Prin hotararea puterii executive, in cazurile prevazute de art. 25 si
26 din lege.
IV. Prin vointa partilor, in cazul cand adunarea generala a asociatiunei va
fi hotarat dizolvarea in modul si conditiile prevazute de lege (Lege art. 53).
D. Lichidarea
Art. 54
Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se va face in
conformitate cu dispozitiile art. 55 - 56 din lege. (Lege art. 54 - 65).
Art. 55
In caz de dizolvare a persoanei juridice, lichidatorii se vor numi dupa cum
urmeaza:
a) Prin sentinta care hotaraste dizolvarea, in caz cand aceasta a avut loc
prin judecata;
b) De tribunalul civil de la sediul social, in camera de consiliu, la
staruintele ministerului public, sau a oricarui interesat, in cazurile cand
dizolvarea a avut loc de drept sau pe baza hotararii puterii executive;
c) De adunarea generala a asociatiunei cand dizolvarea s-a facut pe baza
hotararii acestui organ. In caz cand adunarea generala de lichidare n-a numit
lichidatorii, lichidarea patrimoniului se face de chiar organele de directiune
sau administratiune (Lege art. 54).
E. Radierea inscrierii si destinatia bunurilor
Art. 56
Radierea persoanei juridice din registrul de persoane juridice se face pe
baza actului care a constatat, declarat sau hotarat dizolvarea sau in urma
mutarii sediului persoanei juridice (Lege art. 30).
Art. 57
Oricare ar fi cauza incetarii personalitatii juridice, patrimoniul
persoanei juridice rezultat pe urma lichidarii, va primi destinatia indicata in
actul de fondatiune sau in statute (Lege art. 27).
Art. 58
La asociatii, in caz de tacere a statutelor, destinatia o va hotari
adunarea generala care a avut loc inaintea dizolvarii.
In lipsa unei dispozitii statutare sau a unei hotarari a adunarii generale
sau in fata unei hotarari luate in contra dispozitiilor statutare sau ale
legii, destinatia patrimoniului o va hotari comisia superioara a persoanelor
juridice dupa ce va lua si avizul ministerului sub autoritatea si controlul
caruia cadea persoana juridica desfiintata.
In toate aceste cazuri, bunurile ramase nu vor putea fi atribuite decat
unei persoane juridice de drept privat din tara cu scop identic sau similar,
sau persoane juridice de drept public reprezentand in Stat interesele servite
de persoana juridica desfiintata (Lege art. 27).
Art. 59
In cazul cand persoana juridica a fost dizolvata prin judecata sau prin
hotararea puterii executive, potrivit art. 53 (paragraf 11 alin. a si b si III)
din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistenta sociala
(Lege art. 28).
CAP. 4
Uniunile si federatiile de persoane juridice
Art. 60
Doua sau mai multe persoane juridice se pot constitui in uniuni sau federatiuni,
spre realizarea unui scop unitar si apropiat de scopul social al fiecarei
persoane juridice in parte.
Aceste asociatii de persoane juridice nu pot dobandi personalitatea
juridica decat de la Curtea de apel in circumscriptia careia urmeaza ca uniunea
sau federatia sa-si aiba sediul principal.
Personalitatea juridica nu se poate acorda decat daca se constata, din
punctul vedere al realizarii scopului general urmarit, necesitatea uniunii sau
federatiunei.
Nu se poate recunoaste personalitatea juridica unei colectivitati de
asociatiuni sau asezaminte necunoscute ca persoane juridice (Lege art. 5 si
102).
Art. 61
Procedura de urmat pentru dobandirea personalitatii juridice si inscrierea
acestor asociatii de persoane juridice este cea prevazuta la capitolul II din
prezentul regulament pentru asociatii.
Se specifica ca pentru dobandirea personalitatii juridice, in afara de
avizul ministerului competent, se va cere in toate cazurile in mod obligatoriu
si avizul comisiei superioare a persoanelor juridice (Lege art. 102 si 103).
Art. 62
Reprezentantii uniunii sau federatiunei sunt obligati ca in cererea de
recunostere si inscriere, in afara de stipulatiile prevazute pentru asociatii,
sa indice numarul, numele si sediul persoanelor juridice care o formeaza,
alaturand si copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecareia
personalitatea juridica (Lege art. 103).
Art. 63
Uniunile si federatiile se vor constitui printr-un act constitutiv in forma
autentica, insotit de statutele respective, conformandu-se dispozitiilor
prevazute in prezentul regulament pentru constituirea, organizarea si incetarea
functionarii persoanelor juridice sub forma de asociatii (Lege art. 3 si 103).
Art. 64
Statutele acestor uniuni sau federatii vor cuprinde intre altele:
a) Regulile dupa care persoanele juridice aderente vor fi reprezentate in
consiliul de administratiune si in adunarile generale, cat si modalitatea
numirii si alegerii organelor de control;
b) Conditiile sub care se pot primi adeziunile persoanelor juridice,
stabilite astfel incat sa contribuie la unificarea conducerii si activitatii
institutiilor asociate (Lege art. 104).
CAP. 5
Supraveghere si control
Art. 65
In afara de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv, Statul
are un drept general si permanent de supraveghere si control asupra tuturor
persoanelor juridice de drept privat fara scop lucrativ, asociatiuni,
fondatiuni, uniuni sau federatii.
Acest control are ca scop pe deoparte ca persoanele juridice sa functioneze
si sa se administreze potrivit cu scopul si dispozitiile statutelor, actelor
constitutive si regulamentelor, iar pe de alta parte ca ele sa nu lucreze
impotriva bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei Statului (Lege art.
15).
Art. 66
Actiunea generala de supraveghere si control se exercita de:
1. Ministerul sub autoritatea si controlul caruia cade persoana juridica
dupa distinctia de la art. 16 din lege, prin delegatii si inspectorii sai,
precum si prin comisia superioara a persoanelor juridice;
2. Ministerul public;
3. Delegatii autoritatilor judetene si comunale, insa numai pentru
persoanele juridice pe care le subventioneaza (Lege art. 15).
Art. 67
Cand scopul persoanei juridice cade in competenta a doua sau mai multe
ministere, fiecare din ele au exercitiul actiunii de control si supraveghere.
Cand scopul nu este suficient caracterizat din punctul de vedere al
componentei organelor de control, atunci persoanele juridice cad sub
supravegherea ministerului de interne (Legea art. 21).
Art. 68
Cu ocazia exercitarii controlului, delegatii si inspectorii ministerelor
vor avea sa se informeze si sa cerceteze daca activitatea persoanei juridice si
administrarea fondurilor ei se face in conformitate cu statutele si actele de
fondare si in marginea hotararilor si aprobarilor date de organele superioare
instituite prin aceste acte sau prin legi speciale.
De asemenea, daca institutiile create corespund si-si desfasoara actiunea
potrivit conditiilor statornicite prin actele lor de baza si daca aceasta
activitate nu este contrara conditiilor generale de ordine publica din
Constitutiune si din legile tarii (Lege art. 15 si 18).
Art. 69
Delegatii ministerelor, judetelor sau comunelor, sau inspectorii
ministerelor, vor face cel putin de doua ori pe an o inspectiune amanuntita a
activitatii persoanelor juridice subventionate, consemnand cele constatate
intr-un raport, pe care il vor inainta ministerului competent.
Pentru persoanele juridice nesubventionate aceasta inspectiune se va face
cel putin odata pe an, prin delegati speciali ai ministerului competent, din
oficiu, sau dupa cererea organelor de directiune sau administratiune a
persoanelor juridice. (Lege, art. 16 si urm.).
Art. 70
Fiecare minister va face sa se tina un registru special pe intregul
minister sau pe directii, in care vor inscrie toate persoanele juridice
recunoscute si subordonate controlului si supravegherii lor.
In acelasi registru se va inscrie:
1) Toate modificarile aduse actelor dupa care se conduc persoanele
juridice.
2) Data si totalul bilantului si contului de gestiune ce persoanele
juridice sunt datoare sa le incheie si sa le inainteze anual ministerului.
3) Datele la care s-au facut diverse inspectii. (Lege, art. 92).
Numirea delegatilor, drepturile si indatoririle lor
Art. 71
Autoritatile de stat, judet sau comuna, de cate ori subventioneaza o
persoana juridica, vor avea dreptul de a-si numi delegatul lor permanent pe
langa organele de directiune sau administratiune a acestei institutii.
Cu ocazia acordarii subventiilor, autoritatile respective vor putea cere
persoanelor juridice, pe cale de conventii, adoptarea unui program de
activitate si introducerea in statutele sau regulamentele lor a modificarilor
necesare pentru a asigura aducerea la indeplinire a programului convenit, in
marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei
juridice subventionate. (Lege, art. 16).
Art. 72
Autoritatile interesate nu vor putea numi pe langa fiecare din persoanele
juridice ce subventioneaza decat un delegat.
Aceeasi persoana poate fi delegata de mai multe autoritati si in acelasi
timp ea poate sa indeplineasca aceasta functiune pe langa mai multe persoane
juridice.
Delegatii vor putea fi numiti dintre functionarii superiori ai autoritatii
care exercita controlul sau membrii comitetelor ori ai comisiilor care
functioneaza pe langa minister. (Lege, art. 17).
Art. 73
Delegatii autoritatilor vor colabora cu organele de directiune si
administratiune a persoanelor juridice pe baza instructiunilor primite de la
autoritatea sau autoritatile care i-au numit.
In acest scop, delegatii vor participa cu vot consultativ, la hotararile
luate de comitetele de directiune sau administratiune, opiniile lor contrarii
inscriindu-se in procesul-verbal de sedinta.
Directorii sau administratorii sunt obligati sa convoace pe delegati la
sedinte, inaintandu-le totodata si ordinea de zi, iar in caz de lipsa lor de la
sedinte sa le comunice deciziile luate. (Lege, art. 18).
Art. 74
In afara de indatoririle prevazute in prezentul regulament delegatii
autoritatilor de stat, judet sau comuna au indatorirea speciala de a
supraveghea ca activitatea persoanelor juridice sa se desfasoare potrivit
programului convenit.
La trebuinte si pentru aducerea la indeplinire a indatoririlor lor,
delegatii vor putea face uz de drepturile conferite lor prin art. 18 si 19 din
lege. (Lege, art. 18 si 19).
Despre inspectori
Art. 75
La toate persoanele juridice nesubventionate controlul se va exercita de
inspectori sau alti functionari superiori delegati de ministerul competent, din
oficiu, sau la cererea organelor de administratiune a institutiilor respective.
(Lege, art. 21).
Art. 76
Inspectorii nu fac observatii si nici nu dau indicatii directe organelor de
directiune si administratiune a persoanelor juridice controlate. Ei numai
constata faptele pe care le consemneaza in rapoarte scrise, insotite dupa
cazuri si de procesele-verbale incheiate la fata locului.
Rapoartele se vor inainta ministerului competent spre a decide sau a deferi
cazul celorlalte organe administrative sau organelor judecatoresti prevazute de
lege. (Lege, art. 21).
CAP. 6
Competenta si procedura
I. Pentru tribunale
Art. 77
Sunt de competenta tribunalului civil in circumscriptia caruia functioneaza
asociatiunea sau fondatiunea:
a) Cererile asociatiunilor si fondatiunilor de a li se acorda personalitatea
juridica;
b) Cererile de dizolvarea asociatiunilor sau fondatiunilor facute de
ministerul public sau ministerul competent in cazurile urmatoare:
1. Cand scopul sau actiunea asociatiunei a devenit ilicit, contrar bunelor
moravuri sau ordinii publice.
2. Cand scopul urmareste prin mijloace ilicite contrarii bunelor moravuri
si ordinii publice.
3. Cand fondatiunea, fara a fi autorizata, dupa cum se arata in art. 38 din
acest regulament, relativ la transformarea scopului, urmareste un alt scop
decat acel pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat.
4. Cand deciziile adunarii generale sunt luate cu violarea dispozitiilor
statutare, actelor constitutive sau legii;
c) Cererea ministerului respectiv de a pronunta dizolvarea in caz cand
persoana juridica pierzandu-si personalitatea de plin drept, nu poate consimti
sa inceteze activitatea sa.
In cazurile prevazute sub punctele a si b, tribunalul hotarand dizolvarea
va numi prin aceeasi hotarare si pe lichidatori;
d) Cererile ministerului public sau a oricarui interesat de a se numi
lichidatori in cazurile de dizolvare de drept a persoanei juridice;
e) Cererile privitoare la autorizarea convocarii adunarii generale si la
prezidarea ei;
f) Cererile privitoare la completarea locurilor prin delegatiune in cazul
cand organele de directiune, de administratiune sau de control nu pot functiona
din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricarei alte cauze de impiedicare a
vreunuia din membrii lor;
g) Cererile privitoare la litigiile dintre asociati si asociatiune in
cazurile prevazute de art. 47 si urmatorii din lege;
h) Cererile pentru orice alt diferend s-ar ivi in timpul functionarii sau
lichidarii, afara de cele prevazute de mai sus;
i) Autorizarea lichidatorilor de a remite celor in drept bunurile si sumele
de bani ramase de la lichidarea activului asociatiunilor, impreuna cu
registrele si actele apartinand acestora. (Lege, art. 3, 37, 46, 47, 53, 54,
64, 74 si urmatoarele, 83, 84 si urmatoarele, 96).
Art. 78
Judecata cererilor prevazute la litera a, din art. precedent se va face
conform randuielilor cuprinse in cap. 2 din acest regulament.
In cazurile prevazute la punctele b, c, g si h de sub acelasi articol, se
face de urgenta si cu precadere, termenul primei infatisari neputand fi mai
lung de 15 zile libere de la primirea citatiunei.
Hotararea tribunalului se va pronunta fara opozitiune, insa cu drept de
apel.
Termenul de apel va fi de 20 de zile de la pronuntare.
Celelalte cereri se vor rezolva in camera de consiliu. (Lege, art. 84 si
urmatoarele, 96).
Art. 79
In cazurile prevazute la litera h de sub art. 77 procedura va fi aceea a
dreptului comun, insa pentru toate instantele termenele vor fi cele prevazute
de art. 901 - 905 din actualul cod comercial, din vechiul regat, care in
privinta acestor termene se va aplica pe intreg teritoriul statului roman.
(Lege, art. 97).
Art. 80
Tribunalul va fi compus din ministerul public, care va pune concluzii ca
parte alaturata, in toate chestiunile ce intereseaza persoanele juridice, iar
ca parte principala, in cazurile cand legea ii atribuie acest rol. (Lege, art.
98).
Art. 81
Tribunalul este competent a judeca in prima instanta, cu apel la Curte,
contraventiile prevazute de art. 2, 7, 23 si 94 din lege.
Termenul de apel este de 20 de zile libere, socotite de la pronuntare sau
comunicare. (Lege, art. 2, 7, 23, 94).
Art. 82
Tribunalul este de asemenea competent a judeca in prima si ultima instanta
contestatiile facute de orice interesat contra bilantului intocmit si publicat
de lichidatori. (Lege, art. 65).
Art. 83
La tribunalele cu mai multe sectiuni sau complete, rezolvarea tuturor
cererilor si afacerilor prevazute in acest paragraf vor fi de competenta
sectiunii I civilo-corectionala sau a completului prezidat de presedintele
tribunalului. (Lege, art. 3, 88 si urm.).
II. Pentru Curti
Art. 84
Sunt de competenta Curtii de apel din circumscriptia careia functioneaza
asociatiunea sau fondatiunea:
a) Cererile facute de ministerul competent pentru numirea administratorilor
necesari, in caz cand actul de fondare n-a determinat organele de directiune si
administratiune ale persoanei juridice.
In caz cand domiciliul fondatorului nu ar fi in circumscriptia Curtii unde
functioneaza persoana juridica, cererea va putea fi adresata si Curtii in
circumscriptia careia domiciliaza fondatorul.
b) Cererile facute de ministerul public, de ministerul competent sau de una
din partile interesate pentru numirea de administratori, in caz cand directia
sau administratia instituita de fondatori nu mai poate fi din orice cauza,
inlocuita, completata sau continuata;
c) Cererile facute de ministerul public sau de ministerul sub autoritatea
si controlul caruia cade fondatiunea sau asociatiunea pentru revocarea
organelor de directiune si administratiune, in caz cand s-ar constata ca ele nu
se conforma legilor tarii actelor de fondare sau de constituire sau daca se
constata ca averile ce le sunt incredintate se risipesc, se deterioreaza sau se
intrebuinteaza la alte scopuri decat acelea prevazute prin actele de fondare
sau constituire;
d) Cererile organelor de directiune si administratiune pentru modificarea
organizarii statornicita de fonduri, daca aceasta se constata indispensabil
pentru conservarea bunurilor si realizarea scopului fondatiunei;
e) Cererile pentru modificarea scopului devenit numai in parte realizabil a
conditiilor si sarcinilor fondatiilor.
In aceste cazuri, judecata se va face cu citarea fondatorului sau ereziilor
in linie directa, iar decizia va arata si modificarile de introdus;
f) Cererile facute de ministerul public, ministerul competent, sau de
organele de directiune si administratiune spre a desemna o alta asociatiune sau
fondatiune catre care intentioneaza a trece patrimoniul persoanei juridice a
carei fiinta a incetat in cazurile cand fondatia nu poate fi organizata asa
incat sa corespunda scopului sau sau daca patrimoniul ei este insuficient.
(Lege, art. 22, 74 - 76, 78 si 79).
Art. 85
In toate cazurile de mai sus judecata se va face in camera de consiliu sau
cu un complet separat de cel de sedinta, la staruinta organelor de directiune
si administratiune, a ministerului public sau a ministerului interesat.
Curtea va putea dispune ascultarea si a oricarei persoane va crede necesar
si va uza de mijloacele de proba si informatiune prevazute de procedura civila.
Hotararea Curtii va fi motivata si fara opozitiune; ea se va pronunta in
sedinta publica, in prezenta ministerului public. (Lege, art. 95).
Art. 86
Apelurile facute contra sentintelor tribunalelor in cazurile prevazute de
art. 15 din acest regulament si art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de
urgenta, cu precadere, inaintea oricarei afaceri si fara drept de opozitiune.
(Lege, art. 90).
Art. 87
Cererile pentru dobandirea personalitatii juridice a uniunilor sau
federatiile de persoane juridice, sunt de asemenea de competenta Curtii de
apel. (Lege, art. 102).
Art. 88
Pentru uniunile sau federatiile carora Curtea le-a acordat personalitatea
juridica, grefa Curtii e datoare a tine un registru special de persoane
juridice, in care se vor inscrie toate aceste uniuni sau federatii.
Acest registru va contine aceleasi indicatii ca si registrele prevazute
pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 8).
Art. 89
La Curtile cu mai multe sectiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor
si afacerilor va fi de competenta sectiunii I sau a completului prezidat de
presedintele Curtii. (Lege, art. 3 si 88 urm.).
CAP. 7
Comisia superioara a persoanelor juridice
Art. 90
Pe langa ministerul justitiunei, functioneaza o comisie superioara a
persoanelor juridice, compusa din:
1. I.P.S.S. Mitropolitul Primat, ca presedinte;
2. Ministerul justitiunei, care prezideaza in caz de lipsa sau impiedicarea
I.P.S.S. Mitropolitului Primat;
3. Ministrul departamentului sau ministrii departamentelor in competenta
carora cade scopul asociatiunei sau fondatiunei interesate in chestiunea dedusa
inaintea comisiei;
4. Prim-presedintele Inaltei Curti de casatiune si justitiune sau in caz de
impiedicare de cel mai vechi presedinte de sectiune al acelei Inalte Curti;
5. Presedintele Inaltei Curti de conturi si, in caz de impiedicare, un
consilier delegat de presedinte;
6. Directorul general sau administratorul institutiunei de stat care
serveste interesul similar celui servit de asociatiunea sau fondatiunea adusa
inaintea comisiei;
7. Presedintele Academiei Romane si in caz de impiedicare un membru delegat
de presedinte;
8. Un efor al Eforiei spitalelor civile;
9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante
persoane juridice din tara numiti de ministerul justitiunei si prin decret regal;
10. Un rector de universitate numit de ministru;
11. Doi din cei mai reputati juristi din tara;
12. Directorul general al serviciului judiciar din ministerul justitiunei
care va indeplini si functia de secretar al comisiei.
Procurorul general al Curtii de casatiune face parte din comisie numai cu
vot consultativ. In caz de impiedicare, el va fi inlocuit in comisie de
magistratul desemnat de legea organizarii judecatoresti.
Mandatul membrilor numiti de ministrul justitiunei se da pe o perioada de
cinci ani. (Lege, art. 99 si 100).
Art. 91
Comisia se convoaca de ministrul justitiunei ori de cate ori va fi nevoie.
Sedintele ei se tin in localul ministerului justitiunei.
Convocarea se face prin invitatii scrise.
Comisia nu poate lucra decat cu cel putin 7 membri.
Hotararile ei se iau numai cu majoritate de 5 voturi.
Ele se dau in scris si motivat. (Lege, art. 101).
Art. 92
Procurorul general al Inaltei Curti de casatiune face parte din comisie ca
reprezentant al ministerului public.
In aceasta calitate el pune concluzii inaintea comisiei ca parte alaturata,
in toate chestiunile ce intereseaza o persoana juridica. (Lege, art. 98).
Art. 93
Atributiile comisiei superioare a persoanelor juridice sunt urmatoarele:
1. Judeca apelurile pe care organele de directiune si administratiune ale
persoanelor juridice le pot face in caz de nemultumire contra hotararii
delegatului ministerului respectiv de a suspenda executarea unei decizii luata
de acele organe.
Termenul de apel este de trei zile libere si curge de la comunicarea
procesului-verbal de suspendare.
Hotararea comisiei superioare este definitiva.
Ea va fi comunicata organelor persoanei juridice, care va fi datoare a o
executa in cel mult 15 zile de la primire.
2. Se pronunta asupra diferendului dintre delegatul ministerului respectiv
si organelor de directiune si administratiune ale persoanelor juridice, in caz
cand delegatul ministerului a luat masura suspendarii unei decizii a organelor
de directiune si ele refuza a repune in discutiune chestiunile care fac
obiectul deciziei suspendate pentru a primi solutia conforma cu actele de
fondare, a regulamentelor, conventiilor, Constitutiunei si legilor tarii sau in
cazul cand suspendarea se mentine si trebuie executata.
In acest caz, comisia superioara poate da o decizie care sa oblige persoana
juridica.
3. A-si da avizul, dupa cererea consiliului de ministri sau ministerului de
justitiune, daca o persoana juridica desfasoara o activitate impotriva bunelor
moravuri, a ordinii publice sau a sigurantei statului si daca trebuie sa se
interzica functionarea pana la intrarea ei in legalitate sau daca trebuie sa se
hotarasca dizolvarea ei.
Tot comisia, la cererea consiliului de ministri sau a ministerului
justitiunei, va aprecia si-si va da avizul asupra urgentei acestor masuri.
4. In caz de incetare a personalitatii juridice sau a retragerii
autorizatiunei si in caz ca nici statutele, nici adunarea generala nu au dat
indicatii asupra destinatiunei patrimoniului ramas sau cand acele indicatii sau
hotarari ar fi contrare dispozitiilor legii, comisia e chemata a-si da avizul
de modul intrebuintarii acelui patrimoniu, hotarand carei persoane juridice de
drept privat sau public cu scop analog trebuie atribuit.
Aceleasi atributii revin comisiei si in caz cand fondatia nu poate fi
organizata asa incat sa corespunda scopului sau sau daca patrimoniul ei este
insuficient.
5. A-si da avizul sau dupa cererea Curtii de apel cand aceasta e chemata a
se pronunta dupa staruinta organelor de directiune si administratiune ale
fondatiilor daca pentru conservarea bunurilor si realizarea scopului este
necesara modificarea organizarii statornicite de fondator.
6. A-si da avizul la propunerea Curtii de apel, asupra cererii de
modificare a scopului unei fondatiuni devenit numai in parte realizabil atunci
cand se constata ca nu mai are caracterul lui primitiv si fondatia nu mai
corespunde nevoilor sociale si intentiilor ce fondatorul ar manifesta in mod
normal daca i-ar sta in putinta.
7. A-si da avizul la cererea Curtii de apel daca poate fi admisibila
cererea de dobandirea personalitatii juridice, a uniunilor sau federatiilor
formate din doua sau mai multe persoane juridice.
8. A-si da avizul asupra cererilor adresate Curtilor de apel pentru
modificarea sau suprimarea din actul de fondare a conditiilor si sarcinilor
care ar putea compromite realizarea scopului fondatiunei.
9. A-si da avizul asupra oricaror altor chestiuni ce-i vor fi supuse de
ministerul justitiunei. (Lege, art. 99).
Art. 94
Comisia este tinuta sa cheme pe reprezentantul autorizat al persoanei
juridice interesate spre a o asculta.
Invitatia se va face in scris. Neprezentarea persoanei juridice nu da
dreptul la o a doua chemare. (Lege, art. 101).
Art. 95
Delegatia permanenta pe care comisia poate sa o aleaga din sanul sau,
conform art. 101 din lege, este competenta a culege toate informatiile si
elementele ce ar fi necesare comisiei pentru pregatirea deciziilor sale, a face
orice cercetari si anchete si a priveghea executarea acestor decizii.
Membrii delegatiunei pot fi insarcinati de asemenea de a studia in
prealabil chestiunile aduse inaintea comisiei si a face eventual cuvenitul
raport.
Comisia superioara a persoanelor juridice tine urmatoarele registre:
1. Un registru de intrare in care se trec toate chestiunile primite de la
ministerul justitiunei spre a fi cercetate de comisie.
2. Un registru in care se trec in ordinea numerica toate deciziile
pronuntate de comisia superioara.
3. Un registru general in care dupa tablourile primite de la departamentele
respective, secretarul comisiei va inscrie separat asociatiile si fondatiile,
cazand sub prevederile legii pentru persoanele juridice.
Acest registru va cuprinde in rubrici deosebite:
1. Titlul sau denumirea persoanelor juridice.
2. Obiectul si scopul.
3. Sediul si sucursalele.
4. Data constituirii.
5. Actul pe temeiul caruia s-a obtinut personalitatea juridica.
6. Numele, profesiunea si nationalitatea persoanelor care compun organele
de directiune si administratiune.
7. Averea mobila si imobila ce poseda, si
8. Modificari ulterioare. (Lege, art. 101).
CAP. 8
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 96
In ce priveste asociatiunile sau sindicatele profesionale, se vor aplica
legile speciale in dispozitiunile ce nu sunt contrare dispozitiunilor de ordine
publica din legea de fata. (Lege, art. 106).
Art. 97
Din momentul promulgarii legii pentru persoanele juridice inceteaza
competenta tuturor autoritatilor care acordau pana in prezent personalitatea
juridica, acest drept fiind exclusiv rezervat tribunalelor civile. (Lege, art.
106).
Art. 98
Persoanele juridice de drept privat, existente la data promulgarii legii de
fata, sunt obligate ca in termen de 6 luni de la aceasta data sa comunice
grefei tribunalului in circumscriptia caruia functioneaza administratia lor
principala, urmatoarele acte:
a) Titlurile pe temeiul carora au dobandit personalitatea juridica;
b) Copie certificata de pe actul constituirii asociatiunei, fondatiunei sau
uniunii;
c) Copie de pe statutele sau regulamentele dupa care se administreaza
aceste persoane juridice;
d) Copie de pe bilantul si darea de seama a ultimului an;
e) Un memoriu cuprinzand informatiile specificate la art. urmator.
Copiile actelor prevazute la alin. b si c si memoriul vor fi semnate de
organele de directiune sau administratiune. (Lege, art. 2).
Art. 99
Memoriul inaintat va cuprinde urmatoarele indicatii:
1. Denumirea si scopul persoanei juridice constituite.
2. Data intemeierii de fapt a asociatiunei sau fondatiunei.
3. Data si autoritatea de la care a dobandit personalitatea juridica cu specificarea
titlului respectiv.
4. Sediul principal, precum si sediile diverselor filiale care erau in
fiinta la finele anului social expirat.
5. Data cand se incheie anual conturile persoanei juridice.
6. Numarul persoanelor care alcatuiau asociatia la finele anului social
expirat.
7. Averea persoanei juridice, specificandu-se valoarea si felul bunurilor
din care e formata.
8. Totalul veniturilor si cheltuielilor pe anul expirat.
9. Numele persoanelor care compun consiliul de administratiune si comisia
de control cu mentionarea profesiunii domiciliului si nationalitatii lor.
10. Un scurt istoric al activitatii persoanei juridice de la infiintare si
pana la finele anului expirat. (Lege, art. 2).
Art. 100
Persoanele juridice de drept privat care mai inainte de publicarea acestui
regulament vor fi facut deja grefei tribunalului comunicarea ceruta de art. 2
din lege si in conformitate cu publicatia ministerului justitiunei data cu
ocazia promulgarii legii sunt scutite de a face o noua comunicare, afara de
acelea pentru care tribunalul va fi gasit ca actele si datele comunicate nu au
fost complete, in care caz vor fi obligate a se conforma dispozitiilor
regulamentului de fata. (Lege, art. 2).
Art. 101
Administratiile sindicatelor profesionale existente la promulgarea legii,
sunt scutite de formalitatile prevazute la articolele precedente, urmand ca
inscrierea lor in registrul de persoane juridice de pe langa tribunale sa se
faca pe baza comunicarilor judecatoriilor de ocol respective. (Lege, art. 2).
Art. 102
In acelasi termen de 6 luni prevazut la art. 98, organele de directiune sau
administratiune ale persoanelor juridice existente, sunt datoare sa inainteze
ministerului sub autoritatea si controlul caruia functioneaza si dupa
instructiunile acestuia, urmatoarele acte:
1. Copie certificata de directiune de pe actul constitutiv si de pe statute
sau regulament.
2. Un inventar de averea mobila si imobila ce poseda.
3. Bilantul si contul de gestiune (venituri si cheltuieli) ale anului
social precedent. (Lege, art. 2).