HOTARARE Nr.
1570 din 19 decembrie 2007
privind infiintarea
Sistemului national pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu
efect de sera rezultate din surse sau din retinerea prin sechestrare a
dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto
ACT EMIS DE: GUVERNUL
ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 26 din 14 ianuarie 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Se înfiinţează
Sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu
efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a
dioxidului de carbon, denumit în continuare SNEEGHG,
în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul
de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice
- UNFCCC, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001.
(2) SNEEGHG reglementează totalitatea aspectelor de
natură instituţională şi procedurală în scopul estimării nivelului emisiilor
antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, al
raportării, precum şi al arhivării şi stocării informaţiilor cuprinse în
inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Art. 2. -In înţelesul prezentei hotărâri, expresiile şi
termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) asigurarea calităţii
(QA) - sistemul de proceduri de revizuire conduse
de persoane fizice sau juridice, care nu sunt implicate în mod direct în
întregul proces de elaborare a inventarului, în scopul verificării atingerii
obiectivelor cu privire la calitatea datelor, al confirmării faptului că
inventarul reprezintă cea mai bună posibilă estimare a nivelului emisiilor şi a
sechestrărilor, având în vedere datele şi cunoştinţele ştiinţifice existente şi
disponibile; totodată, aceasta contribuie la asigurarea eficienţei programelor
de control al calităţii;
b) autoritatea competentă - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie publică
cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării
Durabile;
c) autorităţi şi instituţii
publice responsabile - autorităţile şi
instituţiile publice centrale sau aflate sub autoritatea, în coordonarea sau în
subordinea autorităţilor publice centrale şi care, potrivit prezentei hotărâri,
deţin responsabilităţi cu privire la SNEEGHG;
d) bune practici - setul
de proceduri care asigură faptul că inventarele emisiilor de gaze cu efect de
seră sunt realizate cu acurateţe, în sensul că nu sunt nici supraestimate şi
nici subestimate sistematic, şi că gradul de incertitudine este redus atât cât
este posibil. Bunele practici constituie opţiunea pentru metodele de estimare
corespunzătoare circumstanţelor naţionale, asigurarea şi controlul calităţii la
nivel naţional, cuantificarea gradului de incertitudine, precum şi arhivarea
anuală a inventarului şi a documentaţiei care a stat la baza elaborării
inventarului şi raportarea, în scopul respectării principiului transparenţei;
e) categoria-cheie -
categoria de sursă sau sechestrare determinată din punctul de vedere al
emisiilor absolute, al tendinţelor privind emisiile sau al ambelor puncte de
vedere, care este prioritizată în cadrul inventarului naţional, datorită faptului că emisiile estimate pentru
categoria respectivă constituie o contribuţie importantă la totalul emisiilor
cuprinse în inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;
f) controlul calităţii (QC) - sistemul de instrucţiuni şi activităţi tehnice pentru
determinarea şi controlul calităţii inventarului pe parcursul elaborării
acestuia. Controlul calităţii include metode generale, cum ar fi controlul
acurateţii cu privire la obţinerea datelor şi calcularea estimărilor, precum şi
utilizarea procedurilor standardizate aprobate pentru calcularea emisiilor,
măsurări, estimări ale incertitudinilor, arhivarea informaţiilor şi raportare
(nivel 1). Un nivel superior de QC include revizuiri tehnice ale
categoriilor-cheie, datelor de activitate şi factorilor de emisie, precum şi
ale metodelor de estimare utilizate. QC trebuie să asigure:
a) verificarea constantă şi
temeinică a inventarului, pentru a confirma faptul că datele sunt integre,
corecte şi complete;
b) identificarea şi corectarea erorilor sau
omisiunilor;
c) documentarea şi arhivarea tuturor informaţiilor ce
stau la baza elaborării inventarului, precum şi înregistrarea tuturor activităţilor de control al
calităţii;
g) emisiile de gaze cu
efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, denumite în continuare GHG -
emisiile de gaze cu efect de seră prevăzute în anexa A la Protocolul de la
Kyoto, rezultate din surse antropice sau din reţinerea prin sechestrare a
dioxidului de carbon;
h) factor de emisie -
factorul utilizat la calcularea emisiilor în conformitate cu Liniile directoare
IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996,
Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la
elaborarea inventarelor naţionale de GHG , precum şi cu Ghidul IPCC de bune
practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a
terenurilor şi silvicultură;
i) Grupul Interguvernamental
privind Schimbările Climatice, denumit în
continuare IPCC - organismul internaţional
înfiinţat în anul 1988 de către Organizaţia Mondială de Meteorologie şi
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, format din experţi în domeniul
schimbărilor climatice, care publică rapoarte periodice de evaluare recunoscute
la nivel mondial ca fiind cele mai credibile surse de informare existente în domeniul
schimbărilor climatice;
j) incertitudine -
parametrul care exprimă lipsa de certitudine a unor date privind activitatea, a
unor factori de emisie şi a unor estimări privind emisiile, în concordanţă cu
Ghidul IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la
elaborarea inventarelor naţionale de GHG;
k) inventarul
naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră -
instrumentul de raportare a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră
estimate la nivel naţional, în conformitate cu prevederile UNFCCC şi ale
Protocolului de la Kyoto, precum şi ale deciziilor subsecvente, realizat în cadrul Sistemului naţional pentru estimarea
nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau
din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon;
l) Raportul Inventarului
Naţional (NIR) - componentă a inventarului, care
prezintă detaliat şi transparent modalitatea de parcurgere a procedurii de
realizare a inventarului naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de
seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de
carbon, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, incluzând informaţii privind
tendinţele emisiilor, categoriile-cheie, datele privind activitatea, factorii
de emisie, metodele de estimare, asigurarea şi controlul calităţii,
incertitudinile, recalculările şi îmbunătăţirile prevăzute, pentru fiecare
categorie de sursă sau sechestrare inclusă în inventarul naţional;
m) recalculare -
procedura pentru reestimarea emisiilor de gaze cu efect de seră cuprinse în
inventarele raportate anterior, ca urmare a modificărilor aduse cu privire la
metodele de estimare şi/sau la maniera în care au fost obţinute şi prelucrate
datele privind activitatea şi factorii de emisie şi/sau la includerea unor noi
categorii de surse sau sechestrări.
CAPITOLUL II
Sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto
Art. 3. - (1) SNEEGHG reprezintă un sistem de
colectare, procesare şi prezentare corespunzătoare a datelor şi informaţiilor
necesare elaborării inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră
reglementate prin Protocolul de la Kyoto. SNEEGHG este astfel realizat şi
administrat de către autoritatea competentă încât să asigure transparenţa,
consistenţa, comparabilitatea, caracterul complet şi acurateţea inventarului,
astfel cum sunt definite în Liniile directoare IPCC privind elaborarea
inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, în conformitate cu Protocolul
de la Kyoto şi cu deciziile subsecvente relevante.
(2) Procedura specifică pentru elaborarea şi
administrarea SNEEGHG asigură calitatea inventarelor naţionale prin parcurgerea
a 3 etape, după cum urmează: planificare, pregătire şi management al
activităţilor pentru realizarea inventarului.
(3) Etapele precizate la alin. (2) includ colectarea de date privind activitatea, selectarea corespunzătoare a
metodelor de estimare şi a factorilor de emisie, estimarea nivelului emisiilor
antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto,
implementarea analizei incertitudinilor, activităţi pentru asigurarea şi
controlul calităţii, precum şi parcurgerea unor proceduri pentru verificarea
datelor incluse în inventar la nivel naţional.
(4) SNEEGHG este astfel realizat şi administrat încât
să asigure respectarea prevederilor şi obligaţiilor asumate prin Protocolul de
la Kyoto şi/sau prevăzute de legislaţia comunitară în vigoare cu privire la
estimarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră şi să permită estimarea
în mod consecvent a emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu
Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG,
revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al
incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG, precum
şi cu Ghidul IPCC de bune practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea
categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură.
Art. 4. - (1) Autoritatea competentă este responsabilă
cu privire la administrarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului
emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice care au
obligaţia să furnizeze autorităţii competente informaţiile, datele privind
activitatea, prevăzute în anexele nr. 1-4, şi factorii de emisie necesari
estimării emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin
Protocolul de la Kyoto, precum şi gradul de incertitudine a datelor privind
activitatea şi a factorilor de emisie, după caz, sunt următoarele:
a) autorităţile publice teritoriale pentru protecţia
mediului;
b) autoritatea publică centrală pentru economie şi
finanţe;
c) autoritatea publică centrală pentru agricultură,
păduri şi dezvoltare rurală;
d) autoritatea publică centrală pentru transport;
e) autoritatea publică centrală
pentru sănătate publică;
f) autoritatea publică centrală pentru apărare;
g) organul de specialitate al administraţiei publice
centrale responsabil pentru aplicarea politicii vamale a statului;
h) organul de specialitate al administraţiei publice
centrale responsabil pentru organizarea şi coordonarea statisticii oficiale în
România;
i) organul de specialitate al administraţiei publice
centrale responsabil pentru cadastru şi publicitate imobiliară;
j) autorităţi şi instituţii publice, institute de
cercetare şi dezvoltare, precum şi alte organisme publice aflate sub
autoritatea, în subordinea şi în coordonarea autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului;
k) institute de cercetare şi dezvoltare aflate sub
autoritatea, în subordinea şi în coordonarea autorităţilor menţionate la lit.
b)-f), precum şi din domeniile pajişti, viticultură şi pomicultură;
l) alte autorităţi, instituţii,
institute sau organisme publice, după caz, identificate de către autoritatea
competentă.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la
alin. (2) sunt responsabile pentru furnizarea datelor privind activitatea şi
factorii de emisie, precum şi a informaţiilor necesare evaluării şi estimării
nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, colectate, prelucrate, după caz,
şi asumate de către autorităţile şi instituţiile publice respective, prevăzute
la alin. (2), ţinând cont de prevederile anexelor nr. 1-4, la termenele
stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri, precum şi la cererea autorităţii
competente.
(4) Colectarea şi prelucrarea
datelor stabilite la alin. (3) constituie obligaţii ale autorităţilor şi
instituţiilor publice prevăzute la alin. (2) în condiţiile includerii lor în
Programul anual al cercetărilor statistice conform prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(5) Pentru datele şi informaţiile necesare evaluării şi
estimării nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru care nu se poate
defini o procedură de colectare inclusă în Programul anual al cercetărilor
statistice, autoritatea competentă împreună cu autorităţile şi instituţiile
publice prevăzute la alin. (2) stabilesc proceduri de elaborare a studiilor
specifice şi responsabilităţile pentru acestea.
(6) Operatorii economici,
precum şi asociaţiile patronale/profesionale, identificate de către autoritatea
competentă ca potenţiali furnizori de date care sunt relevante pentru evaluarea
şi estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, au
obligaţia să furnizeze aceste informaţii şi date în condiţiile respectării
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
CAPITOLUL III
Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de
seră
Art. 5. - (1) Pentru implementarea corespunzătoare a
SNEEGHG, autoritatea competentă are obligaţia, cu sprijinul autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului, de a asigura şi a îmbunătăţi cadrul
instituţional, juridic şi procedural, prin colaborare directă şi, după caz, pe
bază de convenţii, cu autorităţile publice centrale responsabile, precum şi cu
alte persoane juridice.
(2) Pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (1),
autoritatea competentă are următoarele obligaţii generale:
a) asigurarea resurselor
necesare şi stabilirea responsabilităţilor corespunzătoare pentru personalul
propriu implicat în realizarea inventarului naţional, inclusiv cu privire la
colectarea datelor pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu
efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, la termenele stabilite
prin prezenta hotărâre;
b) elaborarea şi pregătirea, la termenele stabilite de
prezenta hotărâre, a inventarului naţional şi a informaţiilor suplimentare
solicitate în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, ale
deciziilor subsecvente relevante ale Deciziei 280/2004/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de
gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a
Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.
L 49 din 19 februarie 2004, şi ale Deciziei 166/2005/CE a Comisiei privind
stabilirea normelor de aplicare a Deciziei 280/2004/CE, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005;
c) furnizarea tuturor informaţiilor necesare pentru
îndeplinirea cerinţelor specifice de raportare către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile Protocolului
de la Kyoto, ale deciziilor subsecvente relevante ale Deciziei 280/2004/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a
emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în
aplicare a Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 49 din 19 februarie 2004, şi ale Deciziei 166/2005/CE a Comisiei
privind stabilirea normelor de aplicare a Deciziei 280/2004/CE, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie
2005.
Art. 6. - (1) In scopul îndeplinirii obligaţiilor
prevăzute la art. 5, autoritatea competentă are următoarele obligaţii specifice:
a) să publice pe propria pagină de internet adresele
de corespondenţă electronică şi poştală, precum şi adresa la care sunt puse la
dispoziţie informaţiile cuprinse în inventarul naţional, inclusiv documentaţia
ce a fost utilizată la elaborarea acestuia, conform art. 8 lit. b);
b) să aprobe, prin decizie a conducătorului
autorităţii competente, proceduri cu privire la selectarea metodelor de
estimare şi a factorilor de emisie necesari estimării nivelului emisiilor de
gaze cu efect de seră;
c) să aprobe, prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului, proceduri cu privire la procesarea,
arhivarea şi stocarea datelor;
d) să aprobe, prin decizie a conducătorului
autorităţii competente, un plan cu privire la asigurarea şi controlul calităţii
(QA/QC), care să cuprindă atât proceduri specifice pentru controlul calităţii
ce urmează a fi parcurse în mod obligatoriu în procesul de elaborare a
inventarului naţional, proceduri pentru asigurarea calităţii ulterior elaborării
inventarului naţional, precum şi stabilirea unor criterii privind calitatea;
e) să aprobe, prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului, proceduri cu privire la procesul de raportare a inventarului
naţional, inclusiv a recalculărilor, înainte de transmiterea acestuia, precum
şi a unei modalităţi de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în
urma procesului de revizuire.
(2) Autoritatea competentă urmăreşte creşterea
calităţii inventarului naţional prin obţinerea şi prelucrarea datelor privind
activitatea, prin utilizarea factorilor de emisie naţionali, respectiv a
metodelor naţionale de estimare, precum şi prin îmbunătăţirea altor elemente
tehnice ale inventarului naţional. Informaţiile rezultate în urma aplicării
procedurii de QA/QC, ca urmare a procesului de revizuire a SNEEGHG, precum şi
alte studii relevante sunt luate în considerare în procesul de implementare
şi/sau revizuire a procedurii de QA/QC, precum şi a criteriilor privind
calitatea.
(3) Termenele pentru îndeplinirea obligaţiilor de
furnizare a informaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) sunt:
a) data de 15 noiembrie a
anului în curs pentru raportarea datelor din anul precedent de către
autoritatea prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. h);
b) data de 15 septembrie a anului în curs pentru
raportarea datelor din anul precedent de către autorităţile prevăzute la art. 4
alin. (2) lit. a)-g), i)şi j);
c) la termenul comunicat de către autoritatea
competentă sau de către autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 4 alin.
(2), pentru operatorii economici.
(4) Autoritatea competentă utilizează datele şi
informaţiile oficiale la nivel naţional, furnizate de autoritatea prevăzută la
art. 4 alin. (2) lit. h), în cazul în care constată diferenţe între informaţiile
şi datele obţinute pentru acelaşi indicator.
(5) Autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la
art. 4 alin. (2), obligate să furnizeze autorităţii competente date privind
activitatea şi factori de emisie, după caz, răspund pentru acurateţea,
corectitudinea şi caracterul complet al acestora, precum şi pentru validarea
primară a acestora.
Art. 7. - (1) In vederea
pregătirii inventarului naţional, autoritatea competentă are următoarele
obligaţii şi responsabilităţi generale:
a) identificarea categoriilor-cheie, prin aplicarea
metodelor de estimare prevăzute în Ghidul IPCC de bune practici şi management
al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;
b) colectarea datelor privind activitatea şi factorii
de emisie, precum şi procesarea informaţiilor, într-o manieră corespunzătoare,
astfel încât să asigure aplicarea metodelor de estimare selectate pentru
estimarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră;
c) pregătirea estimărilor privind nivelul emisiilor
şi al sechestrărilor, în conformitate cu metodele de estimare prevăzute în
Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG,
revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al
incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG şi
Ghidul IPCC de bune practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea
categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură, aplicând
categoriilor-cheie metode de estimare mai elaborate;
d) realizarea inventarului naţional în conformitate cu
art. 7 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto şi cu deciziile subsecvente
relevante;
e) estimarea cantitativă a gradului de incertitudine
a inventarului pe ansamblu şi pentru fiecare categorie în parte - surse şi
sechestrări -, conform Ghidului IPCC de bune practici şi management al
incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;
f) implementarea procedurilor
generale QC (nivel 1) în conformitate cu planul de QA/QC aprobat, urmând
recomandările Ghidului IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor
cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG;
g) asigurarea recalculării estimărilor privind nivelul
emisiilor şi al sechestrărilor, în conformitate cu Liniile directoare IPCC
privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul
IPCC de bune practici şi management al incertitudinilor cu privire la
elaborarea inventarelor naţionale de GHG şi Ghidul IPCC de bune practici
privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor
şi silvicultură.
(2) In vederea pregătirii inventarului naţional,
autoritatea competentă are următoarele obligaţii şi responsabilităţi specifice:
a) să aplice proceduri specifice QC (nivel 2) pentru
categoriile-cheie şi pentru acele categorii la care au avut loc revizuiri de
metode de estimare şi/sau date privind activitatea şi/sau factorii de emisie,
în conformitate cu recomandările prevăzute de Ghidul IPCC de bune practici şi
management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale
de GHG;
b) să asigure, în conformitate cu art. 6 alin. (1)
lit. d), o revizuire primară a inventarului de către terţi, persoane fizice
şi/sau juridice, care nu au fost implicate în elaborarea inventarului;
c) să asigure, în condiţiile prevăzute la lit. b), o
revizuire mai consistentă a inventarului pentru categoriile-cheie şi pentru
acele categorii la care au avut loc revizuiri de metode de estimare şi/sau date
privind activitatea şi/sau factorii de emisie;
d) pe baza revizuirilor prevăzute la lit. b) şi c) şi
a unor evaluări interne periodice a procesului de pregătire a inventarului, să
reevalueze procesul de planificare a inventarului, în scopul respectării
criteriilor privind calitatea, stabilite conform art. 6 alin. (1) lit. d).
Art. 8. -Autoritatea competentă are următoarele
obligaţii şi responsabilităţi cu privire la managementul inventarului naţional
al emisiilor de gaze cu efect de seră:
a) arhivarea şi stocarea anuală a inventarului şi a
informaţiilor care au stat la baza elaborării inventarului, în conformitate cu
Protocolul de la Kyoto şi cu deciziile subsecvente relevante. Aceste informaţii
includ toţi factorii de emisie dezagregaţi, datele privind activitatea,
documentaţia, precum şi modalitatea în care aceste date, respectiv factori, au
fost generaţi şi procesaţi în scopul pregătirii elaborării inventarului. Aceste
informaţii cuprind inclusiv documentaţia internă cu privire la aplicarea
procedurilor QA/QC, documentaţia ce a stat la baza revizuirilor interne şi/sau
externe, documentarea şi identificarea categoriilor-cheie anuale, precum şi
planificarea modalităţilor de îmbunătăţire a inventarului;
b) asigurarea accesului
echipelor de revizuire la întreaga documentaţie şi informaţie arhivată,
utilizată pentru elaborarea inventarului, precum şi la informaţiile cu privire
la SNEEGHG, în cel mai scurt timp posibil. Informaţia este pusă la dispoziţia
echipelor de revizuire la sediul autorităţii competente;
c) comunicarea răspunsurilor la solicitările de
clarificare cu privire la informaţiile cuprinse în inventar, ce ar putea apărea
în diferite faze ale procesului de revizuire, în cel mai scurt timp posibil.
Art. 9. - (1) Inventarul naţional al emisiilor de gaze
cu efect de seră este elaborat anual de către autoritatea competentă, în conformitate
cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG,
revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici şi management al
incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de GHG, Ghidul IPCC de bune
practici privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a
terenurilor şi silvicultură, precum şi cu ajutorul software-ului de raportare CRF Reporter.
(2) Autoritatea competentă elaborează anual raportul
inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, în limbile română
şi engleză, utilizând structura prevăzută în deciziile subsecvente ale
Protocolului de la Kyoto.
CAPITOLUL IV
Cerinţele generale de informare şi raportare
Art. 10. - (1) Autoritatea publică centrală pentru
protecţia mediului comunică atât Comisiei Europene, Agenţiei Europene de Mediu,
cât şi altor organisme internaţionale, conform legislaţiei în vigoare, pe baza
datelor furnizate de autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a
fiecărui an (an X), următoarele:
a) nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de
seră prevăzute în anexa A la Protocolul de la Kyoto - dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid
de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC),
perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6), - înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se realizează
raportarea (anul X - 2);
b) date provizorii cu privire la nivelul emisiilor de monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot
(NOx), precum şi compuşi organici volatili (COV), înregistrat cu 2 ani
anteriori anului în care se realizează raportarea (anul X - 2) şi date finale pentru anul care
precedă ultimii doi ani încheiaţi (anul X - 3);
c) nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de
seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de
carbon, în urma folosinţei terenurilor, schimbării categoriei de folosinţă a
terenurilor şi silvicultură, înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se
realizează raportarea (anul X - 2);
d) informaţii cu privire la contabilizarea emisiilor
şi sechestrărilor în urma folosinţei terenurilor, schimbării categoriei de
folosinţă a terenurilor şi silvicultură, precum şi orice informaţii relevante
în conformitate cu art. 3 alin. (3) şi (4) din Protocolul de la Kyoto şi cu
deciziile relevante subsecvente acestuia, pentru perioada cuprinsă între anul
de bază (1989) şi 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X - 2);
e) orice recalculări şi/sau modificări asupra
informaţiilor prevăzute la lit. a)-d), referitoare la perioada cuprinsă între
anul de bază (1989) si 3 ani anterior anului în care se face raportarea (X-3);
f) elementele cuprinse în Raportul
Inventarului Naţional, necesare pentru pregătirea Raportului inventarului
emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel comunitar, precum informaţiile cu
privire la planul de asigurare şi control al calităţii (QA/QC) prevăzut la art.
6 alin. (1) lit. d), o evaluare generală a gradului de incertitudine, o
evaluare generală asupra caracterului complet al inventarului, precum şi
informaţii cu privire la orice recalculări realizate;
g) informaţii din registrul naţional al emisiilor de
gaze cu efect de seră, cu privire la emiterea, achiziţionarea, deţinerea,
transferul, anularea, retragerea şi reportarea unităţilor cantităţii atribuite (AAU), unităţilor de reducere a
emisiilor (ERU), reducerilor
de emisii certificate (CER) şi a unităţilor de
eliminare (RMU) înregistrate în anul precedent anului în care se realizează
raportarea (X -1);
h) informaţii cu privire la persoanele juridice în
drept să participe la mecanismele prevăzute la art. 6, 12 şi 17 ale
Protocolului de la Kyoto, în condiţiile legii; informaţiile includ lista
persoanelor juridice autorizate să deţină AAU, ERU, CER si RMU;
i) măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea estimărilor
nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal estimările care au
fost recalculate;
j) informaţii cu privire la indicatorii înregistraţi cu
2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (X-
2), în conformitate cu listele de indicatori prevăzute
în anexa II la Decizia 166/2005/CE a Comisiei privind
stabilirea normelor de aplicare a Deciziei 280/2004/CE privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră
în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005;
k) orice alte modificări cu privire la SNEEGHG, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul de la
Kyoto.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului transmite atât Secretariatului UNFCCC, cât şi Comisiei Europene,
respectiv Agenţiei Europene de Mediu, pe baza datelor furnizate de autoritatea
competentă, până la data de 15 martie a fiecărui an (an X), inventarul naţional
complet pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1989) şi anul X - 2.
(3) Autoritatea competentă este obligată să furnizeze
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului informaţiile prevăzute
la alin. (1) şi (2) cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de termenele stabilite
pentru raportare.
(4) Autoritatea competentă, precum şi autorităţile şi
instituţiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2) pun la dispoziţie publicului
informaţiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, în condiţiile legii.
CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 11. - Ordinele şi deciziile prevăzute la art. 6
alin. (1) lit. b)-d) şi e) se aprobă în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 12. - (1) Colectarea şi prelucrarea datelor,
precum şi întocmirea de rapoarte şi studii specifice, conform prevederilor
prezentei hotărâri, constituie obligaţii ale autorităţilor şi instituţiilor
publice prevăzute la art. 4 alin. (2).
(2) Fondurile necesare desfăşurării activităţilor
prevăzute la alin. (1) se menţionează distinct în bugetul anual al fiecărei
autorităţi şi instituţii publice, putând fi suplimentate prin finanţări
internaţionale.
(3) Schimbul de date dintre autoritatea competentă şi
autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2), reglementat
prin prezenta hotărâre, se efectuează gratuit şi la termenele prevăzute, în
condiţiile respectării prevederilor cap. IV „Confidenţialitatea datelor statistice" din Ordonanţa
Guvernului nr. 9/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Autoritatea competentă, în vederea asigurării
acurateţii şi identificării corespunzătoare a gradului de incertitudine pentru
datele de activitate şi pentru factorii de emisie procesaţi, poate contracta
servicii de consultanţă, studii pentru dezvoltarea factorilor de emisie, pentru
dezvoltarea de programe informatice specifice, precum şi orice alte studii,
analize şi cercetări necesare pentru a asigura buna funcţionare a SNEEGHG.
Art. 13. - (1) Datele privind activitatea din sectorul
energie, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu
efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Datele privind activitatea
din sectorul procese industriale şi utilizarea solvenţilor, necesare întocmirii
inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în
anexa nr. 2.
(3) Datele privind activitatea din sectorul
agricultură şi din sectorul folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de
folosinţă a terenurilor şi silvicultură, necesare întocmirii inventarului
naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Datele privind activitatea din sectorul deşeuri, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de
gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 4.
(5) Autoritatea competentă solicită Institutului
Naţional de Statistică datele necesare întocmirii inventarului naţional al
emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit anexelor nr. 1 şi 2, conform
codurilor CAEN şi/sau PRODROM.
Art. 14. - Datele prevăzute în anexele la prezenta
hotărâre se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului, luându-se în considerare dinamica
şi evoluţia datelor şi informaţiilor, precum şi modificările cadrului
instituţional sau de orice altă natură.
Art. 15. -Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din
prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemenază:
Ministrul mediului şi dezvoltării durabile,
Attila Korodi
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Gheorghe Albu,
secretar de stat
p. Ministrul transporturilor,
Septimiu Buzaşu,
secretar de stat
Ministrul internelor şi reformei
administrative,
Cristian David
p. Secretarul de stat al Departamentului pentru Afaceri
Europene,
Aurel Ciobanu-Dordea
p. Ministrul economiei şi finanţelor,
Cătălin Doica,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1
Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor
de gaze cu efect de
seră - sectorul energie
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea demăsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă cufurnizarea datelor
|
|
Sectorul: Energie
|
|
Subsectorul: Emisii C02 din energie
|
|
1.
|
Producţie, import, export, stoc la 1 ianuarie, stoc la 31
decembrie, consum neenergetic, pentru următorii combustibili:
• ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale;
• benzină, kerosen folosit în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, ulei de şist, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, etan,
benzină grea, bitum, lubrifianţi, cocs de petrol, materie primă pentru
rafinărie, alte produse petroliere;
• antracit, cărbune de cocserie, alţi cărbuni bituminoşi, cărbune
subbituminos, lignit, şist bituminos, turbă;
• brichete de cărbune brun şi combustibil brichetat, cocs de
cocserie/cocs de gaz;
• gaz natural;
• biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub formă de gaz.
|
tone şi GJ
|
Institutul National de Statistică (I.N.S.)
|
|
Subsectorul: Emisii C02 rezultat din arderea combustibililor pe
tipuri de surse
|
|
1.
|
Cantităţile de combustibil utilizat în industria energetică pe
tip de centrale (excluzând autoproducătorii), specificând distinct
cantităţile utilizate neenergetic, structurate pe următoarele tipuri de
combustibili:
• ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale;
• benzină, kerosen folosit în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină grea,
lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de rafinărie, antracit, cărbune
cocsificabil, alţi cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos, lignit, turbă,
combustibil brichetat;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie/cocs metalurgic,
cocs de gaz, gaz de cocserie, gaz de furnal, deşeuri solide municipale,
deşeuri industriale;
• gaz natural;
• deşeuri de lemn, mangal;
• alte forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub
formă de gaz.
|
tone şi GJ
|
I.N.S.
|
|
2.
|
Cantităţi de combustibili utilizate de autoproducători, detaliate
pe categorii de activitate asociate autoproducători lor în domeniul industriei
de prelucrare şi construcţiilor, specificând distinct cantităţile
utilizate neenergetic, structurate pe următoarele tipuri de combustibili:
• ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale;
• benzină, kerosen utilizat în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină grea,
lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de rafinărie, antracit, alţi cărbuni
bituminoşi, cărbune subbituminos, lignit, turbă, combustibil brichetat;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie/cocs metalurgic,
cocs de gaz, gaz de cocserie, gaz de furnal, deşeuri solide municipale,
deşeuri industriale;
• gaz natural;
• deşeuri de lemn, mangal;
• alte forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub
formă de gaz.
|
tone şi GJ
|
I.N.S.
|
|
3.
|
Cantităţi de combustibili utilizate în cadrul procesului,
detaliate pe categorii de activitate, în domeniul industriei de prelucrare
şi construcţiilor, specificând distinct cantităţile utilizate
neenergetic, structurate pe următoarele tipuri de combustibili:
• ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale;
• benzină, kerosen utilizat în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină grea,
lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil, alţi cărbuni
bituminoşi, cărbune subbituminos, lignit, turbă, combustibil brichetat;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie/cocs metalurgic,
cocs de gaz, gaz de cocserie, gaz de furnal, deşeuri
solide municipale, deşeuri industriale;
• gaz natural;
• deşeuri de lemn, mangal;
• alte forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub
formă de gaz.
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau
instituţia publică responsabilă cu
furnizarea datelor
|
|
4.
|
Cantităţi de combustibili utilizate în transport, specificând distinct
cantităţile
utilizate neenerqetic, structurate după cum urmează:
|
|
I.N.S.
|
|
|
• rutier: gaz natural, gaz petrolier lichefiat, benzină,
motorină; feroviar:
motorină, păcură, antracit, alţi cărbuni bituminoşi, cocs de cocserie;
• transport prin conducte: gaz natural;
|
|
• rutier: gaz natural, gaz petrolier lichefiat;
|
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
Ministerul Economiei
si Finanţelor (M.E.F.)
|
|
• aviaţie internă: benzină, kerosen;
|
I.N.S., Ministerul
Transporturilor (M.T.)
|
|
• navigaţie internă maritimă şi fluvială: benzină, motorină,
păcură, lubrifianţi, cărbune subbituminos.
|
I.N.S., Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către Autoritatea Navală
Romana (A.N.R.), care
la rândul său raportează către M.T.
|
|
5.
|
Cantităţi de combustibili utilizate pentru transportul
internaţional*), specificând distinct cantităţile utilizate neenergetic,
pentru sectorul aviaţie internaţională, pentru următoarele tipuri de combustibili: benzină, kerosen.
|
tone şi GJ
|
M.T.
|
|
Cantităţi de combustibili/carburanţi utilizate pentru transportul
internaţional, specificând distinct
cantităţile utilizate neenergetic pentru sectorul navigaţie internaţională maritimă şi fluvială, pentru
următoarele tipuri de combustibili: benzină, motorină, păcură, lubrifianţi, cărbune
subbituminos.
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către A.N.R., care
la rândul său raportează către M.T.
|
|
6.
|
Cantităţi de combustibili utilizate de autoproducători, detaliate
pe categorii de activitate asociate
autoproducători lor în sectorul comercial/instituţional, specificând distinct cantităţile
utilizate neenergetic, structurate
pe următoarele tipuri de combustibili:
• benzină, kerosen utilizat în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alţi cărbuni
bituminoşi, lignit;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, gaz de cocserie;
• gaz natural;
• deşeuri de lemn, mangal;
• alte forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub
formă de gaz.
|
I.N.S.
|
|
7.
|
Cantităţi de combustibili utilizate în cadrul procesului,
detaliate pe categorii de activitate, în sectorul comercial/instituţional, specificând
distinct cantităţile utilizate
neenergetic, structurate pe următoarele tipuri de combustibili:
• benzină, kerosen utilizat în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, motorină,
păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alţi cărbuni
bituminoşi, lignit;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, gaz de cocserie;
• gaz natural;
• deşeuri de lemn, mangal;
• alte forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub
formă de gaz.
|
I.N.S.
M.T.
|
|
8.
|
Cantităţi de combustibili utilizate în sectorul rezidenţial, specificând
distinct cantităţile utilizate
neenergetic, structurate pe următoarele tipuri de
combustibili:
• benzină, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură, gaz
petrolier lichefiat, antracit, alţi cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos,
lignit, turbă, combustibil brichetat;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie;
• gaz natural;
• deşeuri de lemn, mangal;
• alte forme de biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub
formă de gaz.
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă cu
furnizarea datelor
|
|
9.
|
Cantităţi de combustibili utilizate în agricultură/silvicultură/piscicultură, specificând distinct cantităţile utilizate neenergetic,
structurate pe următoarele tipuri de combustibili:
• surse mobile: benzină, kerosen
utilizat în domeniul aviaţiei, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură, gaz
petrolier lichefiat, biomasă lichidă;
• surse staţionare: benzină, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier
lichefiat, antracit, alţi cărbuni bituminoşi, cărbune cocsificabil, alţi
cărbuni bituminoşi, lignit, combustibil brichetat, brichete de cărbune brun,
cocs de cocserie;
• gaz natural, deşeuri de lemn, mangal, alte forme de biomasă
solidă, biomasă lichidă, biomasă sub formă de gaz.
|
|
|
|
10.
|
Cantităţi de combustibili utilizate de autoproducători, detaliate
pe categorii de activitate asociate autoproducători lor în alte categorii de activitate, neincluse în cele enumerate
anterior, specificând distinct cantităţile
utilizate neenergetic, structurate pe următoarele tipuri de combustibili:
• ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale;
• benzină, kerosen utilizat în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină grea,
lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de rafinărie, antracit, cărbune
cocsificabil, alţi cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos, lignit, turbă,
combustibil brichetat;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, cocs de gaz, gaz de
cocserie, gaz de furnal, deşeuri solide municipale, deşeuri industriale;
• gaz natural, deşeuri de lemn, mangal, alte forme de biomasă
solidă, biomasă lichidă, biomasă sub formă de gaz.
|
tone şi GJ
|
I.N.S. M.T.
|
|
11.
|
Cantităţi de combustibili utilizate în
cadrul procesului, detaliate pe categorii de activitate, în alte categorii
de activitate, neincluse în cele enumerate anterior, specificând distinct cantităţile utilizate neenergetic,
structurate pe următoarele tipuri de combustibili:
• ţiţei, fracţii lichide din gazele naturale;
• benzină, kerosen utilizat în domeniul aviaţiei, alte tipuri de
kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină grea,
lubrifianţi, cocs de petrol, gaz de rafinărie, antracit, cărbune
cocsificabil, alţi cărbuni bituminoşi, cărbune subbituminos, lignit, turbă,
combustibil brichetat;
• brichete de cărbune brun, cocs de cocserie, cocs de gaz, gaz de
cocserie, gaz de furnal, deşeuri solide municipale, deşeuri industriale;
• gaz natural, deşeuri de lemn, mangal, alte forme de biomasă
solidă, biomasă lichidă, biomasă sub formă de gaz.
|
|
Subsectorul: Emisii SO2 din arderea combustibililor pe
tipuri de surse
|
|
1.
|
Pentru industria energetică, industria de prelucrare/construcţii,
transport, alte sectoare (comercial/instituţional, rezidenţial, agricultură,
altele), consum de combustibil, conţinut de sulf, gradul de reţinere a
sulfului în cenuşă, putere calorifică netă, eficienţa reducerii sulfului
pentru următoarele tipuri de combustibili:
• cărbune, păcură (cu conţinut scăzut, mediu, respectiv ridicat
de sulf);
• motorină (cu conţinut scăzut, respectiv ridicat de sulf);
• motorină (rutier);
• benzină (rutier);
• şist bituminos;
• alte produse petroliere;
• gaz natural;
|
TJ, %, TJ/unitatea de măsură
|
M.E.F. Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către M.E.F.
|
|
• deşeuri municipale;
• deşeuri industriale;
|
Agenţia Naţională
pentru Protecţia
Mediului (A.N.P.M.) -
Direcţia de specialitate
|
|
• leşie neagră;
• lemn de foc;
• alte tipuri de biomasă;
|
Ministerul Agriculturii
si Dezvoltării
Rurale (M.A.D.R.)
|
|
• kerosen utilizat în domeniul aviaţiei;
• combustibili/carburanţi pentru transportul internaţional:
• navigaţie maritimă şi fluvială;
• aviaţie.
|
Operatorii economici sunt obligaţi sa raporteze către
A.N.R, care la rândul său raportează către M.T. (navigaţie) M.T. (aviaţie)
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă cu
furnizarea datelor
|
|
Subsectorul: Emisii de metan din minerit şi prelucrarea minereului
|
|
1.
|
Cantitatea de cărbune extras în funcţie de tipul minei:
• de suprafaţă;
• subterană.
Cantitatea de cărbune prelucrat în funcţie de tipul minei:
• de suprafaţă;
• subterană.
|
milioane tone
|
I.N.S. Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către M.E.F.
|
|
2.
|
Cantitate de metan recuperat sau ars la faclă din prelucrarea
cărbunelui, pe următoarele categorii de activităţi:
• mine de suprafaţă:
- din procesul de extracţie;
- din procese postextracţie.
• mine subterane:
- din procesul de extracţie;
- din procese postextracţie.
|
milioane m3
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către M.E.F.
|
|
Subsectorul: Emisii de metan din domeniul petrol şi gaze naturale
|
|
1.
|
Petrol:
• lungime puţuri forate
|
m
|
I.N.S. Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către M.E.F.
|
|
2.
|
Cantităţi de petrol pentru următoarele categorii:
• producţie;
• furnizat/transportat;
• rafinare;
depozitare (stoc la sfârşitul anului).
|
PJ
|
|
3.
|
Gaze naturale:
Cantităţi de gaz natural pentru următoarele categorii:
• producţie/procesare;
• lungime puţuri forate;
• transport;
• livrat (cantitate totală);
• cantitate livrată în sector rezidenţial (inclusiv pentru
sectorul comercial/instituţional);
• cantitate livrată în sector nerezidenţial.
|
|
|
4. Cantităţi de petrol, gaze naturale ventilate sau arse la
faclă din rafinarea/prelucrarea petrolului şi a gazelor naturale
|
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către M.E.F.
|
|
Subsectorul: Emisii de precursori ai ozonului şi SO2 din rafinarea petrolului
|
|
1.
|
Cantitatea totală de ţiţei supusă
procesului de rafinare
|
kt
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către M.E.F.
|
|
2.
|
Cantitatea totală de ţiţei/materie primă introduse în procesul de
cracare catalitică
|
|
|
3.
|
Cantitatea de sulf recuperat din instalaţii
de desulfurare
|
t
|
|
4.
|
Cantităţile de ţiţei depozitat:
• cu etanşare secundară/dublă;
• cu etanşare primară/simplă;
• cu capac fix.
|
kt
|
|
Date suplimentare
|
|
1.
|
Produsul intern brut la preţuri de referinţă din anul 2000
|
milioane euro
|
I.N.S.
|
|
2.
|
Valoarea adăugată brută la nivelul
constant al preţurilor din anul 2000 în sectoarele: producţie, construcţii şi
minerit
|
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă cu
furnizarea datelor
|
|
3.
|
Numărul de locuinţe ocupate în mod permanent
|
Locuinţe (multiplu de 1.000)
|
Institutul de Economie Mondială
|
|
4.
|
Valoarea adăugată brută la nivelul constant al preţurilor din
anul 2000 în sectorul serviciilor (din domeniul comercial şi instituţional)
|
milioane euro
|
|
5.
|
Producţia brută de electricitate şi căldură
|
MWh
|
|
6.
|
Numărul de pasageri care utilizează transportul aerian
|
pasageri
|
|
7.
|
Consum total de energie în transport
|
MWh
|
|
8.
|
Consum total de energie în sectorul rezidenţial
|
|
9.
|
Preţuri internaţionale şi/sau naţionale ale cărbunelui
|
euro/tonă
sau euro/GJ
|
|
10.
|
Preţuri internaţionale şi/sau naţionale ale petrolului
|
|
11.
|
Preţuri internaţionale şi/sau naţionale ale gazului natural
|
|
12.
|
Consum naţional total brut de energie,
împărţit pe tipuri de combustibil: petrol, gaze,
cărbune, regenerabile, nuclear şi altele
|
PJ
|
Operatorii economici
sunt obligaţi să raporteze către
M.E.F.
|
|
13.
|
Producţie totală de electricitate împărţită pe tipuri de
combustibil: petrol, gaze, cărbune, regenerabile, nuclear şi altele
|
MWh
|
|
14.
|
Cererea de energie electrică şi de
energie termică împărţită pe sectoare de
activitate: energetică, industrie, comercial, rezidenţial şi transport şi pe
tipuri de combustibil (livrat) în sectoarele enumerate mai sus
|
MWh
|
|
15.
|
Număr de kilometri parcurşi de autovehicule pentru transport de
pasageri
|
km
|
I.N.S.
|
|
16.
|
Valoarea adăugată brută la nivelul constant al preţurilor din
anul 2000 în sectoarele:
• producerea de fontă şi oţel;
• producerea feroaliajelor;
• producerea de ţevi, conducte;
• alte forme de prelucrare primară a fontei şi a oţelului;
• turnarea în forme a oţelului;
• turnarea în forme a fontei.
|
milioane euro
|
|
17.
|
Valoarea adăugată brută la nivelul constant al preţurilor din
anul 2000 în sectorul:
• producerea de substanţe chimice şi
derivaţi
|
milioane euro
|
I.N.S.
|
|
18.
|
Valoarea adăugată brută la nivelul constant al preţurilor din
anul 2000 în sectorul:
• producerea de substanţe minerale nemetalice
|
milioane euro
|
|
19.
|
Producţia de ciment
|
t
|
|
20.
|
Număr de kilometri parcurşi de autovehiculele pentru transport de
persoane ce utilizează motorină
|
km
|
|
21.
|
Număr de kilometri parcurşi de autovehiculele pentru transport de
persoane ce utilizează benzină
|
km
|
|
22.
|
Valoarea adăugată brută la nivelul constant al preţurilor din anul 2000 în sectoarele:
• produse alimentare şi băuturi;
• producerea tutunului şi a produselor derivate
|
milioane euro
|
|
23.
|
Valoarea adăugată brută la nivelul constant al preţurilor din
anul 2000 în sectoarele:
• producerea celulozei, hârtiei şi a produselor derivate;
• tipografie şi reproducerea informaţiei pe suport informaţional
|
milioane euro
|
|
24.
|
Suprafaţă totală a locuinţelor ocupate permanent
|
m2
|
|
25.
|
Suprafaţă totală a clădirilor din domeniul prestărilor de
servicii
|
|
26.
|
Producţia totală de hârtie şi hârtie de tipar
|
kt
|
|
27.
|
Consum total de energie al gospodăriilor, incluzând toate sursele
de energie (biomasă şi consumul de energie electrică)
|
MWh
|
*) Rezerve internaţionale - consum de combustibil în
domeniul transportului internaţional aviatic şi naval.
ANEXA Nr. 2
Date privind activitatea, necesare întocmirii
inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul procese industriale şi utilizarea
solvenţilor
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
Sectorul: Procese Industriale
|
|
Subsectorul: Producţia de ciment
|
|
1.
|
Cantitatea produsă de ciment
|
t/an
|
I.N.S. Operatorii
economici sunt
obligaţi să raporteze
cătreA.N.P.M.
|
|
2.
|
Cantitatea produsă de clincher
|
|
3.
|
Praful de electrofiltru din cuptorul de ciment (CKD)*)
|
|
Subsectorul: Producţia de var
|
|
1.
|
Cantitatea produsă de var nestins (CaO)
|
t/an
|
I.N.S. Operatorii economici sunt
obligaţi să raporteze cătreA.N.P.M.
|
|
2.
|
Cantitatea produsă de var dolomitic
(CaO*MgO)
|
|
3.
|
Conţinutul de CaO şi CaO *MgO din ieşiri produse
|
%
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
A.N.P.M.
|
|
Subsectorul: Consumul de calcar şi dolomită
|
|
1.
|
Cantitatea extrasă / produsă de calcar
(CaC03)
|
t/an
|
I.N.S.
|
|
2.
|
Cantitatea extrasă / produsă de dolomită (CaC03*MgC03)
|
|
3.
|
Cantitatea utilizată de calcar (CaC03)
|
M.E.F
|
|
4.
|
Cantitatea utilizată de dolomită (CaC03*MgC03)
|
|
Subsectorul: Producţia şi consumul de sodă calcinată
|
|
1.
|
Cantitatea produsă de sodă calcinată
|
t/an
|
I.N.S.
|
|
2.
|
Cantitatea utilizată de sodă calcinată
|
M.E.F.
|
|
Subsectorul: Producţia şi consumul altor produse minerale
|
|
1.
|
Cantitatea produsă de bitum utilizată la fabricarea materialelor
izolatoare (în construcţii)
|
t/an
|
I.N.S.
|
|
2.
|
Cantitatea de asfalt folosită pentru pavarea drumurilor
|
|
3.
|
Cantitatea de sticlă produsă
|
|
4.
|
Cantitatea de geam produsă
|
|
5.
|
Suprafaţa drumurilor asfaltate la nivel naţional
|
|
Compania Naţională Autostrăzi şi
Drumuri
Naţionale din România (CNADNR)
|
|
Subsectorul: Producţia de amoniac
|
|
1.
|
Cantitatea de amoniac produsă
|
t/an
|
I.N.S. Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze cătreA.N.P.M.
|
|
2.
|
Cantitatea de gaz consumată în procesul de obţinere a amoniacului
|
m3
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către A.N.P.M.
|
|
3.
|
Conţinutul de carbon în gaz
|
kg carbon/m3 gaz
|
|
Subsectorul: Producţia de acid azotic
|
|
1.
|
Cantitatea de acid azotic produsă
|
t/an
|
I.N.S. Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze cătreA.N.P.M.
|
*) CKD - praful din cuptorul de ciment care nu este
reintrodus în sistem.
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
2.
|
Tipul procesului tehnologic
|
-
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
A.N.P.M.
|
|
3.
|
Tipul sistemului de reducere a emisiilor de NOx
|
-
|
|
4.
|
Eficienţa sistemului de reducere a emisiilor de NOx
|
%
|
|
Subsectorul: Producţia de acid adipic
|
|
1.
|
Cantitatea produsă de acid adipic
|
t/an
|
I.N.S. Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către A.N.P.M.
|
|
Subsectorul: Producţia de carbid
|
|
1.
|
Cantitatea de carbură de siliciu produsă
|
t/an
|
I.N.S. Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către A.N.P.M.
|
|
2.
|
Cantitatea de cocs consumată în proces
|
t/an
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
A.N.P.M.
|
|
3.
|
Conţinutul de carbon din cocs
|
%
|
|
4.
|
Conţinutul de carbon în produsul final
|
|
|
5.
|
Cantitatea de cocs de petrol consumată în proces
|
t/an
|
|
6.
|
Cantitatea de carbid produsă
|
|
I.N.S. Operatorii
economici sunt obligaţi să raporteze către A.N.P.M.
|
|
Subsectorul: Producţia de substanţe chimice
|
|
1.
|
Cantitatea de substanţe chimice produsă:
• negru de fum;
• etilena;
• propilenă;
• dicloretilenă;
• stiren;
• metanol;
• cocs;
• acrilonitril;
• etilbenzen;
•farmaldehidă;
• polipropilenă;
• polistiren;
• polietenă cu densitate joasă;
• polietenă cu densitate crescută;
• policlorură de vinii;
• 1,2 dicloretan;
• acid sulfuric;
• 1,2 dicloretenă;
• anhidridă catalitică;
• dioxid de titaniu;
• clorură de vinii.
|
t/an
|
I.N.S.
|
|
|
|
|
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
Subsectorul: Producţia metalelor
|
|
1.
|
Cantitatea de cocs metalurgic utilizată ca agent reducator pentru
intensificarea procesului de topire a încărcăturii
|
t/an
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
A.N.P.M.
|
|
2.
|
Cantitatea de cocs de petrol utilizată ca agent reducator pentru
intensificarea procesului de topire a încărcăturii
|
|
3.
|
Cantitatea de praf de cărbune utilizată ca agent reducator pentru
intensificarea procesului de topire a încărcăturii
|
|
4.
|
Conţinutul de carbon în fonta obţinută [%]
|
|
5.
|
Conţinutul de carbon în oţelul brut obţinut [%]
|
|
6.
|
Cantitatea de minereu de fier şi pelete
utilizată pentru producerea fontei în furnale
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
M.E.F.
|
|
7.
|
Cantitatea de fontă produsă în furnale
|
|
8.
|
Cantitatea de fontă produsă în alte instalaţii (cubilouri,
cuptoare cu inducţie etc.)
|
|
9.
|
Cantitatea de fontă utilizată pentru producerea oţelului brut de
convertizor
|
|
10.
|
Cantitatea de fier vechi utilizată în convertizoare pentru
producţia oţelului brut de convertizor
|
|
11.
|
Cantitatea de oţel brut de convertizor obţinută
|
|
12.
|
Cantitatea de fier vechi utilizată în cuptoarele electrice pentru
producţia oţelului brut electric
|
|
13.
|
Cantitatea de oţel brut electric obţinută
|
|
14.
|
Cantitatea de feroaliaje produsă
|
|
15.
|
Cantitatea de aluminiu primar produsă
|
|
16.
|
Cantitatea de SF6 utilizată în
topitoriile de aluminiu şi magneziu
|
|
Subsectorul: Celuloză şi hârtie
|
|
1.
|
Cantitatea de celuloză produsă:
• procedeu Kraft (sulfat);
• procedeu Sulfit
|
t/an
|
I.N.S. Operatorii economici sunt obligaţi să
raporteze
către A.N.P.M.
|
|
Subsectorul: Agroalimentare
|
|
1.
|
Producţie de băuturi alcoolice:
• vin;
• bere;
• whisky;
• brandy - distilat de vin;
• alte băuturi alcoolice nespecifice.
|
hl/an
|
I.N.S.
|
|
2.
|
Producţie de produse de panificaţie şi alte produse alimentare:
• pâine şi alte produse de panificaţie;
• carne şi preparate din carne (conserve);
• zahăr;
• hrană/preparate/alimente pentru animale;
• cafea prăjită;
• produse zaharoase de cofetărie şi patiserie şi cereale pentru
micul dejun;
• margarina, unt.
|
t/an
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
Subsectorul: Producţia şi consumul de halocarburi şi hexaflorură
de sulf
|
|
1.
|
Producţia de halocarburi (HFC-23;
HFC-32; HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; HFC-134a; HFC-152a;
HFC-143; HFC-143a; HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF4; C2F6;
C3F8; C4F10; c-C4F8;
C5F12; C6F14) si hexaflorură de sulf (SF6)
|
kg/an
|
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
A.N.P.M.
|
|
2.
|
2. Cantitatea consumată de
halocarburi (HFC-23; HFC-32; HFC-41;
HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a;
HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF4; C2F6;
C3F8; C4F10; c-C4F8;
C5F12; C6F14.) şi hexaflorură de sulf (SF6) în următoarele sectoare:
• sector refrigerare şi echipamente de aer condiţionat:
• frigidere - sector domestic;
• frigidere - sector comercial;
•frigidere - sector transporturi (camioane, trenuri, vapoare, cu
compartimente frigorifice);
• frigidere - sector industrial;
• aparate de aer condiţionat staţionare (rezidenţiale,
comerciale, instituţionale)
• aparate de aer condiţionat mobile (autoturisme, autobuze,
trenuri etc);
• sector spume:
• celule deschise;
• celule închise;
• extinctoare:
• portabile;
• fixe;
• aerosoli;
• solvenţi;
• alte activităţi unde se folosesc substituenţi ODS (substituenţi
ai substanţelor care degradează stratul de ozon);
• semiconductori;
• echipamente electrice;
• alte utilizări.
|
|
3.
|
Cantitatea importată de substituenţi ODS (sustituenţi ai substanţelor care degradează stratul de ozon): halocarburi (HFC-23; HFC-32;
HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a;
HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF4; C2F6;
C3F8; C4F10; c-C4F8;
C5F12; C6F14) si hexaflorură de sulf (SF6):
• vrac;
• alte produse.
|
kg/an
|
M.E.F. -Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală -Autoritatea Naţională a
Vămilor
(M.E.F-A.N.A.F- A.N.V.)
Operatorii economici sunt obligaţi să raporteze către
A.N.P.M.
|
|
4.
|
Cantitatea exportată de
halocarburi (HFC-23; HFC-32; HFC-41;
HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a;
HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF4; C2F6,
C3F8; C4F10; c-C4F8;
C5F12; C6F14) si hexaflorură de sulf (SF6):
• vrac;
• alte produse.
|
|
Sectorul: Solvenţi
|
|
|
|
Subsectorul: Consumul de solvenţi în următoarele procese:
|
|
1.
|
Aplicarea vopselelor:
• construcţii de automobile;
• reparaţii de maşini;
• construcţii şi clădiri;
• utilizare casnică;
• lemn;
• strat protector bobine;
• construcţia ambarcaţiunilor;
•în alte industrii;
•în activităţi nonindustriale.
|
kt
|
A.N.P.M. -direcţia de specialitate
Operatorii economici sunt
obligaţi să raporteze
către A.N.P.M.
|
|
2.
|
Spălare, degresare, curăţare uscată:
• degresarea suprafeţelor metalice;
• curăţare uscată;
• alte curăţări industriale.
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
3.
|
Fabricarea, procesarea produselor chimice:
• prelucrarea poliesterilor;
• prelucrarea policlorurii de vinii;
• prelucrarea poliuretanilor;
• prelucrarea spumei polistirenice;
• prelucrarea cauciucului;
• fabricarea produselor farmaceutice;
• fabricarea vopselelor;
• fabricarea cernelurilor;
•fabricarea cleiurilor;
• turnarea asfaltului;
• fabricarea benzilor adezive, casetelor magnetice, benzilor de
filme şi fotografice;
• finisarea produselor textile;
• tăbăcirea pielii;
• fabricarea şi prelucrarea altor produse chimice.
|
|
|
|
4.
|
Alte activităţi de utilizare a solvenţilor si activităţi conexe:
• mineralizarea lemnului;
• industria tipografică;
• extracţia grăsimilor din uleiuri comestibile şi necomestibile;
• aplicarea cleiurilor şi a adezivilor;
• conservarea lemnului;
• folosirea casnică a solvenţilor;
• fabricarea produselor farmaceutice;
• utilizarea casnică a produselor farmaceutice;
• utilizarea de N20 pentru anestezie;
• N20 de la aerosolii din tuburile de spray;
• alte utilizări ale N20;
• extinctoare;
• deceruirea vehiculelor;
• activităţi de terosonare şi izolare a vehiculelor.
|
kt
|
|
ANEXA Nr. 3
Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul
agricultură şi sectorul folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de
folosinţă a terenurilor şi silvicultură
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă parametrului
|
Autoritatea sau instituţia
publică responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
Sectorul: Agricultură
|
|
Subsectorul: Fermentaţia enterică şi gestionarea gunoiului de
grajd
|
|
1.
|
Efective de animale (aprilie, mai-iunie,
decembrie, după caz), diferenţiate conform următoarelor categorii:
• vaci de lapte, alte bovine, bubaline;
• oi;
• capre;
• cabaline;
• catâri şi măgari;
• porcine;
• păsări.
|
capete
|
I.N.S. M.A.D.R.
|
|
2.
|
Procentajul producţiilor de gunoi de
grajd pe fiecare sistem de gestionare a deşeurilor,
pentru fiecare categorie menţionată la pct. 1, astfel:
• depozitare în lagune, în condiţii anaerobe;
• sistem lichid;
• răspândit zilnic;
• depozitat în stare solidă;
• depozitat în urma păşunatului;
• folosit ca şi combustibil;
• alte sisteme.
|
%
|
M.A.D.R.
|
|
3.
|
Cantitatea totală de gunoi de grajd generată
|
t
|
I.N.S.
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia publică
responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
Subsectorul: Cultivarea orezului
|
|
1.
|
Suprafaţa cultivată cu orez, diferenţiată conform următoarelor
categorii:
• irigată - continuu inundată;
• irigată - intermitent inundată - cu o singură aerare;
• irigată - intermitent inundată - cu aerări multiple;
• cu aport de apă din ploi - predispusă inundării;
• cu aport de apă din ploi - predispusă secetei;
• cu regim de apă adâncă - adâncimea apei între 50-100 cm;
• cu regim de apă adâncă - adâncimea apei > 100 cm.
|
ha
|
M.A.D.R.
|
|
2.
|
Numărul anual de recolte pe fiecare tip
de suprafaţă specificată la pct. 1
|
număr
|
|
3.
|
Suprafaţa amendată cu fertilizanţi organici, diferenţiată conform
categoriilor definite la pct. 1
|
ha
|
|
Subsectorul: Arderea în câmp a reziduurilor vegetale
|
|
|
Producţiile agricole vegetale diferenţiate pe următoarele
categorii şi subcategorii:
• cereale pentru boabe:
• grâu;
• secară;
• orz şi orzoaica;
• ovăz;
• porumb;
• sorg;
• orez;
• alte cereale;
• leguminoase pentru boabe:
• mazăre;
• fasole;
• alte leguminoase;
• rădăcinoase:
• cartofi de toamnă;
• alţi cartofi;
• sfeclă de zahăr;
• rădăcinoase furajere;
• plante industriale:
• textile - in pentru fibră;
• cânepă pentru fibră;
• alte plante textile;
• uleioase:
|
|
|
|
1.
|
•floarea-soarelui;
• rapiţă;
• soia boabe;
• in pentru ulei;
• alte plante uleioase;
• alte plante industriale:
• tutun;
• plante medicinale şi aromatice;
•alte plante industriale;
• legume:
• tomate;
• ceapă uscată;
• usturoi uscat;
• varză;
• ardei;
• pepeni verzi;
• pepeni galbeni;
• alte legume;
• furaje verzi din teren arabil:
• furaje verzi anuale;
• plante pentru însilozare;
• plante furajere perene:
- lucerna;
- trifoi;
• alte plante furajere perene
|
t
|
I.N.S. M.A.D.R.
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia
publică responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
2.
|
Suprafeţele cultivate, diferenţiate pe categoriile şi
subcategoriile de la pct. 1
|
ha
|
I.N.S.
|
|
3.
|
Conţinutul de apă al producţiilor agricole vegetale diferenţiat
şi conţinutul de apă al reziduurilor, conform categoriilor şi subcategoriilor
menţionate la pct. 1
|
%
|
M.A.D.R.
|
|
4.
|
Conţinutul de apă al producţiilor de cereale
|
I.N.S.
|
|
5.
|
Următoarele fracţii:
•fracţia reziduuri/recoltă;
• fracţia arsă în câmp;
• fracţia arsă drept combustibil;
•fracţia oxidată:
• folosită pentru furajare;
• folosită drept combustibil;
• alte folosinţe;
• fracţia de carbon din reziduuri;
•fracţia azot/carbon pentru fiecare dintre categoriile şi
subcategoriile enumerate la pct. 1.
|
fracţie
|
M.A.D.R.
|
|
6.
|
Fracţia reziduuri/recoltă pentru fiecare dintre categoriile si
subcategoriile enumerate la pct. 1
|
I.N.S.
|
|
Subsectorul: Soluri agricole
|
|
1.
|
Cantitatea totală de fertilizanţi pe bază de azot utilizată
|
t
|
I.N.S. M.A.D.R.
|
|
2.
|
Suprafeţele de soluri organice cultivate
|
ha
|
M.A.D.R.
|
|
3.
|
Zone umede drenate: soluri organice drenate şi soluri minerale
drenate
|
|
4
|
Cantităţi de calcar şi dolomită aplicate pentru amendarea
solurilor agricole
|
|
Sectorul: Folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de
folosinţă a terenurilor şi silvicultură
|
|
Subsectorul: Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei de
folosinţă a terenurilor
|
|
1.
|
Fondul funciar, structurat pe următoarele categorii şi
subcategorii:
• suprafaţă agricolă:
• arabil;
• păşuni;
• fâneţe;
• vii şi pepiniere viticole;
• livezi şi pepiniere pomicole;
• păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră:
• păduri de folosinţă forestieră;
• păduri de folosinţă silvopastorală;
• alte terenuri cu vegetaţie forestieră;
• construcţii;
• drumuri şi căi ferate;
• ape şi bălţi; alte suprafeţe
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, structurate pe
următoarele categorii de specii:
• răşinoase;
•fag;
• stejar;
• diverse specii tari;
• diverse specii moi.
|
ha
|
I.N.S. M.A.D.R.
|
|
2.
|
Schimbarea folosinţei terenurilor de la un an la altul, între
subcategoriile menţionate la pct. 1
Observaţie: Se precizează elementele
de producţie şi productivitate pe fiecare tip de vegetaţie asociat folosinţei
anterioare, respectiv ulterioare schimbării categoriei de folosinţă
|
ha (care trec de la o subcategorie la
alta, cu specificarea tipurilor de folosinţă:
anterior şi ulterior)
|
M.A.D.R.
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia
publică responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
3.
|
Numărul de titluri de proprietate eliberate şi suprafaţa pe care
o acoperă
|
nr./ha
|
A.N.C.PI. (Agenţia
Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară)
|
|
4.
|
Suprafeţe împădurite (includ numai suprafeţe provenind de la o
altă folosinţă), pe fiecare subcategorie specificată la pct. 2, respectiv în
sensul art. 3 alin. (3) al Protocolului de la Kyoto cu deciziile subsecvente:
•suprafaţă împădurită - terenuri care nu au avut vegetaţie
forestieră timp de minimum 50 de ani;
• suprafaţă reîmpădurită - terenuri fără vegetaţie forestieră,
care au avut pădure în ultimii 50 de ani, dar erau despădurite/defrişate la
data de 31 decembrie 1989.
Observaţie: Se precizează şi
următoarele date:
• tipul de folosinţă anterior;
• compoziţia pe specii;
• clasa de producţie;
• vârsta actuală a arboretului;
• elementele precise de localizare şi identificare a acestor
categorii: direcţia silvică, ocolul silvic, unitate de producţie/bază,
unitate administrativ-teritorială, parcelă cadastrală, parcelă silvică,
subparcelă cadastrală, subparcelă silvică, proprietar şi deţinător cu orice
titlu, localitate, judeţ, după caz; acolo unde sunt
disponibile, coordonatele geografice ale perimetrului: latitudine,
longitudine.
|
ha
|
M.A.D.R.
|
|
5.
|
Suprafeţe despădurite/defrişate (includ numai suprafeţe care trec
la altă folosinţă), în sensul
art. 3 alin. (3) al Protocolului de la Kyoto şi al deciziilor subsecvente.
Observaţie: Se precizează şi
următoarele date:
• tipul de folosinţă ulterior despăduririi/defrişării;
• datele specifice folosinţei vechi:
• compoziţia pe specii;
• volumul la hectar;
• diametrul mediu al arboretului defrişat şi înălţimea;
• vârsta arboretului;
• tipul de sol;
• elementele precise de localizare şi identificare a acestor
categorii: direcţia silvică, ocolul silvic, unitate de producţie/bază,
unitate administrativ-teritorială, parcelă cadastrală, parcelă silvică,
subparcelă cadastrală, subparcelă silvică, proprietar şi deţinător cu orice
titlu, localitate, judeţ, după caz; acolo unde sunt disponibile, coordonatele
geografice ale perimetrului: latitudine, longitudine.
|
|
Subsectorul: Silvicultură
|
|
1.
|
• Creşterea netă anuală în volum a pădurilor în total si pe
specii
• Densitatea medie a lemnului, în total si pe specii
• Factorii de expansiune ai biomasei, în total şi pe specii
•Alocarea creşterii în rădăcini relativ la tulpină, în total si
pe specii
• Conţinutul mediu de carbon
• Procentul de biomasă lemnoasă rămas în păduri pentru fiecare
dintre speciile menţionate
în subsectorul: Folosinţa terenurilor si schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, pct. 2
|
m3/an/ha
kg/m3
adimensional
adimensional
%
|
M.A.D.R.
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva (R.N.P.- Romsilva)
Institutul pentru Cercetări si
Amenajări Silvice
(I.C.A.S.)
Institutul Naţional alLemnului (I.N.L.)
|
|
2.
|
Volumul de lemn recoltat pentru fiecare dintre speciile
menţionate în subsectorul: Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei de
folosinţă a terenurilor, pct. 2, cu precizarea pe
specii a componentelor recoltate:
• tulpină - ax principal;
• ramuri integral;
• ramuri până la anumite dimensiuni etc.
|
m3
|
I.N.S.
M.A.D.R.
R.N.P- Romsilva
|
|
3.
|
Volumul de lemn recoltat ilegal pentru fiecare dintre speciile
menţionate în subsectorul:
Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, pct. 2.
|
M.A.D.R. R.N.P. - Romsilva
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia
publică responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
4.
|
Suprafaţa de pădure afectată de incendii pe fiecare specie menţionată
în subsectorul: Folosinţa terenurilor şi schimbarea categoriei de folosinţă a
terenurilor, pct. 2.
|
ha
|
M.A.D.R.
|
|
5.
|
Cantitatea de fertilizanţi pe bază de azot aplicată în pădure şi
pe alte suprafeţe aferente altor folosinţe convertite către pădure
Observaţie: Se raportează la acest
subpunct în măsura în care nu a fost raportat la subsectorul: Soluri
agricole, pct. 1
|
t
|
|
6.
|
Suprafeţe împădurite drenate: soluri organice drenate şi soluri
minerale drenate
Observaţie: Se raportează la acest
subpunct în măsura în care nu a fost raportat la subsectorul: Soluri
agricole, pct. 3
|
ha
|
|
7.
|
Cantităţi de calcar şi cantităţi de dolomită aplicate pentru
amendarea pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestieră
Observaţie: Se raportează la acest
subpunct în măsura în care nu a fost raportat la subsectorul: Soluri
agricole, pct. 4
|
t
|
ANEXA Nr. 4
Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră - Sectorul deşeuri
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia
publică responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
Sectorul: Deşeuri
|
|
Subsectorul: Deşeuri solide depozitate
|
|
1.
|
Populaţia totală a României
|
locuitor
|
I.N.S.
|
|
2.
|
Populaţia din mediul urban
|
|
3.
|
Populaţia din mediul rural
|
|
4.
|
Cantitatea de deşeuri municipale generate
|
t
|
A.N.P.M - Direcţia de specialitate
|
|
5.
|
Cantitatea de deşeuri menajere depozitate provenite din
gospodării
|
|
6.
|
Cantitatea de deşeuri menajere depozitate provenite de la operatorii economici
|
|
7.
|
Cantitatea de deşeuri depozitate provenite din servicii
municipale (deşeuri stradale, din pieţe şi spaţii verzi)
|
|
8.
|
Valoarea medie de generare a deşeurilor municipale în mediul
urban
|
kg/locuitor/zi
|
|
9.
|
Valoarea medie de generare a deşeurilor
municipale în mediul rural
|
|
10.
|
Cantitatea de deşeuri municipale depozitate
|
t
|
|
11.
|
Cantitatea de deşeuri municipale depozitate în depozite conforme
|
|
12.
|
Cantitatea de deşeuri municipale depozitate în depozite neconforme:
a) cu adâncimi mai mari sau egale de 5 m;
b) cu adâncimi mai mici de 5 m.
|
|
13.
|
Compoziţia procentuală a deşeurilor municipale generate:
a) hârtie şi textile;
b) deşeuri provenite din grădinărit, amenajarea parcurilor,
precum şi alte deşeuri organice biodegradabile (cu excepţia celor
alimentare);
c) deşeuri alimentare;
d) lemne şi paie.
|
%
|
|
14.
|
Cantitatea de metan colectat din depozitele de deşeuri conforme
|
t
|
|
15.
|
Cantitatea de deşeuri municipale solide utilizate sub formă de
compost
|
|
16.
|
Procentul de deşeuri municipale care se
depozitează din deşeurile municipale generate
|
%
|
|
Nr. crt.
|
Parametrul solicitat
|
Unitatea de
măsură aferentă
parametrului
|
Autoritatea sau instituţia
publică responsabilă care
furnizează informaţiile
|
|
Subsectorul: Tratarea apelor uzate
|
|
1.
|
Volumul total de ape uzate (anual):
1. menajere;
2. industriale.
|
m3
|
M.M.D.D.-
Administraţia Naţională Apele Române (A.N.A.R.)
|
|
2.
|
Volumul de ape uzate tratate din volumul total de ape uzate:
1. menajere:
a) tratate aerob;
b) tratate anaerob;
2. industriale:
a) tratate aerob;
b) tratate anaerob.
|
%
|
|
3.
|
Cantitatea de nămoluri rezultată în urma epurării apelor uzate:
1. municipale;
2. industriale.
|
t
|
|
4.
|
Cantitatea de nămoluri tratate din cantitatea de nămoluri
rezultată în urma epurării apelor uzate:
1. menajere:
a) tratate aerob;
b) tratate anaerob;
2. industriale:
a) tratate aerob;
b) tratate anaerob.
|
%
|
|
5.
|
Producţiile în următoarele sectoare şi subsectoare industriale:
1. producţia de metale neferoase (aluminiu, cupru, plumb, nichel, mangan, altele);
2. producţia de îngrăşăminte chimice (azotoase, fosfatice,
potasice);
3. producţii agroalimentare: producţiile de cafea; producţiile
de băuturi răcoritoare; producţiile de uleiuri comestibile; produse din
peşte; produse lactate (lapte de consum, lapte praf, brânzeturi, smântână,
altele); preparate din carne de pasăre; producţiile de conserve;
4. producţiile de hârtie;
5. producţiile de cauciuc;
6. producţiile de materiale textile (bumbac, in, cânepă, mătase,
poliester, altele);
7. producţiile de materiale lemnoase;
8. producţia de lână spălată şi degresată;
9. producţiile de energie electrică şi energie termică;
10. producţia de piele.
|
t; kg; hl; m3; 103Wh;
Gcal; m2
|
I.N.S.
|
|
6.
|
Fracţia de componentă organică degradabilă îndepărtată sub formă
de nămol
|
%
|
A.N.A.R.
|
|
7.
|
Cantitatea de metan recuperată şi/sau arsă în procesul de tratare
a apelor uzate:
a) menajere;
b) industriale.
|
t
|
|
8.
|
Cantitatea de metan recuperată şi/sau arsă în procesul de tratare
a nămolului:
a) menajer;
b) industrial.
|
|
Subsectorul: Incinerarea deşeurilor
|
|
1.
|
Cantitatea de deşeuri medicale periculoase generate
|
t
|
Ministerul Sănătăţii Publice (M.S.P).- direcţiile de
specialitate (D.S:P.) şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (I.S.P.B.)
|
|
2.
|
Cantitatea de deşeuri medicale
periculoase incinerate
|
|
3.
|
Cantitatea de deşeuri medicale periculoase incinerate din
cantitatea totală de deşeuri medicale periculoase generate
|
%
|
|
4.
|
Cantitatea de deşeuri periculoase industriale incinerate
|
t
|
A.N.P.M. -Direcţia de specialitate
|