HOTARARE Nr.
56 din 16 ianuarie 2008
privind recunoasterea
Statutului organic si administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din
Romania
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 57 din 24 ianuarie 2008
In temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din
Constituţia României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din
Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al
cultelor,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se recunoaşte Statutul organic şi
administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 593/1949
pentru aprobarea Statutului organic şi administrativ al Eparhiei
Armeano-Grigoriene din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările
ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează
Ministrul culturii şi cultelor,
Adrian Iorgulescu
ANEXĂ
STATUTUL ORGANIC ŞI
ADMINISTRATIV
al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România
CAPITOLUL I
Art. 1. - Arhiepiscopia (Eparhia) Bisericii Armene din
România este persoană juridică şi formează o eparhie unică pe tot teritoriul
României, cuprinzând toţi credincioşii comunităţii armene din România care,
canonic şi administrativ, aparţin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene.
Art. 2. - Conducătorul administrativ şi canonic al
Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România va purta titlul de „Arhiepiscop al
Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România" şi va fi cetăţean român.
Art. 3. - Arhiepiscopia Bisericii Armene din România
îşi continuă relaţiile canonice cu Catolicosatul din Sfântul Ecimiadzin -
Armenia, dar îşi va reglementa, conduce şi administra în mod autonom toate
acţiunile şi organele sale religioase, culturale, fundaţionale şi
administrative. In scopul efectuării acestor activităţi, atât Arhiepiscopia
Bisericii Armene din România, cât şi parohiile din teritoriu au dreptul de a
înfiinţa asociaţii sau fundaţii, precum şi dreptul de a se asocia cu alte
organizaţii de stat ori private, cu respectarea prevederilor prezentului statut
şi ale legilor în vigoare.
Art. 4. - Arhiepiscopia Bisericii Armene din România şi
parohiile acesteia pot beneficia de sprijinul statului român şi al altor
organizaţii.
CAPITOLUL II
Organele centrale ale Arhiepiscopiei Bisericii Armene
din România
Art. 5. - Congresul Eparhial Congresul
Eparhial este organul superior central pentru întreaga Arhiepiscopie a
Bisericii Armene din România în privinţa tuturor chestiunilor bisericeşti,
administrative, culturale şi fundaţionale şi, ca atare, are dreptul de a lua
decizii în acest sens.
Art. 6. -Alcătuirea Congresului Eparhial Congresul Eparhial are următoarea
alcătuire:
- conducătorul Eparhiei (Arhiepiscopul);
- vicarul administrativ;
- vicarul religios (canonic);
- toţi preoţii din Arhiepiscopie;
- delegaţi mireni.
Delegaţii mireni vor fi în număr de 2 pentru fiecare
parohie activă din ţară.
Art. 7. - Delegaţii Congresului Eparhial se aleg pe
durată de 5 ani. Desemnarea delegaţilor se face în urma deciziei comunicate
tuturor parohiilor cu 3 luni înainte de data constituirii noului congres
destinat alegerilor. In caz de descompletare a numărului delegaţiilor (prin
deces, demisie, invaliditate sau alte cauze), parohia respectivă alege în
şedinţa adunării generale un nou delegat.
Art. 8. - Participarea delegaţilor la lucrările
Congresului Eparhial este obligatorie. Cazurile de absenţă se vor justifica în
scris în faţa Congresului Eparhial. In caz contrar, absenţa nemotivată de la
două sesiuni se va considera drept demisie.
Art. 9. - Fiecare delegat va avea asupra sa un
certificat semnat de către preşedintele parohiei (parohul) prin care se
constată mandatul.
Art. 10. - Contestaţiile faţă de alegerile delegaţilor
la Congresul Eparhial se fac către Congresul Eparhial, care va analiza şi va decide.
Art. 11.- Preşedintele de drept al Congresului Eparhial
este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), care propune şi secretarul de
şedinţă. Procesele-verbale se vor redacta în limba română. In cazul absenţei
Arhiepiscopului, şedinţa va fi prezidată de unul dintre cei 2 vicari, la
propunerea delegaţilor.
Art. 12. -Adunarea Congresului Eparhial este valabilă
dacă s-au prezentat cel puţin jumătate plus unu dintre delegaţi în problemele
curente, două treimi în problemele de vânzare-cumpărare, grevare a bunurilor
mobile şi imobile aparţinând Arhiepiscopiei sau parohiilor, iar, în cazul
modificării statutului şi al alegerii conducătorului Eparhiei, toţi membrii.
Art. 13. - Deciziile Congresului
Eparhial se iau cu majoritatea voturilor exprimate, în afară de cazurile
referitoare la alegerile conducătorului Eparhiei, pentru care sunt necesare
două treimi din voturi. Consilierii eparhiali care nu sunt aleşi ca delegaţi nu
au drept de vot. Votarea se face prin ridicarea
mâinilor.
Art. 14. -Atribuţiile Congresului Eparhial sunt
următoarele:
a) susţinerea libertăţii religioase şi apărarea
drepturilor Bisericii Armene;
b) examinarea raportului general anual al Consiliului
eparhial despre mersul vieţii şi afacerilor
bisericeşti din Arhiepiscopie şi luarea de hotărâri în privinţa celor de urmat
pentru viitor;
c) dezbaterea proiectelor şi propunerilor făcute de
Consiliul eparhial şi hotărârea celor de urmat;
d) consultarea şi luarea măsurilor necesare pentru
ridicarea nivelului cultural al clerului şi credincioşilor;
e) consultarea şi luarea măsurilor trebuincioase pentru
disciplinarea organelor bisericeşti şi a credincioşilor;
f) luarea măsurilor şi procurarea mijloacelor pentru
propăşirea culturală şi educativă a tineretului şcolar în spiritul
moral-creştin şi combaterea influenţelor dăunătoare;
g) ratificarea acordării de către Consiliul eparhial a
burselor şi subvenţiilor pentru studiu în vederea unei pregătiri culturale
superioare a elementelor necesare serviciilor bisericeşti şi culturale ale
Eparhiei;
h) îngrijirea şi controlarea averii mobile şi imobile a
bunurilor şi fondurilor care sunt proprietatea Arhiepiscopiei şi a parohiilor
şi îngrijirea ca toate aşezămintele economice ale Arhiepiscopiei să progreseze,
iar mijloacele materiale să sporească;
i) luarea de hotărâri privitoare la întrebuinţarea
acestor bunuri şi fonduri conform scopului pentru care s-au înfiinţat;
j) stabilirea şi aprobarea bugetului anual al
Arhiepiscopiei şi al instituţiilor ei, precum şi examinarea gestiunii lor
financiare pe anul expirat;
k) stabilirea impunerilor şi cuantumului cu care
participă fiecare parohie la cheltuielile pentru nevoile Arhiepiscopiei;
l) alegerea conducătorului
Arhiepiscopiei, când scaunul va fi vacant, a Consiliului eparhial şi a
cenzorilor eparhiali;
m) demiterea conducătorului Arhiepiscopiei din cauza
încălcării prezentului statut;
n) demiterea Consiliului eparhial din cauza încălcării
prezentului statut;
o) cercetarea contestaţiilor referitoare la alegerea
delegaţiilor Congresului Eparhial, deciderea asupra lor, verificarea şi
validarea mandatelor;
p) deciderea asupra propunerilor de vânzare, grevare,
cumpărare a bunurilor mobile şi imobile ce aparţin Arhiepiscopiei sau parohiilor, precum şi acceptarea
investiţiilor în folosul Arhiepiscopiei sau parohiilor;
r) delimitarea parohiilor şi înfiinţarea de noi parohii
şi aşezăminte mănăstireşti;
s) deliberarea sau deciderea asupra plângerilor
îndreptate împotriva conducătorului Arhiepiscopiei, a vicarilor, a clerului, a
Consiliului eparhial şi a consiliilor parohiale;
t) deliberarea şi deciderea asupra tuturor problemelor
Arhiepiscopiei neprevăzute mai sus şi ridicate de parohii, de Consiliul
eparhial sau de Arhiepiscop;
u) desfiinţarea parohiilor, fundaţiilor sau
asociaţiilor pentru încălcarea prevederilor prezentului statut ori a legilor
ţării, precum şi desfiinţarea lor din motivul incapacităţii de a se administra.
Art. 15. - Sesiunile Congresului Eparhial vor fi
ordinare şi extraordinare. Sesiunile ordinare se vor convoca de două ori pe an,
în urma invitaţiei Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial, iar cele
extraordinare, ori de câte ori vor găsi de cuviinţă conducătorul
Arhiepiscopiei, Consiliul eparhial sau o pătrime din totalul delegaţilor aleşi.
Cu cel puţin o lună înaintea
datei sesiunii ordinare şi cu 14 zile înaintea sesiunii extraordinare se va
comunica în scris ordinea de zi a Congresului Eparhial.
CAPITOLUL III
Consiliul eparhial şi comitetele eparhiale
Art. 16. - Consiliul eparhial este organul executiv al Congresului Eparhial şi organul administrativ superior
pentru treburile administrative, culturale, fundaţionale ale întregii
Arhiepiscopii (Eparhii). Membrii săi se numesc consilieri eparhiali, această
demnitate fiind onorifică.
Art. 17. - Consiliul eparhial se compune din:
- conducătorul Arhiepiscopiei;
- vicar eparhial administrativ;
- vicar canonic sau religios;
- secretar eparhial;
- 2 preoţi consilieri;
- 4 mireni: - 2 pentru Bucureşti;
- 2 pentru provincie, desemnaţi de Congresul Eparhial
pe durată de 5 ani.
Consilierii eparhiali mireni pot fi aleşi atât dintre
membrii Congresului Eparhial, cât şi din afara acestuia. Consiliul eparhial
poate lua hotărâri valabile numai cu participarea a cel puţin două treimi din
numărul membrilor consiliului.
Hotărârile Consiliului eparhial luate prin vot sunt
valabile în cazul forului complet, în cuantum de două treimi, iar în cazul
prezenţei a două treimi din numărul membrilor, doar cu unanimitate de voturi.
Consiliul eparhial va avea 3 comitete, şi anume:
a) comitetul spiritual bisericesc;
b) comitetul cultural;
c) comitetul economic.
Art. 18. - Preşedintele de drept al Consiliului
eparhial este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), în lipsa căruia va
prezida unul dintre vicari.
Atribuţiile Consiliului
eparhial sunt:
a) convocarea Congresului Eparhial si publicarea
hotărârilor lui;
b) soluţionarea tuturor problemelor care i se vor
delega spre rezolvare de către Congresul Eparhial;
c) luarea măsurilor pentru alegerea Arhiepiscopului
şi delegarea de membri în diferite adunări şi organe bisericeşti din Eparhie;
d) prezentarea de rapoarte, proiecte şi regulamente de
resort la Congresul Eparhial;
e) alegerea secretarului Consiliului eparhial şi
numirea funcţionarilor în organele eparhiale;
f) chestiunile referitoare la
organizarea cancelariei consiliului şi funcţionarilor consiliului;
g) cumpărarea, grevarea şi vinderea imobilelor
eparhiale, cu aprobarea Congresului Eparhial şi respectarea prevederilor
prezentului statut;
h) înaintarea propunerilor
către Congresul Eparhial cu privire la delimitarea şi înfiinţarea parohiilor;
i) controlarea ca adunările parohiale să îşi
îndeplinească datoriile după dispoziţiile cuprinse în prezentul statut;
j) aprobarea hotărârilor şi confirmarea alegerilor
adunărilor parohiale şi deliberarea şi deciderea asupra contestaţiilor şi
plângerilor adresate Consiliului eparhial, asupra hotărârilor instanţelor şi
personalului parohial, în afară de cele cu caracter pur duhovnicesc;
k) suspendarea şi dizolvarea consiliilor parohiale în
cazuri de grave abateri şi instituirea unei comisii provizorii sau numirea unui
administrator pentru conducerea afacerilor parohiei respective, urmând să se
ceară ratificarea acestei dispoziţii în Congresul Eparhial;
l) hotărârea asupra acceptării
sau respingerii în numele Arhiepiscopiei a donaţiilor şi a legatelor făcute
Arhiepiscopiei sau parohiilor, cu apel la Congresul Eparhial;
m) înfiinţarea de tipografii, publicaţii, edituri,
radiouri, televiziuni, biblioteci şi muzee;
n) înfiinţarea, întreţinerea, ajutorarea şi controlul şcolilor
eparhiale şi parohiale;
o) încuviinţarea de colecte, pentru scopuri
bisericeşti, culturale, fundaţionale şi filantorpice;
p) ajutorarea parohiilor sărace, pentru acoperirea
cheltuielilor necesare;
r) luarea măsurilor pentru asigurarea situaţiei materiale
a clerului, profesorilor şi învăţătorilor;
s) aprobarea inspectorului şcolar, numit de comitetul
cultural;
t) rezolvarea în ultimă instanţă a conflictelor
şcolare;
u) supravegherea tuturor asociaţiilor şi fundaţiilor
culturale şi filantropice care funcţionează în cuprinsul Arhiepiscopiei;
v) înfiinţarea şi conducerea unui seminar pentru
pregătirea clerului.
Art. 19. - Comitetul spiritual este format din clerici
şi va fi condus de către Arhiepiscop şi de vicarul canonic sau religios şi va
avea următoarele atribuţii:
a) de a veghea ca serviciile bisericeşti să se
săvârşească în conformitate cu normele şi doctrina Bisericii Armene;
b) de a aproba clădirea bisericilor şi înfiinţarea
caselor de rugăciuni şi a supraveghea clădirea şi organizarea acestora conform
Sfintelor canoane şi în stilul Bisericii Armene;
c) de a stărui ca bisericile să se sfinţească şi să se
ţină în bună stare şi să se înzestreze cu odoarele, icoanele, vasele, candelele
şi cărţile trebuincioase, conform canoanelor;
d) de a se îngriji ca registrele bisericeşti ale
botezaţilor, cununaţilor şi decedaţilor să se ţină potrivit cu normele în
vigoare;
e) de a dispune ca preoţii să îşi îndeplinească cu
scrupulozitate toate datoriile lor;
f) de a veghea asupra purtării
morale a clerului şi poporului credincios;
g) de a face propuneri atât pentru hirotonisirea
clericilor, cât şi pentru alegerea sau numirea ori transferarea preoţilor;
h) de a îngriji de bunul mers al seminarului şi al
bursierilor care urmează şcolile de pregătire teologică;
i) de a îngriji de văduvele şi orfanii rămaşi de pe
urma preoţilor decedaţi.
Art. 20. -Atribuţiile comitetelor cultural şi economic
vor fi stabilite de Consiliul eparhial odată cu alcătuirea lor.
Art. 21. - Odată cu alegerea Consiliului eparhial,
Congresul Eparhial va alege pe 5 ani, din sânul delegaţiilor sau din afară, un
cenzor eparhial care va trebui să aibă studii economice. Atribuţia cenzorului
eparhial este aceea de a verifica şi comunica
Consiliului eparhial activitatea economico-financiară
a sediului central al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România şi a
parohiilor.
CAPITOLUL IV
Conducătorul Arhiepiscopiei
Art. 22. - Conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul)
este conducătorul spiritual şi canonic al întregii
Arhiepiscopii (Eparhii).
Art. 23. - Arhiepiscopul se alege de către Congresul
Eparhial convocat în şedinţa extraordinară de către Consiliul eparhial.
Art. 24. - Candidaţii la alegeri trebuie să facă parte
dintre monahii Bisericii Armene. In cazul în care Congresul Eparhial nu se întruneşte
sau în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a fost ales de către
Congresul Eparhial în conformitate cu prevederile prezentului statut, se va
proceda la o nouă alegere în răstimp de 3 luni.
Art. 25. - In cazul decesului
sau vacanţei Arhiepiscopului, conducerea administrativă a Eparhiei va fi
preluată de către vicarul eparhial pe probleme administrative şi de Consiliul
eparhial.
Art. 26. - Drepturile şi îndatoririle Arhiepiscopului:
a) reprezintă Biserica Ortodoxă şi Apostolică Armeană
în toate actele vieţii sale şi semnează valabil în numele Arhiepiscopiei,
respectând prezentul statut;
b) în calitate de conducător canonic şi legal este în
drept şi dator să conducă clerul şi poporul credincios, lucrând în spiritul
învăţăturii creştine şi al dragostei şi loialităţii faţă de România, respectând
Sfintele canoane şi legile în vigoare;
c) acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi desface
căsătoria bisericească după ce s-au pronunţat instanţele civile;
d) acordă distincţii clericilor capabili şi destoinici
conform normelor canonice;
e) îi numeşte pe preoţi la parohiile vacante, aprobă
trecerea preoţilor de la o parohie la alta, cu consimţământul parohiilor
respective;
f) primeşte, examinează şi decide asupra plângerilor
contra clerului şi le aplică pedepse conform canoanelor şi normelor uzuale;
g) este dator a se îngriji de bunul mers al vieţii
bisericeşti din Eparhie şi de funcţionarea morală a organelor ei;
h) numeşte dintre preoţi un revizor bisericesc, pentru
a controla la ordinul său toate organele bisericeşti din Arhiepiscopie;
i) în calitate de conducător al clerului se va interesa
mai îndeaproape de viaţa şi nevoile lui, servindu-i de exemplu;
j) el este singurul care reprezintă Arhiepiscopia
Bisericii Armene din România în legăturile cu Sfântul Scaun de la Ecimiadzin şi
cu diaspora;
k) el este singurul care poate invita pentru slujbe şi
accepta participarea la slujbe a unor membri ai clerului Bisericii Armene.
Art. 27. - Arhiepiscopul, primind plângeri împotriva preoţilor, este dator a ordona cercetare la faţa locului şi, în urma
explicaţiilor verbale şi scrise ale împricinatului, poate aplica sancţiuni
conform canoanelor Bisericii Armene şi cu respectarea prezentului statut.
Art. 28. - In cazuri grave care
reclamă o intervenţie urgentă, Arhiepiscopul poate suspenda din oficiu, în mod
provizoriu, un preot vinovat, înainte chiar de a începe cercetarea cazului lui,
ce va trebui făcută în cel mult 30 de zile.
Art. 29. - Arhiepiscopul este în drept de a aplica
personal următoarele sancţiuni: prevenirea, mustrarea
verbală şi scrisă.
Art. 30. - Numai cu avizul Consiliului eparhial se vor
aplica atât excluderea din Eparhie a unui cleric, cât şi luarea hotărârii de
caterisire conform canoanelor.
Art. 31. - Trimiterea clerului în
judecata acestor instanţe depinde de Arhiepiscop, care este dator a-l înştiinţa
pe cel în cauză cu cel puţin 15 zile înaintea judecăţii.
Art. 32. - Invinuitul se va
putea apăra personal sau printr-un coleg al său.
Art. 33. - Va numi 2 vicari din rândul clericilor cu cetăţenie română, unul pe probleme administrative şi
unul pe probleme canonice şi religioase (bisericeşti), şi va hotărî reşedinţa
lor.
CAPITOLUL V
Părţile constitutive ale Arhiepiscopiei şi organele
lor
Art. 34. - Parohia (sau epitropia) este persoană juridică şi reprezintă comunitatea bisericească a
credincioşilor clerici şi mireni care aparţin Bisericii Ortodoxe Apostolice
Armene, care sunt înscrişi în registrele sale ca plătitori de taxă de enoriaş,
care susţin cu mijloacele lor materiale şi morale una sau mai multe biserici
ori case de rugăciuni cu aşezămintele şi personalul lor.
Art. 35. - Scopul parohiei este:
a) de a susţine, întări şi răspândi credinţa Bisericii
Armene şi de a lucra astfel ca toţi credincioşii să vieţuiască în conformitate
cu învăţăturile acestei credinţe, îndeosebi cercetând Sfânta Biserică şi
Sfintele Slujbe Dumnezeieşti, împărtăşindu-se cu Sfintele Taine şi împlinind
faptele milei creştine;
b) de a întreţine şi ajuta Biserica, pe slujitorii şi
aşezămintele ei, instituţiile culturale şi de binefacere şi de a purta grijă de
toate nevoile parohiei cu sumele stabilite de Congresul Eparhial.
Art. 36. - Comunitatea care nu are biserică şi nici
casă de rugăciuni proprii sau nu este în stare să se susţină din mijloace
proprii se alătură unei parohii vecine sub numele de filială şi are aceleaşi
drepturi şi obligaţii precum credincioşii din respectiva parohie.
Art. 37. -Atât înfiinţarea unei filiale, cât şi
prefacerea unei filiale în parohie şi înfiinţarea unei parohii noi se aprobă de
către Congresul Eparhial, în urma cererii credincioşilor.
Art. 38. - Intinderea parohiei
poate fi modificată de Consiliul eparhial, în urma cererii motivate a membrilor
parohiei.
Art. 39. - Fiecare persoană poate fi enoriaş al unei
singure parohii.
Art. 40. - Toţi enoriaşii sunt obligaţi să accepte şi
să îndeplinească orice misiune pusă în sarcina lor de Adunarea parohială şi să
ia parte (după posibilităţi) la cheltuielile pentru nevoile Bisericii şi
aşezămintelor şi instituţiilor culturale şi de binefacere.
Art. 41. - Enoriaşii se împart în două categorii:
a) enoriaşi cu drept de vot;
b) enoriaşi fără drept de vot.
Enoriaşii cu drept de vot sunt cei care:
a) sunt stabiliţi în parohie şi înscrişi în registrul
general al parohiei timp de 5 ani pentru a avea drept de vot şi de 10 ani
pentru a fi eligibili în oricare organ al Arhiepiscopiei;
b) sunt cetăţeni români;
c) au vârsta de 21 de ani împliniţi pentru a avea drept
de vot, cel puţin 25 de ani pentru a fi eligibili în organele parohiale şi cel
puţin 30 de ani pentru a fi eligibili în organele centrale;
d) au confirmarea din partea parohului că au recurs în
exclusivitate la serviciile religoase ale parohiei în care se află;
e) participă cu regularitate
la activităţile religioase ale parohiei;
f) se implică direct şi dezinteresat în rezolvarea
problemelor parohiei (sociale, culturale, administrative etc);
g) îndeplinesc cu regularitate obligaţia achitării
taxei de cult anuale, stabilite de parohie;
h) au moralitate nepătată în viaţa de familie şi
obştească;
i) nu au acţionat niciodată împotriva intereselor
Bisericii;
j) nu au comis niciodată delicte morale sau altfel de
delicte condamnate de canoanele Bisericii sau de legile statului;
k) şi-au îndeplinit întotdeauna obligaţiile luate
asupra lor faţă de Biserică şi parohie;
l) nu se află sub epitimie.
Art. 42. - Cuantumul taxei de cult se aprobă de
Adunarea parohială, la propunerea Consiliului eparhial.
Art. 43. - Sunt plătitoare ale taxei de cult toate
persoanele majore de ambele sexe (minimum 21 de ani) care au venituri personale
sau posedă avere personală.
Art. 44. - La propunerea Consiliului parohial şi cu
aprobarea Comitetului parohial sunt scutiţi de orice impuneri parohiale cei
lipsiţi de mijloace materiale şi cei care primesc ajutoare sociale.
Art. 45. - Se va ţine în Consiliul parohial anual
registrul contribuabililor, indicându-se şi situaţia achitării taxei de cult.
Art. 46. - Personalul parohiei (paroh şi angajaţi) este
plătit din fonduri proprii şi/sau de la bugetul de stat, conform legilor în
vigoare. Retribuţiile se vor stabili în funcţie de necesităţile fiecăruia în
parte de către consiliul parohial, cu avizul Consiliului eparhial. Numirea în
funcţie a preotului paroh sau a preotului delegat se face de către conducătorul
Arhiepiscopiei şi se validează de Adunarea generală a parohiei.
Art. 47. - Parohul trebuie să locuiască neapărat în
parohia lui. Parohiile care nu au preot, dar au consiliu parohial, vor fi
deservite de un preot delegat care va fi preşedintele Consiliului parohial.
Parohiile în care este imposibilă alegerea unui consiliu parohial (lipsa
numărului necesar de membri) şi parohiile desfiinţate vor fi administrate de o
comisie sau de un administrator desemnată/desemnat de Consiliul eparhial, care
va fi direct subordonată/subordonat Consiliului eparhial. Bunurile imobile şi
mobile ale parohiilor respective, precum şi patrimoniul tuturor formelor de
asociaţie care au aparţinut acestei parohii trec în proprietatea şi administrarea Arhiepiscopiei.
Art. 48. - In caz de bătrâneţe sau de boală incurabilă
a preotului, când acesta nu mai poate să slujească, parohia poate solicita
conducătorului Arhiepiscopiei desemnarea unui alt preot.
Art. 49. - Parohia are obligaţia de a asigura preotului
incapabil de a mai sluji locuinţa şi toate cheltuielile de întreţinere, precum
şi o indemnizaţie lunară în cuantumul minim al salariului mediu pe economie.
Art. 50. - In cazul decesului
preotului, aceleaşi obligaţii revin parohiei pentru văduvă şi copiii minori.
Art. 51. - Preotul unei parohii nu poate săvârşi slujbe
în alte parohii decât cu încuviinţarea parohilor acelor parohii şi la ordinul
direct al Arhiepiscopului.
Art. 52. - Candidaţii la preoţie trebuie să
îndeplinească condiţiile canonice ale Bisericii Armene. Candidatura la preoţie
poate fi aprobată doar de Arhiepiscop, la recomandarea Comitetului spiritual.
Art. 53. - Un preot poate fi caterisit când nu mai
corespunde cerinţelor prevăzute de regulile canonice, când a fost condamnat
pentru fapte imorale sau când a părăsit parohia nemotivat. Constatarea
situaţiei se face de către Adunarea parohială, care o prezintă spre analiză
Comitetului spiritual al Consiliului eparhial şi Arhiepiscopului, care vor
decide conform canoanelor Bisericii şi reglementărilor prezentului statut.
CAPITOLUL VI
Adunarea parohială
Art. 54. - Adunarea parohială
este compusă din toţi enoriaşii cu drept de vot.
Preşedintele Adunării parohiale este parohul parohiei
sau preotul delegat care deserveşte parohia.
Art. 55. - Adunarea parohială
are următoarele atribuţii:
a) examinează şi completează raportul anual despre
mersul tuturor problemelor din parohie;
b) alege delegaţii la Congresul Eparhial, membrii
Consiliului parohial şi comisia cenzorilor;
c) examinează şi aprobă propunerile Consiliului
parohial referitoare la zidirea, repararea sau înzestrarea bisericii ori casei
de rugăciuni parohiale şi eventual a altor clădiri bisericeşti, culturale, fundaţionale, de caritate şi
epitropeşti aparţinătoare parohiei şi întreţinerea cuvenită a cimitirelor;
d) examinează şi aprobă propunerile Consiliului
parohial referitoare la înfiinţarea de şcoli, spitale, aziluri pentru săraci şi
alte aşezăminte filantropice, în conformitate cu dispoziţiile legilor în
vigoare şi cu reglementările prezentului statut;
e) examinează şi aprobă propunerile şi proiectele
Consiliului parohial pentru înfiinţarea de fonduri în scopuri bisericeşti,
culturale, filantropice şi, în general, pentru adunarea mijloacelor materiale
necesare parohiei;
f) fixează taxa de cult şi alte
cotizaţii şi impuneri în folosul parohiei;
g) examinează situaţia materială a personalului
bisericii din parohie şi hotărăşte măsuri, în caz de trebuinţă, pentru
îmbunătăţirea ei;
h) veghează ca activităţile Consiliului parohial să se
desfăşoare conform dispoziţiilor prezentului statut şi ale regulamentelor în
vigoare;
i) examinează şi aprobă bugetul şi inventarele
alcătuite de Consiliul parohial;
j) cercetează şi aprobă gestiunea anuală a parohiei,
examinată în prealabil de comisia cenzorilor, şi verifică raportul cenzorilor
dând descărcare Consiliului parohial. Copia procesului-verbal a adunării va fi
trimisă Consiliului eparhial pentru controlul şi validarea hotărârilor, precum
şi pentru descărcarea şi aprobarea bugetului;
k) decide cu două treimi din
numărul voturilor în privinţa cumpărării, vânzării şi grevării imobilelor, sub
rezerva aprobării Consiliului eparhial şi a Congresului Eparhial.
Art. 56. - Adunările parohiale
se convoacă la biserică. Când se desfăşoară adunările, draperia dinaintea
altarului va fi închisă pentru a acoperi altarul.
Art. 57. - Adunările parohiale se convoacă în numele
Consiliului parohial de către parohul permanent sau delegat, prin afişarea în
biserică cu indicarea ordinii de zi cu cel puţin o săptămână înaintea adunării.
Art. 58. - Adunările
extraordinare se convoacă din ordinul Arhiepiscopului, al vicarilor, al
Consiliului eparhial sau al parohului şi vor avea în componenţă în mod
obligatoriu un reprezentant al Consiliului eparhial.
Art. 59. - Adunările se
consideră valabile când este prezentă cel puţin o treime din numărul
enoriaşilor cu drept de vot.
Art. 60. - Pentru luarea deciziilor asupra vânzării,
cumpărării şi grevării bunurilor, Adunarea parohială se consideră valabilă
numai cu prezenţa a două treimi din numărul enoriaşilor cu drept de vot.
Deciziile se iau cu majoritatea de voturi. Votarea se face prin ridicarea
mâinilor. Atât în cazul adunărilor ordinare, cât şi în cazul adunărilor
extraordinare, dacă nu se împlineşte cvorumul necesar validării unor decizii,
şedinţa adunării se dizolvă, urmând ca într-o săptămână să se reîntrunească şi
să se ia hotărâri cu vot majoritar, indiferent de cvorumul obţinut.
Art. 61. - Hotărârile Adunării parohiale referitoare la
alegerea Consiliului parohial şi la închirierea bunurilor mobile şi imobile
sunt valabile numai după obţinerea avizului Consiliului eparhial.
Art. 62. - Hotărârile Adunării parohiale referitoare la
donaţii, vânzare, cumpărare sau grevare de bunuri mobile şi imobile sunt
valabile numai după obţinerea avizului Congresului Eparhial.
Art. 63. - Hotărârile Adunării parohiale, care după
aprecierea parohului ar putea vătăma principiile canoanelor Bisericii şi
comunităţii, vor fi atacate de către acesta printr-un raport către Arhiepiscop,
urmând ca acesta să le supună atenţiei Congresului Eparhial, care va lua
decizia finală.
CAPITOLUL VII
Consiliul parohial
Art. 64. - Consiliul parohial este organul executiv şi
administrativ al Adunării generale parohiale, este ales dintre membrii acesteia
şi reprezintă comunitatea bisericească în toate acţiunile, în afară de cele
duhovniceşti în care unicul reprezentant al parohiei este parohul sau preotul
delegat.
Art. 65. - Consiliul parohial se compune din 3-5 membri
plus preotul paroh sau preotul delegat, care sunt
preşedinţi de drept ai Consiliului parohial.
Art. 66. - După alegerea Consiliului parohial,
preşedintele Adunării parohiale va convoca sub preşedinţia sa membrii aleşi
spre a constitui consiliul.
Art. 67. - Funcţiile consilierilor parohiali se vor
stabili în funcţie de necesităţi (administrativ-economice, culturale, sociale
etc.).
Art. 68. - Consiliul parohial are dreptul de a angaja
personal (contabil, secretar, casier, muzeograf, bibliotecar etc.) în funcţie
de necesităţi, retribuit din fonduri proprii sau de la
bugetul de stat, conform legilor în vigoare.
Art. 69. - Consiliul parohial se va întâlni în şedinţă
cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori va fi nevoie, la invitaţia
parohului, a preotului delegat, a două treimi dintre consilierii parohiali şi,
în cazuri extraordinare, la invitaţia Arhiepiscopului sau a Consiliului
eparhial.
Art. 70. - Deciziile Consiliului parohial se vor lua cu
majoritate simplă.
Art. 71. - Atribuţiile
Consiliului parohial sunt:
a) de a întocmi şi a ţine evidenţa inventarului averii
mobile şi imobile a Bisericii, instituţiilor culturale, fondurilor,
asociaţiilor şi fundaţiilor ce îi aparţin;
b) de a face Adunării parohiale propuneri pentru
vânzarea, cumpărarea sau grevarea imobilelor, precum şi propuneri de
investiţii;
c) de a se îngriji de păstrarea bunurilor mobile şi
imobile ale Bisericii, instituţiilor culturale, asociaţiilor, fondurilor şi
fundaţiilor şi de a dispune ori de câte ori crede necesar controlul casei şi
verificarea actelor ce aparţin acestora;
d) de a întreţine în bună stare
edificiile bisericeşti, culturale, asociative şi fundaţionale;
e) de a înzestra biserica cu odăjdii, icoane, vase
sfinţite şi cu cele trebuincioase pentru serviciul divin, precum şi de a
înzestra instituţiile ei culturale, asociative etc;
f) de a găsi mijloacele trebuincioase pentru zidirea
sau repararea bisericii, casei de rugăciuni, casei parohiale şi a altor
edificii proprii şi de a raporta despre aceasta Adunării parohiale;
g) de a găsi resursele necesare pentru salarizarea
clerului, a altor slujbaşi ai Bisericii şi ai aşezămintelor sale şi de a
raporta despre aceasta Adunării parohiale;
h) de a face propuneri Adunării parohiale în privinţa
taxelor de cult şi altor impuneri şi de a repartiza aceste taxe asupra
credincioşilor, după categorii, în funcţie de starea lor materială, şi de a
propune scutirea celor săraci şi nevoiaşi;
i) de a fixa condiţiile ce trebuie îndeplinite la
arendarea, închirierea şi exploatarea bunurilor bisericii, bunurilor culturale,
asociative şi fundaţionale; de a aproba licitaţiile ţinute, neavând dreptul de
a încasa venituri, şi de a încheia contracte pe un termen mai lung decât durata
mandatului;
j) de a stabili cu aprobarea Consiliului eparhial
modalitatea plasării fondurilor disponibile ale Bisericii, instituţiilor
culturale, asociaţiilor şi ale fundaţiilor;
k) de a examina la sfârşitul anului gestiunea
financiară a parohiei şi de a prezenta un raport Adunării parohiale;
l) de a examina şi a redacta un
raport despre mersul tuturor afacerilor parohiei şi de a-l prezenta Adunării
parohiale;
m) de a supraveghea asupra religiozităţii şi
moralităţii enoriaşilor şi de a lucra pentru dezrădăcinarea obiceiurilor rele
şi a imoralităţii, prin mijloacele morale şi pedepsele bisericeşti.
n) de a apăra prestigiul şi onoarea Bisericii,
comunităţii şi personalului bisericesc;
o) de a face Consiliului eparhial orice propuneri,
sugestii şi reclamaţii referitoare la afacerile bisericeşti, culturale,
asociative, fundaţionale şi epitropeşti;
p) de a înfiinţa, susţine şi îngriji şcolile parohiale
conform legilor respective în vigoare, iar unde mijloacele nu admit, de a căuta
ca elevilor să li se predea de către paroh religia şi limba armeană în şcolile
pe care le frecventează, luând contact în această privinţă cu autorităţile competente;
r) de a-i ajuta pe enoriaşii săraci şi de a acorda
ajutoare pentru înmormântarea decedaţilor lipsiţi de mijloace materiale;
s) de a căuta ca armonia cea mai deplină să domnească
între enoriaşi;
t) de a prezenta Adunării parohiale, la sfârşitul
anului, un proiect de buget despre trebuinţele bisericeşti, ale instituţiilor
culturale, asociative şi ale fundaţiilor pe anul viitor.
Art. 72. -Activitatea contabil-financiară este
efectuată de către salariaţi de specialitate în domeniul respectiv.
Art. 73. - Consiliul parohial
conduce, supraveghează şi răspunde faţă de Adunarea parohială pentru toate
afacerile şi avutul parohiei şi instituţiilor sale.
Art. 74. - Consiliul parohial angajează personalul
tuturor instituţiilor parohiale şi propune candidaţi pentru funcţii.
Art. 75. - Fiecare instituţie va avea registre proprii
de cheltuieli şi venituri, însă totalul cheltuielilor şi veniturilor trebuie
trecut în registrul general al parohiei respective.
Art. 76. - Consiliul parohial posedă ştampila oficială
cu următoarea inscripţie: „Parohia Bisericii Armene din [oraşul]".
CAPITOLUL VIII
Comisia cenzorilor
Art. 77. - Comisia cenzorilor este compusă din 2 membri
contabili, se alege pe 5 ani de către Adunarea parohială şi are următoarele
îndatoriri:
a) de a controla şi verifica
registrele contabilităţii, ordinele şi registrele de plată, precum şi
chitanţele de încasare şi orice alte registre ale tuturor organelor şi
instituţiilor parohiale;
b) de a verifica şi a contrasemna gestiunea financiară
şi bilanţurile parohiei prezentate Adunării parohiale;
c) de a prezenta Adunării parohiale un raport cu
concluziile sale, în privinţa celor constatate în timpul controlului şi
verificărilor;
d) de a verifica şi controla casa şi documentele aflate
în păstrarea Consiliului parohial.
Art. 78. - Verificările şi constatările
se fac de către comisia cenzorilor sau de fiecare cenzor în parte, în orice
moment al anului şi ori de câte ori se consideră necesar.
CAPITOLUL IX
Edificiile bisericeşti
Art. 79. - Bisericile sunt:
a) parohiale şi filiale;
b) de cimitir;
c) capele;
d) izolate;
e) mănăstiri;
f) catedrale.
Art. 80. - Biserica parohială aparţine parohiei. Dacă
într-o parohie sunt mai multe biserici, Arhiepiscopul desemnează pe cea de
căpetenie ca biserică parohială, celelalte rămânând filiale. In oraşul de reşedinţă
al Arhiepiscopului biserica parohială se consideră catedrală.
Art. 81. - Bisericile izolate sunt acele biserici
armene şi bunurile lor mobile şi imobile care se află pe un teritoriu nelocuit
de credincioşii Bisericii Armene. Ele sunt
proprietatea Arhiepiscopiei şi sunt administrate de
Consiliul eparhial printr-un administrator sau printr-o comisie. Ele nu se
înstrăinează decât sub formă de dare în folosinţă unor alte confesiuni creştine
şi doar în scopul folosirii lor în scop religios, pe o durată maximă de 5 ani,
cât durează mandatul Consiliului eparhial.
Art. 82. - Mănăstirile şi bunurile lor mobile şi
imobile, indiferent unde fiinţează, sunt proprietăţi ale Arhiepiscopiei.
Art. 83. - Bisericile de orice categorie se pot ridica numai cu învoirea şi binecuvântarea
Arhiepiscopului, fie că se clădesc din nou, fie că se transformă din alt
edificiu. Bisericile şi obiectele de cult nu se pot folosi decât conform
dispoziţiilor Arhiepiscopului.
CAPITOLUL X
Cimitirele
Art. 84. - Fiecare parohie trebuie să aibă un cimitir
care este şi rămâne proprietatea parohiei, fără putinţă de a fi înstrăinat.
Art. 85. - Cimitirul şi locul său se administrează de
organele parohiei.
Art. 86. - Cimitirul se supraveghează de paroh şi
Consiliul parohial, care sunt datori a se îngriji de împrejmuirea lui şi de
păstrarea în bună stare.
Art. 87. - Locurile de morminte se dau cu plată sau
gratuit sub formă de concesiune de către Consiliul parohial, care stabileşte
plata în legătură cu situaţia materială şi socială a familiei. Parohia poate
fixa o plată anuală a unei taxe pentru întreţinerea cimitirului.
Art. 88. - Locurile de veci se vor atribui doar
enoriaşilor armeni cu drept de vot.
Art. 89. - Locurile de veci se pot reconcesiona la
jumătate din preţul la zi al unui loc de veci numai de către rudele directe -
părinţi-copii.
CAPITOLUL XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 90. - La toate organele bisericeşti constituite
prin alegere se va alege şi un număr de supleanţi până la o pătrime din numărul
celor aleşi.
Art. 91. - Când un membru al unui organ bisericesc,
fiind bolnav sau absent din localitate, nu va lua parte la şedinţă, va fi
invitat să participe în locul lui unul dintre supleanţi.
Art. 92. - Când însă descompletarea organului
bisericesc va avea loc din cauza decesului sau demisiei vreunui membru,
supleantul îl va înlocui până la expirarea mandatului.
Art. 93. - Preşedinţii tuturor organelor eparhiale şi
parohiale reprezintă în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti şi
administrative parohiile respective şi Arhiepiscopia numai cu mandat din partea
consiliilor eparhial şi parohial.
Art. 94. - Orice modificare a acestui statut,
considerată ca necesară în viitor, se va introduce numai de către Congresul
Eparhial.
Art. 95. - Datorită faptului că Arhiepiscopia Bisericii
Armene din România este acea instituţie care a fost înfiinţată de către
Alexandru cel Bun în anul 1401 şi datorită faptului că aceasta a avut o
activitate neîntreruptă şi că a fost recunoscută astfel prin legile speciale de
funcţionare a cultelor din 1928 şi, respectiv, 1949, toate denumirile pe care
le-a avut în decursul istoriei (Eparhia Bisericii Armeno-Grigoriene, Eparhia
Armeană din România etc.) sunt recunoscute ca fiind aparţinătoare uneia şi
aceleiaşi persoane juridice, care are denumirea:
„Arhiepiscopia Bisericii Armene din România".
Art. 96. - Toate denumirile pe care le-au avut
parohiile în decursul istoriei (Epitropia Bisericii şi comunităţii armene din
..., Epitropia Bisericii Armene, Epitropia bisericii şi şcolilor, Epitropia
Armeană din... etc.) sunt recunoscute ca fiind aparţinătoare uneia şi aceleiaşi
persoane juridice cu denumirea de parohie, care are numele: „Parohia Bisericii
Armene din [oraşul]".