Hotărârea Nr.397 din 19.06.2013

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) lit. b) din Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind regimul frontierei de stat româno-ungare, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, semnat la Budapesta la 28 octombrie 1983, ratificat de România prin Decretul nr. 189/1986 pentru ratificarea unor tratate internaţionale, precum şi prevederile art. 21 pct. 6 lit. b) din Tratatul dintre România şi Ucraina privind regimul frontierei de statromâno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003, ratificat de România prin Legea nr. 93/2004,în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICSe aprobă Procesul-verbal privind semnul de frontieră „TUR“ amplasat pentru marcarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ungariei şi Ucrainei, semnat la Budapesta la 17 octombrie 2012. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean
PROCES-VERBALprivind semnul de frontieră „TUR“ amplasat pentru marcarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Ungariei şi Ucrainei Articolul ISemnul de frontieră „TUR“ este format din 3 stâlpi de beton armat dintre care unul se află pe teritoriul României, al doilea pe teritoriul Ungariei, iar al treilea pe teritoriul Ucrainei. Acest punct de întâlnire a frontierelor de stat este punctul de intersecţie a liniei mediane a albiei vechi secate a râului Tur cu linia mediană a râului Tur. Coordonatele geografice şi rectangulare ale punctului de întâlnire a frontierelor de stat determinate în anul 2007 sunt:

Fiecare stâlp al semnului de frontieră formează un trunchi de piramidă cu 4 feţe, cu vârful ascuţit. Stâlpii sunt ridicaţi pe câte un postament de beton armat având o parte ascuţită îndreptată către punctul de întâlnire a frontierelor de stat, iar postamentele sunt fixate pe baze de beton armat. În baza de beton, sub centrul stâlpului, este aşezată o placă ceramică dăltuită în cruce. La baza fiecărui stâlp se află o deschizătură de formă semicilindrică, care, împreună cu buloanele metalice amplasate pe postament, servesc la vizualizarea punctului de întâlnire a frontierelor de stat. Înălţimea stâlpilor, măsurată de la nivelul bazei de beton, este de 1,97 m. Articolul IIStâlpul de frontieră de pe teritoriul României a fost amplasat pe malul stâng descoperit şi abrupt al râului de frontieră Tur, la 39,1 m de la punctul de întâlnire a frontierelor de stat spre sud-est. Acest stâlp are pe faţa orientată spre interiorul României stema României, precum şi inscripţiile „ROMÂNIA“ şi „TUR“, iar pe latura opusă orientată către statele vecine se află inscripţiile „ROMÂNIA“ şi „TUR“. Poziţionarea simbolurilor şi inscripţiilor este cuprinsă în anexele nr. 1 şi 2. Coordonatele geografice şi rectangulare ale stâlpului românesc (cotele sunt raportate la punctul zero al Mării Baltice şi măsurate la vârful stâlpului):

Orientarea de pe stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR“ în sistemul S-42:

– spre stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR“: 281º32’06“;

– spre stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR“: 348º29’46“;

– spre piatra poligonală românească PP 6 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 176º09’33“,

– spre stâlpul de frontieră românesc nr. 1 care marchează linia de frontieră româno-ucraineană: 89º57’08“.Distanţa de la stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR“ în sistemul S-42:

– până la stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR“: 86,4 m;

– până la stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR“: 67,7 m;

– până la piatra poligonală românească PP 6 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 98,4 m;

– până la stâlpul de frontieră românesc nr. 1 care marchează linia de frontieră româno-ucraineană: 48,1 m. Articolul IIIStâlpul de frontieră de pe teritoriul Ungariei a fost amplasat pe malul drept al râului de frontieră Tur, la 8 m de la baza digului, la 60,0 m spre vest de punctul de întâlnire a frontierelor de stat şi la 30,3 m spre sud-est de centrul semnului de frontieră numărul 1 de la frontiera ungaro-ucraineană aflat în punctul de intersecţie a albiei vechi, temporar secată, a râului Tur cu linia mediană a digului care traversează această albie. Acest stâlp are pe faţa orientată spre interiorul Ungariei stema Ungariei, precum şi inscripţiile „MAGYARORSZÁG“ şi „TÚR“, pe latura opusă, orientată către statele vecine, se află inscripţiile „MAGYARORSZÁG“ şi „TÚR“. Poziţionarea simbolurilor şi inscripţiilor este cuprinsă în anexele nr. 1 şi 2. Coordonatele geografice şi rectangulare ale stâlpului ungar (cotele sunt raportate la punctul zero al Mării Baltice şi măsurate la vârful stâlpului):

Orientarea de pe stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR“ în sistemul S-42:

– spre stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR“: 101º32’06’’;

– spre stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR“: 55º23’40’’;

– spre piatra poligonală ungară PP 9 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 151º49’54’’;

– spre centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera ungaro-ucraineană: 332º16’39’’.Distanţa de la stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR“ în sistemul S-42:

– până la stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR“: 86,4 m;

– până la stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR“: 86,4 m;

– până la piatra poligonală ungară PP 9 care marchează linia de frontieră româno-ungară: 117,3 m;

– până în centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera ungaro-ucraineană: 30,3 m. Articolul IVStâlpul de frontieră de pe teritoriul Ucrainei a fost amplasat pe malul drept, abrupt, cu vegetaţie arborescentă al râului de frontieră Tur, la 39,1 m de la punctul de întâlnire a frontierelor de stat spre nord-est şi la 88,1 m spre nord-est de centrul semnului de frontieră numărul 1 de pe linia de frontieră ungaro-ucraineană, aflat în punctul de intersecţie a albiei vechi, temporar secată, a râului Tur cu linia mediană a digului care traversează această albie. Acest stâlp are pe faţa orientată spre interiorul Ucrainei stema Ucrainei, precum şi inscripţiile „УKPAЇHA“ şi „TУP“, iar pe latura opusă orientată către statele vecine se află inscripţiile „УKPAЇHA“ şi „TУP“. Poziţionarea simbolurilor şi inscripţiilor este cuprinsă în anexele nr. 1 şi 2. Coordonatele geografice şi rectangulare ale stâlpului ucrainean (cotele sunt raportate la punctul zero al Mării Baltice şi măsurate la vârful stâlpului):

Orientarea de pe stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR“ în sistemul S-42:

– spre stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR“: 235º23’40’’;

– spre stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR“: 168º29’46’’;

– spre centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera ungaro-ucraineană: 255º22’32’’;

– spre stâlpul de frontieră ucrainean numărul 1 care marchează frontiera de stat româno-ucraineană: 124º37’42’’.Distanţa de la stâlpul ucrainean al semnului de frontieră „TUR“ în sistemul S-42:

– până la stâlpul ungar al semnului de frontieră „TUR“: 86,4 m;

– până la stâlpul românesc al semnului de frontieră „TUR“: 67,7 m;

– până la centrul semnului de frontieră numărul 1 care marchează frontiera de stat ungaro-ucraineană: 88,1 m;

– până la stâlpul de frontieră ucrainean numărul 1 care marchează frontiera de stat româno-ucraineană: 57,3 m. Articolul VLa baza stabilirii coordonatelor rectangulare ale semnului de frontieră „TUR“ au stat punctele reţelelor geodezice naţionale ale statelor implicate care au dispus de coordonate în proiecţia Gauss-Kruger pe elipsoidul Krasovski 1942 pe fuse de 6, coordonate în proiecţia stereografică Budapesta pe elipsoid Bessel şi coordonate WGS - 84 (ETRS’89), respectiv coordonate din Sistemul naţional unitar de proiecţie (EOV) folosit în Ungaria. Cotele stâlpilor semnului de frontieră „TUR“ au fost determinate prin metoda GPS, raportate la punctul zero al Mării Baltice, prin comparaţie cu cotele punctelor de bază cunoscute (nivelul zero al mirei amplasate în Golful Kronstadt). De la punctul de întâlnire, frontierele de stat se întind conform celor de mai jos:

– linia de frontieră dintre România şi Ungaria trece pe mijlocul râului Tur, la început spre sud-vest, iar apoi spre sud, sud-est;

– linia de frontieră dintre România şi Ucraina trece pe mijlocul râului Tur spre est, în direcţia semnului de frontieră numărul 1 de la frontiera de stat româno-ucraineană;

– linia de frontieră dintre Ungaria şi Ucraina trece la început prin râul Tur, iar apoi pe mijlocul albiei vechi, temporar secată, a râului Tur, în general spre nord-vest, până la semnul de frontieră numărul 1 de la frontiera de stat ungaro-ucraineană. Articolul VIPoziţia în teren a semnului de frontieră „TUR“ şi a frontierelor de stat este reprezentată în schiţa la scara 1:1000 din anexa nr. 3. Articolul VIIVerificarea şi întreţinerea semnului de frontieră „TUR“ se efectuează conform înţelegerilor bilaterale privind regimul frontierei de stat, cu participarea tuturor celor 3 părţi. Articolul VIIIPrezentul proces-verbal intră în vigoare la 30 de zile de la data transmiterii ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc despre îndeplinirea procedurilor prevăzute de legislaţia internă necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia. Concomitent cu aceasta va ieşi din vigoare Protocolul descriptiv al zonei punctului de întâlnire a frontierelor de stat ale Republicii Populare Române, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Ungare şi anexele acestuia, semnat la data de 30 iulie 1949 la Moscova, precum şi Procesul-verbal privind executarea lucrărilor de întreţinere şi măsurare ale semnului de frontieră Tur, situat la punctul de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Republicii Ungare şi Ucrainei, semnat la data de 20 noiembrie 2000 la Nyirbator. Semnat la data de 17 octombrie 2012, în 3 exemplare originale, în limbile română, maghiară şi ucraineană, toate cele 3 texte fiind egal autentice. Dr. Tarcsa Csaba, reprezentantul maghiar pentru sectorul de frontieră româno-ungar Vajlok Laszlo, preşedintele delegaţiei părţii ungare în Comisia mixtă de frontieră ungaro-ucraineană Dr. Mihai Cristinel Brătan, reprezentantul român pentru sectorul de frontieră româno-ungar, preşedintele delegaţiei părţii române în Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană Boris Tregubov, preşedintele delegaţiei părţii ucrainene în Comisia mixtă de frontieră ungaro-ucraineană, preşedintele delegaţiei părţii ucrainene în Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană ANEXA Nr. 1*)*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.SCHEMA SEMNULUI DE FRONTIERĂ „TUR“ ~1:20 Latura stâlpilor semnului de frontieră orientată spre statul propriu ANEXA Nr. 2*)*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.SCHEMA SEMNULUI DE FRONTIERĂ „TUR“ ~1:20 Latura stâlpilor semnului de frontieră orientată spre punctul comun ANEXA Nr. 3*)*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.SCHEMA SEMNULUI DE FRONTIERĂ „TUR“ ~1:1000