Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 140 din 23 martie 1998

pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 139 din  7 aprilie 1998


SmartCity3


    In temeiul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997,

    Guvernul Romaniei hotaraste:

    Art. 1
    Se aproba Strategia de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998, cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Ministerul Privatizarii, Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Ministerul Turismului, precum si Fondul Proprietatii de Stat vor aduce la indeplinire Strategia de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998.
    Art. 3
    Programul anual de privatizare a societatilor comerciale va fi elaborat in conformitate cu prevederile prezentei hotarari.

                   PRIM-MINISTRU
                  VICTOR CIORBEA

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul transporturilor,
                         Anton Ionescu

                         Ministrul turismului,
                         Akos Birtalan

                         Ministrul apelor,
                         padurilor si protectiei
                         mediului,
                         Romica Tomescu

                         Ministrul privatizarii,
                         Valentin M. Ionescu

                         Ministru de stat,
                         ministrul industriei
                         si comertului,
                         Mircea Ciumara

                         Ministrul reformei,
                         presedintele Consiliului
                         pentru Reforma,
                         Ilie Serbanescu

                         Ministrul cercetarii
                         si tehnologiei,
                         Horia Ene

                         Ministrul agriculturii
                         si alimentatiei,
                         Dinu Gavrilescu

                         Ministrul finantelor,
                         Daniel Daianu

                         Ministru de stat,
                         ministrul justitiei,
                         Valeriu Stoica

    ANEXA 1

       STRATEGIA DE PRIVATIZARE A SOCIETATILOR COMERCIALE PENTRU ANUL 1998

    Titlul I
    Obiectivele privatizarii
    Strategia de privatizare a Guvernului Romaniei are in vedere aplicarea unor mecanisme de privatizare care sa asigure transferul rapid al dreptului de proprietate asupra actiunilor/partilor sociale si asupra activelor (terenuri si cladiri) de la sectorul public la sectorul privat.
    In conformitate cu prevederile cap. IV din Programul de guvernare 1997-2000, strategia de privatizare pentru anul 1998 isi propune realizarea urmatoarelor obiective:
    - crearea unui mediu concurential;
    - reducerea cheltuielilor publice;
    - intarirea sistemului de guvernanta corporatista, prin disciplina financiara, si reglementarea clara a raporturilor dintre proprietar si managerii de intreprindere;
    - dezvoltarea pietelor secundare de capital si integrarea pietelor de capital din Romania in pietele internationale de capital, in scopul asigurarii surselor de finantare si circulatiei libere a capitalurilor;
    - dezvoltarea pietelor locale.
    Pornind de la aceste obiective, strategia de privatizare trebuie sa se realizeze in doua trepte:
    - la primul nivel se aplica un program pe termen scurt, pentru a stabili o corelatie cu programul de macrostabilizare, care, in esenta, vizeaza restructurarea legala a marilor intreprinderi publice - regii autonome, precum si privatizarea bancilor;
    - la al doilea nivel, in cadrul unui program pe termen mediu, se aplica un set de politici care au in vedere privatizarea intreprinderilor din portofoliul Fondului Proprietatii de Stat, in functie de domeniul de activitate si de dezvoltarea infrastructurii institutionale - autoritati de reglementare, mecanisme de piata.
    Strategia de privatizare ia in considerare 5 factori, pentru a permite identificarea aplicarii eficiente a unui program de privatizare:
    - marimea si structura pietei financiare;
    - atractivitatea si trendul pietei in sectorul in care functioneaza societatea comerciala care face obiectul privatizarii;
    - analiza legislatiei in vigoare;
    - influenta politicii fiscale, monetare si de credit asupra privatizarii;
    - aplicarea programelor de dezvoltare regionala.

    Titlul II
    Evolutia privatizarii in Romania in anul 1997
    Sectiunea 1
    Cadru legislativ
    Privatizarea a fost reglementata in Romania pana la sfarsitul anului 1997 prin 3 legi de baza: Legea nr. 58/1991, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 77/1994, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 55/1995, cu modificarile ulterioare. In cursul anului 1997 cele 3 acte normative privind privatizarea au fost modificate si completate prin ordonante de urgenta ale Guvernului, care au avut drept scop deblocarea si impulsionarea procesului de privatizare. Totusi in aplicarea prevederilor acestor acte normative s-au constatat dificultati cauzate atat de numarul prea mare de reglementari ce vizau acelasi domeniu, cat si de aparitia unor dispozitii contradictorii.
    In consecinta, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta care sa ofere un cadru de reglementare unitar si flexibil domeniului privatizarii, cu aplicare pe o perioada determinata in raport cu diminuarea proprietatii statului in economie.
    Totodata, in cursul anului 1997, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 207/1997, s-a reglementat si procedura de reorganizare a regiilor autonome in societati comerciale, in scopul privatizarii acestora, iar prin Legea nr. 83/1997, modificata, procedura de privatizare a sectorului bancar.

    Sectiunea a 2-a
    Institutii implicate in procesul de privatizare
    In anul 1997, privatizarea s-a realizat prin urmatoarele centre de decizie:
    - Consiliul pentru Reforma;
    - Agentia Nationala pentru Privatizare;
    - Fondul Proprietatii de Stat;
    - Agentia Romana de Dezvoltare.
    Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 s-a infiintat Ministerul Privatizarii, cu rol in elaborarea politicii de privatizare si control al procesului de privatizare, si s-a reorganizat Fondul Proprietatii de Stat, ca fond inchis de investitii atipic, cu rolul de a vinde actiunile detinute de stat la societatile comerciale, in conformitate cu politica aprobata de Guvern.
    In aceste conditii a fost creat un centru de decizie in domeniul politicii de privatizare si un centru de decizie in domeniul vanzarii actiunilor detinute de stat.

    Sectiunea a 3-a
    Dimensiunea sectorului privat din Romania
    A. Cadru general
    In economia nationala valoarea totala a capitalului social al societatilor comerciale si al asociatiilor familiale constituite, conform prevederilor Legii nr. 15/1990, cu modificarile ulterioare, ale Decretului-lege nr. 54/1990, cu modificarile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990, republicata, insumata cu patrimoniul regiilor autonome, infiintate conform Legii nr. 15/1990, cu modificarile ulterioare, si cu patrimoniul altor unitati economice al caror statut juridic nu este clarificat prin lege, conform datelor de bilant inregistrate la data de 30 iunie 1997, este de 159.029 miliarde lei. Structura acestui capital social, pe sectoare de activitate, conform datelor furnizate de catre Ministerul Finantelor, se prezinta astfel:
    52,1% industrie
    14,1% transporturi
    11,0% agricultura (exclusiv proprietatea privata individuala)
     5,1% comert
     2,0% constructii
     1,9% telecomunicatii
     1,3% turism
     0,4% servicii financiare
    12,1% in alte sectoare economice.
    Situatia inregistrarilor la data de 31 decembrie 1997 este urmatoarea*):
    1. societati comerciale infiintate in baza Legii nr. 31/1990, republicata, si a Decretului-lege nr. 96/1990:
--------------------------------------------------
                        Numar       Capital social
                                    subscris
                                    (miliarde lei)
--------------------------------------------------
    Capital privat      569.392     16.724.643,6
    Capital mixt
    (de stat si privat)   8.748     73.935.560,6
--------------------------------------------------
    TOTAL:              578.140     90.660.204,2
--------------------------------------------------
    2. societati comerciale infiintate in baza
       Legii nr. 15/1990
       - capital de stat  1.859      8.777.109,5
    3. regii autonome
       (de interes
       national sau
       local)               863
    4. persoane fizice
       care desfasoara
       activitati
       economice in baza
       Decretului-lege
       nr. 54/1990       70.257
    5. organizatii
       cooperatiste       4.196
----------------
    *) Potrivit informatiilor furnizate de catre Oficiul National al Registrului Comertului.

    Sectorul privat este organizat sub forma asociatiilor familiale, societatilor comerciale si societatilor agricole, infiintate in baza Decretului-lege nr. 54/1990, cu modificarile ulterioare, a Legii nr. 31/1990, republicata, si a Legii nr. 36/1991.
    Potrivit legii, privatizarea s-a realizat, in ultimii ani, dupa trei scheme principale: decolectivizare, transfer gratuit de actiuni contra certificate de proprietate si cupoane nominative de privatizare si vanzarea actiunilor si partilor sociale contra numerar, prin licitatie publica, licitatie cu ofertanti preselectionati prin negociere directa.
    Pietele secundare de capital nu au fost utilizate in acest proces, intrucat, pe de o parte, mecanismele de piata au aparut in perioada 1993-1995, iar Fondul Proprietatii de Stat a fost structurat ca institutie publica, astfel incat activitatea sa a fost izolata de pietele de capital.
    Din analiza rezultatelor se poate aprecia ca privatizarea in Romania nu a obtinut rezultate pozitive, datorita existentei urmatoarelor constrangeri:
    Situatia pe judete a privatizarii societatilor comerciale este prezentata in anexa nr. 1.
    Management
    - management public neperformant (necorelare de informatii intre ministere, utilizarea ineficienta a resurselor umane in sistemul administratiei publice si lipsa de pregatire profesionala a anumitor functionari, structuri institutionale paralele cu suprapuneri de atributii, in special intre ministerele care au pastrat rolul de coordonator al activitatii principalelor intreprinderi, fara a fi concentrate asupra elaborarii de politici de dezvoltare, si alte institutii);
    - lipsa de pregatire a managerilor si insuficienta cunoastere a serviciilor de consultanta oferite de institutii specializate (organizatii neguvernamentale, societati de consultanta).
    Marketing
    - experienta limitata in modul de prezentare a ofertelor si in tehnici de negociere.
    Infrastructura fizica
    - infrastructura fizica inadecvata in anumite zone geografice, cum sunt centrul Moldovei, nordul Dobrogei, Valea Jiului, care nu atrag investitori;
    - slaba furnizare de servicii de baza, cum ar fi transporturile.
    Cadru legislativ
    - legislatie fiscala disipata si confuza, lipsa de codificare a legislatiei, in special pe procedura fiscala, modificarea permanenta a taxelor de consumatie, facilitati fiscale;
    - sistem contabil inadecvat dinamicii de dezvoltare;
    - legislatie de privatizare modificata permanent, fara o evaluare prealabila a impactului economic;
    - lipsa de reglementare a domeniului public;
    - promovarea unor interese politice contrare unei evolutii economice pozitive, care au determinat initierea unor acte normative ce au blocat sau intarziat privatizarea, cum ar fi: Hotararea Guvernului nr. 500/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului nr. 746/1991, modificata prin Hotararea Guvernului nr. 59/1994, si Legea nr. 55/1995, cu modificarile ulterioare;
    - existenta unor litigii privind dreptul de proprietate asupra terenurilor sau cladirilor nationalizate intre societatile comerciale la care statul este actionar si persoane fizice;
    - mentinerea contractelor de locatie a gestiunii, care au impiedicat instrainarea activelor reale ale unor societati comerciale, in special in comert si turism;
    - intarzierea intocmirii dosarelor de prezentare pentru vanzari de actiuni la societatile comerciale din categoria intreprinderilor mari si a vanzarii de active;
    - intarzierea obtinerii titlului de proprietate asupra terenurilor de catre societatile comerciale;
    - realizarea unor concentrari de intreprinderi, prin fuziuni, sau a unor societati de tip holding, care au modificat forma juridica de organizare a unor societati comerciale ori au schimbat structura actionariatului.
    Mediu macroeconomic
    - mentinerea monopolurilor si, pe cale de consecinta, a discriminarilor intre sectorul de stat si cel privat, in special in domeniul fiscal (efecte: restante la plata taxelor si impozitelor, mentinerea blocajului financiar, cheltuieli ridicate la nivelul marilor regii autonome);
    - prudenta financiara limitata;
    Piata de capital
    - mentinerea proprietatii de stat in sistemul bancar si de asigurari;
    - oferta de produse financiare limitata;
    - insuficienta utilizare a mecanismelor de piata - bursa de valori si piata RASDAQ -, intrucat s-a pornit de la premisa falsa ca numai investitorii strategici prezinta interes pentru piata romaneasca;
    - mentinerea unui regim de facilitati fiscale necorelat cu criteriile politicii fiscale si in contratimp cu dezvoltarea pietelor de capital (Legea nr. 35/1991, republicata, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/1997).
    B. Stadiul privatizarii
    Rezultatele procesului de privatizare in anul 1997
    La finele anului 1997 s-au privatizat 1.163 de societati comerciale, dintre care:
    - societati mici     952
    - societati mijlocii 165
    - societati mari      46
    Dupa modul de vanzare a actiunilor:
-------------------------------------------------------
           TOTAL Licitatie  Negociere  Bursa de  Piata
                                       valori    RASDAQ
-------------------------------------------------------
din
care:       1.163    191        965      1         6
societati
mici          952    105        847      0         0
societati
mijlocii      165     82         78      0         5
societati
mari           46      4         40      1         1
-------------------------------------------------------
    Privatizarea societatilor comerciale in anul 1997 evidentiaza tendinta statului de a vinde in special intreprinderile mici si mijlocii din urmatoarele sectoare: agricultura (633 societati comerciale), comert (215), industrie (179), constructii (50), transporturi (41), turism (22), prestari de servicii (17) si invatamant (6).
    Dintre acestea, pentru un numar de 45 de societati comerciale s-au incheiat contracte de vanzare-cumparare a pachetelor de actiuni detinute de Fondul Proprietatii de Stat cu firme din Franta, S.U.A., Germania, Austria, Elvetia, Italia si Cipru.
    Situatia societatilor comerciale aflate in procedura de dizolvare-lichidare la data de 31 decembrie 1997 se prezinta astfel:
    - Programul FESAL   15
    - Programul ASAL    18
    - Alte societati    47
    - TOTAL: 80
    Situatia societatilor cu capital strain, inregistrate in Romania in perioada 20 martie 1990 - 5 noiembrie 1997, este prezentata in anexa nr. 2.
    Societatile comerciale aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat la data de 1 ianuarie 1998:
                                      5.554
    din care:
    - societati comerciale la
      care Fondul Proprietatii
      de Stat nu a vandut pana
      la aceasta data nici o
      actiune                         4.773
    din care:
    - societati comerciale mari         652
    - societati comerciale mijlocii   1.828
    - societati comerciale mici       2.293
    - societati comerciale cu
      pachete de actiuni reziduale
      mai mari de 10%                   625
    - societati comerciale cu
      pachete de actiuni reziduale
      intre 2 - 10%                     156
    Capitalul social nominal total, gestionat de Fondul Proprietatii de Stat la data de 1 ianuarie 1998, este de circa 40.000 miliarde lei.
    Trebuie mentionat ca in cursul anului 1998, in patrimoniul Fondului Proprietatii de Stat urmeaza sa intre, ca urmare a restructurarii a circa 28 de regii autonome, un patrimoniu estimat la aproximativ 53.000 miliarde lei.
    C. Privatizarea sectoriala - stadiul actual
    1. Industrie si comert
    Legislatia in vigoare a permis vanzarea contra numerar a actiunilor si partilor sociale, emise de societatile comerciale din sectorul industrial, catre persoane fizice sau juridice, romane sau straine, cu precadere prin una dintre urmatoarele metode clasice:
    - licitatie deschisa sau cu participanti preselectionati;
    - negociere directa;
    - metoda M.E.B.O.;
    - combinatii de metode.
    Metodele de privatizare reglementate prin lege au oferit posibilitati reduse de transfer rapid al proprietatii, precum si de restructurare comerciala, industriala si financiara, tinandu-se seama de stabilirea obligatorie a unui pret minim de oferta si de gradul ridicat de indatorare a intreprinderilor.
    Analizand procesul de privatizare desfasurat pana in prezent, rezulta ca numarul societatilor comerciale privatizate in sectorul industrial este redus si neuniform, capitalul privat fiind orientat cu preponderenta spre sectorul industriei textile, alimentare si industriei cimentului.
    Societatile comerciale, societatile nationale si regiile autonome care au credite externe, contractate cu garantie de stat, sunt prezentate in anexa nr. 3.
    1.1. Sectorul energetic
    Sectorul energetic este, in principal, neprivatizat si cuprinde Regia Autonoma de Electricitate "Renel", care are ca obiect de activitate producerea, transportul si distribuirea energiei electrice, si 71 de societati comerciale, organizate pe servicii conexe. Unele dintre aceste societati sunt rezultatul restructurarii regiei.
    Din cele 71 de societati comerciale, 47 sunt privatizate integral, 18 sunt partial privatizate, iar 6 au actiuni detinute preponderent de stat, dintre care 4 sunt in negociere pentru privatizare.
    1.1.1. Petrol si gaze
    Prin reorganizarea Societatii Romane de Petrol s-a infiintat Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, cu capital mixt (de stat si privat), societate integrata pe verticala, care cuprinde sectorul extractiei de petrol, doua rafinarii cu o capacitate de prelucrare de 10 - 11 milioane tone/an si sistemul de distributie.
    Restructurarea din acest sector este in curs de derulare si este sprijinita prin "Proiectul pentru subsectorul petrolier", finantat de Banca Mondiala (175,6 milioane dolari S.U.A., din care s-au utilizat deja 39 milioane dolari S.U.A.), de Banca Europeana de Investitii (61 milioane dolari S.U.A.) si de Uniunea Europeana, prin Programul PHARE (2 milioane dolari S.U.A.).
    Finantarea obiectivelor in acest sector se face din surse proprii si credite, iar programul de investitii are ca prioritati: construirea unui terminal pentru gaz lichefiat la Constanta, reabilitarea si modernizarea retelelor de transport, eficientizarea rafinarii si distributiei, descoperirea de noi zacaminte de petrol si gaze, modernizarea tehnologiilor de extractie si prelucrare, legatura cu retelele europene de transport pentru gazul natural.
    In sectorul petrol si gaze isi desfasoara activitatea Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias si 56 de societati comerciale.
    Dintre aceste 56 de societati, 10 sunt deja privatizate integral, iar la 7 statul este actionar majoritar.
    1.2. Sectorul minier
    Intreprinderile din sectorul minier sunt detinute in totalitate de stat si sunt organizate sub forma regiilor autonome si companiilor nationale.
    Intrucat dispun de un personal supradimensionat si opereaza cu costuri ridicate (genereaza mari pierderi si necesita un volum important de subventii: 847 miliarde lei in anul 1997, 926 miliarde lei in anul 1998, 1.037 miliarde lei in anul 1999 si 1.162 miliarde lei in anul 2000), doar unele mine sunt viabile, in special cele din sectorul exploatarii lignitului cu puturi deschise, dar lipsa finantarii impiedica implementarea programelor de ameliorare. Mai mult, redimensionarea si/sau inchiderea minelor neviabile determina costuri sociale semnificative, care ar putea crea dificultati majore in restructurarea sectorului, daca nu sunt asociate programelor de dezvoltare regionala.
    1.3. Chimie si petrochimie
    Pana in prezent, in sectorul chimie si petrochimie au fost privatizate 69 de societati comerciale.
    In structura, industria de medicamente este atractiva pentru investitori si cuprinde 10 societati comerciale.
    Sectorul lacuri, vopsele si coloranti cuprinde 6 societati comerciale, dintre care 4 sunt deja privatizate.
    Sectorul anvelope si articole tehnice din cauciuc cuprinde 17 societati comerciale, dintre care 5 sunt privatizate.
    1.4. Constructii de masini
    Industria constructoare de masini include societati comerciale cu o valoare ridicata a capitalului social, unele cu semnificatie strategica in dezvoltarea economica a tarii. Ponderea sectorului privat in aceasta ramura reprezinta 35%, fiind inca sub media pe economie, fapt ce implica o accelerare a procesului in cursul acestui an.
    1.5. Electrotehnica si electronica
    Dintre cele 122 de societati comerciale cu capital majoritar de stat, 42 au fost privatizate in totalitate. La 3 societati comerciale, respectiv ICOS - S.A. Sibiu, METAFIN - S.A. Bucuresti si IUS - S.A. Brasov, statul a dobandit o pozitie minoritara.
    1.6. Bunuri de consum
    Societatile comerciale din industria bunurilor de consum, pe forme de proprietate, se prezinta astfel:
--------------------------------------------------------
Sectorul        Totalul       Numarul       Numarul
industrial      societatilor  societatilor  societatilor
                comerciale    comerciale    comerciale
                la care       privatizate   partial
                statul era    (1993-1997)   privatizate
                actionar
                initial
--------------------------------------------------------
   0               1               2             3
--------------------------------------------------------
 Lemn             180             108           72
 Celuloza
 si hartie         23              10           13
 Sticla si
 ceramica
 fina              43              33           10
 Materiale de
 constructii       90              63           27
 Textile si
 pielarie         355             231          124
 Industria
 alimentara        25               6           19
--------------------------------------------------------
 TOTAL:           716             451          265
--------------------------------------------------------
    1.7. Sectorul productiei de aparare
    Sectorul productiei de aparare cuprinde in prezent 103 regii autonome si societati comerciale, grupate astfel:
    - Regia Autonoma "Arsenalul Armatei" - 9 sucursale;
    - Regia Autonoma "Rami-Dacia" - 1;
    - Regia Autonoma pentru Productia de Tehnica Militara "Ratmil" - 16 sucursale;
    - societati comerciale - 77.
    2. Agricultura
    In prezent 80% din terenurile agricole sunt in proprietate privata. Cu toate acestea reforma funciara nu este finalizata din cauza mentinerii in trecut a unor restrictii in ceea ce priveste circulatia libera a terenurilor si fragmentarii suprafetei agricole in terenuri avand, in medie, o suprafata de 2,5 - 3 ha.
    La inceputul anului 1997 a fost lansat un program de reforma in acest sector, cu sprijinul Bancii Mondiale, potrivit Acordului ASAL. Masurile intreprinse includ:
    - privatizarea fermelor de stat;
    - lichidarea fermelor de porci si pasari, nerentabile;
    - restructurarea intreprinderilor care depoziteaza sau au ca obiect de activitate productia de cereale sau de ulei comestibil, in scopul privatizarii;
    - restructurarea Agentiei Nationale de Produse Agricole;
    - divizarea si privatizarea intreprinderilor de comercializare a inputurilor pentru agricultura;
    - eliminarea creditelor directionate, pentru a putea sprijini agricultura intr-o maniera transparenta prin subventii (au fost eliminate creditele directionate si bugetul de stat prevede fonduri pentru sprijinirea agricultorilor);
    - liberalizarea preturilor pentru toate produsele agricole (din februarie 1997); liberalizarea exporturilor agricole si reducerea tarifelor pentru importuri (de la 67% la o medie de 24,5%).
    Situatia privatizarii in principalele sectoare ale agriculturii se prezinta astfel:
    a) intreprinderi prestatoare de servicii mecanizate de tip "Agromec", "Servagromec", "Agroservice": dintr-un total de 1.682 de astfel de societati s-au privatizat 1.032;
    b) societatile "Comcereal" - infiintate prin reorganizarea Regiei Autonome "Romcereal": dintr-un total de 41 de societati s-a privatizat o singura societate, iar pentru 18 societati s-a lansat campania de publicitate pentru privatizare;
    c) societati comerciale in sectorul industriei alimentare, bauturilor si tutunului: dintr-un total de 534 de intreprinderi au fost privatizate 350;
    d) societati tip "Avicola", "Comsuin", "Suinprod" - intreprinderi ce au ca obiect de activitate cresterea si valorificarea porcilor si pasarilor: dintr-un total de 109 au fost privatizate 21, iar 43 de complexuri sunt in lichidare, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, sau Legii nr. 64/1995, modificata;
    e) ferme de stat (foste I.A.S.): dintr-un numar total de 490 nici una nu a fost privatizata;
    f) societati comerciale piscicole: dintr-un numar total de 38 nici una nu a fost privatizata.
    3. Transporturi
    A. Transporturi auto
    In anul 1997 s-a procedat la restructurarea Regiei Autonome "Administratia" Nationala a Drumurilor din Romania" (A.N.D.), in scopul comercializarii serviciilor, astfel incat 8 mari antreprize ale A.N.D. au fost transformate in societati comerciale.
    B. Cai ferate
    Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane (S.N.C.F.R.) este in curs de reorganizare in companie nationala, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Legea nr. 129/1996 privind transportul feroviar, completata prin ordonantele de urgenta ale Guvernului nr. 14/1997 si nr. 40/1997, defineste cadrul legal pentru transportul pe calea ferata si stabileste conditiile pentru reechilibrarea financiara a S.N.C.F.R. Legea include prevederi pentru:
    - transparenta politicii tarifare, subventiile tarifare fiind suportate de catre bugetul de stat;
    - stabilirea unor unitati de contabilitate separate, in cadrul S.N.C.F.R., pentru operatiuni si infrastructura.
    Societatile comerciale din domeniul transporturilor, aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat, erau initial 383 si insumau un capital social de 3.366.997.169 lei. In urma privatizarii unui numar de 106 societati comerciale, insumand un capital social de 179.329.756 lei, in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat au mai ramas 277 societati comerciale, cu un capital social de 3.187.667.413 lei.
    4. Turism
    In turism, dintr-un total de 272 societati comerciale, cu un capital social de 1.955.071 milioane lei, pana la finele anului 1997 au fost privatizate 113 societati comerciale, insumand un capital social de 266.985 milioane lei.
    Actiunile aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat insumeaza, pentru un numar de 159 societati comerciale, 806.000 milioane lei, din care 514.000 milioane lei reprezinta capitalul social al societatilor comerciale la care statul mai detine peste 50% din actiuni, iar 292.000 milioane lei reprezinta capitalul social al societatilor la care Fondul Proprietatii de Stat detine 40% din actiuni.
    In societatile comerciale la care Fondul Proprietatii de Stat este actionar majoritar, unele active sunt administrate direct de catre societatile respective, iar altele se afla in locatie de gestiune. O parte din activele - mijloace fixe - ale societatilor comerciale din turism sunt bunuri imobile pentru care au fost formulate actiuni in revendicare in justitie de catre fostii proprietari sau de mostenitorii acestora.

    Titlul III
    Masuri pe termen mediu
    1. Optimizare decizionala
    Eficienta aplicarii unui program de privatizare depinde de numarul si structura institutiilor implicate, precum si de aplicarea unui sistem descentralizat de luare a deciziilor.
    Intrucat privatizarea a fost mult intarziata de existenta unor structuri institutionale paralele care au creat un blocaj decizional sau de lipsa unui sistem descentralizat, este necesar sa se adopte urmatoarele masuri:
    A. Grupul interministerial
    Intre ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Turismului si Ministerul Privatizarii va exista o legatura permanenta, in cadrul unui grup interministerial, infiintat prin decizie a primului-ministru, care trebuie sa-si fixeze urmatoarele obiective, in conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998:
    - armonizarea politicilor dintre ministerele care coordoneaza activitatea regiilor autonome si companiilor/societatilor nationale si Ministerul Privatizarii, in scopul pregatirii privatizarii lor;
    - monitorizarea aplicarii eficiente a politicilor.
    B. Descentralizarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat
    Fondul Proprietatii de Stat isi va descentraliza activitatea prin:
    - transferul deciziilor catre reprezentantele teritoriale ale Fondului Proprietatii de Stat, in ceea ce priveste privatizarea societatilor comerciale din categoria intreprinderilor mici si mijlocii;
    - mandatarea firmelor de avocatura cu reputatie nationala sau internationala, a agentiilor de brokeraj si a bancilor de investitii sa negocieze si sa perfecteze contracte de privatizare;
    - structurarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat in functie de metodele de privatizare reglementate prin lege.
    In acest sens vor fi aplicate urmatoarele masuri:
    a) pentru societatile comerciale din categoria marilor intreprinderi atractive, privatizarea sa se realizeze:
    - prin banci de investitii sau societati de valori mobiliare, utilizand investitori strategici sau institutionali, apeland la certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital international (certificate de depozit globale - G.D.R. sau certificate de depozit europene - E.D.R.);
    - prin oferta publica la bursa de valori sau vanzare prin negociere directa;
    - la sediul central al Fondului Proprietatii de Stat, daca exista oferte inregistrate, potrivit mecanismului de licitatie sau negociere directa;
    b) pentru societatile comerciale din categoria marilor intreprinderi neatractive, privatizarea sa se realizeze:
    - prin banci de investitii sau societati de valori mobiliare, utilizand investitori institutionali sau strategici ori piata RASDAQ;
    c) pentru societatile comerciale din categoria intreprinderilor mici si mijlocii, privatizarea sa se efectueze la reprezentantele teritoriale ale Fondului Proprietatii de Stat, prin negociere directa ori licitatie sau pe piata RASDAQ;
    d) pentru societatile comerciale din categoria intreprinderilor mici si mijlocii sau pentru intreprinderile mari-mijlocii si mici, intre care exista relatii de afaceri in sistem de tip holding, clustere, lanturi hoteliere, industrie de hardware-software, parc tehnologic etc., sa se realizeze vanzarea de actiuni emise de aceste societati in pachete catre o persoana sau catre un consortiu format din mai multe societati comerciale.
    De asemenea, este necesar sa se realizeze experimental licitatii pentru vanzarea de actiuni in cadrul centrelor de afaceri infiintate de catre Fondul Proprietatii de Stat in strainatate, in conformitate cu legislatia romaneasca.
    2. Perfectionarea cadrului legislativ
    Strategia Guvernului in domeniul privatizarii urmareste crearea unui cadru legal flexibil si omogen si in alte domenii prin eliminarea acelor dispozitii care au intarziat sau au blocat privatizarea societatilor comerciale la care statul este actionar, pentru a oferi un cadru legislativ unitar, fara interpretari contradictorii.
    Masurile de ordin tehnico-legislativ se refera la:
    - reglementarea regimului concesiunilor, a proprietatii publice si private a statului si a circulatiei libere a terenurilor;
    - infiintarea autoritatilor de reglementare in domeniul energiei, apelor si padurilor;
    - reducerea gradului de fiscalitate, in general, si reducerea treptata a impozitului pe profit, in special;
    - schimbarea sistemului contabil din Romania.

    Titlul IV
    Masuri pe termen scurt
    Sectiunea 1
    Privatizarea bancilor si a societatilor de asigurare
    Potrivit strategiei Guvernului, privatizarea bancilor si a societatilor de asigurare trebuie sa constituie o prioritate, avand in vedere dezvoltarea relatiilor de credit si a pietelor de capital.
    Privatizarea bancilor si a societatilor de asigurare din Romania poate fi aplicata cu succes prin participarea investitorilor strategici si institutionali, romani si straini, potrivit sistemului de licitatie, prin utilizarea ofertei publice de vanzare sau a certificatelor de depozit (G.D.R si E.D.R.). In toate cazurile, privatizarea bancilor trebuie realizata prin majorarea capitalului cu oferta publica primara.
    Pentru societatile de asigurari, privatizarea trebuie declansata cu o noua emisiune de actiuni pentru majorarea capitalului social.

    Sectiunea a 2-a
    Privatizarea prin piata secundara de capital
    Piata secundara de capital din Romania dispune de doua segmente: bursa de valori si RASDAQ, piete complementare, care difera, in principal, prin mecanismul de formare a preturilor si prin cantitatea si calitatea informatiilor disponibile.
    Activitatile desfasurate pe piata de capital presupun utilizarea intermediarilor specializati (societatile de valori mobiliare), cu respectarea Legii nr. 52/1994 si a reglementarilor emise de Comisia Nationala a Valorilor  Mobiliare (C.N.V.M.).
    Utilizarea preponderenta a pietelor secundare de capital are in vedere faptul ca rezultatele cele mai rapide pot fi obtinute din vanzarea pachetelor de actiuni detinute de Fondul Proprietatii de Stat la societatile comerciale inscrise la cota.
    Optiunea de privatizare prin mecanismele pietei secundare de capital presupune urmatoarele conditii:
    - definirea (asimilarea) Fondului Proprietatii de Stat drept custode al actiunilor statului, in temeiul Legii nr. 52/1994, modificata, si al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997;
    - stabilirea clara a portofoliului disponibil pentru vanzarea pe piata de capital, conform programului anual de privatizare (pachete de actiuni cuprinse intre 5 - 19% sau 51 - 90%, emise de societatile comerciale admise la cota sau listate, dupa caz);
    - executarea rapida a unui program de privatizare restrans initial la un grup de societati cu situatie financiara si grad ridicat de atractivitate, pentru a relansa interesul pentru piata romaneasca de capital.
    De asemenea, in scopul relansarii increderii in piata de capital romaneasca si al implicarii marilor agentii internationale de brokeraj, este necesar sa se initieze un program de imagine. Acest program presupune selectarea unui portofoliu de actiuni de la cele mai atractive societati comerciale si mandatarea unor firme de prestigiu pentru vanzarea respectivelor pachete de actiuni in cadrul uneia dintre pietele de capital organizate din Romania.

    Sectiunea a 3-a
    Privatizarea prin banci de investitii
    Privatizarea marilor intreprinderi prin banci de investitii reprezinta o prioritate pentru Guvernul Romaniei. In consecinta, Fondul Proprietatii de Stat va selecta din lista celor 625 de societati comerciale incadrate in categoria intreprinderilor mari un grup de societati care vor face obiectul privatizarii in cursul acestui an. Pana la sfarsitul lunii aprilie 1998, Fondul Proprietatii de Stat va trebui sa incheie contracte cu banci de investitii pentru cel putin 80 de societati comerciale din categoria marilor intreprinderi.
    De asemenea, Ministerul Privatizarii si Ministerul Industriei si Comertului vor initia, pana la sfarsitul lunii mai, procedura de selectare prin licitatie a consultantului financiar pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, a Societatii Nationale a Sarii - S.A. si a Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, cu asigurarea aplicarii, in paralel, a programelor de restructurare, dupa caz.

    Sectiunea a 4-a
    Compensarea partiala a persoanelor care au suferit prejudicii materiale ca urmare a aplicarii Legii nr. 119/1948, a Decretului nr. 303/1948 si a Decretului nr. 134/1949
    Compensarea partiala a persoanelor fizice sau juridice care au detinut in proprietate intreprinderi, ateliere, unitati de comert, unitati farmaceutice si sanitare, precum si unitati cinematografice, cu titluri de valoare (actiuni si/sau parti sociale), constituie o masura de reparatie morala pentru situatiile reglementate prin cele trei acte normative: Legea nr. 119/1948, Decretul nr. 303/1948 si Decretul nr. 134/1949.
    Ca metoda de privatizare, compensarea partiala cu titluri de valoare are un caracter exceptional si nu prezinta avantaje economice imediate, intrucat presupune un transfer cu titlu gratuit de titluri financiare negociabile sau nenegociabile catre persoanele care au suferit un prejudiciu ca urmare a aplicarii actelor normative adoptate de autoritatile publice ale statului roman in perioada 1948-1949.
    Prin lege speciala va fi reglementata aceasta forma de transfer cu titlu gratuit, luandu-se in considerare situatia bunurilor cu destinatie comerciala nationalizate, valoarea de circulatie la data actului de nationalizare, valoarea actuala de circulatie a bunurilor, inclusiv investitiile neamortizate.
    Se poate aprecia ca, prin aplicarea acestei metode, vor trece in proprietate privata nu mai mult de 7% din portofoliul de actiuni gestionat de catre Fondul Proprietatii de Stat.

    Titlul V
    Tehnici de privatizare

    CAP. 1
    Achizitii externe

    Sectiunea 1
    Oferta publica de vanzare
    Oferta publica de vanzare este manifestarea de vointa ferma si irevocabila a Fondului Proprietatii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietatii de Stat pentru vanzarea de actiuni, difuzata prin mijloace de informare in masa.
    Oferta publica de vanzare presupune autorizarea prealabila a C.N.V.M., la cererea Fondului Proprietatii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietatii de Stat.
    Autorizarea se face in baza unui prospect in care vor fi incluse toate informatiile relevante cu privire la emitent si la persoanele care detin o pozitie de control sau majoritara.
    Informatiile prezentate in prospect trebuie sa fie in deplina concordanta cu actele constitutive ale societatii emitente, inclusiv cu actele aditionale, inregistrate la registrul comertului.
    Procedeul de autorizare trebuie sa respecte regulamentul privind oferta publica de vanzare de actiuni, emis de C.N.V.M.
    Metode de intermediere:
    - plasament garantat;
    - cea mai buna executie;
    - "totul sau nimic", daca portofoliul de actiuni nu reprezinta mai mult de 5% din valoarea capitalului social;
    - licitatie competitiva, in cazul in care vanzarea are ca obiect obligatiuni convertibile in actiuni.

    Sectiunea a 2-a
    Certificate de depozit emise de banci de investitii pe piata de capital internationala (G.D.R. si E.D.R.)
    Privatizarea societatilor comerciale la care statul este actionar se poate face si prin utilizarea certificatelor de depozit, emise de catre banci de investitii, in cazul in care o parte din portofoliul de actiuni al Fondului Proprietatii de Stat se transfera catre aceste institutii financiare.
    Sistemul, aplicat, de altfel, si in alte tari din Europa Centrala si de Est, rezolva, pe termen scurt, problema lipsei de convertibilitate a monedei nationale in contul de capital si este de natura sa influenteze lichiditatea pe piata romaneasca.
    Sistemul presupune, ca etapa intermediara, cotarea la bursa de valori a actiunilor emise de cele mai importante societati comerciale romanesti din categoria marilor intreprinderi pentru care se utilizeaza acest sistem.

    Sectiunea a 3-a
    Vanzarea prin negociere directa
    Vanzarea prin negociere directa presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor actiuni emise de o societate comerciala controlata de stat in schimbul unui pret.
    Ca metoda de privatizare, se aplica la achizitia unui portofoliu de actiuni reprezentand minimum o treime, dar nu mai mult de doua treimi din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a actionarilor.
    Pentru societatile comerciale cu raspundere limitata se poate vinde totalitatea partilor sociale.

    Sectiunea a 4-a
    Vanzarea prin licitatie cu strigare sau in plic
    Vanzarea prin licitatie a unui pachet de actiuni emise de o societate comerciala se face prin adjudecare la pretul de piata care corespunde celei mai competitive oferte.
    Organizate de vanzator, licitatiile pot fi cu strigare sau in plic sigilat.

    Sectiunea a 5-a
    Emisiunea de obligatiuni convertibile
    Obligatiunile convertibile sunt titluri financiare negociabile, care pot fi convertite de emitent in actiuni, intr-un interval de timp sau la o data fixa, la cererea subscriitorului.
    Acest tip de obligatiuni sunt emise de o societate comerciala pe actiuni, ca forma de imprumut, si prezinta urmatoarele avantaje:
    - ofera societatii emitente posibilitatea utilizarii imprumutului pentru investitii;
    - creeaza pentru societatea emitenta un drept ce consta in posibilitatea de a oferi actiuni in schimbul rambursarii imprumutului, la o valoare echivalenta, tinand seama de rata dobanzii practicate pe piata financiara;
    - subscriitorul poate aprecia, in functie de rezultatele financiare ale societatii emitente, daca opteaza pentru primirea unei sume de bani la scadenta imprumutului sau pentru actiuni emise de aceeasi societate.
    Ca forma de privatizare, se aplica in doua variante: cu majorare de capital sau fara majorare de capital.
    Obligatiunile convertibile pot fi emise de catre societatile comerciale la care statul este actionar unic sau majoritar, in temeiul Legii nr. 52/1994, modificata, cu acordul Ministerului Finantelor, pentru a fi subscrise prin oferta publica de catre persoane fizice si juridice de drept privat.
    Obligatiunile pot fi emise cu dobanda variabila sau cu dobanda indexata, in functie de rata inflatiei. In acest fel se asigura mobilizarea economiilor populatiei, profitandu-se de o rata a dobanzii ridicata (49%), si transferul actiunilor de la stat catre sectorul privat.
    Programul de privatizare prin emisiunea de obligatiuni convertibile implica urmatoarea procedura:
    a) intocmirea prospectului ca pentru oferta publica de vanzare; se va avea in vedere inscrierea conditiilor de plata la expirarea titlurilor:
    - transferul gratuit de actiuni de la Fondul Proprietatii de Stat la emitent sau majorarea capitalului social;
    - plata la vedere, prin schimb de actiuni, care sa acopere valoarea nominala a obligatiunilor plus dobanda;
    - plata la vedere, contra numerar, in limita valorii nominale a obligatiunilor, si cu actiuni, in limita valorii dobanzii aferente;
    - plata la vedere, contra numerar, in limita valorii dobanzii aferente obligatiunilor, si cu actiuni, corespunzator valorii nominale a obligatiunilor;
    b) lansarea pe piata a imprumutului.
    Conversia in actiuni se poate face intr-un termen de 12 luni, pentru a obliga partile sa-si indeplineasca obligatiile pana la scadenta.

    Sectiunea a 6-a
    Conversia datoriei publice
    Potrivit art. 7 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publica, modificata si completata, imprumuturile de stat se realizeaza si prin emisiuni de valori mobiliare: obligatiuni, bonuri de tezaur, titluri de renta sau alte inscrisuri de stat.
    Emisiunile de valori mobiliare reprezentand imprumuturi de stat, vanzarea si rascumpararea acestora, precum si plata dobanzilor si a altor speze aferente se fac direct de catre Ministerul Finantelor sau prin intermediul altor institutii financiare specializate, care dobandesc calitatea de agent al statului, in baza conventiilor incheiate.
    In acest context, lansarea de imprumuturi prin obligatiuni de stat convertibile in actiuni poate deveni cea mai rapida si eficienta forma de privatizare, daca in contul datoriilor statului si al dobanzilor sau numai al dobanzilor ce urmeaza a fi platite la scadenta se ofera la schimb actiuni pe care statul le detine prin Fondul Proprietatii de Stat la societatile comerciale.
    Aceasta metoda de privatizare care implica un SWAP asupra datoriei, exprimata in moneda nationala, poate oferi o cota cuprinsa intre 10-15% din actiunile societatilor comerciale aflate in portofoliul Fondului Proprietatii de Stat si se adreseaza exclusiv societatilor bancare de tipul "bancilor de investitii", societatilor de asigurare si fondurilor.

    CAP. 2
    Achizitii interne

    Sectiunea 1
    E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans)
    E.S.O.P. este o metoda de privatizare prin achizitia unui portofoliu de actiuni ale unui emitent - societate comerciala controlata de stat - de catre asociatii - persoane juridice fara scop lucrativ, infiintate de catre salariatii emitentului.
    Pentru efectuarea vanzarii se infiinteaza asociatii ale salariatilor, care cumpara, in cont propriu, in baza fondurilor cu care s-au constituit ori prin imprumut, actiuni ale emitentului.
    Actiunile se distribuie salariatilor gratuit, la lichidarea asociatiilor, numai dupa plata integrala a actiunilor sau a imprumutului.
    E.S.O.P. se poate aplica la vanzarea de actiuni nominative, emise de societati comerciale cu un capital social redus, sau la vanzarea de actiuni preferentiale, emise de societati comerciale cu un capital social substantial.

    Sectiunea a 2-a
    M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out)
    M.E.B.O. este o metoda de achizitie de actiuni ale unui emitent - societate comerciala controlata de stat - de catre asociatii ale salariatilor, membrilor consiliului de administratie sau ale pensionarilor cu ultimul loc de munca la respectiva societate.
    Ca metoda de privatizare, M.E.B.O. presupune aplicarea unei proceduri asemanatoare metodei E.S.O.P.

    CAP. 3
    Transferul dreptului de proprietate asupra activelor detinute de societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar

    Sectiunea 1
    Vanzarea activelor societatilor comerciale
    Vanzarea de active presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri (spatii comerciale, unitati, subunitati productive) in schimbul unui pret.
    Contractul poate fi incheiat cu plata integrala a pretului sau cu plata in rate, caz in care contractul se incheie sub conditie suspensiva.
    Vanzarea de active se poate face si in cazul bunurilor aflate in proprietatea unor autoritati ale administratiei publice locale, cu exceptia cladirilor cu valoare de patrimoniu.

    Sectiunea a 2-a
    Leasingul imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare
    Leasingul este o operatiune de finantare la termen, avand ca suport juridic principal un contract de locatiune.
    Obiectul contractului de leasing il constituie acordarea dreptului de folosinta asupra unui bun, cu posibilitatea achizitionarii acestuia la expirarea termenului contractual, la un pret care sa tina seama de varsamintele platite anterior cu titlu de redeventa.
    In categoria bunurilor ce constituie obiectul privatizarii prin leasing pot fi incadrate:
    - hotelurile cu capacitate medie de cazare, casele de odihna, motelurile, restaurantele;
    - spatiile detinute de catre unitatile de stat cu profil de alimentatie publica, de desfacere a produselor cu amanuntul sau angro;
    - unitati apartinand societatilor comerciale.

    Titlul VI
    Politici de privatizare sectoriale
    Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate in Programul de guvernare, in baza strategiilor de dezvoltare elaborate de catre Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Turismului si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, avand ca sistem de referinta urmatoarele elemente:
    - obiectivele de dezvoltare a infrastructurilor;
    - dimensiunea, forta de munca si situatia financiara a unei societati comerciale;
    - mediul concurential, imperfectiuni, cazuri de pozitii de monopol;
    - obiectivele dezvoltarii industriale a ramurii;
    - ponderea societatii in sectorul industrial, precum si impactul pe verticala in sectorul respectiv.
    1. Industrie
    Vanzarea actiunilor gestionate de Fondul Proprietatii de Stat la societatile comerciale din industrie se va face prin folosirea, in ordinea preferintei, a urmatoarelor metode:
    - oferta publica de vanzare /G.D.R./E.D.R.;
    - licitatia cu strigare sau in plic;
    - negocierea directa.
    Principalele obiective ale privatizarii in industrie sunt urmatoarele:
    - privatizarea, cu precadere a societatilor comerciale din sectoarele: metalurgie, constructii de masini si chimie;
    - transformarea regiilor autonome din sectorul energetic in societati comerciale si privatizarea lor;
    - identificarea activelor neutilizabile si vanzarea lor, in cash, in rate ori utilizarea in sistem de leasing imobiliar, cu clauza irevocabila de vanzare. In caz de insucces, se vor lua masuri pentru lichidarea acestora;
    - conversia datoriilor societatilor comerciale in titluri de valoare.
    Privatizarea societatilor comerciale din industrie se va face luandu-se, dupa caz, urmatoarele masuri:
    - pastrarea obiectului de activitate, daca societatea si-a castigat, prin produsele sau serviciile pe care le realizeaza, o pozitie pe piata interna sau internationala;
    - protectia marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu;
    - includerea in contractul de vanzare de actiuni sau parti sociale a unor obiective minim acceptate privind protectia mediului;
    - protejarea fortei de munca;
    - obligativitatea realizarii unor programe investitionale.
    A. Sectorul energetic
    A.1. Energie electrica si termica
    In acest domeniu, Guvernul intentioneaza sa creeze un mediu competitiv prin:
    - infiintarea unei autoritati de reglementare in domeniu;
    - transformarea unitatilor de productie, distributie, reparatii sau activitati conexe in societati comerciale;
    - restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" si transformarea acesteia intr-o societate comerciala;
    - acceptarea investitorilor privati si participarea unor operatori independenti la productia si distributia energiei electrice;
    - demonopolizarea productiei si distributiei energiei electrice;
    - descentralizarea sistemelor de termoficare in localitatile urbane.
    In perioada 1998 - 2000 obiectivul principal al sectorului energetic este cresterea gradului de interconectare a sistemului energetic romanesc cu sistemele energetice ale U.C.P.T.E. din Uniunea Europeana si tarile riverane Marii Negre, in valoare de aproximativ 104 milioane dolari S.U.A., pentru care se va apela la sprijin financiar extern.
    In anul 1998, va fi initiata privatizarea unor societati de producere a energiei electrice si termice, societati rezultate prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", dupa cum urmeaza:
    - centrale de termoficare si retele de termoficare zonale, cu o valoare contabila de 1.180 miliarde lei;
    - microhidrocentrale, cu o valoare contabila de 500 miliarde lei.
    Se vor crea mecanismul si infrastructura Bursei de energie electrica si vor fi realizate procedurile detaliate de functionare a acesteia.
    A.2. Petrol si gaze
    In acest domeniu, se preconizeaza restructurarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti si a Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, in vederea privatizarii, cu sprijinul unui consultant financiar.
    Procesul de privatizare a Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti are in vedere aplicarea prealabila a urmatoarelor masuri:
    - infiintarea a 26 de sucursale, denumite General Petroservice, prin desprinderea activitatilor mecano-energetice din cadrul schelelor de productie;
    - desprinderea din cadrul Schelei de petrol Moinesti, a activitatilor de automatizari, intretinere si exploatare a liniilor electrice de inalta tensiune si organizarea ca sucursala, denumita Eritas - Moinesti;
    - organizarea activitatilor de intretinere, reparare si transport material tubular, ca sucursala, prin separarea activitatii din cadrul Schelei de petrol Ticleni, sub denumirea Grup atelier petrol - Targu Jiu.
    Privatizarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti va fi declansata in luna iunie 1998, pentru vanzarea a 30 - 40% din totalul capitalului social al acestei societati. Privatizarea se va realiza cu sprijinul unei banci de investitii.
    Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, va fi transformata in societate comerciala cu activitate integrata pe verticala (exploatare - productie - distributie), optiunile pentru privatizare fiind pentru luna septembrie 1998 prin sistemul G.D.R./E.D.R., pentru un portofoliu de actiuni reprezentand 30 - 40% din totalul acestora.
    B. Sectorul minier
    In conformitate cu programul de restructurare asistat prin FESAL, Guvernul intentioneaza sa reorganizeze regiile autonome din sectorul minier in companii/societati nationale, pentru a le reduce pierderile cu cel putin 50% fata de nivelul atins in anul 1996, in termeni reali, si pentru a le oferi spre privatizare, in intregime sau partial.
    In cadrul acestui amplu proces de reorganizare, regiile autonome miniere au elaborat programele proprii de restructurare, avand ca obiectiv de baza concentrarea activitatii pe obiectivele cu perspectiva favorabila de exploatare si cu dezvoltarea si modernizarea lor, restrangerea activitatii la obiectivele cu costuri mari si sistarea activitatii nerentabile. In baza acestor programe de restructurare a fost identificat un numar de 114 obiective la care activitatea va fi partial sau total sistata.
    Prioritatile investitionale ale sectorului, pentru perioada 1998-2000, sunt:
    - pregatirea si implementarea unui program vizand conservarea/inchiderea graduala a unor obiective, ca urmare a restructurarii industriei miniere, in valoare de 123,4 milioane dolari S.U.A.;
    - aplicarea programului privind reconstructia si retehnologizarea unor mine si cariere cu conditii geologico-miniere si economice favorabile pentru continuarea restructurarii, in valoare de 434,6 milioane dolari S.U.A.;
    - restructurarea si retehnologizarea activitatilor economico-sociale in Valea Jiului, in valoare de 199 milioane dolari S.U.A.
    Pentru realizarea acestor programe prioritare este nevoie de un sprijin financiar in valoare de 757 milioane dolari S.U.A.
    Din sectorul minier se preconizeaza privatizarea Societatii Nationale a Sarii - S.A., cu o prima faza in care se majoreaza capitalul social si, eventual, privatizarea a doua mine din sectorul extractiei de carbune, potrivit politicii de restructurare stabilite de catre Ministerul Industriei si Comertului.
    C. Sectorul productiei de aparare
    In urma analizei efectuate de catre Comisia de Coordonare a Productiei de Aparare cu principalii beneficiari ai Sistemului national de aparare a rezultat ca atat in actuala situatie, cat si in caz de criza, pentru mentinerea unor surse sigure de inzestrare se impune ca activitatea desfasurata de regiile autonome din acest sector in beneficiul apararii si sigurantei nationale sa ramana sub controlul statului.
    De asemenea, este necesar ca pe parcursul procesului de privatizare, societatile comerciale din sectorul productiei de aparare sa ramana in proprietatea investitorilor romani.
    Fata de aceste considerente, Guvernul va adopta urmatoarele masuri:
    - Regia Autonoma "Arsenalul Armatei", Regia Autonoma "Rami-Dacia" si Regia Autonoma "Rasirom" sa ramana in proprietatea statului; dupa caz, la aceste regii va fi aplicat un program de restructurare, prin care se va urmari intarirea disciplinei financiare si vanzarea/concesionarea unor active care greveaza activitatea regiilor;
    - sucursalele Regiei Autonome pentru Productia de Tehnica Militara "Ratmil", precum si Societatea Comerciala "Aerostar" - S.A. Bacau, Societatea Comerciala "Avioane" - S.A. Craiova, Societatea Comerciala I.O.R. - S.A. Bucuresti, Societatea Comerciala "Rochim" - S.A. Orastie si Societatea Comerciala "Elprof" - S.A. Bucuresti sa fie privatizate partial, avandu-se in vedere, in primul rand, capacitatile pentru productia economica. La privatizarea acestora se va urmari ca pachetul majoritar de actiuni sa fie detinut de investitori romani, cu mentinerea in proprietatea statului a unei actiuni nominative de control;
    - restul societatilor comerciale sa fie privatizat in totalitate;
    - societatile comerciale supuse procesului de privatizare sa aiba obligatia de a pastra capacitatile de productie cuprinse in Inventarul sectorului productiei de aparare, in conditiile reglementate de Legea nr. 78/1995 privind protectia personalului si a patrimoniului din sectorul productiei de aparare, cu modificarile ulterioare;
    - activele cu rol in productia de aparare care greveaza privatizarea sau activitatea economica a unor societati comerciale sa fie transferate in patrimoniul regiilor autonome din cadrul sistemului productiei de aparare.
    D. Bunuri de consum
    Accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din acest domeniu se poate realiza prin:
    - divizarea, inainte de privatizare, a societatilor comerciale din categoria intreprinderilor mari, cu amplasare geografica in mai multe localitati, si vanzarea actiunilor acestora prin negociere directa;
    - vanzarea prin licitatie cu strigare, in cazul societatilor din categoria intreprinderilor mici si mijlocii;
    - oferta publica de vanzare, la societatile comerciale care pana la data de 30 septembrie 1998 nu se vor privatiza prin alte metode;
    - scoaterea la vanzare pe piata extrabursiera a cel putin 10% din volumul de actiuni al fiecarei societati comerciale;
    - conversia datoriilor societatilor comerciale cu datorii mari catre diversi furnizori;
    - vanzarea activelor aflate in conservare;
    - declansarea procedurii de lichidare potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, sau a procedurii de faliment, conform Legii nr. 64/1995, modificata, pentru societatile comerciale cu datorii si fara posibilitati de redresare.
    E. Electrotehnica si electronica
    Pentru societatile comerciale din acest sector privatizarea trebuie initiata cu acele societati care au inregistrat rezultate economico-financiare pozitive si care desfasoara activitate de export.
    Sunt considerate prioritati de privatizare:
    - industria de motoare, generatoare si transformatoare, care participa la modernizarea productiei si distributiei de energie;
    - industria de cabluri si conductoare electrice, care are un rol important in dezvoltarea programului de telecomunicatii;
    - calculatoare si alte echipamente electrice pentru programul national de informatizare;
    - aparatura si instrumente medicale necesare programului de sanatate;
    - materiale electrice pentru productia de motoare si vehicule, necesare dezvoltarii industriei de autoturisme;
    - industria de automatizare.
    F. Constructii de masini
    Strategia de privatizare a sectorului constructiilor de masini comporta doua aspecte:
    a) privatizarea societatilor comerciale la care statul este principalul actionar;
    b) crearea unui sector privat, prin stimularea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.
    In sectoarele tractoare si masini agricole, autovehicule, echipament energetic se are in vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmand sa se desfasoare paralel cu restructurarea tehnologica a acestora.
    Nu exista societati comerciale propuse sa ramana sub controlul statului.
    G. Siderurgie, metalurgie
    1. Privatizarea sectorului siderurgic si metalurgic se va realiza prin G.D.R./E.D.R. sau prin oferta publica de vanzare, pentru a evita o pozitie de monopol pe piata.
    Se va evita infiintarea de holdinguri, daca piata poate fi afectata.
    Pentru societatile incluse in holdinguri se va aplica un program de restructurare prin desprinderea activitatilor auxiliare (transport auto, feroviar, reparatii, activitati sociale). Aceste activitati se vor constitui in societati comerciale cu capital social mic, care pot fi usor privatizate in etapa imediat urmatoare.
    Se apreciaza ca, in acest fel, in anul 1998 va fi privatizat circa 50% din capitalul social actual, prioritare pentru vanzare fiind societatile comerciale "Sidex" - S.A., "Alro Slatina", "Altrom" si "Siderca" Calarasi, prin G.D.R./E.D.R., oferta publica de vanzare si prin negociere directa.
    2. In privinta intreprinderilor din industria materialelor refractare si din industria produselor carbunoase, abrazive, feroaliaje, Guvernul apreciaza ca in anul 1998 acestea pot fi privatizate in totalitate.
    H. Chimie
    Guvernul va urmari privatizarea completa a societatilor comerciale din sectoarele productive cu atractivitate ridicata, si anume: detergenti, sapun, cosmetice, prelucrare mase plastice, medicamente, lacuri si vopsele, diverse produse de sinteza.
    In sectorul fire, fibre sintetice si artificiale, ingrasaminte chimice se are in vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmand sa se desfasoare paralel cu restructurarea tehnologica, comerciala si financiara a acestui sector.
    2. Agricultura
    In acest sector Guvernul intentioneaza sa promoveze dezvoltarea pietei funciare, in special prin aplicarea cadrului legal existent in ceea ce priveste proprietatea asupra pamantului, stabilirea unui sistem de inregistrare funciara si pregatirea cadastrului.
    In paralel, Guvernul va dezvolta infrastructura institutionala. In acest sens, prioritatile includ modernizarea comercializarii cerealelor si a capacitatilor portuare, stabilirea unor categorii de calitate si a unor standarde la nivel international, dezvoltarea cercetarii agricole, implementarea si aplicarea normelor de control veterinar si fitosanitar prin extinderea si modernizarea retelei de laboratoare pentru combaterea daunatorilor si bolilor din sectorul vegetal si animal, precum si dezvoltarea unui sistem de finantare rurala.
    Totodata Guvernul va reface unele sisteme de irigatii, in paralel cu transferul gestionarii acestora catre asociatiile utilizatorilor de apa si cu intensificarea politicii de recuperare a costurilor.
    Se considera oportuna prevederea finantarii din surse externe a unui proiect de realizare a unei retele de distributie a ingrasamintelor chimice, activitate care prezinta o atractivitate deosebita pentru privatizare.
    Urmatoarele operatiuni in derulare in cadrul acestui sector sunt finantate prin surse externe:
    - Banca Mondiala: pregatirea unui proiect de reabilitare a sistemelor de irigatii (20 milioane dolari S.U.A.) si a unui proiect pentru dezvoltarea unor servicii extinse;
    - B.E.R.D.: Proiectele I si II de dezvoltare a agriculturii - 70 milioane dolari S.U.A. si 50 milioane dolari S.U.A. (proiectul I finalizat);
    - PHARE: Dezvoltarea sectorului privat in agricultura (38 milioane dolari S.U.A., din care 36 milioane dolari S.U.A. deja platite); Reforma funciara (6 milioane dolari S.U.A., din care 2,5 milioane dolari S.U.A. deja platite); Reforma agriculturii (12 milioane dolari S.U.A.);
    - S.U.A.: Importul de seminte de soia (194,5 milioane dolari S.U.A.);
    - B.I.R.D.: Sprijinirea fermierilor si intreprinderilor private din agricultura (100 milioane dolari S.U.A.);
    - Banca Mondiala: Imprumutul pentru ajustare structurala (350 milioane dolari S.U.A.).
    Proiectele de dezvoltare aflate in pregatire includ un proiect de comercializare a cerealelor, un proiect de finantare rurala, un proiect pentru cadastru (35,5 milioane dolari S.U.A.) si un proiect pentru reabilitarea a circa 50.000 ha suprafete irigate (aproximativ 30 milioane dolari S.U.A.), care sunt pregatite cu Banca Mondiala. In vederea obtinerii suportului financiar pentru proiectele mentionate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: finalizarea restructurarii sectorului de exploatare a lucrarilor de imbunatatiri funciare, crearea unui cadru institutional adecvat, definitivarea strategiei sectorului.
    In vederea realizarii reformelor in acest sector Programul de investitii publice pentru perioada 1998 - 2000 prevede continuarea si finalizarea urmatoarelor programe, considerate prioritare:
    - dezvoltarea rurala a unor zone-pilot: montana, colinara si de campie, in valoare de 25 milioane dolari S.U.A.;
    - protectia mediului - conservarea resurselor naturale de sol si apa -, exploatarea durabila a fondului funciar;
    - refacerea si completarea sistemului de aparare impotriva inundatiilor a populatiei, localitatilor si terenurilor din Lunca Dunarii, inclusiv a sistemului de monitorizare, in scopul asigurarii sigurantei in exploatare (urmeaza a se stabili);
    - reabilitarea irigatiilor in sisteme viabile (urmeaza a se stabili);
    - modernizarea si redefinirea retelei de laboratoare specifice agriculturii si industriei alimentare, care deservesc activitati de interes public in domeniile: protectia plantelor, fitosanitar, controlul calitatii semintelor, reproductia si selectia animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor agroalimentare etc., estimat la 63 milioane dolari S.U.A., din care 7,5 milioane dolari S.U.A. asistenta tehnica;
    - restructurarea distributiei marfurilor in Romania prin crearea sistemului national al pietelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se solicita un sprijin financiar extern de 320 milioane dolari S.U.A.
    In acest context, privatizarea societatilor comerciale din agricultura are in vedere finalizarea vanzarii sau lichidarii societatilor prestatoare de servicii pentru agricultura, a complexurilor de crestere a pasarilor si a porcilor si a societatilor comerciale din industria alimentara, precum si vanzarea majoritatii societatilor de tip "Comcereal" (cel putin 30 de unitati), "Agromec" (cel putin 1.500 de unitati, din totalul de 1.682), "Cerealcom" (cel putin 20 de societati), "Unisem" si "Semrom". La privatizarea "Semrom" se va proceda, intr-o prima faza, la divizarea acesteia in 5 societati comerciale distincte.
    Se vor avea in vedere, totodata, divizarea si reorganizarea, in scopul privatizarii, a cel putin 100 de unitati apartinand fostelor I.A.S., urmand ca, in cursul anului 1998, sa fie privatizate cel putin 50 de astfel de unitati; vor fi, de asemenea, privatizate si unele activitati din domeniul sanitar-veterinar, cu exceptia acelora care asigura in mod direct sanatatea plantelor si animalelor.
    Societatile din sectorul agroalimentar vor fi stimulate sa participe la fondul postprivatizare sau la finantare prin alte fonduri cu capital de risc.
    Pentru rambursarea datoriilor unor societati comerciale cu obiectul de activitate in domeniul cerealelor se va proceda la vanzarea, prin licitatie, cu plata integrala, a tuturor activelor acestora, societatile respective urmand a se lichida si dizolva prin decizia Fondului Proprietatii de Stat.
    Se va finaliza, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultura, urmand ca societatile comerciale rezultate prin restructurarea regiilor autonome: "Cai de rasa", "Agentia Nationala a Produselor Agricole" si a Societatii Nationale "Tutunul Romanesc" - S.A., sa se privatizeze prin G.D.R./E.D.R., vanzarea actiunilor la bursa de valori sau prin licitatie cu oferta in plic.
    Vanzarea actiunilor celorlalte societati comerciale din agricultura se va face prin licitatie, negociere directa sau oferta publica.
    3. Transporturi
    In perspectiva integrarii in piata interna europeana, Romania este interesata sa valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante coridoare de transport europene: autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunare, legaturile feroviare, rutiere si maritime cu Asia.
    Strategia de dezvoltare a infrastructurii in acest sector urmareste:
    - stoparea deteriorarii sistemului, prin reabilitarea drumurilor si a mijloacelor de transport:
    - incurajarea concurentei dintre modalitatile de transport pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si a costurilor, cu o recuperare sporita a costurilor de la beneficiari;
    - modernizarea sistemelor de siguranta a navigatiei pe Dunare, astfel incat acestea sa devina compatibile cu normele europene;
    - modernizarea si dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor si vehiculelor pentru integrarea graduala in sistemul Uniunii Europene;
    - lansarea programelor de autostrazi si cai ferate, situate pe marile coridoare de transport N-S si E-V;
    - dezvoltarea sistemelor de transport combinat;
    - stimularea dezvoltarii accelerate a transporturilor containerizate de marfuri;
    - cresterea participarii sectorului privat la operatiunile si managementul serviciilor de transport;
    - stimularea dezvoltarii activitatilor comerciale in zonele libere deja existente in porturi si aeroporturi;
    - atragerea finantarii externe pentru constructia si concesionarea pe termen lung a exploatarii de autostrazi, canale navigabile, dezvoltari portuare si aeroportuare.
    In sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor de stat, se va actiona pentru separarea utilitatilor publice in segmente care sunt monopoluri naturale si segmente pentru care concurenta este posibila si se va urmari ca managementul monopolurilor naturale sa se realizeze pe principii comerciale, fixand obiective financiare si raspunderi clare.
    Cu sprijinul investitorilor straini, a fost lansat un program de reabilitare a infrastructurii transportului si de imbunatatire a managementului in acest sector. Urmatoarele proiecte in desfasurare sunt finantate, in mod curent, din surse externe:
    - Banca Mondiala: Proiectul de modernizare a transporturilor (120 milioane dolari S.U.A., din care 96 milioane dolari S.U.A. destinate reabilitarii drumurilor - etapa I); Proiectul de reabilitare a caii ferate (120 milioane dolari S.U.A.); Proiectul de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a (150 milioane dolari S.U.A.); Asistenta tehnica pentru metrou (6,8 milioane dolari S.U.A.);
    - Banca Romana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.): Proiectul I de reabilitare a drumurilor (80 milioane dolari S.U.A., 57 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997); Modernizarea Autostrazii Bucuresti-Pitesti (53,1 milioane dolari S.U.A.) Proiectul II de reabilitare a drumurilor (85,9 milioane dolari S.U.A.) si Proiectul de reabilitare a caii ferate (72,6 milioane dolari S.U.A.);
    - Banca Europeana de Investitii (B.E.I.): Proiectul de reabilitare a drumurilor: etapa I - 65 milioane ECU (80 milioane dolari S.U.A.), etapa a II-a - 70 milioane ECU (87,5 milioane dolari S.U.A.); Proiectele pentru traficul aerian I si II (48 milioane dolari S.U.A., 21,6 milioane dolari S.U.A. avansate deja); Proiectul pentru Portul Constanta: 35 milioane ECU (42 milioane dolari S.U.A.); Proiecte metrou 40 milioane ECU (44 milioane dolari S.U.A.);
    PHARE: Cofinantarea Planului de restructurare a S.N.C.F.R. (65 milioane dolari S.U.A.); Cheltuieli ocazionate de Planul de restructurare a S.N.C.F.R. (4,4 milioane dolari S.U.A.); Programe de asistare ale Ministerului Transporturilor (60 milioane dolari S.U.A.);
    - Guvernul Japoniei: Credit pentru dezvoltarea Portului Constanta-Sud (114,3 milioane dolari S.U.A.) si reabilitarea unor sectiuni pe DN 6 (82 milioane dolari S.U.A.).
    Pentru perioada 1998 - 2000, Programul de investitii publice in sectorul transporturi prevede realizarea urmatoarelor obiective, considerate prioritare:
    - reabilitarea si modernizarea cailor ferate romane pe traseul coridorului IV, estimat la 600 milioane dolari S.U.A.;
    - realizarea autostrazii de legatura pe coridorul IX, evaluat la 215 milioane dolari S.U.A.;
    - lucrari de completare a digului de nord in Portul Constanta-Sud, estimat la 105 milioane dolari S.U.A.
    In acest context, privatizarea societatilor comerciale din transporturi va avea in vedere corelarea cu investitiile in infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea si realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeana.
    Privatizarea societatilor comerciale din transporturi se va efectua cu precadere prin vanzarea integrala a pachetului de actiuni prin licitatie sau prin vanzarea actiunilor pe piata de capital nationala sau internationala, bursiera sau extrabursiera, dupa caz. Totodata se va proceda la privatizarea societatilor comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome "Aeroportul Baneasa".
    In domeniul transportului maritim se vor avea in vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare si privatizare a companiilor de navigatie. Pe de o parte, mentinerea unei capacitati de transport maritim cat mai mari, sub operarea companiilor romanesti, iar pe de alta parte, mentinerea unui control al statului, numai pentru realizarea nevoilor strategice si de aparare a tarii si pentru valorificarea potentialului porturilor romanesti.
    Restructurarea actualelor trei companii de navigatie se va face prin infiintarea unei companii nationale de transport maritim, cu nave provenite de la "Navrom", "Petromin" si "Romline", a unei companii specializate in transportul de containere, cu nave provenite de la "Romline", si a unei agentii de personal navigant. Compania nationala urmeaza sa se privatizeze ulterior, cu pastrarea actiunii nominative de control.
    Patrimoniul ramas la cele trei companii va fi total privatizat, in mai multe etape. Initial se va proceda la transformarea prin novatie a contractelor de inchiriere (bare-boat) a navelor in contracte de vanzare, intr-un termen de maximum 5 ani. In urmatoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor si la privatizarea societatilor comerciale rezultate din aceasta. Finalizarea privatizarii celor trei companii nationale "Navrom", "Petromin" si "Romline" se va face prin vanzarea integrala a pachetului de actiuni prin licitatie, utilizand inclusiv vanzarea pe piata secundara de capital. In caz de insucces, se va proceda la vanzarea ca active a navelor si la lichidarea, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, a societatilor respective.
    Companiile formate prin restructurarea actualelor trei companii vor putea sa-si protejeze navele prin infiintarea unor filiale si transferarea navelor acestor filiale. In acest sens se va elabora o metodologie care urmeaza sa fie aprobata, prin ordin comun, de ministerele cu sarcini in acest domeniu.
    Pentru protejarea navelor si intarirea pozitiei pe piata a companiilor nou-formate, a filialelor acestora, precum si a companiilor private care au preluat nave in procesul de privatizare, se va adopta cadrul legal necesar instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim international.
    4. Comunicatii
    Dezvoltarea economiei de piata presupune crearea unui sistem de telecomunicatii competitiv, in concordanta cu cererea agregata in acest domeniu.
    Avand in vedere ca in prezent exista 3 milioane de linii, partial uzate fizic si tehnic, si necesitatea largirii retelei la peste 5 milioane de linii pana in anul 2005, Romania are nevoie de investitii, in urmatorii 7 ani, de aproape 5 - 7 miliarde dolari S.U.A., in conditiile in care cresterea economica va depinde in mod critic de modernizarea si largirea retelei de telecomunicatii.
    Luand in considerare investitiile foarte mari, necesare pentru indeplinirea acestor obiective, este esentiala participarea sectorului privat, care sa permita atat largirea sistemelor de operare existente, cat si crearea unui mediu competitiv.
    In acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicatii consta in:
    - privatizarea Societatii Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. si a Regiei Autonome "Radiocomunicatii;
    - definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor si stabilirea reglementarilor pentru licente;
    - infiintarea unei agentii de reglementare independente pentru acest sector.
    Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor in zona rurala, pentru a promova sectorul privat in furnizarea de servicii de telecomunicatii in aceste zone, pe baza de concesionari.
    Urmatoarele proiecte sunt finantate din surse multilaterale sau bilaterale:
    - B.E.R.D.: Proiectul de telecomunicatii (160 milioane dolari S.U.A., din care 111 milioane dolari S.U.A. avansate deja);
    - B.E.I.: Proiect de dezvoltare a telecomunicatiilor (92,6 milioane dolari S.U.A., din care 45,3 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997);
    - PHARE: Asistenta pentru sectorul de telecomunicatii (14,4 milioane dolari S.U.A.);
    - USAID: Studiu pentru un proiect pentru telefonie celulara (400 mii dolari S.U.A.);
    - Guvernul japonez: Pregatirea unui proiect cu Banca Mondiala privind reforma structurala a sectorului de telecomunicatii si de posta (350 mii dolari S.U.A.);
    - Banca Mondiala: in pregatire un proiect pentru sprijinirea reformelor in domeniul telecomunicatiilor, inclusiv privatizarea serviciilor si stabilirea unei agentii de reglementare pentru acest sector.
    Impreuna cu B.E.R.D., Guvernul, prin Ministerul Comunicatiilor, negociaza a doua faza a proiectului de telecomunicatii (posibil 75 milioane dolari S.U.A.). Se asteapta, de asemenea, finantarea de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.) si Corporatia Internationala Financiara (I.F.C.) si participarea investitorilor directi, care sunt deja prezenti pe piata telefoniei mobile.
    Pentru a asigura tuturor cetatenilor tarii accesul echitabil si nediscriminatoriu la informatie, Programul de investitii publice pe perioada 1998 - 2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare si extindere a statiilor de transmisie radio si TV, care vor necesita o finantare de 586,1 miliarde lei, si a programului de diversificare si modernizare a serviciilor postale, pentru care va fi necesara o finantare de 414,5 miliarde lei.
    Privatizarea in acest domeniu va avea in vedere utilizarea ofertei publice, oferindu-se spre vanzare pachete de actiuni foarte mici, urmand ca salariatii sa aiba posibilitatea cumpararii in conditii preferentiale.
    Pentru prima faza a privatizarii Societatii Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom"- S.A. se preconizeaza vanzarea a 35% din actiuni catre un investitor strategic, iar in a doua faza, vanzarea restului de actiuni prin metode combinate.
    Regia Autonoma "Posta Romana" se va transforma in companie nationala, iar in vederea privatizarii se va proceda la emiterea de G.D.R./E.D.R. si la oferta publica de vanzare. Se preconizeaza sa li se vanda salariatilor 5% din pachetul de actiuni.
    In ceea ce priveste restructurarea si privatizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii", Guvernul are in vedere transformarea acestei regii intr-un nucleu al viitoarei competitii in domeniul telefoniei de baza.
    Inspectoratul General al Comunicatiilor - R.A. se va transforma in Agentia Nationala de Comunicatii.
    5. Sectorul bancar si de asigurari
    In Romania opereaza aproape 35 de banci, dintre care 5 banci comerciale controlate de stat deruleaza aproape 70% din imprumuturile comerciale. Se intentioneaza sa se imbunatateasca siguranta si eficienta sectorului financiar, in scopul de a sprijini cresterea economica si de a facilita dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Actiunile principale care urmaresc indeplinirea acestui obiectiv sunt:
    - imbunatatirea si intarirea capacitatii de supraveghere a bancilor comerciale;
    - cresterea capacitatii de reglementare si supraveghere a Bancii Nationale a Romaniei;
    - privatizarea bancilor comerciale;
    - revizuirea cadrului de reglementare pentru cooperare, in scopul asigurarii securitatii operatiunilor bancare;
    - extinderea si modernizarea retelei informationale, in scopul introducerii si urmaririi impozitului pe venitul global.
    In prezent reformele in acest sector sunt sustinute de institutii financiare internationale, si anume:
    - B.E.R.D. - Asistenta pentru restructurarea si privatizarea Bancii Romane de Dezvoltare - S.A. (58 milioane dolari S.U.A., din care 17 milioane dolari S.U.A. avansate deja);
    - USAID - Asistenta pentru privatizarea Bancii Romane de Comert Exterior - S.A.;
    - I.F.C. - Ofera finantare companiilor de leasing si fondurilor cu capital de risc canalizate catre intreprinderile mici si mijlocii.
    Pentru anul 1998, Guvernul intentioneaza sa privatizeze trei banci: Banc Post - S.A., Banca Romana de Dezvoltare - S.A. si Banca Agricola - S.A., prin licitatie, G.D.R./E.D.R., oferta publica de vanzare, si sa pregateasca Banca Romana de Comert Exterior - S.A. si Banca Comerciala Romana - S.A. pentru privatizare, cu investitori institutionali pentru primul trimestru al anului 1999. De asemenea, Guvernul va privatiza cele doua societati de asigurare prin oferta primara.
    6. Cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica
    Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economica bazat pe inovare, in care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, prioritatile imediate si de perspectiva, in plan national si sectorial, care se vor urmari prin politica in domeniul cercetarii si dezvoltarii, vor fi in directa concordanta cu urmatoarele obiective strategice majore:
    - dezvoltarea unei infrastructuri institutionale cu rol de interfata intre cercetare si invatamant, la nivel national si regional;
    - cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor in domeniu si corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale;
    - stimularea inovarii si promovarea acesteia, crearea de mecanisme si instrumente institutionale si financiare menite sa asigure absorbtia inovarii;
    - stimularea implicarii organizatiilor neguvernamentale in implementarea diverselor programe;
    - dezvoltarea parteneriatului international in domeniu, in special prin participarea la programele europene;
    - sporirea ofertei de informatii si initierea unei retele de informatii.
    Masurile principale prevazute pentru realizarea obiectivelor in domeniul cercetarii sunt:
    - dotarea institutelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica la nivelul obiectivelor si performantelor urmarite;
    - abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare de importanta nationala (deseuri radioactive, program spatial etc.);
    - cooperarea stiintifica internationala;
    - dezvoltarea resurselor umane.
    Programul de investitii in domeniul cercetarii pentru perioada 1998 - 2000 necesita o sustinere financiara de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde lei pentru anul 1998, posibilitatile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde lei. Pentru a asigura realizarea programelor in acest sector se impune atragerea de surse externe, in completarea necesarului.
    Privatizarea in domeniul cercetarii-dezvoltarii va avea in vedere oferirea spre vanzare a unor pachete de actiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, urmand ca salariatii sa aiba posibilitatea cumpararii de actiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luata in considerare si posibilitatea gruparii unei societati comerciale din domeniul cercetarii cu o societate comerciala cu care intretine raporturi contractuale in domeniul cercetarii aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa posibilitatea gruparii unor societati comerciale din domeniul cercetarii cu alte societati comerciale care proiecteaza infiintarea de parcuri tehnologice.
    Avand in vedere caracterul strategic al activitatii de cercetare-dezvoltare si conditiile specifice in care se reorganizeaza acest domeniu, vanzarea actiunilor societatilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face cu respectarea urmatoarelor prevederi, care vor fi cuprinse in contractul de vanzare-cumparare de actiuni:
    - pastrarea in custodia societatii comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, care se privatizeaza, a rezultatelor cercetarii, definite in Ordonanta Guvernului nr. 58/1997, realizate de societate, pana la data privatizarii, din fondurile publice, cu obligatia ca, la solicitarea Ministerului Cercetarii si Tehnologiei sau a altor solicitanti care au viza Ministerului Cercetarii si Tehnologiei, sa fie puse la dispozitie acestora;
    - pastrarea profilului de cercetare stiintifica al societatii comerciale pentru o perioada de minimum 5 ani de la data privatizarii.
    La determinarea pretului pentru negociere, in cadrul contractului de vanzare-cumparare de actiuni se vor avea in vedere urmatoarele:
    - imobilizarile corporale si imobilizarile necorporale inscrise in bilant;
    - imobilizarile necorporale specifice, de tipul: brevete, licente, know-how, marca, calitatea si structura personalului, documentatia specifica detinuta in proprietate, evaluate conform practicilor internationale, corelate cu pozitia si contributia societatii de cercetare-dezvoltare la patrimoniul stiintific.
    7. Mediu
    Strategia in acest domeniu prevede integrarea cerintelor de mediu in strategiile de dezvoltare, astfel incat proiectele de dezvoltare si privatizare, indiferent de sector, sa includa componente investitionale obligatorii pentru asigurarea respectarii reglementarilor si standardelor de mediu.
    Planul national de actiune pentru protectia mediului prevede obiectivele si masurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu si lung, in fiecare sector economic si social.
    Avand in vedere ca strategia Romaniei este dezvoltarea economica durabila, cu asigurarea protectiei biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile investitionale in procesul de restructurare si retehnologizare trebuie sa acopere concomitent realizarea cerintelor de mediu, in conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achizitionarea tehnologiilor performante, precum si prin reconsiderarea modelelor de productie si de consum, potrivit tendintelor pe plan mondial.
    Costul estimat al promovarii prioritatilor de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrala a masurilor din Planul national de actiune pentru protectia mediului va fi nevoie de resurse substantiale de la partenerii internationali.
    Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, in mod deosebit cele cu aport extern, sa fie mai bine corelate si focalizate pe obiective prioritare si de importanta majora sub aspect economic, ecologic si de sanatate publica.
    Pentru perioada 1998 - 2000, urmatoarele proiecte sunt de importanta deosebita, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern:
    - reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industriala, in perimetrele Zlatna si Copsa Mica, estimat la 6,9 milioane dolari S.U.A.;
    - atenuarea fenomenelor de seceta si a diversificarii din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protectie pentru ameliorarea conditiilor de mediu, evaluat la 100 milioane dolari S.U.A.;
    - alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica, estimat la 14 milioane dolari S.U.A.;
    - Acumularea Azuga, evaluat la 53 milioane dolari S.U.A.;
    - Acumularea Ogrezeni, judetul Giurgiu, estimat la 3 milioane dolari S.U.A.;
    - Canalul Siret-Baragan. Etapa I - judetul Vrancea, evaluat la 64 milioane dolari S.U.A.
    Pentru diminuarea problemelor de mediu care ar ingreuna privatizarea unor societati comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru proiectele de investitii prevazute in Programul national de actiuni pentru protectia mediului prezentate in anexa nr. 4.
    Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intentioneaza sa restructureze doua regii autonome: Regia Autonoma "Apele Romane" si Regia Nationala a Padurilor. Restructurarile celor doua regii autonome vor permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa si paduri, o exploatare rationala a apelor si, in limitele posibilitatilor, a padurilor, protectia si conservarea acestor resurse pentru a asigura o dezvoltare durabila a societatii.
    Regia Autonoma "Apele Romane" se va reorganiza, plecand de la necesitatea separarii activitatilor de reglementare de cele economice si mentinand, totodata, principiul gospodaririi apelor pe bazine hidrografice. Astfel, vor fi infiintate 12 companii bazinale de gospodarire a apelor, organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges - Vedea, Olt, Jiu, Mures, Somes - Tisa, spatiu Banat, Dobrogea - Litoral si pentru fluviul Dunarea, in coordonarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Companiile bazinale vor prelua drepturile si obligatiile ce reveneau Regiei Autonome "Apele Romane" si filialelor sale teritoriale, in ceea ce priveste conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa si aplicarea mecanismului economico-financiar in domeniul apelor. Apele apartinand domeniului public, bunurile proprietate publica a statului reprezentand baraje, diguri, lucrari de regularizare, cladiri, alte lucrari de gospodarire a apelor, cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, precum si reteaua nationala de observatii si masuratori meteorologice, hidrologice si hidrogeologice, aflate in prezent in administrarea Regiei Autonome "Apele Romane", se vor concesiona de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului companiilor bazinale de gospodarire a apelor. Aceste companii vor fi singurele in drept sa incaseze, in calitate de furnizor unic, pretul apei brute de suprafata si subterane, pretul agregatelor minerale extrase din albiile minore ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni si externi, precum si tarifele pentru serviciile de gospodarire a apelor. Dat fiind caracterul lucrarilor de gospodarire, si anume de interes public, finantarea programului de investitii si de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite bancare si, in completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
    Regia Nationala a Padurilor se va restructura in mai multe etape, ultima urmand sa aiba loc dupa finalizarea aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, se va realiza actiunea de privatizare a unor activitati, care sunt legate de lucrarile silvotehnice specifice gospodaririi durabile a padurilor (ateliere de impletituri, pepiniere silvice, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare si valorificare a fructelor de padure si ciupercilor comestibile, activitatea de valorificare a vanatului).
    8. Comert
    Privatizarea societatilor comerciale din domeniul comertului va continua prin aplicarea combinata a vanzarii de actiuni cu vanzarea de active si leasing imobiliar.
    Vanzarea pachetelor reziduale de actiuni (corespunzator unei cote de pana la 30% din totalul actiunilor detinute de catre Fondul Proprietatii de Stat) se va face pe piata extrabursiera, in situatia in care nu exista in contractul initial de vanzare-cumparare a actiunilor un drept de preferinta in favoarea cumparatorului. Pentru aceste situatii se va proceda la sistemul de negociere directa.
    In situatia in care unele active ale societatilor comerciale nu sunt in administrare directa, Fondul Proprietatii de Stat va analiza optiunile exprimate de cei care folosesc activele si va decide vanarea acestora catre locatari sau asociati ori incheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare.
    9. Turism
    Privatizarea societatilor comerciale din turism se va face, cu precadere, catre investitori strategici recunoscuti pe plan international.
    In acest sens se va urmari stabilirea unor metode combinate de privatizare, in functie de marimea si potentialul unei societati, structura actionariatului, modul de administrare a activelor, specificul activitatii, bunurile nationalizate.
    In acest scop, se va avea in vedere aplicarea urmatoarelor masuri:
    1. Pentru societatile comerciale din turism la care Fondul Proprietatii de Stat detine peste 50% din capitalul social:
    a) societati comerciale din categoria intreprinderilor mici (cu capital social de pana la 2,5 miliarde lei):
    - vanzarea actiunilor prin licitatie sau negociere directa. In caz de insucces, se vor oferi spre vanzare active;
    b) societati comerciale cu contracte de locatie a gestiunii, inchiriere, asociere in participatie. Pentru aceste situatii se va decide vanzarea catre locatar sau asociat, dupa caz, fara licitatie sau incheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare. Daca nu se concretizeaza nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietatii de Stat va oferi spre vanzare, prin licitatie, actiunile sau activele societatilor respective;
    c) societati comerciale din categoria intreprinderilor mijlocii (cu capital social de la 2,5 pana la 18 miliarde lei):
    - vanzarea actiunilor prin licitatie cu publicitate nationala si internationala. In caz de insucces, se va declansa divizarea societatilor in cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmand sa fie oferite la vanzare ori sa se constituie societati mixte pe structura activelor (lanturi hoteliere).
    Precizam ca, in cazul societatilor comerciale: "Telefericul" - S.A. Brasov, "Germisara" - S.A. Geoagiu-Bai, "Baile Govora" - S.A., "Hebe" - S.A. Sangeorz-Bai, "Predeal" - S.A., "Litoral" - S.A., "Banatul" - S.A. Timisoara, este obligatorie publicitatea internationala;
    - transformarea contractelor de locatie a gestiunii, inchiriere, asociere in participatie in contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare. Daca sistemul nu este fezabil, se va proceda la vanzarea prin licitatie a actiunilor sau activelor societatilor comerciale respective;
    - vanzarea prin oferta publica;
    d) societati comerciale din categoria intreprinderilor mari (cu capital social de peste 18 miliarde lei):
    - Fondul Proprietatii de Stat va proceda identic ca in cazul societatilor comerciale mijlocii, iar publicitatea internationala va fi obligatorie pentru: "O.N.T. Carpati" - S.A., "Turism Felix" - S.A., "Mamaia" - S.A., "Neptun-Olimp" - S.A., "Poiana Brasov" - S.A., "Nord" - S.A. Bucuresti.
    2. Pentru societatile comerciale la care Fondul Proprietatii de Stat detine sub 50% din capitalul social se va proceda la vanzare prin oferta publica, negociere directa sau licitatie, dupa caz.
    3. Situatii speciale:
    a) pentru cabanele de creasta:
    - societatile comerciale care detin cabane de creasta vor oferi aceste active, spre vanzare, locatarilor, prin negociere directa, sau vor incheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare;
    b) pentru bunurile imobile nationalizate:
    - societatile care au in patrimoniul lor active - bunuri imobile nationalizate - vor proceda la diminuarea capitalului social oferit spre privatizare, corespunzator valorii activelor respective, pana la clarificarea situatiei juridice a acestora;
    c) pentru activele aflate in patrimoniul Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat":
    - activele preluate prin transfer de catre Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu sau fara plata, conform unor hotarari ale Guvernului, vor fi retransferate societatilor comerciale de turism de la care provin. Capitalul social al societatilor respective va fi reintregit cu valoarea activelor retransferate.

    ANEXA 1

                    NIVELUL DE PRIVATIZARE PE JUDETE

    Nivelul de privatizare are valori cuprinse intre 36% in judetele Mehedinti si Braila si 65% in judetele Vrancea si Arad.
    Avand in vedere capitalul social al societatilor comerciale ale caror actiuni/parti sociale sunt detinute de stat sau de o autoritate a administratiei publice locale, urmatoarele judete inregistreaza un nivel de privatizare de pana la aproximativ 50%:

Alba                   46%
Arges                  52%
Bacau                  47%
Bistrita-Nasaud        50%
Botosani               42%
Braila                 26%
Buzau                  30%
Caras-Severin          32%
Calarasi               37%
Cluj                   40%
Dambovita              40%
Dolj                   42%
Galati                 37%
Giurgiu                37%
Gorj                   34%
Harghita               27%
Hunedoara              35%
Ialomita               33%
Maramures              46%
Mehedinti              26%
Mures                  45%
Neamt                  43%
Olt                    39%
Prahova                35%
Satu Mare              46%
Salaj                  38%
Suceava                42%
Teleorman              28%
Timis                  38%
Tulcea                 51%
Vaslui                 45%
Valcea                 46%
Bucuresti              47% .

    ANEXA 2
                                 SITUATIA
societatilor cu capital social strain, inregistrate in Romania in perioada 20 martie 1990 - 5 noiembrie 1997
---------------------------------------------------------
Nr.   Tara/Organismul                 Capitalul social
crt.    financiar                   - mii dolari S.U.A. -
---------------------------------------------------------
 1.    Franta                         427.101,93*)
 2.    Coreea                         368.264,68*)
 3.    Olanda                         294.624,45*)
 4.    Germania                       290.130,30*)
 5.    S.U.A.                         254.532,47
 6.    Italia                         199.759,15*)
 7.    Anglia                         139.365,07*)
 8.    Turcia                         124.389,12
 9.    Austria                         99.314,85*)
10.    Luxemburg                       94.861,30
11.    Elvetia                         87.922,66*)
12.    Grecia                          63.928,09
13.    Australia                       59.664,92
14.    Canada                          53.012,10
15.    Siria                           47.315,24
16.    Ungaria                         37.862,46
17.    Suedia                          36.325,82
18.    Spania                          36.042,06
19.    B.E.R.D.                        31.659,96
20.    Cipru                           29.936,62
21.    China                           26.745,44
22.    Liban                           25.348,53
23.    Israel                          22.666,51
24.    Irak                            18.495,43
25.    Iran                            13.738,43
26.    Panama                           13.471,6
27.    Liechtenstein                   12.557,72
28.    Belgia                          11.309,67
29.    Iordania                        11.294,32
30.    Insulele Virgine                10.070,53
31.    Insula Jersey                    9.452,06
32.    Cehia                            9.432,30
33.    Monaco                           8.836,21
34.    Egipt                            6.985,56
35.    Bulgaria                         6.890,69
36.    Republica Moldova                6.352,71
37.    Insulele Britanice               6.093,71
38.    Irlanda                          5.060,17
39.    Japonia                          4.720,12
40.    Danemarca                        4.603,09
41.    Arabia Saudita                   4.169,77
42.    Hong Kong                        3.345,54*)
43.    Iugoslavia                       3.203,84
44.    Kuweit                           3.005,26
45.    Polonia                          2.747,28
46.    Norvegia                         1.981,23
47.    Antilele Olandeze                1.927,18
48.    Liberia                          1.897,63
49.    Singapore                        1.745,99
50.    India                            1.386,00
51.    Emiratele Arabe Unite            1.262,07
52.    Peru                             1.136,89
53.    Federatia Rusa                   1.077,62
54.    Pakistan                         1.009,34
---------------------------------------------------------
       TOTAL:                       3.040.033,69
---------------------------------------------------------
       Alte tari:                      12.588,60
---------------------------------------------------------
       TOTAL INVESTITII: 3.052.622,29
---------------------------------------------------------
       TOTAL SOCIETATI: 46.685
---------------------------------------------------------
     *) Valorile capitalului includ si sumele rezultate in urma privatizarii.
    *) Investitii din surse atrase.
---------------------------------------------------------
Nr.   Tara/Organismul     Numarul investitorilor
crt.    financiar                 straini
---------------------------------------------------------
 1. Italia                        5.913
 2. Germania                      5.756
 3. Turcia                        4.732
 4. Siria                         4.506
 5. China                         3.904
 6. Irak                          2.883
 7. Liban                         2.649
 8. Iordania                      2.538
 9. S.U.A.                        2.333
10. Iran                          2.296
11. Ungaria                       1.784
12. Franta                        1.757
13. Grecia                        1.659
14. Israel                        1.578
15. Austria                       1.198
16. Egipt                           779
17. Olanda                          774
18. Anglia                          758
19. Elvetia                         704
20. Republica Moldova               630
21. Belgia                          564
22. Canada                          546
23. Suedia                          524
24. Cipru                           384
25. Iugoslavia                      328
26. Spania                          304
27. Australia                       265
28. Pakistan                        264
29. Bulgaria                        211
30. Emiratele Arabe Unite           190
31. Sudan                           175
32. Kuweit                          140
33. Danemarca                       125
34. India                           124
35. Liechtenstein                   119
36. Vietnam                         110
37. Luxemburg                       100
38. Polonia                          99
39. Irlanda                          98
40. Panama                           95
41. Libia                            83
42. Federatia Rusa                   71
43. Norvegia                         69
44. Japonia                          67
45. Ucraina                          64
46. Insulele Virgine                 64
47. Coreea                           60
48. Arabia Saudita                   57
49. Tunisia                          56
50. Algeria                          55
51. Yemen                            52
52. Cehia                            45
53. Nigeria                          44
54. U.R.S.S.                         43
---------------------------------------------------------
    TOTAL:                       54.726
---------------------------------------------------------
    Alte tari:                      968
---------------------------------------------------------
    TOTAL INVESTITII: 55.694
---------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------
Grupari ale              Capitalul     % in total  Totalul             %
investitorilor           in valuta     valuta      investitorilor  in total
straini                - mii dolari  - mii dolari  straini
                         S.U.A. -      S.U.A.-
---------------------------------------------------------------------------
C.E.E.                 1.691.045,40      54          19.580          35
A.E.L.S.                 139.575,68       5           1.451           3
O.E.C.D.               2.226.947,00      74          28.236          51
Organisme financiare      31.695,96       1               4           0
Europa de Vest         1.886.900,00      61          20.901          38
Europa de Est             70.036,07       3           3.491           6
Asia                     533.556,08      15           9.492          17
Africa de Nord             8.425,11       0           1.008           2
Africa Neagra              3.664,41       0             367           1
America de Nord          308.497,41      11           2.897           5
America de Sud             1.944,15       0             116           0
America Centrala          15.857,36       1             128           0
Orientul Mijlociu        147.613,86       6          16.900          35
Oceania                   16.400,60       1             107           0
Australia                 59.727,20       2             267           0
---------------------------------------------------------------------------
 TOTAL: 3.052.822,29     100          55.694         100
---------------------------------------------------------------------------

    ANEXA 3

                                LISTA
societatilor comerciale, societatilor nationale si regiilor autonome care au credite externe contractate, cu garantia statului
---------------------------------------------------------------------------
Nr.  Codul               Denumirea                          Valoarea
crt. fiscal                                                 creditului
                                                            - echivalent
                                                            milioane
                                                            dolari S.U.A. -
---------------------------------------------------------------------------
1.    128973 Societatea Comerciala "Novatex"- S.A. Pitesti            19,06
2.    361820 Banca Agricola - S.A.                                   175,11
3.    676666 Societatea Comerciala "Silcotub" - S.A. Zalau            14,68
4.    948019 Societatea Comerciala "Letea" - S.A. Bacau               14,26
5.    958420 Societatea Comerciala "Carom" - S.A. Onesti              24,60
6.   1064207 Societatea Comerciala "Combinatul Siderurgic" -          34,94
             S.A. Resita
7.   1107049 Societatea Comerciala "Roman" - S.A. Brasov               6,07
8.   1109465 Societatea Comerciala "Tractorul - UTB" -                16,92
             S.A. Brasov
9.   1475261 Societatea Comerciala "Oltchim" - S.A.                   68,06
             Ramnicu Valcea
10.  1552801 Societatea Comerciala "Prospectiuni" - S.A.              14,20
             Bucuresti
11.  1589916 Societatea Comerciala "Grand" - S.A.                    130,00
             Bucuresti
12.  1639739 Societatea Comerciala "Sidex" - S.A. Galati              52,54
13.  1681288 Societatea Comerciala "Astra Vagoane" - S.A. Arad        39,75
14.  2695621 Societatea Comerciala "Rulmenti" - S.A. Alexandria        8,50
15.  2738927 Societatea Comerciala "Rulmentul" - S.A. Brasov           8,70
16.  2808089 Societatea Comerciala "Rulmentul" - S.A. Barlad           8,43
17.  R427320 Societatea Nationala  de Telecomunicatii                258,10
             "Romtelecom" - S.A.
18.  R472585 Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" - S.A.           21,70
19. R1590082 Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A.        27,33
             Bucuresti
20.  1590295 Regia Autonoma de Electricitate "Renel"               1.017,37
---------------------------------------------------------------------------

    ANEXA 4

       PROGRAMUL NATIONAL DE ACTIUNI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

                             LISTA
proiectelor prioritare, aprobate prin hotarare a Guvernului
---------------------------------------------------------------------------
 Nr.   Titlul proiectului                     Ministerele      Investitia
 crt.                                         coordonatoare    estimata
                                                               (milioane
                                                               dolari
                                                               S.U.A.)
---------------------------------------------------------------------------
       1. Protectia calitatii apelor
          de suprafata si subterane
 1. Marirea capacitatii statiei de            Ministerul           10
    epurare la Societatea Comerciala          Agriculturii si
    "Comtom" - S.A. Tomesti                   Alimentatiei
 2. Modernizarea instalatiilor la             Ministerul           1,5
    Societatea Comerciala "Letea" - S.A.      Industriei si
    Bacau                                     Comertului
 3. Extinderea statiei de epurare la          Ministerul           1,8
    Societatea Comerciala                     Industriei si
    "Antibiotice" - S.A. Iasi                 Comertului
 4. Lucrari pentru reducerea poluarii         Ministerul          13,6
    (depozitarea Ca CO3, lesiei finale,       Industriei si
    slemului, epurarea apelor                 Comertului
    saramurate finale) la Societatea
    Comerciala U.P.S. - S.A. Govora
 5. Statie de epurare la Crescatoria          Ministerul            -
    Peris                                     Agriculturii si
                                              Alimentatiei
 6. Modernizarea treptei biologice la         Ministerul           2,5
    instalatia de epurare a apelor            Industriei si
    uzate de la Societatea Comerciala         Comertului
    "Siderca" - S.A. Calarasi
 7. Imbunatatirea conditiilor de mediu        Ministerul           3
    si a muncii prin ecologizarea             Industriei si
    proceselor umede de tabacit,              Comertului
    modernizarea statiei de epurare a
    apelor uzate la Societatea
    Comerciala "Clujana" - S.A.
    Cluj-Napoca
 8. Programul de actiuni pentru               Ministerul           100
    protectia mediului din domeniul           Industriei si
    petrolier                                 Comertului

        2. Protectia calitatii aerului
 9. Modernizarea instalatiilor de acid        Ministerul           9,1
    azotic II si III la Societatea            Industriei si
    Comerciala "Doljchim" - S.A. Craiova      Comertului
10. Cresterea randamentului de retinere       Ministerul          42,2
    a bioxidului de sulf la Societatea        Industriei si
    Comerciala "Phoenix" - S.A. Baia Mare     Comertului
11. Ecologizarea fluxurilor tehnologice       Ministerul           2,2
    la elaborarea de oteluri in cuptoare      Industriei si
    electrice la Societatea Comerciala        Comertului
    "Cost" - S.A. Targoviste
12. Modernizarea si eficientizarea            Ministerul           123
    instalatiilor de depoluare, recuperarea   Industriei si
    materialelor utile la uzinele             Comertului
    cocsochimice si furnale la Societatea
    Comerciala "Sidex" - S.A. Galati
13. Modernizarea capacitatilor de productie   Ministerul            17
    (sortare, instalatie Kamyr, albire,       Industriei si
    hartie, cazan 2), cu reducerea            Comertului
    impactului asupra calitatii aerului
    la Societatea Comerciala "Somes" - S.A.
    Dej
14. Purificarea gazelor cu continut de NOx    Ministerul            8,5
    de la fabricile de acid azotic la         Industriei si
    Societatea Comerciala "Azomures" - S.A.   Comertului
    Targu Mures
15. Modernizarea instalatiilor de             Ministerul              4
    captare/evacuare gaze cuptor electric     Industriei si
    la Societatea Comerciala                  Comertului
    "Siderca" - S.A. Calarasi
16. Cresterea gradului de recuperare a        Ministerul            6,2
    dioxidului de sulf la Societatea          Industriei si
    Comerciala "Sometra" - S.A. Copsa Mica    Comertului
17. Modernizarea instalatiei de               Ministerul            0,5
    desulfurare gaze reciclate si stripate    Industriei si
    (DGRS), stripare ape sulfuroase,          Comertului
    treapta biologica la Societatea
    Comerciala "Petromidia" - S.A.
    Constanta
18. Ecologizarea cuptoarelor pentru           Ministerul            2,7
    obtinerea siliciului metalic la           Industriei si
    Societatea Comerciala "Ferom" - S.A.      Comertului
    Tulcea
19. Retehnologizarea sectiilor de acid        Ministerul            4,4
    sulfuric la Societatea Comerciala         Industriei si
    "Fertilchim" - S.A. Navodari              Comertului
20. Sistem de monitorizare a emisiilor        Ministerul            1
    la Societatea Comerciala                  Industriei si
    "Oltchim" - S.A. Ramnicu Valcea           Comertului
21. Cresterea gradului de desprafuire         Ministerul            1,48
    pe fluxul tehnologic de fabricatie        Industriei si
    a cimentului; reducerea emisiilor         Comertului
    de NOx si SOx la Societatea
    Comerciala "Moldocim" - S.A. Bicaz

        3. Gestiunea deseurilor,
           inginerie urbana, transporturi
22. Sistem de gestionare a deseurilor         Ministerul            2,5
    industriale periculoase - solutii         Industriei si
    de valorificare (incinerare) la           Comertului
    Societatea Comerciala "Oltchim" - S.A.
    Ramnicu Valcea
23. Sistem de gestionare a deseurilor         Ministerul            5,58
    petroliere - solutii de valorificare      Industriei si
    (incinerare) cu reabilitarea              Comertului
    ecologica a zonelor de depozitare
    la Societatea Comerciala
    "Petrotel" - S.A. Ploiesti
24. Lucrari de modernizare a iazului          Ministerul            1,3
    batal (30 ha) la Societatea               Industriei si
    Comerciala "Azomures" - S.A.              Comertului
    Targu Mures
---------------------------------------------------------------------------

    ANEXA 5

                               MASURI
de eficientizare a managementului public si de descentralizare

    1. Grupul interministerial
    In temeiul art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, prin decizie a primului-ministru, intre ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Turismului si Ministerul Privatizarii, se va infiinta un grup interministerial, avand urmatoarele obiective:
    - armonizarea politicilor dintre ministerele care coordoneaza activitatea regiilor autonome si companiilor/societatilor nationale si Ministerul Privatizarii, in scopul pregatirii privatizarii lor;
    - monitorizarea aplicarii eficiente a politicilor.
    Termen: 31 martie 1998.
    Raspund: Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Turismului si Ministerul Privatizarii.
    2. Descentralizarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat
    Fondul Proprietatii de Stat isi va descentraliza activitatea prin:
    - transferul deciziilor catre reprezentantele sale teritoriale in ceea ce priveste privatizarea societatilor comerciale din categoria intreprinderilor mici si mijlocii;
    - mandatarea firmelor de avocatura cu reputatie nationala sau internationala, a agentiilor de brokeraj si a bancilor de investitii sa negocieze si sa perfecteze contracte de privatizare;
    - structurarea activitatii sale in functie de metodele de privatizare reglementate prin lege.
    Termen: 31 martie 1998.
    Raspund: Ministerul Privatizarii si Fondul Proprietatii de Stat.

    ANEXA 6

                       MASURI DE RESTRUCTURARE

    1. Restructurare legala in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997, aprobata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile ulterioare, in scopul corporatizarii intreprinderilor, comercializarii intreprinderilor pentru restrangerea monopolurilor:
    - transformarea regiilor autonome in societati/companii nationale/societati comerciale: fuziuni, divizari, dupa caz.
    Raspund: Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Comunicatiilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Privatizarii.
    Termen: 30 mai 1998.
    2. Restructurare comerciala, industriala si financiara, prin politica de marketing, de preturi, promovarea exporturilor, controlul calitatii produselor, utilizarea rationala a fortei de munca, intensitatea inovarii, transfer de tehnologie si know-how, disciplina financiara:
    - programe de restructurare in domeniul industriei si agriculturii.
    Raspund: Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Privatizarii, Fondul Proprietatii de Stat.

    ANEXA 7

                      MASURI DE ORDIN LEGISLATIV
in conformitate cu Programul national pentru adoptarea acquisului comunitar

    1. Drept societar - legislatia societatilor comerciale:
    a) Lege privind protectia actionarului minoritar
    Termen: 30 aprilie 1998
    Raspund: Ministerul Privatizarii si Ministerul Justitiei;
    b) Lege privind grupurile economice de interes
    Termen: 30 iunie 1998
    Raspund: Ministerul Privatizarii si Ministerul Justitiei.
    2. Libera circulatie a serviciilor si capitalurilor
    a) Asigurari
    Termen scurt
    Prioritati: imbunatatirea cadrului legislativ si institutional in domeniul asigurarilor si reasigurarilor; intarirea rolului autoritatii de supraveghere in domeniul asigurarilor; pregatirea restructurarii sectorului de asigurari.
    Masuri:
    - adoptarea legii supravegherii pietei de asigurari din Romania;
    - introducerea regulilor contabile specifice, armonizate, in domeniul asigurarilor;
    - constituirea Autoritatii de Supraveghere a Asigurarilor ca agentie publica;
    - elaborarea unui program de pregatire pentru personalul Autoritatii de Supraveghere a Asigurarilor si al societatilor de asigurari.
    Raspund: Ministerul Finantelor, Consiliul pentru Reforma si Ministerul Justitiei.
    Termen mediu
    Prioritati: dezvoltarea cadrului legislativ si institutional in domeniul asigurarilor si reasigurarilor, in vederea ridicarii pietei serviciilor de asigurare din Romania la standardele Uniunii Europene; restructurarea sectorului asigurarilor; ridicarea nivelului profesional al personalului din domeniu; deschiderea serviciilor transfrontaliere.
    Masuri:
    - elaborarea de norme si metodologii pentru deschiderea serviciilor transfrontaliere in domeniul asigurarilor;
    - deschiderea serviciilor transfrontaliere in domeniul asigurarilor;
    - organizarea, in Bucuresti, a unei institutii de invatamant pentru pregatirea personalului care lucreaza in domeniul asigurarilor.
    b) Sectorul bancar
    Termen scurt si mediu
    Prioritati pe termen scurt: consolidarea si reforma sectorului bancar; intarirea capacitatii de supraveghere a Bancii Nationale a Romaniei; restructurarea sectorului bancar; imbunatatirea performantelor bancilor si cresterea rolului lor in alocarea eficienta a resurselor financiare in economie; ridicarea nivelului profesional al personalului din domeniu.
    Prioritati pe termen mediu: continuarea consolidarii, reformei si restructurarii sectorului bancar; imbunatatirea performantelor bancilor si cresterea rolului lor in alocarea rationala a resurselor financiare; perfectionarea sistemului de formare a personalului.
    Masuri:
    - modificarea cadrului juridic bancar si adaptarea acestuia la standardele Uniunii Europene (adoptarea celor trei legi: legea bancara, legea privind statutul Bancii Nationale a Romaniei, legea privind procedura falimentului bancar);
    - elaborarea normelor de implementare aferente;
    - consolidarea independentei bancii centrale (realizarea unui audit operational, financiar si al sistemului de plati si informare bancara la Banca Nationala a Romaniei) si alinierea statutului sau la prevederile Tratatului de la Maastricht;
    - implementarea masurilor care decurg din auditul operational si financiar;
    - alinierea deplina a normelor si regulilor de prudenta bancara la standardele Uniunii Europene;
    - continuarea actiunilor pe linia introducerii si aplicarii unui sistem unic de conturi ale sistemului bancar, in conformitate cu standardele internationale;
    - ridicarea nivelului de pregatire a personalului bancar;
    - masuri pe linie legislativa pentru elaborarea normelor de implementare a legii privind spalarea banilor.
    Raspund: Banca Nationala a Romaniei, Consiliul pentru Reforma, Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei, dupa caz.
    c) Piete de capital
    Termen scurt si mediu: imbunatatirea functionarii pietei de capital; dezvoltarea pietei fondurilor de investitii cu capital de risc; crearea de noi instrumente financiare; protejarea investitorilor minoritari.
    Prioritati pe termen mediu: depasirea fazei incipiente a pietei de capital si trecerea la stadiul de piata matura, capabila sa sprijine procesul investitional in economia romaneasca; intarirea rolului Comisiei Nationale a valorilor Mobiliare in supravegherea si reglementarea pietei de capital; dezvoltarea pietei fondurilor de investitii cu capital de risc; crearea de noi instrumente financiare.
    Masuri:
    - modificarea si amendarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori;
    - completarea si amendarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1993 privind constituirea si functionarea fondurilor deschise de investitii, a societatilor de investitii ca institutii de intermediere financiara;
    - continuarea procesului de majorare a capitalului social al societatilor de valori mobiliare (modificarea Regulamentului C.N.V.M. nr. 3/1996);
    - dezvoltarea pietei fondurilor de investitii cu capital de risc (elaborarea regulamentelor necesare infiintarii si functionarii acestor investitii si fonduri cu capital de risc);
    - elaborarea de criterii de cotare pe piata RASDAQ;
    - elaborarea unei legi privind protectia investitorilor minoritari;
    - crearea de noi instrumente financiare;
    - organizarea activitatii de raportare electronica a situatiilor intocmite de operatorii pietei de capital;
    - crearea cadrului legislativ pentru sistemul national integrat al pietelor de capital (pentru marfuri si valori mobiliare).
    Raspund: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Privatizarii, Ministerul Justitiei, Consiliul pentru Reforma, dupa caz.

    ANEXA 8

    INVESTITII PE PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE, IN ANUL 1997
------------------------------------------------------------------------------
                         Investitii               din total investitii:
                          (total)           preturi curente (milioane lei)
                   -------------------  --------------------------------------
                   Preturi   Structura  Lucrari de   Utilaje (inclusiv
                   curente     (%)      constructii  mijloace de transport)
                   (milioane                         -------------------------
                   lei)                              Total         din care:
                                                                   din import
------------------------------------------------------------------------------
 Total          38.364.946,8  100,0    14.854.748,1  20.011.404,1  5.053.108,4
 Agricultura     4.296.311,8   11,2        48.227,5   3.655.128,5     43.250,4
 Silvicultura,
 exploatarea
 forestiera
 si economia
 vanatului          68.074,8    0,2        29.844,3      27.749,9      1.742,0
 Piscicultura
 si pescuit          1.722,0     *)           194,5       1.513,6         61,3
 Industrie      17.728.084,1   46,2     4.992.488,8  10.521.459,9  3.302.881,4
 Industria
 extractiva,     4.154.288,9   10,8     1.357.946,6   1.260.630,9     99.535,7
 din care:
 Extractia si
 prepararea
 carbunelui        320.111,0    0,8       200.906,4     104.326,9      5.037,3
 Extractia
 petrolului
 si gazelor
 naturale        3.682.322,8    9,6     1.064.515,4    1.109.602,5    83.077,0
 Extractia si
 prepararea
 minereurilor
 metalifere         86.705,5    0,2        56.379,0       23.558,6     4.614,5
 Industria
 prelucratoare, 10.410.345,0   27,1     1.612.827,5    8.452.189,4 2.971.573,9
 din care:
 Alimentara
 si bauturi      3.250.204,1    8,5       256.146,4    2.970.004,6   611.483,0
 Industria
 tutunului          11.652,2     *)         1.885,7        9.647,9     7.826,5
 Textila si
 produse
 textile         1.142.743,8    3,0        19.326,5    1.118.882,7   186.419,8
 Confectii
 din textile,
 blanuri si
 piele           1.147.029,3    3,0        49.355,0    1.093.422,6   134.177,0
 Pielarie si
 incaltaminte      260.194,3    0,7         5.575,5      252.968,5    42.787,3
 Prelucrarea
 lemnului
 (exclusiv
 mobila)            66.844,3    0,2        17.213,4       48.899,7    26.237,8
 Celuloza,
 hartie si
 carton             89.443,2    0,2        16.245,5       71.165,7    61.205,0
 Edituri,
 poligrafie si
 reproducerea
 inregistrarilor
 pe suporturi       27.881,8    0,1         7.222,0       20.257,9    11.755,9
 Prelucrarea
 petrolului,
 cocsificarea
 carbunelui si
 tratarea
 combustibililor
 nucleari          231.211,1    0,6       107.282,9      111.978,2    62.595,3
 Chimie si fibre
 sintetice si
 artificiale       688.026,6    1,8       196.828,4      370.674,1   285.231,4
 Prelucrarea
 cauciucului
 si a maselor
 plastice          135.183,9    0,4        41.024,8       90.046,4    52.288,9
 Minerale
 nemetalice        753.715,9    2,0       105.708,8      627.700,2   516.322,7
 Metalurgie      1.016.610,1    2,6       492.456,7      422.134,3   208.854,0
 Constructii
 metalice
 si produse
 din metal          94.513,8    0,2        24.877,0       66.208,8    22.567,6
 Masini si
 echipamente       507.102,8    1,3        56.160,8      440.386,3   209.189,2
 Mijloace ale
 tehnicii de
 calcul si
 de birou            8.214,9     *)         1.159,7        6.959,7     5.891,0
 Masini si aparate
 electrice         130.318,7    0,3        21.327,8      100.703,7    60.031,9
 Echipamente,
 aparate de radio,
 televiziune si
 comunicatii        48.482,5    0,1         7.567,8       38.275,1    24.763,0
 Aparatura si
 instrumente
 medicale, de
 precizie, optica
 si ceasornicarie  174.342,1    0,5         2.881,1      168.029,2   150.506,3
 Mijloace de
 transport rutier  238.491,6    0,6       124.911,7      108.151,4    37.904,8
 Alte mijloace
 de transport      131.508,0    0,3        18.434,3      108.312,0    85.868,0
 Alte activitati
 industriale       256.630,0    0,7        39.235,7      207.380,4   167.667,5
 Energie
 electrica
 si termica,
 gaze si apa     3.163.450,2    8,3     2.021.714,7      808.639,6   231.771,8
 Productia,
 transportul si
 distributia de
 energie
 electrica si
 termica, gaze
 si apa calda    2.437.285,9    6,4     1.518.948,1      641.639,6   132.111,9
 Captarea,
 tratarea si
 distributia
 apei              726.164,3    1,9       502.766,6      167.000,0    99.659,9
 Constructii     1.282.789,0    3,3       338.297,9      926.509,9   191.609,3
 Comert,         1.318.525,5    3,5       261.103,5      989.112,3   171.412,2
 din care:
 Comert cu
 ridicata          919.002,0    2,4       121.464,1      773.033,4   141.077,3
 Comert cu
 amanuntul         296.710,9    0,8        89.051,3      167.199,9    12.508,9
 Hoteluri si
 restaurante       110.138,9    0,3        37.379,7       50.744,0    32.087,0
 Transport si
 depozitare,     2.006.313,9    5,2     1.234.890,1      711.340,3   160.887,4
 din care:
 Transporturi
 terestre,
 transporturi
 prin conducte     756.228,6    2,0       167.238,1      572.171,1    85.636,9
 Transporturi
 pe apa             48.625,9    0,1        17.552,7       30.176,3    19.898,6
 Transporturi
 aeriene             8.312,8     *)         2.853,0        4.515,0     2.377,9
 Posta si
 telecomunicatii 2.431.309,2    6,3     1.055.058,4    1.305.993,0   743.315,3
 Activitati ale
 institutiilor
 financiare
 bancare si de
 asigurari       1.199.825,3    3,1       776.435,0      268.331,8   189.620,7
 Tranzactii
 imobiliare
 si alte
 servicii,       4.714.019,9   12,3     3.470.032,6    1.222.119,5   111.127,4
 din care:
 Tranzactii
 imobiliare      4.571.844,6   11,9     3.439.514,0    1.119.427,8    71.232,0
 Informatica si
 activitati
 conexe             28.700,1    0,1           685,4       27.150,3     1.983,6
 Cercetare,
 dezvoltare         51.776,9    0,1        14.882,2       34.416,6    19.425,2
 Administratie
 publica
 si aparare,
 asistenta
 sociala
 obligatorie     2.104.410,8    5,5     1.755.867,1      159.284,3    34.992,5
 Invatamant        652.344,0    1,7       514.189,3       90.677,7    33.240,4
 Sanatate si
 asistenta
 sociala           135.780,7    0,4       107.377,1       18.738,4     7.647,3
 Celelalte
 ramuri
 ale economiei
 nationale         315.296,9    0,8       233.362,3       62.701,0    29.233,8
------------------------------------------------------------------------------
    *) Date sub 0,05.

                        PUNEREA IN FUNCTIUNE
SI DAREA IN FOLOSINTA A PRINCIPALELOR CAPACITATI DE PRODUCTIE, IN ANUL 1997

                         - Sectorul public -
------------------------------------------------------------------------------
                                         U.M                      Perioada de
     Activitatea de destinatie       a capacitatii  Capacitatea   punere in
                                                                  functiune
------------------------------------------------------------------------------
 Agricultura si servicii auxiliare
 - Societatea Comerciala "Avicola" -
 S.A. Suceava
 - Moara FNC                               t/h             10     martie
 - Statiunea de Cercetare si
 Productie Vitivinicola
 Stefanesti, judetul Arges
 - plantatii vii                            ha             24     decembrie
 - Regia Autonoma de Imbunatatiri
 Funciare Bucuresti
 - Terasa Seimeni, judetul
 Constanta - desecare                       ha            595     decembrie
 - Amenajare hidroameliorativa
 complexa Jiu - Bechet - judetul
 Dolj - irigatii                            ha             50     decembrie
 - Canal Dunare - Bucuresti -
 judetul Giurgiu - irigatii                 ha            320     decembrie
 - Amenajare hidroameliorativa
 complexa Frunzaru - Boianu -
 judetul Olt - desecare                     ha            310     decembrie
 - combaterea eroziunii solului             ha            301     decembrie
 Alte activitati extractive
 - Regia Autonoma a Sarii Bucuresti
 - instalatie de recristalizare
 a sarii                                 mii t/an          18     septembrie
 Industria alimentara, a bauturilor
 si tutunului
 - Societatea Comerciala "Decebal" -
 S.A. Hunedoara
 - Fabrica de Conserve de Carne Deva       t/8h            10     ianuarie
 - Societatea Comerciala "Rimnicomb" -
 S.A. Ramnicu Sarat, judetul Buzau
 - brutarie, paine                      bucati/24h      1.600     februarie
 - Regia Autonoma a Tutunului
 Bucuresti
 - linie confectionat filtre               m/min.         400     ianuarie
 - linie confectionat filtre               m/min.         400     martie
 - linie impachetat tigari              posete/min.       300     martie
 - linie primara prelucrat tutun           t/h              2     martie
 - Societatea Comerciala "Gorjpan" -
 S.A. Targu Jiu
 - linie panificatie                       t/zi             5     martie
 - Societatea Comerciala "Ultex" -
 S.A. Tandarei, judetul Ialomita
 - ulei dublu rafinat                      t/24h           50     iulie
 - Societatea Comerciala "Comcereal" -
 S.A. Vrancea
 - Moara grau-faina                        t/24h            8     iulie
 - Societatea Comerciala de Morarit
 si Panificatie - S.A. Galati
 - retehnologizare moara grau-faina        t/24h      va ajunge   septembrie
                                                      la 200
 - linie biscuiti sectia "Dunareana"       t/24h            6     decembrie
 - Societatea Comerciala "Spicul" -
 S.A. Buzau
 - retehnologizare moara grau-faina        t/24h          200     decembrie
 - Societatea Comerciala "Vinalcool" -
 S.A. Suceava
 - extindere, dezvoltare distilerie       hl/24h           50     octombrie
 - Societatea Comerciala "Ulvex" -
 S.A. Buzau
 - linie imbuteliere ulei rafinat      sticle 1/2l/h    3.000     decembrie
 - Societatea Comerciala "Vinvico" -
 S.A. Constanta
 - instalatie tratare tartrica a
 vinului                                   l/h          2.500     octombrie
 Industria celulozei, hartiei si
 cartonului
 - Societatea Comerciala "Cahiro" -
 S.A. Boldesti-Scaeni, judetul Prahova
 - masina hartie nr. 4 pentru hartie
 igienica si de ambalaj                    t/an         2.000     martie
 Industria de prelucrare a titeiului
 - Societatea Comerciala "Rafinaria
 Astra" - S.A. Ploiesti, judetul Prahova
 - parc rezervoare (titei, slops si casa
 pompe)                                    t/an        33.150     martie
 - Societatea Comerciala "Rafo" - S.A.
 Onesti, judetul Bacau
 - retehnologizarea instalatiei de
 Detol                                   mii t/an         100     septembrie
 Industria chimica si a fibrelor
 sintetice si artificiale
 - Societatea Comerciala "Fibrex" -
 S.A. Savinesti, judetul Neamt
 - instalatie de producere
 hidrogen - etapa 1                      Nmc/h          6.500     februarie
 - instalatie de producere
 bioxid de carbon                        Nmc/h          1.900     februarie
 - instalatie de producere hidrogen -
 etapa a 2-a                             Nmc/h          6.500     iulie
 - Societatea Comerciala "Chimopar" -
 S.A. Bucuresti
 - statie filtrare grosiera apa
 industriala                              mc/h             60     iulie
 - Societatea Comerciala "Carbid Fox" -
 S.A. Tarnaveni, judetul Mures
 - modernizarea capacitatii cuptorului 6  kg/h            720     septembrie
 - Societatea Comerciala "Antibiotice" -
 S.A. Iasi
 - instalatie de extractie penicilina    MUI/luna     120.000     septembrie
 - Societatea Comerciala "Biosin" -
 S.A. Craiova, judetul Dolj
 - instalatie pentru producerea
 alcoolului etilic                        hl/zi            50     decembrie
 - Societatea Comerciala "Doljchim" -
 S.A. Craiova, judetul Dolj
 - instalatie separare hidrogen din      Nmc/l           26,6     noiembrie
 gazele de purja de la instalatia       amoniac
 de amoniac Kellogs, reducerea
 consumului de gaz metan
 - modernizare instalatie de             Nmc/l          100,0     noiembrie
 metanol prin schimbare reactor         metanol
 sinteza, reducerea consumului de
 gaz metan
 Industria metalurgica
 - Societatea Comerciala "Tepro" -
 S.A. Iasi
 - profiluri perforate in flux             t/an        40.000     iulie
 Industria mijloacelor de transport
 - Societatea Comerciala "Apsa" -
 S.A. Baia Mare, judetul Maramures
 - baia de zincare la cald                kg/h          1.000     martie
 Energie electrica si termica
 - Filiala Electrocentrale
 Caransebes, judetul Caras-Severin
 Amenajarea hidroenergetica
 Bistra - Poiana Marului                   MW          2x0,4      ianuarie
 - Filiala Electrocentrale
 Targu Jiu, judetul Gorj
 Amenajarea hidroenergetica a              MW           5,5       februarie
 raului Jiu pe sectorul Vadeni -           MW           5,5       august
 Targu Jiu
 - Filiala Electrocentrale
 Curtea de Arges
 Centrala hidroenergetica
 Mihailesti - grup 2                       MW           3,85      iulie
 - Filiala Electrocentrale Ploiesti
 Amenajarea hidroenergetica Maneciu -
 Izvoarele grup 1 - 2                      MW           2x8       iulie
 - Filiala Electrocentrale
 Ramnicu Valcea
 Amenajarea hidroenergetica Fagaras,
 Hidrocentrala Avrig - grup 2              MW           7,1       iulie
 Amenajarea hidroenergetica a raului
 Olt pe sectorul Slatina - Dunare          MW          13,25      septembrie
 - Filiala Electrocentrale Bacau
 CET Bacau
 - cazan                                 t/h abur       420       decembrie
 - Filiala Electrocentrale Bucuresti
 CET Bucuresti-Vest
 - cazan cu apa fierbinte                Gcal./h        100       decembrie
 CET Bucuresti - Progresu
 - cazan                                   t/h          420       decembrie
 - Regia Autonoma a Gazelor Naturale
 "Romgaz" Medias, judetul Sibiu
 Conducta Ticleni - Bucuresti              km           2,8       decembrie
 Conducta Corbu - Turnu Magurele           km          90,0       decembrie
 Conducta Hurezani-Bibesti                 km          17,0       decembrie
 Conducta Valea Calugareasca -             km          21,9       decembrie
 Valenii de Munte
 Transport si depozitare
 - Administratia Porturilor
 Dunarii Maritime Galati
 - sistematizarea si dezvoltarea          mii/t        190        martie
 capacitatii de trafic a Portului       trafic/an
 Braila, etapa a II-a, faza I -
 dane aval
 - Societatea Nationala a Cailor
 Ferate Romane
 - Regionala Cai Ferate Craiova,
 judetul Mehedinti
 Suprainaltare si consolidare
 terasamente in zona SHN Portile de
 Fier I                                    km           1,0       martie
 Posta si telecomunicatii:
 Centrale telefonice digitale in
 judetele:
 Alba                                     linii         3.720     februarie -
                                                                  decembrie
 Arad                                     linii        22.000     aprilie
 Arges                                    linii        14.000     aprilie
 Bacau                                    linii         7.240     noiembrie -
                                                                  decembrie
 Bihor                                    linii         1.000     mai
 Bistrita-Nasaud                          linii           600     aprilie
 Botosani                                 linii         1.672     februarie -
                                                                  noiembrie
 Brasov                                   linii         1.416     iulie
 Braila                                   linii         5.000     decembrie
 Caras-Severin                            linii         7.073     martie -
                                                                  decembrie
 Cluj                                     linii         1.760     decembrie
 Constanta                                linii        35.392     martie -
                                                                  decembrie
 Covasna                                  linii         1.800     august -
                                                                  noiembrie
 Dambovita                                linii           593     decembrie
 Dolj                                     linii         1.500     martie
 Galati                                   linii        24.758     august -
                                                                  decembrie
 Giurgiu                                  linii        11.056     iunie -
                                                                  septembrie
 Gorj                                     linii        11.080     februarie -
                                                                  noiembrie
 Harghita                                 linii         3.081     martie -
                                                                  decembrie
 Hunedoara                                linii        12.920     august -
                                                                  decembrie
 Ialomita                                 linii        12.830     iulie -
                                                                  septembrie
 Iasi                                     linii         8.750     mai -
                                                                  decembrie
 Maramures                                linii        19.000     septembrie -
                                                                  decembrie
 Mehedinti                                linii        10.272     noiembrie
 Mures                                    linii         2.096     februarie
 Neamt                                    linii         9.300     martie -
                                                                  decembrie
 Olt                                      linii           512     decembrie
 Prahova                                  linii        32.336     decembrie
 Satu Mare                                linii        18.000     decembrie
 Salaj                                    linii         3.426     martie -
                                                                  decembrie
 Sibiu                                    linii        13.006     aprilie -
                                                                  octombrie
 Suceava                                  linii         2.616     octombrie -
                                                                  decembrie
 Teleorman                                linii         3.240     aprilie -
                                                                  octombrie
 Timis                                    linii        11.450     aprilie -
                                                                  decembrie
 Vaslui                                   linii         1.785     martie -
                                                                  decembrie
 Valcea                                   linii         2.000     decembrie
 Vrancea                                  linii        11.992     martie -
                                                                  decembrie
 Bucuresti                                linii        12.608     noiembrie -
                                                                  decembrie
 Centrale telefonice analogice
 in judetele:
 Arges                                    linii           300     decembrie
 Caras-Severin                            linii           136     august
 Cluj                                     linii         1.200     decembrie
 Covasna                                  linii           400     decembrie
 Dolj                                     linii           400     martie
 Galati                                   linii         2.000     iunie
 Gorj                                     linii         1.400     martie -
                                                                  noiembrie
 Harghita                                 linii         1.000     iunie
 Mures                                    linii         6.100     mai -
                                                                  decembrie
 Salaj                                    linii         1.000     mai
 Teleorman                                linii           790     decembrie
 Tulcea                                   linii         1.000     august
 Vaslui                                   linii           764     mai -
                                                                  decembrie
 Valcea                                   linii         1.400     decembrie
 Vrancea                                  linii           600     aprilie
                                                                             




SmartCity5

COMENTARII la Hotărârea 140/1998

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 140 din 1998
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 1 2020
    AVANTAJ FINANCIAR Viața este într-adevăr Grace, sunt Daan Sophia în prezent în California SUA. Aș dori să vă împărtășesc experiența mea cu privire la modul în care am primit un împrumut de 185.000,00 USD pentru a-mi șterge proiectul bancar și a începe o nouă afacere. Totul a început când mi-am pierdut casa și bunurile din cauza schiței bancare pe care am luat-o pentru a compensa unele facturi și unele nevoi personale. Am devenit atât de disperat și am început să caut fonduri cu orice mijloace. Din fericire pentru mine, am auzit un coleg de-al meu vorbind despre această companie, m-am interesat, deși mi-a fost frică să nu fiu înșelat, am fost obligat de situația mea și nu am avut de ales decât să cer sfatul prietenului meu cu privire la această companie și mi s-a numărul de contact, intrarea în contact cu ei m-a făcut să fiu sceptic din cauza experienței mele din trecut cu creditorii online, nu știam prea puțin această companie „Instituții de credit de împrumut. a fost un dar pentru mine și familia mea și întreaga lume a internetului, această companie a fost de mare ajutor pentru mine și unii dintre colegii mei și astăzi sunt un mândru proprietar de afaceri bine organizate, iar responsabilitățile sunt bine gestionate, toate datorită domnului Elijah de la (loancreditinstitutions00@gmail.com) .. Deci, dacă într-adevăr aveți cu adevărat nevoie de un împrumut fie pentru a vă extinde, fie pentru a vă înființa propria afacere sau în orice formă de dificultate financiară, vă sfătuiesc să-i oferiți domnului Ilie de la instituțiile de credit de împrumut posibilitatea de a vă ridica financiar în viața dvs. E-mail: loancreditinstitutions00@gmail.com SAU WhatsApp: +393510483991. Mulțumiri
ANONIM a comentat Ordin 384 2020
    AVANTAJ FINANCIAR Viața este într-adevăr Grace, sunt Daan Sophia în prezent în California SUA. Aș dori să vă împărtășesc experiența mea cu privire la modul în care am primit un împrumut de 185.000,00 USD pentru a-mi șterge proiectul bancar și a începe o nouă afacere. Totul a început când mi-am pierdut casa și bunurile din cauza schiței bancare pe care am luat-o pentru a compensa unele facturi și unele nevoi personale. Am devenit atât de disperat și am început să caut fonduri cu orice mijloace. Din fericire pentru mine, am auzit un coleg de-al meu vorbind despre această companie, m-am interesat, deși mi-a fost frică să nu fiu înșelat, am fost obligat de situația mea și nu am avut de ales decât să cer sfatul prietenului meu cu privire la această companie și mi s-a numărul de contact, intrarea în contact cu ei m-a făcut să fiu sceptic din cauza experienței mele din trecut cu creditorii online, nu știam prea puțin această companie „Instituții de credit de împrumut. a fost un dar pentru mine și familia mea și întreaga lume a internetului, această companie a fost de mare ajutor pentru mine și unii dintre colegii mei și astăzi sunt un mândru proprietar de afaceri bine organizate, iar responsabilitățile sunt bine gestionate, toate datorită domnului Elijah de la (loancreditinstitutions00@gmail.com) .. Deci, dacă într-adevăr aveți cu adevărat nevoie de un împrumut fie pentru a vă extinde, fie pentru a vă înființa propria afacere sau în orice formă de dificultate financiară, vă sfătuiesc să-i oferiți domnului Ilie de la instituțiile de credit de împrumut posibilitatea de a vă ridica financiar în viața dvs. E-mail: loancreditinstitutions00@gmail.com SAU WhatsApp: +393510483991. Mulțumiri
ANONIM a comentat Ordin 384 2020
    AVANTAJ FINANCIAR Viața este într-adevăr Grace, sunt Daan Sophia în prezent în California SUA. Aș dori să vă împărtășesc experiența mea cu privire la modul în care am primit un împrumut de 185.000,00 USD pentru a-mi șterge proiectul bancar și a începe o nouă afacere. Totul a început când mi-am pierdut casa și bunurile din cauza schiței bancare pe care am luat-o pentru a compensa unele facturi și unele nevoi personale. Am devenit atât de disperat și am început să caut fonduri cu orice mijloace. Din fericire pentru mine, am auzit un coleg de-al meu vorbind despre această companie, m-am interesat, deși mi-a fost frică să nu fiu înșelat, am fost obligat de situația mea și nu am avut de ales decât să cer sfatul prietenului meu cu privire la această companie și mi s-a numărul de contact, intrarea în contact cu ei m-a făcut să fiu sceptic din cauza experienței mele din trecut cu creditorii online, nu știam prea puțin această companie „Instituții de credit de împrumut. a fost un dar pentru mine și familia mea și întreaga lume a internetului, această companie a fost de mare ajutor pentru mine și unii dintre colegii mei și astăzi sunt un mândru proprietar de afaceri bine organizate, iar responsabilitățile sunt bine gestionate, toate datorită domnului Elijah de la (loancreditinstitutions00@gmail.com) .. Deci, dacă într-adevăr aveți cu adevărat nevoie de un împrumut fie pentru a vă extinde, fie pentru a vă înființa propria afacere sau în orice formă de dificultate financiară, vă sfătuiesc să-i oferiți domnului Ilie de la instituțiile de credit de împrumut posibilitatea de a vă ridica financiar în viața dvs. E-mail: loancreditinstitutions00@gmail.com SAU WhatsApp: +393510483991. Mulțumiri
ANONIM a comentat Decretul 931 2017
    Bună ziua tuturor, vă rog, numele meu este Victoria. doresc repede să folosesc acest mediu pentru a tăia o mărturie despre cum Dumnezeu m-a îndreptat către un împrumutat real care mi-a transformat viața din iarbă în grație, de la săracă la o femeie bogată care se poate lăuda acum cu o viață sănătoasă și bogată fără stres sau dificultăți financiare. După atâtea luni de încercări de a obține un împrumut pe internet, am fost înșelat cu suma de 2.700 de dolari. Am devenit atât de disperată în a obține un împrumut de la un împrumutător legitim, care nu va adăuga la durerile mele, apoi am decis să contactez un prieten a mea care a primit recent un împrumut online, am discutat despre această problemă și, până la concluzia noastră, mi-a spus despre un bărbat numit domnul Elijah, care este CEO al instituțiilor de credit de împrumut. împrumutul a fost aprobat cu ușurință fără stres și s-au făcut toate pregătirile referitoare la transferul împrumutului și în mai puțin de trei (3) zile împrumutul a fost depus în contul meu bancar, am crezut că este o glumă până când am primit un apel de la banca mea că Contul meu a fost creditat cu 70.000,00 dolari. Am devenit atât de fericit că, în cele din urmă, Dumnezeu mi-a răspuns rugăciunile îndreptându-mă către un împrumutător de împrumut adevărat, care a fost capabil să îmi satisfacă dorințele inimii. mulțumiri mari domnului Elijah pentru că mi-a făcut viața rezonabilă, așa că sfătuiesc pe toți cei interesați să primească un împrumut să-l contacteze cu amabilitate prin e-mail (loancreditinstitutions00@gmail.com) sau +393510483991 așa am reușit să-mi obțin împrumutul, așa că am putut să-mi achit facturile. Așadar, mulțumesc, pentru că ați petrecut timp pentru a citi despre povestea mea de succes și mă rog ca Dumnezeu să-și facă voia în viața voastră
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Decretul 118 1994
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditelor și a garanțiilor necorespunzătoare este întotdeauna o preocupare pentru clienți atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT COMPANY. El a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT COMPANY a fost acreditată de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali la o rată a dobânzii de 3%. Am avut privilegiul de a vă satisface nevoile financiare. Emiterea creditului nu ar trebui să împiedice creditul necesar. Serviciile noastre includ: - * Împrumuturi pentru investitori * Consolidarea datoriilor * A doua ipotecă * Împrumuturi de afaceri * Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără verificare de securitate socială și credit, garanție 100%. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vă vom realiza visul. MIDLAND CREDIT COMPANY SPUNE DA când băncile sale spun NU. În cele din urmă, finanțăm companii de credit mici, intermediari, instituții financiare mici, deoarece avem capital nelimitat. Pentru mai multe detalii despre obținerea împrumutului: Vă rugăm să răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME E-mail al companiei: midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei este midlandcreditonline.com Motto: Investiții de generații.
ANONIM a comentat Decizia 263 2020
    Sunt atât de încântat ... Am primit un împrumut de la un creditor care m-a ajutat cu împrumutul meu. A fost uimitor cum am obținut un împrumut. Am încercat un alt serviciu, dar nu am putut obține niciodată un împrumut din acel serviciu. Unii dintre ei îmi vor cere să completez o mulțime de documente și la sfârșitul zilei nu se va termina bine. Dar sunt fericit după ce m-am întâlnit cu Elena Nino. Am reușit să obțin împrumutul meu de 22.000 de euro, acum afacerea mea merge bine și vreau să știți astăzi acest lucru cu toții, deoarece acestea sunt rapide și 100% fiabile. Acum plătesc împrumutul pe care l-am primit de la compania Elena Nino împrumuturi în toată lumea. Luați legătura cu ei și nu pierdeți timpul cu acei creditori contactați cu amabilitate acest e-mail: elenanino0007@gmail.com
ANONIM a comentat Ordin 1322 2020
    Sunt atât de încântat ... Am primit un împrumut de la un creditor care m-a ajutat cu împrumutul meu. A fost uimitor cum am obținut un împrumut. Am încercat un alt serviciu, dar nu am putut obține niciodată un împrumut din acel serviciu. Unii dintre ei îmi vor cere să completez o mulțime de documente și la sfârșitul zilei nu se va termina bine. Dar sunt fericit după ce m-am întâlnit cu Elena Nino. Am reușit să obțin împrumutul meu de 22.000 de euro, acum afacerea mea merge bine și vreau să știți astăzi acest lucru cu toții, deoarece acestea sunt rapide și 100% fiabile. Acum plătesc împrumutul pe care l-am primit de la compania Elena Nino împrumuturi în toată lumea. Luați legătura cu ei și nu pierdeți timpul cu acei creditori contactați cu amabilitate acest e-mail: elenanino0007@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 42 2005
    BINE AȚI VENIT: ÎMPRUMUTUL ÎNTRE PERSOANELE SERIOASE ȘI ONESTI ONLINE. Ofertă de împrumut între persoane fizice rapid Împrumut rapid pentru a vă pune capăt grijilor în mai puțin de 72 de ore Sunteți interzis de la banca dvs. și toate încercările dvs. în alte și alte instituții financiare nu au dat nimic până acum din cauza creditului dvs. nepotrivit sau a altora nu mă mai îngrijorează să mă contactați și în mai puțin de 72 de ore la o rată rezonabilă de 2% pe an și cu privire la timpul de rambursare care vă convine vă fac împrumutul care vă va salva viața. Vă rugăm să mă contactați prin e-mail: marialeydi06@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 106 2020
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ mică, de până la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite pentru locuințe, credite auto, credite pentru studenți, credite de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Avem garanția că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care schimbă viața.
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu